S-a stins din viață Părintele Arhim Paisie Fantaziu

Publicat de adinaiftime, 16 decembrie 2017, 21:20

Părintele Arhim Paisie Fantaziu s-a mutat către Domnul, în această dimineață.

Născut în 25 noiembrie 1947 în Constanța, a primit din botez numele de Dumitru.

În 1975 devine Licențiat al Facultății de Istorie a Universității București. Din 1969 și până în 1987 a fost profesor de istorie, predând, pe rând, la școlile din Gârliciu, Cerchezu, Pietreni, Ciocârlia de Sus, Chirnogeni, Dunăreni, Neatârnarea (jud. Tulcea), Rachelu (jud. Tulcea), Ion Corvin, Gârlița, Topalu.

De biserică s-a apropiat mai mult în 1975, fiind angajat al Arhiepiscopiei Tomisului și a Dunării de Jos, cu sediul la Galați (1977-1978), apoi al Mânăstirii Cocoș (1978-1979) și al Mânăstiri Căldărușani (jud. Ilfov)(1980-1981).

În 1986 intră în monahism, la mânăstirea Râșca (jud. Suceava) cu numele de Paisie, iar în 1989 este hirotonit ieromonah (preot-călugăr) de către IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților.

A fost preot slujitor la mânăstirile Horaița (jud. Neamț), Cetățuia (jud. Iași) și Dobrovăț (jud. Iași).

În 1993 este numit stareț al mânăstirii Rafaila (jud. Vaslui), apoi, în 1995 este transferat la mânăstirea Barbu (jud. Buzău), iar în 1998 este numit stareț al mânăstirii Ciolanu (jud. Buzău).

În 2001 este transferat la Episcopia Buzăului și Vrancei, iar în 2002 devine Exarh al acesteia, odată cu acordarea rangului de Arhimandrit.

În 2008 se transferă la Constanța, în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, unde a fost slujitor al Catedralei Arhiepsicopale „Sf. Ap. Petru și Pavel”.

Pentru activitatea depusă, părintele a fost distins cu Crucea Patriarhală și Crucea Sf. Ap. Andrei.

„Trupul neînsuflețit va fi depus astăzi la Catedrala Arhiepiscopală, Mâine, după Sfânta Liturghie, va fi oficiată o slujbă de pomenire și apoi va fi dus la mânăstirea Dervent unde luni dimineață, de la ora 4:00, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va săvârși Sfânta Liturghie, iar de la ora 6:00 va oficia slujba de înmormântare deoarece, de la ora 10:00, va participa la lucrările Sf. Sinod de la București”, a transmis Arhiepiscopia Tomisului printr-un comunicat.

Suceava: Cazinoul din Vatra Dornei se reabilitează cu bani europeni, la 13 ani de la retrocedarea către Arhiepiscopie

Publicat de adinaiftime, 30 noiembrie 2017, 18:30

Contractul de finanţare pentru reabilitarea Cazinoului din Vatra Dornei, în valoare de aproximativ 5 milioane de euro, se va semna la începutul săptămânii viitoare, a anunţat miercuri preşedintele Consiliului Regional Nord-Est şi al Consiliului Judeţean (CJ) Suceava, Gheorghe Flutur.

El a spus că va fi prezent, pe 5 decembrie, la Vatra Dornei, împreună cu Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Pimen, şi directorul Agenţiei de Dezvoltare Regionale Nord-Est, Vasile Asandei, pentru semnarea contractului cu finanţare europeană, prin POR 2013-20, Axa 5.1., ce prevede reabilitarea Cazinoului Băilor Vatra Dornei, aflat în prezent în proprietatea Arhiepiscopiei.

Potrivit lui Flutur, după reabilitare clădirea cazinoului va fi transformată în muzeu.

‘Este pentru mine una dintre cele mai mari bucurii să anunţ reabilitarea Cazinoului Vatra Dornei pe fonduri europene, construcţie care cândva era cartea de vizită a oraşului Vatra Dornei şi a Bucovinei, dar care mulţi ani a rămas în paragină. Acum s-a găsit sursa de finanţare şi va deveni din nou o perlă a Ţării Dornelor, un reper arhitectonic unic care va întregi lista obiectivelor de vizitat din Bucovina şi judeţul Suceava, pentru că destinaţia dată de Arhiepiscopie va fi de muzeu”, a spus Flutur.

Cazinoul din Vatra Dornei, construit în perioada 1896 – 1898, a fost retrocedat Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor prin hotărâre de guvern în 2004, după ce Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile ce au aparţinut cultelor religioase din România a analizat cererea.

Cazinoul, construit după modelul celui din Baden, era faimos în secolul XIX, fiind inaugurat chiar de împăratul austro-ungar Franz Iosef.

După unirea Bucovinei cu România, în anul 1918, terenul pe care se afla cazinoul a intrat în reconstituirea Fondului Bisericesc al Bucovinei, în contul reparaţiilor de război pe care Austria a fost nevoită să le plătească României.

Cazinoul a fost de-a lungul timpului sală de jocuri de noroc, sală de concerte şi spectacole, club muncitoresc.