Ada Kaleh Mon Amour 

Publicat de Camelia Teodosiu, 14 septembrie 2022, 09:03

Bun găsit, vă spune Camelia Teodosiu, la o nouă ediție a emisiunii nostre pe care o deschidem cu ”a fost odată, ca niciodată, că de n-ar fi nu s-ar mai povesti, o insulă de o frumusețe aparte cu oameni minunați, primitori, iubitori de viață și păstrători de obiceiuri și tradiții care au rămas peste veacuri.” Vă invit să descoperiți povestea misterioasei Ada Kaleh spusă în sunete, imagini și rememorări cu muzicieni și locuitori ai insulei acoperite, între timp, de ape.

Această poveste fascinantă a inspirat Asociația pentru Cultură și Tradiție Anton Pann, să lanseze, sub patronajul Ambasadei Turciei la București, proiectul Ada Kaleh Mon Amour.  

Proiectul Ada Kaleh Mon Amour a demarat în anul 2014, când membri ai Ansamblului Anton Pann și ai Asociației cu același nume au luat legătura cu insulari care le-au împărtășit amintirile din locul rămas în sufletele lor ca fiind „acasă”. Aceste povești de viață recuperate au fost fermentul dorinței de a readuce în conștiința publicului din România istoria aceste insulei atât de speciale și aroma orientului „de la noi de-acasă”.  Pentru a da viață acestui proiect, echipa Anton Pann a colaborat cu Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” – co-producător al proiectului, Institutul de Folclor, s-au făcut cercetări amănunțite în Arhivele Naționale și s-au recuperat amintiri prin ore lungi de dialog cu ultimii insulari. Astfel, proiectul Ada Kaleh Mon Amour explorează, prin muzică, sonoritățile fertile și pline de culoare din acest bogat și fascinant spațiu oriental dispărut.

Din fragmentele de memorie recuperate renaște povestea misterioasei insule Ada Kaleh, a cărei unicitate a fascinat de-a lungul timpului scriitori și cineaști deopotrivă, constituind tema perfectă pentru o imersiune exotică într-o lume dispărută. Prin intermediul muzicii, al proiecțiilor video, al expoziției și al rememorărilor, publicul va porni într-o minunată călătorie imaginară pe spectaculoasa insulă dispărută.

La conferința de presă, care a avut loc la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, reprezentanții instituțiilor implicate au subliniat unicitatea acestui proiect și au pus în valoare detaliile menite să atragă atenția publicului.

Foto:Muzeul Satului „Dimitrie Gusti”

În deschiderea evenimentului Paula Popoiu – manager al Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” își amintește cum a devenit, pentru ea, insula Ada Kaleh o legendă:

Comunitatea turcă din România este un exemplu de integrare și conviețuire cu celelalte comunități, subliniază Excelența Sa, doamna Füsun Aramaz, ambasadoarea Turciei la București.

Ada Kaleh Mon Amour este un proiect cultural complex menit să readucă la viață prin muzică, amintiri și imagini povestea insulei dispărute a Dunării . Toate aceste detalii și mărturii au în spate o muncă de cercetare și documentare impresionantă, după cum aflăm de la dr. Claudiu Turcitu de la Arhivele Naționale ale României.

Parte din povestea insulei este depănată chiar de un locuitor al ei – Turhan Semși – Președinte al Uniunii Democrate Turce din România, filiala București. Cum începe aducerea aminte?

Constantin Răileanu  – președinte al Asociația pentru Cultură și Tradiție Anton Pann prezintă proiectul Ada Kaleh Mon Amour  conceput cu un grad mare de interactivitate, astfel încât amintirile insulei să prindă viață, iar publicul să redescopere cum se desfășura traiul pe Ada Kaleh, ce secrete ascundea aceasta în cele patru tuneluri, cum se distrau copiii sau cum se nășteau poveștile de iubire aici.

Dacă doriți să savurați direct, farmecul insulei misterioase Ada Kaleh, vă invităm să fiți prezenți la evenimentele deschise publicului care au început săptămâna trecută,  la Drobeta-Turnu Severin; în acest weekend au loc la Constanța și săptămâna viitoare în București – vineri, 23 septembrie, de la ora 19.00, la Opera Națională Română și sâmbătă, 24 septembrie, de la ora 16.00, la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti”.

În Ada Kaleh Mon Amour, publicul intră în contact direct cu poveștile foștilor insulari, află date istorice, precum când a fost clădită cetatea, cum a ajuns să fie insula un teritoriu scutit de impozite și cu conducere proprie, cum era alcătuită comunitatea și multe alte aspecte din viața de zi cu zi a locuitorilor. La toate acestea se adaugă recrearea atmosferei de pe insulă printr-un spectacol unic susținut de Ansamblul Cameral de Muzică Veche Anton Pann și invitații săi, spectacol ce va conține o selecție de melodii ce se cântau pe Ada Kaleh. Este o muzică plină de culoare și parfum, prin intermediul căreia muzicienii vor reconstitui atmosfera de pe insulă, iar invitații lor vor aduce o altfel de emoție prin rememorarea momentelor trăite pe insula plină de mistere.

Sub coordonarea lui Constantin Răileanu (dirijor și orchestrator, voce, percuție, daire, kanun), vor dărui publicului poveștile insulei Ada Kaleh muzicienii Sabin Penea (vioară), Alexandru Stoica (oud), Andrei Nițescu (violoncel), Ghassan Bouz (bendir, darbuka, riq) ne vor înlesni cunoașterea frumoasei Ada Kaleh. Lor li se alătură invitata specială Mehtap Demir (voce).

Program:
București: vineri, 23 septembrie, de la ora 19.00, la Opera Națională Română și sâmbătă, 24 septembrie, de la ora 16.00, la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti”.

Proiectul Ada Kaleh Mon Amour este o producție a Asociației pentru Cultură și Tradiție Anton Pann sub patronajul Ambasadei Turciei la București, co-producător Muzeul Satului ”Dimitrie Gusti”.  Partenerii proiectului sunt Arhivele Naționale, Centrul de Studii Turce de la Universitatea București, Uniunea Democrată Turcă, Muzeul Regiunii Porțile de Fier, Consiliul Județean Mehedinți, Biblioteca Județeană I.N. Roman Constanța, Consulatul Turc, Radio România, Radio România Cultural, Primăria Drobeta-Turnu Severin, Yunus Emre Constanța, COMPUTERLAND, TIAD, Turkish Airlines. Proiectul este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).

Realizator : Camelia Teodosiu

Fotografii puse la dispoziție de Asociația pentru Cultură și Tradiție Anton Pann

Consolidarea unei tradiții: Al XII-lea Congres Internațional de Studii Sud-Est Europene

Publicat de Camelia Teodosiu, 30 august 2019, 11:10

Academia Română anunță desfășurarea la București, în săptămâna 2-6 septembrie 2019, a celui de-al XII-lea Congres Internațional de Studii Sud-Est Europene, cu tema generală Dinamici politice, sociale și religioase în Sud-Estul Europei. Congresul are ca invitați peste 400 de specialiști din peste 30 de țări și este organizat în parteneriat cu Association Internationale d’Études du Sud-Est Européen (AIESEE).

Deschiderea congresului va avea loc în Aula Magna a Facultății de Drept, luni, 2 septembrie 2019, ora 11, unde vor lua cuvântul prof. Alexandre Kostov, președintele AIESEE, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române și secretar general AIESEE, prof. Mircea Dumitru, rectorul Universității București, și dr. Andrei Timotin, directorul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române și președinte al Comitetului de organizare.

Lucrările congresului sunt împărțite în 35 de secțiuni, ce se vor desfășura de-a lungul a cinci zile, în sesiuni paralele, acoperind o arie temporală care se întinde din Antichitate până în epoca contemporană, cu o diversitate tematică din care nu lipsește niciuna dintre disciplinele umaniste: istorie, arheologie, lingvistică, filologie, istoria artei și a dreptului, etnografie, folclor etc.

Fiecare zi prevede conferințe inaugurale susținute de reputați specialiști din Europa și din Statele Unite ale Americii, între care: prof. François de Polignac, École Pratique des Hautes Études, Paris, prof. Bernard Heyberger și prof. Paolo Odorico, École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris, prof. Victor Friedman, Universitatea din Chicago și președinte al Comitetului American al AIESEE, prof. Peter Mackridge, Universitatea din Oxford, prof. Oliver Jens Schmitt, vicepreședinte al Academiei Austriece de Științe, prof. emerit Michael E. Stone, Universitatea din Ierusalim, prof. Paschalis Kitromilides, Universitatea din Atena, prof. emerit Paul Magdalino, Universitatea din St. Andrews, prof. Elena Boeck, Universitatea DePaul din Chicago.

Cea mai mare parte a sesiunilor se va desășura la Facultatea de Drept a Universității din București, căreia i se vor alătura, pentru câteva sesiuni speciale, Biblioteca Sfântului Sinod și Arhivele Naționale.

Pe perioada desfășurării congresului, vor fi organizate mai multe expoziții, mese rotunde și lansări de carte:

• luni, 2 septembrie, ora 15: prezentarea colecției Bibliothèque de l’Institut d’Études Sud-Est Européennes, Facultatea de Drept, sala Online
• luni, 2 septembrie, ora 19: vernisajul expoziției Floating Spaces. Maps of the Danube Region 1650‑1800, la Biblioteca Națională
• miercuri, 4 septembrie, ora 11: lansarea culegerii de studii a acad. Emil Condurachi, Pars Orientis. Studii de istoria culturii europene (Editura Academiei, 2019), la Facultatea de Drept, sala Online. Prezentare de acad. Răzvan Theodorescu, vicepereședinte al Academiei Române
• miercuri, 4 septembrie, ora 13: vernisajul expoziției Romania and South‑Eastern Europe. Historical witnesses from the collections of the National History Museum of Romania, organizată la Muzeul Național de Istorie
• miercuri, 4 septembrie, ora 18: masa rotundă dedicată lucrării Constantin Basarab Brâncoveanu. Portrait of a ruler and retrospective of an era (1654-1688), 2 vol. (DAR Publishing, 2018-2019), în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu“ al Bibliotecii Academiei. Vor lua cuvântul profesorii Paschalis Kitromilides, Andrei Pippidi și Paolo Odorico, dr. George Lazăr, dr. Cristian Anița și dr. Claudiu Turcitu, autorul lucrării.

Tematica integrală a congresului cuprinde: Dinamici religioase între Pontul Euxin și Marea Egee în Antichitate, Retorica religioasă a puterii în Bizanț și în Sud-Estul european, Sud-Estul european și Mediterana orientală, Cucerirea otomană a Balcanilor: schimbare structurală și continuitate, Rețele în Sud-Estul european: politică, comerț, cultură (sec. XIV-XVII), Ortodoxia, de la Imperiu la Biserică. Expresii sociale și forme culturale ale credinței, Apocrifele biblice în Sud-Estul european: variație și transmitere din Antichitate în epoca modernă, Tiparul în și pentru Sud-Estul Europei, Negustorii în Balcani: solidarități familiale și geografice, rețele și tehnici comerciale, Monumentele bizantine în perioada postbizantină, Cultura scrisă a periferiilor din Evul Mediu în epoca modernă, Literatura fanariotă, Formarea națiunilor sud-est europene, Migrația, condiție umană și politică în Sud-Estul european, Noi perspective asupra lingvisticii balcanice, Ieșirea din Marele Război: societățile sud-est europene din 1918 în 1923, Balcanii în perioada noului imperialism și dincolo de ea, Moștenirea imperiilor în Balcani: România și Bulgaria în secolul XX, Marea Neagră și strâmtorile: o permanență istorică sud-est europeană, Devoțiune și donații pioase la Locurile Sfinte din Imperiul Otoman, Traducerile din literatura patristică în Sud-Estul european, Imperiul Otoman, Balcanii și Mediterana orientală în lumina călătorilor occidentali,  Imaginea creștinătății răsăritene și a islamului în descrierile de călătorie occidentale din a doua jumătate a veacului al XVI-lea, Între țar, kaiser și sultan: noi abordări ale epocii Revoluției la Dunărea de Jos și în regiunea Mării Negre, Pe fluvii și pe mare: conflict hidropolitic și cooperare maritimă în Sud-Estul european, De la Ani în România: istorie, tradiție, iconografie, Georgia și Sud-Estul european: moștenire bizantină și parcurs cultural comun, Minoritățile religioase în Sud-Estul european, Evreii în Iugoslavia în sec. XX, Frontiera în Balcani: deschidere și închidere a teritoriilor, Doctrine, mișcări și regimuri totalitare în Sud-Estul european în sec. XX, Viața cotidiană în România comunistă, Uniunea Europeană și statele sud-est europene, Conservarea moștenirii culturale și artistice în Sud-Estul european, Perspective asupra digitalizării documentelor în arhivele sud-est europene.

Programul poate fi consultat pe site-ul oficial al Academiei Române.

Închiderea festivă a congresului va avea loc vineri, 6 septembrie 2019, ora 18, în Aula Magna a Facultății de Drept.

În perioada 7-9 septembrie vor fi organizate pentru participanții la congres două excursii la mănăstirile din Oltenia și Bucovina, prețioase tezaure documentare pentru evoluția istorică și culturală a acestui spațiu sud-est european.

Organizarea la București, pentru a treia oară în ultimii 50 de ani, a Congresului Internațional de Studii Sud-Est Europene, are o relevanță specială pentru istoria și cultura noastră, întrucât inițiativa înființării unui institut de cercetări care să studieze viața și cultura popoarelor din sud-estul Europei a aparținut istoricului român Nicolae Iorga. Institutul de Studii Sud-Est Europene fondat de Nicolae Iorga, împreună cu Gheorghe Murgoci și Vasile Pârvan, în urmă cu peste 100 de ani, în 1914, a fost primul de acest fel din lume și a reușit, în scurt timp, să impună pe plan internațional o disciplină științifică autonomă.

Continuarea acestei tradiții durabile prin organizarea acestui congres de studii sud-est europene, cu participarea unui impresionant număr de specialiști din întreaga lume, reprezintă un prilej major pentru reafirmarea în mediul academic internațional a locului privilegiat pe care l-a avut și îl are în continuare România în promovarea cunoașterii reciproce și a colaborării academice în spațiul sud-est european.