Ascultă Radio România Regional Live

arma nucleara

Cătălin Tomescu: Arsenalul nuclear a fost creat ca să asigure o balanță strategică între marile puteri la vremea respectivă. Este suficient de mare să distrugem planeta de vreo două ori și atunci cât de tâmpit să fii, lider politic sau conducător de țară cu capabilități nucleare, să îți dorești așa ceva?

Cătălin Tomescu: Arsenalul nuclear a fost creat ca să asigure o balanță strategică între marile puteri la vremea respectivă. Este suficient de mare să distrugem planeta de vreo două ori și atunci cât de tâmpit să fii, lider politic sau conducător de țară cu capabilități nucleare, să îți dorești așa ceva?

Publicat de Gabriel Stan, 10 octombrie 2022, 15:29

În ediția de astăzi avem un interviu cu generalul-locotenent în rezervă Cătălin Tomescu, fost comandant al Comandamentului Multinațional de Sud-Est al NATO de la Sibiu și a avut ca temă de discuție pericolul unui posibil atac nuclear al Rusiei.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general, bun venit la „Jurnal militar” din nou.

Cătălin Tomescu: Bine v-am găsit. Mulțumesc de invitație.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Nu ne-am mai auzit de câteva luni, undeva prin iulie, pe la jumătate, am mai vorbit. Era războiul în toi în Ucraina. Acum lucrurile au mai avansat. Iată, ucrainienii au avansat foarte mult, au spart frontul acolo, însă ne lovim acum de un alt pericol, de pericolul nuclear.

Cătălin Tomescu: Să le amintim ascultătorilor că folosirea armelor nucleare nu e în primul rând o decizie militară, e o decizie politică, pentru că deja schimbă, face trecerea de la războiul convențional, care e una și se desfășoară cu anumite reguli, la atac nuclear.

Arma nucleară a fost folosită o singură dată, dar atunci a fost ca o surpriză, la sfârșitul celui al Doilea Război Mondial, de către americani cu japonezii, care japonezii nu voiau să capituleze. Germania fusese înfrântă și așa mai departe şi ei nu voiau, datorită mentalității și onoarei și spiritul de samurai și așa mai departe. Și atunci ei au scos arma.

Bine, toată lumea, Stalin, britanicii, toate forțele beligerante bănuiau că americanii au făcut o armă super puternică, dar nu o văzuseră. Atunci s-a ccu dat prima, a doua. Ulterior, împăratul a hotărât să capituleze.

A fost probabil prima dată când împăratul s-a adresat națiunii japoneze la radio și a spus, trebuie să capitulăm. Acum, Putin, în varianta a treia, ar putea să dea ordinul de întrebuințare, dar e o decizie politică majoră, schimbă datele problemei. Nu mi-aș dori sub nici o formă acest lucru.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Despre această anexare, sigur că este cinică, este ilegală din punctul tuturor de vedere, din punctul de vedere al alianței, să spunem, și al lumii civilizate, nu este cumva prima anexare din istorie care se face nu în urma unui succes militar? El a anexat aceste republici fără măcar să le fi cucerit.

Cătălin Tomescu: Păi Crimea n-a fost un exemplu? Nu aş zice primul. Păi găndiţi-vă la Crimeea, Crimeea, în 2014, a fost anexată în două săptămâni. Şi acolo nici n-a fost război oficial, au fost întrebuințate mecanismele războiului hibrid.

Bine, s-au purtat și acțiuni militare, dar numai că s-au suportat acțiuni militare de militari care nu aveau pe uniformă steagul Federației, care nu erau recunoscuți, care Moscova spunea cine, noi? Noi noi ne-am atacat cu nimeni.

Cred că ăsta a fost un exemplu clar de anexarea unui teritoriu printr-un referendum. Ele acum, nimeni nu stă… ştiți, mulți comentator spun, domnule, că au fost măsluite și așa mai departe. Păi acum dacă aplica regula lui Stalin, ştiţi, era o vorbă că nu contează…

Cristian Dumitrașcu (realizator): Cine numără…

Cătălin Tomescu: Sigur, nu contează cine şi ce votează, contează cine le numără. Asta contează mai puțin. Ceea ce important este că el le-a declarat ale lui. În mentalitatea lor și în conștiința lidershipului de la Kremlin şi chiar a poporului rus, partea care îl susține pe Putin spune, nu, astea-s ale noastre acum. Şi spunea cineva, dar n-o să-l recunoască nimeni.

Păi dar ce, pe Crimeea sunt vreo zece țări care au recunoscut Crimeea, sateliții Moscovei, și în rest n-a recunoscut-o nimeni. Şi ce folos? Păi nu e tot a lor? E e greu să le-o iei. Ştiți, odată declarat, înseamnă, trebuie cineva să se ducă să se bată cu Federația Rusă ca să le ia înapoi, dacă nu poţi să le iei prin ,negocieri care, clar, ei nu le vor da. Corect.

Cine poate să facă treaba asta? Vă spun, e un singur stat, dar nu vrem să nominalizăm, că nu ăsta e subiectul discuției. Dar, rest, nimeni n-are puterea asta, chiar așa cum e ea slăbită și așa. De ce?

Pentru că arsenalul nuclear e încă acolo. Arsenalul nuclear, inițial, să fac o paranteză, el nici măcar nu a fost creat ca să fie întrebuințat. Arsenalul a fost creat ca să asigure o balanță strategică între marile puteri la vremea respectivă.

Bine, de atunci a mai evoluat, mai sunt țări cum e Coreea de Nord și altele, mă rog, care acum dețin arme nucleare. Dar inițial ăsta a fost conceptul, nu ca să-l întrebuințezi, pentru că nici n-ai cum să-ți faci o doctrină de întrebuințare datorită faptului că la capabilitatea de distrugere a arsenalului nuclear existent pe planetă, este suficient de mare să distrugem planeta de vreo două ori și atunci cât de tâmpit să fii, lider politic sau conducător de țară cu capabilități nucleare, să îți dorești așa ceva?

Și aici, în cazul nostru, am văzut acum, se vehiculează, domnule, că dacă dă cu bomba? Sau, nu pot să știu eu dacă dă cu bomba, vă dați seama că nu mă întreabă pe mine, bă, ești de acord sau nu ești de acord?

Dar ce pot să spun e asta, pentru ascultătorii dumneavoastră: din punct de vedere al artei militare, strategiei militare, nu se justifică. Este total aiurea, împotrivă, să fac un test în Marea Neagră. Păi, ce să faci cu el, mă, ce să demonstrezi? Surpriza a fost o singură dată, la Hiroshima. Atât. Toată lumea știe.

Spuneam eu undeva, ei, știi cum e, ai avea o mașină din aia Maybach sau un bogătan din ăsta, să-ți faci poze cu ea, să le pui pe Facebook. Băi, băiețaș, ai înnebunit? Toată lumea știe că o ai, lasă-ne-n pace cu pozele. Cam așa e. Să faci un test ca să demonstrezi ce? Păi cui să demonstrezi și ce? Toată lumea știe.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Toată lumea știe cât de mare e, sigur.

Cristian Tomescu: Toată lumea… Să nu uităm că primele filme cu efectele armei nucleare au fost făcute de ruși. Eu am intrat în școala militară de tancuri în 1982, la orele de instrucție NBC, cum era, mă refer aici la armele de distrugere în masă – chimice, bacteriologice sau radiologice – și la instrucția arme nucleare, ne uitam la filme, lectorii care ne predau la vremea respectivă ne predau pe filme făcute de sovietici, cu efectele lor, ca să ne arate ce poate să facă sarin și așa mai departe, cum erau la armele chimice sau o armă nucleară de nu știu câte kilotone, nu mai îmi amintesc. Deci toată lumea știe.

Ce să demonstrezi cu ea? Să o folosești pe teritoriul Ucrainei? Păi să vă spun ceva, odată dată chiar aia tactică – există tactice și strategice -, chiar cea tactică, deci nu mai poți folosi teritoriul ăla pentru ani. Trupele de tancuri sunt singurele care pot să treacă datorită blindajului și a mijloacelor de protecție să treacă prin zonă contaminată, dar nu să ducă lupte și să stea permanent.

Stai numai în cutia aia, ai trecut, ai traversat și după aia te duci să-ți atingi obiectivul, misiunea, mă rog, oricare ar fi ea. În rest, nimeni nu poate să facă… Ce să faci cu ea? Ţi-ai anexat un teritoriu, păi tu dai cu bomba acum, ca să ce? Plus că produci victime colaterale uriașe, unde poți să-i omori și pe ai tăi, adică proruși.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Mi se pare că nu-l prea interesează asta, după cum am văzut așa…

Cristian Tomescu: Păi, pe ei nu i-a interesat niciodată… Știți, una din diferențele majore între concepția de ducere a acțiunilor de lupte a URSS-ului, a sovieticilor, cum era, și a NATO constă în – la NATO când ai de un punct tare al inamicului, îl fixezi și manevrezi, îl încercuiești. continui misiunea și îl lași, ca la asediile din epoca medievală, și o turezi continuu și-l lași acolo, îl bombardezi, îl ții cu capul în jos, nu-l lași să iasă din încercuire până să predă și te duci la misiunea finală. La sovietici nu-i așa.

Ei, doctrinar, forțele lui se concentrează să distrugă forțele principale ale inamicului. De ce? Ei spun așa, dacă i-ai distrus centrul de greutate și principale forțe de manevră și de lovire ale inamicului, practic i-ai distrus toată puterea și atunci scade voința de a lupta, se duce moralul și așa mai departe.

Problema e că tu îți obții obiectivul cu zeci mii de morți sau cu un număr semnificativ de pierderi umane, ceea ce la NATO nu era voie din punct de vedere politic și în orice societate democratică nu se vrea, adică se vrea obținerea succesului, dar fără pierderi, pe când la ei așa ceva nu s-a numărat niciodată. Colaterale într-o acțiune militară la ei n-au contat, la NATO e punct.

Deci, în procesul de lovire, „targeting” în engleză, lovire pe românește, când se identifică țintele principale și se stabilește cu ce vector de lovire, că-i aviație, că e tun, că e tanc, că e rachetă și așa mai departe, când se stabilesc aceste elemente în procesul de lovire a forţelor inamice, se calculează gradul de pericol de a avea sau efectele în victime colaterale, ce înseamnă civili, clădiri, obiective.

Unele sunt și interzise. Vă aduceți aminte, în Irak, când a fost lovit… a început războiul, s-a stabilit de la început: nu se lovesc moschei. De ce? Ca să nu afecteze sentimentul de apartenenţă religioasă al populației irakiene.

Deci, revenind la NATO, există punct distinct în procesul de aprobare al țintelor și dacă numărul victimelor colaterale depășește numărul aprobat la nivelul organizației, la vârf, la Cartierul General de la Mons, la SHAPE, nu-l mai lovește, pentru că aprobarea să face de față cu un political adviser și un legal adviser, cu un jurist şi juristul nu-ți va semna niciodată hârtia dacă ieși din schema asta matematică. Bine, rău, asta e. Deci așa se explică treaba.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost generalul în rezervă Cătălin Tomescu. Domnule general, vă mulțumim și vă mai aștep la radio.

Cătălin Tomescu: Şi eu vă mulțumesc. Salut toți ascultătorii! Sănătate și pace!

 

A doua escală în Constanța a grupării navale MCM BS TG
Actualitatea militara luni, 18 noiembrie 2024, 16:19

A doua escală în Constanța a grupării navale MCM BS TG

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Navele din compunerea Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră s-au aflat timp de 3...

A doua escală în Constanța a grupării navale MCM BS TG
Conferința internațională „Gândirea militară românească” – ediția a VI-a
Actualitatea militara luni, 18 noiembrie 2024, 16:11

Conferința internațională „Gândirea militară românească” – ediția a VI-a

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Statul Major al Apărării a organizat, miercuri și joi, la Palatul Cercului Militar Național din Capitală,...

Conferința internațională „Gândirea militară românească” – ediția a VI-a
Senatul a adoptat în calitate de for decizional, proiectul referitor la achiziţionarea a 32 de avioane F-35
Actualitatea militara luni, 18 noiembrie 2024, 15:58

Senatul a adoptat în calitate de for decizional, proiectul referitor la achiziţionarea a 32 de avioane F-35

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Senatul a adoptat miercuri, în calitate de for decizional, proiectul referitor la achiziționarea de către...

Senatul a adoptat în calitate de for decizional, proiectul referitor la achiziţionarea a 32 de avioane F-35
România a semnat acordul de cooperare în domeniul apărării cu Regatul Unit al Marii Britanii
Actualitatea militara luni, 18 noiembrie 2024, 15:53

România a semnat acordul de cooperare în domeniul apărării cu Regatul Unit al Marii Britanii

Adrian Gîtman (realizator rubrică): România și Marea Britanie au, începând de miercuri, un acord de cooperare în domeniul apărării, care va...

România a semnat acordul de cooperare în domeniul apărării cu Regatul Unit al Marii Britanii
Actualitatea militara luni, 18 noiembrie 2024, 15:45

Ziua Statului Major al Apărării

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Statul Major al Apărării a împlinit pe 12 noiembrie 165 de ani de la înființare. Cu acest prilej, drapelul...

Ziua Statului Major al Apărării
Actualitatea militara luni, 18 noiembrie 2024, 15:36

Ziua Veteranilor din Teatrele de Operații

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ziua Veteranilor din Teatrele de Operații a fost marcată pe 11 noiembrie prin ceremonii militare...

Ziua Veteranilor din Teatrele de Operații
Actualitatea militara luni, 11 noiembrie 2024, 14:59

Gabriel Hanganu: Am trecut cu transportorul amfibiu blindat peste un dispozitiv improvizat

Gabriel Hanganu: Să fiu alături de ceilalți militari răniți Invictus m-a ajutat să-mi depășesc limitele și să-mi schimb viața. Mi-am dat...

Gabriel Hanganu: Am trecut cu transportorul amfibiu blindat peste un dispozitiv improvizat
Actualitatea militara luni, 11 noiembrie 2024, 14:51

Misiuni internaționale

Eduard Nicola (realizator rubrică): Prima staționare o facem în Polonia, unde militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană  „Iron...

Misiuni internaționale

Petre Otu: Dacă Putin ar utiliza arma nucleară ar fi un precedent extrem de periculos, care ar arunca omenirea într-o altă criză, cu o altă dimensiune

Petre Otu: Dacă Putin ar utiliza arma nucleară ar fi un precedent extrem de periculos, care ar arunca omenirea într-o altă criză, cu o altă dimensiune

Publicat de Gabriel Stan, 3 octombrie 2022, 16:02

Invitatul lui Paul Palencsar la „Subiectul săptămânii” este Petre Otu, istoric, profesor universitar și colonel în retragere. O discuție despre recentele referendumuri ilegale organizate de Federația Rusă în teritoriile ocupate din Ucraina.

S-a discutat și despre probabilitatea ca Vladimir Putin să ordone un atac nuclear, dar și despre valul de nemulțumire pe care mobilizarea parțială l-a cauzat în rândul cetăţenilor Federaţiei Ruse

Paul Palencsar (realizator rubrică): Domnule profesor, în contextul referendumurilor ilegale din teritoriile ocupate de către Rusia în Ucraina, credeți că Vladimir Putin va lansa un atac nuclear, invocând ca pretext că de acum înainte armata Ucrainei atacă, lovește teritoriul Federației Ruse?

Petre Otu: E greu de spus, e greu de spus ce poate să facă Kremlinul şi liderul acestuia, Putin, e posibil să utilizeze arma nucleară, dar ar fi un precedent extrem de periculos care ar arunca omenirea într-o altă criză, cu o altă dimensiune.

Oricum nu trebuie exclusă o asemenea variantă a folosirii armelor nucleare, chiar dacă tactice, dar impactul ar fi devastator asupra relațiilor internaționale. Nu trebuie să expunem o asemenea ipoteză, având în vedere evoluțiile de pe front, nefavorabile, în mare măsură, Federației Ruse.

Paul Palencsar (realizator rubrică): Care credeți că ar fi reacția NATO dacă Vladimir Putin foloseşte totuşi arma nucleară în Ucraina?

Petre Otu: Există probabil convorbiri între Statele Unite și Federația Rusă, dar potrivit Tratatului Nord-Atlantic, Articolului 5, teritoriul Ucrainei nu este protejat de către NATO militar, vorbind. Nu știm care va fi reacția SUA, ce planuri au.

Așa că e greu să glosăm și să facem scenarii care pot să fie infirmate a doua zi cum a fost, de exemplu, ideea că Putin nu va ataca Ucraina la 24 februarie 2022 – e greu de spus – dar poate rațiunea, dacă există un sâmbure de rațiune într-un război, să prevaleze și aceste arme tactice nucleare să nu fie folosite.

Prezența forțelor aliate în România, a grupurilor de luptă NATO, a aliaţilor, partenerului strategic american este foarte importantă pentru descurajarea intențiilor Federației Ruse, Federație Rusă, care este implicat într-o act de agresiune împotriva Ucrainei, un vecin, fără îndoială, și care a creat o criză internațională extraordinar de complexă, poate cea mai gravă criză de după al Doilea Război Mondial.

Hai să nu spunem că poate după al Doilea Război Mondial, dar oricum, după criza rachetelor din Cuba, din 1962, este cea mai gravă criză internațională care deocamdată nu știm cum se va încheia.

Putin a ameninţat cu folosirea armelor nucleare tactice, ceea ce ar fi o premieră postbelică după cele două bombartamente atomice de la Hiroșima şi Nagasaki, care s-au făcut într-un anumit context istoric, la finalul celui de-al Doilea Război Mondial.

Noi sperăm să nu se ajungă la așa ceva, dar, fără îndoială, tensiunea este maximă în raportul internațional, iar România este o țară de frontieră pentru NATO. Aici se termină frontiera NATO. Și, desigur, prezența noastră în NATO este o garanție de securitate în actualul context politico-strategic.

Paul Palencsar (realizator rubrică): Recenta mobilizare parțială pe care președintele Vladimir Putin a decretat-o în Rusia a stârnit un val de revoltă și chiar proteste de stradă în rândul rușilor de rând. Credeți că este acesta momentul cheie care va declanșa răsturnarea regimului Putin de la putere?

Petre Otu: Nu, nu cred. Fără îndoială, societatea rusă conștientizează dimensiunile tragice ale deciziei din 24 februarie. Vor fi în continuare revolte, pentru că nimeni… și nemulțumiri profunde ale societății ruse, care, fără îndoială, nu dorește să-și vadă tineretul afectat de război.

Dar eu nu cred că se va ajunge la o implozie a societăţii ruse, implozie care nu ştim ce efecte va avea. Eu personal nu cred că aceste nemulțumiri la nivelul societății ruse vor duce la o implozie a regimului Putin. Şi acolo sunt diverse scenarii, dar e greu de prevăzut așa ceva.

Paul Palencsar (realizator rubrică): Ambasada Statelor Unite la Moscova, cât și cea a României își sfătuiesc cetățenii să părăsească urgent teritoriul Federației Ruse. Ce trebuie să înțelegem din asta?

Petre Otu: Să părăsim teritoriul Federației Ruse – ăsta e mesajul. Trebuie ascultat mesajul autorităților române și autorităților americane. Probabil că există informații care dovedesc o escaladare a crizei, iar una din această escaladare a crizei – am mai discutat în cadrul interviului dvs – ar fi folosirea armelor nucleare tactice.

Paul Palencsar (realizator rubrică): Când și mai ales cum credeți că se va termina războiul din Ucraina?

Petre Otu: O observaţie, ca istoric, sunt foarte prudent cu viitorul, cu proiectarea viitorului întrucât există evenimente care pot da peste cap toate scenariile posibile. Războiul se va termina într-un fel, fie că va fi un război înghețat, fie că va fi un război cât de cât prelungit, să spunem așa.

Speranța mea ca istoric ar fi aceea ca Occidentul să dovedească mai multă unitate în relaţia cu Federaţia Rusă și să nu ajungă la compromisuri de genul celor care au fost în istorie.

Paul Palencsar (realizator rubrică): Domnule profesor, vă mulțumesc și vă mai așteptăm!

Petre Otu: Mulțumesc și eu!

A doua escală în Constanța a grupării navale MCM BS TG
Actualitatea militara luni, 18 noiembrie 2024, 16:19

A doua escală în Constanța a grupării navale MCM BS TG

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Navele din compunerea Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră s-au aflat timp de 3...

A doua escală în Constanța a grupării navale MCM BS TG
Conferința internațională „Gândirea militară românească” – ediția a VI-a
Actualitatea militara luni, 18 noiembrie 2024, 16:11

Conferința internațională „Gândirea militară românească” – ediția a VI-a

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Statul Major al Apărării a organizat, miercuri și joi, la Palatul Cercului Militar Național din Capitală,...

Conferința internațională „Gândirea militară românească” – ediția a VI-a
Senatul a adoptat în calitate de for decizional, proiectul referitor la achiziţionarea a 32 de avioane F-35
Actualitatea militara luni, 18 noiembrie 2024, 15:58

Senatul a adoptat în calitate de for decizional, proiectul referitor la achiziţionarea a 32 de avioane F-35

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Senatul a adoptat miercuri, în calitate de for decizional, proiectul referitor la achiziționarea de către...

Senatul a adoptat în calitate de for decizional, proiectul referitor la achiziţionarea a 32 de avioane F-35
România a semnat acordul de cooperare în domeniul apărării cu Regatul Unit al Marii Britanii
Actualitatea militara luni, 18 noiembrie 2024, 15:53

România a semnat acordul de cooperare în domeniul apărării cu Regatul Unit al Marii Britanii

Adrian Gîtman (realizator rubrică): România și Marea Britanie au, începând de miercuri, un acord de cooperare în domeniul apărării, care va...

România a semnat acordul de cooperare în domeniul apărării cu Regatul Unit al Marii Britanii
Actualitatea militara luni, 18 noiembrie 2024, 15:45

Ziua Statului Major al Apărării

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Statul Major al Apărării a împlinit pe 12 noiembrie 165 de ani de la înființare. Cu acest prilej, drapelul...

Ziua Statului Major al Apărării
Actualitatea militara luni, 18 noiembrie 2024, 15:36

Ziua Veteranilor din Teatrele de Operații

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ziua Veteranilor din Teatrele de Operații a fost marcată pe 11 noiembrie prin ceremonii militare...

Ziua Veteranilor din Teatrele de Operații
Actualitatea militara luni, 11 noiembrie 2024, 14:59

Gabriel Hanganu: Am trecut cu transportorul amfibiu blindat peste un dispozitiv improvizat

Gabriel Hanganu: Să fiu alături de ceilalți militari răniți Invictus m-a ajutat să-mi depășesc limitele și să-mi schimb viața. Mi-am dat...

Gabriel Hanganu: Am trecut cu transportorul amfibiu blindat peste un dispozitiv improvizat
Actualitatea militara luni, 11 noiembrie 2024, 14:51

Misiuni internaționale

Eduard Nicola (realizator rubrică): Prima staționare o facem în Polonia, unde militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană  „Iron...

Misiuni internaționale

Coreea de Nord afirmă că a testat cu succes o rachetă balistică intercontinentală

Coreea de Nord afirmă că a testat cu succes o rachetă balistică intercontinentală

Publicat de adinaiftime, 4 iulie 2017, 21:30

UPDATE ora 11:00 – Coreea de Nord a afirmat marți că a testat cu succes o rachetă balistică intercontinentală, o etapă crucială spre realizarea obiectivului său de a putea amenința Statele Unite ale Americii cu arma nucleară, transmite AFP.

Testul ‘istoric’ cu o rachetă Hwasong-14 a fost supervizat de liderul nord-coreean Kim Jong-Un, a anunțat într-un buletin special o prezentatoare a televiziunii de la Phenian.

Racheta a atins o altitudine de 2.802 km și s-a deplasat pe o distanță de 933 km, a precizat ea.

Coreea de Nord este ‘o forță nucleară puternică’, dotată cu ‘o foarte puternică rachetă balistică intercontinentală ce poate lovi în orice loc din lume’, a adăugat prezentatoarea.

‘Testul reușit al unei rachete balistice intercontinentale (…) este o realizare majoră în istoria republicii noastre’, se mai spune în ediția specială.

Televiziunea de la Phenian a difuzat de asemenea imagini cu ordinul olograf, purtând data de luni, prin care Kim Jong-Un a comandat efectuarea acestui test.

Testul, efectuat chiar de Ziua națională a SUA, se înscrie într-o lungă serie de tiruri cu rachete care încalcă numeroase rezoluții internaționale, însoțite de sancțiuni, ce interzic Phenianului să-și dezvolte programele balistic și nuclear.

Coreea de Nord, care a întreprins cinci teste nucleare și dispune de un mic arsenal de bombe atomice, caută să se doteze cu rachete balistice intercontinentale susceptibile să atingă teritoriul american.

Phenianul justifică acest program prin amenințarea pe care ar constitui-o pentru existența sa politica SUA, care au desfășurați 28.000 de militari în Coreea de Sud.

Testul de marți dimineață, care a fost reperat de armatele sud-coreeană, japoneză și americană, a provocat și reacția președintelui american Donald Trump.

‘Tipul ăsta n-are nimic mai bun de făcut în viață?’, a scris Trump pe Twitter despre liderul nord-coreean Kim Jong-Un. ‘Greu de crezut că Coreea de Sud și Japonia vor tolera asta mult timp. Poate China va face un gest puternic cu privire la Coreea de Nord și va pune capăt acestei absurdități o dată pentru totdeauna!’, a adăugat președintele american.

Coreea de Nord a lansat marţi o rachetă balistică din nordul ţării, în apropierea frontierei cu China, a informat statul major al armatei sud-coreene, citat de Yonhap.

Racheta a fost lansată din nordul ţării, din apropierea localităţii Banghyon din provincia Pyongan de Nord, în jurul orei 4.00 GMT (1.00 ora României). După un zbor de circa 40 de minute, traiectoria de aproximativ 930 de kilometri s-a încheiat în Marea Japoniei, în zona economică exclusivă niponă, transmit agenţiile de presă internaţionale, preluând aceeaşi sursă. Modelul rachetei nu a fost încă precizat.

Potrivit comandamentului militar american din Pacific, Centrul Nord-American de Apărare Aerospaţială (NORAD) a monitorizat racheta timp de 37 de minute şi a estimat că nu reprezintă o ameninţare pentru America de Nord. Forţele armate ale SUA apreciază că racheta a fost de tipul cu rază medie de acţiune, nu intercontinentală.

Preşedintele sud-coreean Moon Jae-in a convocat de urgenţă Consiliul Naţional de Securitate de la Seul.

Şi în Japonia a fost convocat Consiliul Naţional de Securitate, iar premierul Shinzo Abe a declarat presei că incidentul ‘arată clar că ameninţarea (din partea Coreei de Nord) creşte’. Guvernul de la Tokyo a înaintat celui de la Phenian un protest ferm în urma evenimentului, a anunţat secretarul-şef al cabinetului nipon, Yoshihide Suga. Potrivit acestuia, nu există rapoarte că racheta ar fi lovit vreo navă.

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a discutat telefonic chiar zilele trecute despre Coreea de Nord atât cu Moon, cât şi cu Abe. Marţi, 4 iulie este pentru americani Ziua Independenţei, iar Reuters reaminteşte că nu este pentru prima dată când nord-coreenii lansează rachete în preajma sărbătorii naţionale a SUA.

Trump a comentat lansarea de marţi în reţeaua Twitter: ‘e greu de crezut că Coreea de Sud şi Japonia vor mai tolera asta multă vreme’ şi ‘poate China va face o mişcare grea împotriva Coreei de Nord şi va pune capăt o dată pentru totdeauna acestei inepţii’. Casa Albă nu a comentat oficial.

Cele mai recente lansări de rachete din Coreea de Nord au avut loc la începutul lui iunie. Obiectivul Phenianului este dezvoltarea unei rachete cu încărcătură nucleară, cu rază lungă de acţiune, care să poată lovi teritoriul continental al Statelor Unite.

Misiuni Internaționale
Actualitate luni, 1 aprilie 2024, 12:31

Misiuni Internaționale

Teodora Mazăre (realizator rubrică) – Misiunea din Polonia a artileriștilor antiaerieni din cadrul celui de-al 14-lea detașament românesc...

Misiuni Internaționale
Efectele atacurilor cibernetice și importanța inteligenței artificiale
Actualitate vineri, 8 martie 2024, 20:58

Efectele atacurilor cibernetice și importanța inteligenței artificiale

Săptămâna aceasta la rubrica Inedit vorbim despre subiectele cele mai arzătoare din ultima vreme: atacurile cibernetice, dezvoltarea...

Efectele atacurilor cibernetice și importanța inteligenței artificiale
Vizita Șefului Statului Major al Apărării la Ankara
Actualitate luni, 5 februarie 2024, 13:20

Vizita Șefului Statului Major al Apărării la Ankara

Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării din țara noastră, generalul Gheorghiță Vlad, s-a întâlnit la...

Vizita Șefului Statului Major al Apărării la Ankara
Pas cu pas spre titlul mondial
Actualitate vineri, 29 decembrie 2023, 19:30

Pas cu pas spre titlul mondial

Ultimul articol din categoria Inedit vine cum nu se putea mai bine în finalul de an cu un sport de iarnă, pentru că tot suntem în sezonul rece....

Pas cu pas spre titlul mondial
Actualitate miercuri, 20 decembrie 2023, 17:46

Muzica lui Bogdan – Colinde românești! Sărbători fericite!

    Bun găsit tuturor! Astăzi la rubrica Muzica lui Bogdan vă invit cu drag să ascultăm câteva colinde românești, unele știute...

Muzica lui Bogdan – Colinde românești! Sărbători fericite!
Actualitate joi, 9 noiembrie 2023, 12:24

Invitație la concert aniversar și lansare de disc ”Lumea mea!” – interpreta de muzică folk MARIA GHEORGHIU!

  Vă invităm la un eveniment artistic extraordinar al interpretei de muzică folk, dar și colegă a noastră de la Radio România Regional...

Invitație la concert aniversar și lansare de disc ”Lumea mea!” – interpreta de muzică folk MARIA GHEORGHIU!
Actualitate luni, 30 octombrie 2023, 11:55

Acte caritabile pentru susținerea educației

Bun găsit la o nouă ediţie a emisiunii noastre în care vă invit să fiţi parte a unui eveniment caritabil organizat de  Asociaţia Umanitară...

Acte caritabile pentru susținerea educației
Actualitate vineri, 22 septembrie 2023, 16:14

Ziua Satului Românesc

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită duminică, 24 septembrie 2023, să sărbătorim împreună Ziua Satului Românesc....

Ziua Satului Românesc