În această săptămână la rubrica Inedit vorbim despre sportul minții și nu, nu este vorba despre celebrul joc de Șah, ci de un alt sport al minții, denumit GO.
GO-ul este un joc de strategie, acesta fiind inventat în China în urmă cu aproximativ 4000 de ani și introdus în Japonia în jurul anului 700.
În decursul timpului, jucătorii din estul Asiei au excelat în acest joc, GO-ul fiind azi jocul naţional al Japoniei.
Pe lângă latura socială a jocului chinezesc în care oamenii se pot împrieteni și pot forma o comunitate axată în jurul jocului, Go-ul este un sport al minții, care stimulează imaginația și creativitatea, propunând o permanentă provocare pentru practicanții săi, de orice vârstă.
În special în zona asiatică, acolo unde Go-ul este foarte dezvoltat, fiind chiar mai popular decât șahul, aceasta este privit ca joc de strategie militară.
În cele ce urmează vă propun să ascultați interviul realizat de colega noastră, Teodora Mazere, de la Jurnal Militar Craiova cu instructorul de GO, Dan Groza.
La Casa Presei Libere din București a avut loc prima competiție oficială din calendarul 2024 al Federației Române de Go, Campionatul Național pentru veterani. Competiția a fost onorată cu prezența a 26 de jucători, de la nouă cluburi, din șapte orașe.
Iar, în perioada 10 la 11 februarie, tot în Capitală, va urma un alt concurs denumit Trofeul Shodan.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Cu cât Rusia are mai mult succes în războiul său de agresiune împotriva Ucrainei, cu atât crește probabilitatea ca și China să decidă să recurgă la forță pentru a-și atinge obiectivele – a declarat marți secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unei dezbateri pe teme de securitate la Forumul Economic Mondial de la Davos. Alianța Nord-Atlantică nu vede China ca pe un adversar, dar ceea ce se întâmplă în Asia afectează Europa – a mai adăugat oficialul NATO, care a spus și că situația Ucrainei pe câmpul de luptă este extrem de dificilă, dar că există și motive de optimism.
Jens Stoltenberg: Cel mai important lucru este că Ucraina a supraviețuit ca națiune suvenană și independentă. Rusia a pierdut ceea ce și-a dorit să obțină cu acest război, și anume să controleze Ucraina. Sunt destul de încrezător că aliații NATO vor continua să ofere sprijin, deoarece sprijinul pentru Ucraina nu este o acțiune de caritate, ci este o investiție în propria noastră securitate.
Bun găsit, cu drag, tuturor! Astăzi – la Muzica Unei Generații Perene, rubrica Albume de Colecție – vă propun să ascultăm câteva piese muzicale de pe albumul intitulat sugestiv „Cântați cu noi!” – Antologia Muzicii Ușoare Românești – CD4!„, din creația unor compozitori celebri și dăruite nouă în interpretarea soliștilor consacrați ai genului.
Pentru început, vă invităm să ascultați primele două piese selectate de pe albumul mai sus menționat, intitulate Trăiesc și Noapte albastră!
„Trăiesc” (Marius Țeicu / Eugen Rotaru) de pe albumul „Cântați cu noi! CD4 (C & P 2006 Editura Muzicală UCMR ADA & Societatea Română de Radiodifuziune)”, interpretată de Angela Similea.
„Noapte albastră!” (Ionel Tudor / Andreea Andrei) de pe albumul „Cântați cu noi!” CD4 (C & P 2006 Editura Muzicală UCMR ADA & Societatea Română de Radiodifuziune), interpretată de Gabriel Cotabiță.
Foto CD UCMR-ADA Cantati cu noi CD4.1100 (Foto credit Editura Muzicala UCMR ADA & Societatea Romana de Radiodifuziune 2006)
Albumul cu șlagăre ale muzicii ușoare românești editat de Editura muzicală a Uniunii Compozitorilor din România și intitulat „Cântați cu noi!” – CD4, a fost post procesat și masterizat în anul 2006 de Călin Ioachimescu, coordonator muzical Anton Șuteu și coordonator proiect Costin Aslam!
Vom continua scurta noastră incursiune muzicală în atmosfera muzicii românești din perioada anilor 1990 – 2000, cu piesele Și dacă viața mea… și Fără tine!
„Și dacă viața mea…!” (Viorel Gavrilă / Roxana Popescu), de pe albumul „Cântați cu noi!” CD 4 (C&P 2006 Editura Muzicală UCMR ADA & Societatea Română de Radiodifuziune), interpretată de Nico (Nicoleta Matei).
„Fără tine” (Cornel Fugaru / Mirela Fugaru), de pe albumul „Cântați cu noi!” CD 4 (C&P 2006 Editura Muzicală UCMR ADA & Societatea Română de Radiodifuziune), interpretată de Monica Anghel.
Să ascultăm încă două piese muzicale de succes din Antologia Muzicii Ușoare Românești, regăsite și pe acest album de colecție: Inima mea și Sus în deal!
„Inima mea” (Adrian Ordean / Dinu Olărașu) de pe albumul „Cântați cu noi!” CD 4 (C&P 2006 Editura Muzicală UCMR ADA & Societatea Română de Radiodifuziune), interpretată de trupa ASIA.
„Sus în deal” (Mihai Constantinescu / Aimee D’Albon) de pe albumul „Cântați cu noi!” CD 4 (C&P 2006 Editura Muzicală UCMR ADA & Societatea Română de Radiodifuziune), interpretată de Mihai Constantinescu.
Foto CD UCMR-ADA Cantati cu noi CD4.1100.1 (Foto credit Editura Muzicala UCMR ADA & Societatea Romana de Radiodifuziune 2006)
Realizatorul emisiunii – Bogdan Dragomir, vă mulţumește pentru atenţie şi – la finalul rubricii „Albume de colecție” – vă invită să ascultaţi, din bijuteriile muzicale create și înregistrate de-a lungul timpului de mari compozitori și celebri interpreți și oferite dumneavoastră astăzi, de pe albumul„Cântați cu noi!” CD 4 (C&P 2006 Editura Muzicală UCMR ADA & Societatea Română de Radiodifuziune), piesa compozitorului Anton Șuteu, text Dan Verona – interpretată de un grup solistic și intitulată sugestiv „Cântați cu noi!”
Cântați cu noi! (Anton Șuteu / Dan Verona), de pe albumul „Cântați cu noi!” CD 4 (C&P 2006 Editura Muzicală UCMR ADA & Societatea Română de Radiodifuziune), interpretată de un grup solistic.
Sursa: Editura muzicală a UCMR-ADA, materiale jurnalistice din arh. personală Bogdan Dragomir, fonoteca Radio România Regional. Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!
Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)
Bogdan Dragomir Realizator „Muzica Unei Generaţii Perene”
Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Concurs Național de Interpretare a Muzicii Ușoare Românești – FLORI DE MAI – Ed. a XXIV-a, Călărași 2024!
Radio România REGIONAL, susține și promovează copiii artiști – tineri muzicieni, laureați ai celor mai importante festivaluri și...
Edi Nicola (realizator rubrică): Prima oprire din această săptămână o facem în Polonia, unde, de mai bine de patru luni de zile, militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană Aeroncitas, generat de Batalionul 348 – Apărare Antiaeriană „Dobrogea”, au preluat misiunea. Zilele trecute, militarii români au executat trageri cu armamentul de infanterie din dotare, pe timp de zi, în poligonul Fred Rain, din proximitatea bazei. Cu detalii vine căpitanul Alin Șerban, ofițer de legătură în cadrul Detașamentului. Alin Șerban: La această activitate i-am avut invitați și pe aliații croați, care au rămas surprinși de precizie și acuratețea armamentului la țintă. De asemenea, am organizat și ne-am în trecut într-o competiție „Cel mai bun trăgător”, fiecare dintre noi având ca principalul obiectiv obținerea unui punctaj cât mai mare, demonstrarea abilităților de a nimici un număr cât mai mare de timp. Edi Nicola (realizator rubrică): Rămânem tot în Europa, iar din Polonia coborâm în Bosnia și Herțegovina, unde o companie de militarii români, generată de Batalionul 341 din Topraisar, participă la misiunea de menținere a păcii „EUFOR ALTHEA”. Detașamentul românesc se află sub comandă operațională a Comandamentului Forțelor Întrunite din Statul Major al Apărării și este integrat în Batalionul Multinațional. Cum sunt văzuți militarii români în rândul populației civile, dar și al aliaților – ne spune căpitanul Alexandru Călin, comandantul Companiei de Manevră rotația a III-a.
Alexandru Călin:Militarii români au avut întotdeauna o imagine bună în Bosnia și Herțegovina. Au fost văzuți bine atât de populația locală, cât și de militarii din cadrul Batalionului Multinațional. Noi am făcut doar să continuăm această tradiție și acest standard ridicat. Parte din militarii mei au mai participat anterior la misiuni în teatrele de operații atât în Irak, Kosovo, cât și în Afganistan. Dar, după cum bine știți și dumneavoastră, nicio misiune nu seamănă cu cealaltă. Edi Nicola (realizator rubrică): De pe continentul european facem un salt pe continentul contrastelor, mai precis în Asia, unde doi ofițerii români își desfășoară activitatea în cadrul celei mai vechi misiuni ONU, cea de monitorizare a acordului de încetare a focului dintre India și Pakistan. Mandatul observatorilor români este de un an de zile. Îl ascultați pe căpitanul Adrian Stoian, observator în cadrul echipei Organizației Națiunilor Unite. Adrian Stoian:Situația în momentul de față este foarte liniștită, nu au mai fost probleme majore, doar incidente minore. Din acest motiv, noi monitorizăm fiecare zonă care ne-a fost repartizată și încercăm pe cât posibil să discutăm și cu populația și să vedem care este situația pe fiecare zonă în parte. Avem câte o arie de responsabilitate pe fiecare grup.
Teodora Mazere (realizator rubrică): La cinci luni de zile de la dislocarea în Campul Butmir din Sarajevo, militarii olteni din compania de infanterie care acţionează în cadrul Rezervei Intermediare pentru operaţia EUFOR Althea continuă să desfăşoare misiuni în sprjinul autorităţilor locale, avâând drept scop menţinerea unui climat de securitate în Bosnia şi Herţegovina.
EUFOR este o forţă militară imparţială, formată din aproximativ 1.100 de militari din 19 naţiuni, UE şi non UE, care se angajează să sprijine guvernul Bosniei şi Herţegovinei pentru a contribui la stabilitatea ţării. Despre cum decurge una dintre misiuni, ne vorbeşte locotenentul Andrei Murariu, comandantul companiei româneşti din Campul Butmir, Sarajevo.
Locotenent Andrei Murariu:Pe timpul misiunilor încercăm să intrăm în contact cu populația civilă, să ne asigurăm că aceștia cunosc misiunea EUFOR şi de ce ne aflăm noi aici.
În general, majoritatea populației cunoaște un minim de engleză pentru a putea conversa cu dumnealor, iar în cazul în care vin la noi, încearcă să facă poze cu noi, să ne salute și ne dăm seama că sunt recunoscători și mulțumţi pentru faptul că suntem aici și încercăm să menținem acest climat stabil și sigur.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Părăsim continentul european și mergem în Asia, pe un teritoriu zguduit de conflicte, mai precis în Irak. În acest stat sunt desfășurate două operații: NATO Mission Irak și Operation Inherent Resolve, ambele vizând consolidarea instituțiilor și forțelor aparținând sistemului de securitate al Irakului. Cu detalii despre cele două misiuni vine colonelul Vasile Bătinaș, consilier superior pe probleme de capacitate de luptă în cadrul NATO Mission Irak.
Colonel Vasile Bătinaş:Deosebirea principală dintre NATO Mission Irak și Operation Inherent Resolve este dată de faptul că misiunea NATO se axează în special pe nivelurile strategic și operativ, în timp ce operația Inherent Resolve este focusată în special la nivel tactic.
Sunt două misiuni nonn-combat al căror obiectiv este consolidarea instituțiilor și a forțelor care aparțin sistemului de securitate al Irakului, ca acestea să fie capabile să lupte împotriva terorismului și să asigure stabilitatea țării pe termen lung.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Din Irak revenim pe continentul european, mai precis în Polonia, acolo unde o parte din artileriștii antiaerieni ai Batalionului Potaissa acționează pentru şase luni de zile alături de militarii americani, britanici, croați și polonezi.
Zilele acestea, „Geparzii transilvani”, împreună cu parteneri din cadrul Grupului de luptă, au participat, în Lituania, la o expoziție de tehnică. Totodată, militarii români continuă procesul de instruire prin desfășurarea exercițiului de rezolvare a unei situații tactice și a modulului de instruire Combat Life Saver, alături de partenerii americani.
Căpitan Liviu Burtică, ofițerul de informare și relații publice al celui de al 11-lea detașament românesc dislocat în Polonia:Au avut o parte teoretică și una practică. La sfârșit participanții au trecut prin emoțiile unui examen exigent, s-au gândit permanent că manechinul căruia i se acorda primul ajutor putea fi camaradul care a suferit diverse traume pe câmpul de luptă. Cu toții au avut de câștigat din această experiență și au învățat să gestioneze situațiile dificile cu care se pot confrunta la fiecare pas.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Nava-şcoală Mircea a încheiat prima etapă a marșului de instrucție și se află în escală în portul Souda, din Insula Creta, Grecia. Velierul a străbătut în Marea Neagră, Marea Marmara, Strâmtorile Bosfor și Dardanele și apoi toată Marea Egee, de la nord la sud, pe o vreme frumoasă și valuri propice.
Cei 92 de elevi au continuat procesul de amarinizare la bord, de familiarizare cu urcatul în arboradă şi au participat activ la lucrările de mentenanță.
Comandorul Mircea Târhoacă, comandantul Navei-şcoală Mircea:Am făcut aproximativ 800 de mile, am navigat prin două strâmtori. Vremea a ținut cu noi. Aici, în Souda, nu suntem pe continent, suntem la o distanță destul de mare de locul în care se află Consulatul sau Ambasada României.
Lucrurile au decurs cum ne-am dorit noi, rezultatele se văd de la o zi la alta. Într-adevăr, efortul și munca celor din echipaj a fost destul de mare, dar cu migală și cu dăruire, și pot spune că cei din Forțele Navale în situații de criză, într-o situație în care avem un termen limită la care trebuie să punem lucrurile la punct, militarii noştri fac față la aşa ceva.
Teodora Mazere (realizator rubrică): De pe mare, poposim pe bătrânul continent şi ne oprim în Polonia, unde zilele trecute militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Gheparzii de Fier” s-au instruit în Poligonul din apropierea bazei, alături de aliații din cadrul grupului de luptă.
Militarii români au avut ocazia să cunoască atât tehnica de apărare antiaeriană, tehnica de infanterie, cât și tehnica de artilerie terestră a partenerilor; de asemenea „Gheparzii de Fier” le-au prezentat militarilor americani și polonezi, prezenți în poligon, tehnica de apărare antiaeriană din dotarea Armatei României, activitatea încheindu-se cu un exercițiu tactic comun, obiectivul principal fiind menținerea unui nivel ridicat de cooperare și interoperabilitate al aliaților NATO.
Sublocotenent Ionel Lucian, comandant Secție Tragere, în cadrul Detașamentului de Apărare Antiaeriană din Polonia:Am avut un exercițiu tactic de nivel ‘pluton’. Ne-am instruit împreună cu aliații și partenerii în cadrul battle grupului. Noi am văzut cum pun ei tactica în teren, din punctul de vedere al doctrinei țării respective și cum punem noi problema astfel încât să realizăm procesul de interoperabilitate dintre aliații NATO.
Teodora Mazere: Din Polonia mergem în Balcani, unde infanteriștii olteni își continuă misiunea în Camp Butmir, Sarajevo.
Detașamentul românesc se află sub comanda operațională a comandamentului forțelor întrunite din Statul Major al Apărării, integrat în Batalionul multinațional al misiunii EUFOR ALTHEA.
Militarii români execută activității în sprijinul autorităților locale, având ca scop menținerea unui climat de securitate și stabilitate, concomitent cu dezvoltarea și înscrierea forțelor armate din Bosnia și Herțegovina.
Părăsim continentul european și mergem în Asia, mai precis în Irak, acolo unde se desfășoară operația NATO Mission Irak. Lansată în urma summimtului de la Bruxelles din 2018, sub egida NATO, ca urmare a unei solicitări din partea Guvernului irakian, această misiune are ca principal obiectiv consolidarea instituțiilor și forțelor aparținând sistemului de securitate al Irakului. Colonel Vasile Bătinaș, consilier superior pe probleme de capacitate de luptă, în cadrul NATO Mission Irak.
Vasile Bătinaș:Rolul nostru aici este acela de a consilia partenerii irakieni, astfel încât să avem o structură robustă, în al doilea rând să avem un sistem de raportare coerent, care să scoată în evidență deficiențele și măsurile care se pot lua și în al treilea rând să încercăm standardizarea evaluării capacității de luptă, astfel încât imaginea să fie una corectă, completă și pe cât se poate obiectivă.
Ce ne aşteaptă din punctul de vedere al evoluţiei digitale, pe măsură ce ne apropiem de anul 2020? Media digitala se dezvoltă aşa cum s-a estimat până în momentul de faţă? Ce strategii s-au dovedit a fi de succes şi care au eşuat? Acestea sunt temele celei de-a patra ediţii a conferinţei Media 2020, organizată de Radio România şi Asia-Pacific Broadcasting Union (ABU) la Astana, capitala Kazahstanului. Ediţia din acest an este găzduită de Kazmedia – postul public de radio şi televiziune din republica aflată în centrul Asiei.
Astăzi, în deschiderea conferinţei, Georgică Severin, Preşedinte Director General al Radio România, a menţionat: „Media 2020 şi-a dorit şi efectiv a reuşit să deschidă noi orizonturi pentru comunicarea dintre Asia şi Europa în domeniul difuzorilor radio şi televiziune. Radio România este unul dintre cele mai vechi posturi publice de radio din Europa, sărbătorind anul acesta 90 de ani de continuitate şi oferind conţinut profesional şi imparţial ascultătorilor noştri”.
„Suntem bucuroşi să avem acest parteneriat cu Radio România şi, prin intermediul Radio România, cu întreaga Europa. Media 2020 este deja un brand în lumea media, radiouri şi televiziuni de pe mai multe continente venind la acest eveniment pentru a îşi aduce contribuţia, dar şi pentru a beneficia de experienţa colegilor”, a declarat pentru Radio România dr. Javad Mottaghi, Secretar General al ABU.
Media 2020 reprezintă o punte de legătură esenţială între Europa şi zona Asia-Pacific, facilitând schimbul de informaţii, atât de important în secolul XXI, între diferitele organisme de radio, televiziune dar şi cooperarea şi adaptarea unor strategii comune.
Organizat pentru prima data în anul 2015 la iniţiativa Radio România, evenimentul a reprezentat o premieră absolută: ABU a organizat prima reuniune în afara spaţiului geografic Asia-Pacific, oferind astfel reprezentanţilor celor mai importante corporaţii media de pe patru continente posibilitatea să participe la un dialog de anvergură dintre organizaţiile mass-media din Asia şi Europa.
Conferinţa se bucură de o largă participare din partea celor mai semnificative organisme media din Europa şi Asia, în acest an posturi din peste 40 de ţări fiind prezente, împreună cu reprezentanţi ai Conducerii ABU şi ai EBU – Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune.
Într-o zi de florar (16), era anul 1938, a văzut lumina zilei, în comuna Groşi-Maramureş, cel ce avea să dea instrumentului popular, taragotul, sunetele harului divin. „Noi avem în tradiţie instrumentele de lemn şi i-am dat taragotului personalitate cu trăirile interioare, cu dăruirea, cu sufletul meu”. Sunt mărturisiri ale celui ce a făcut să răsune tăriile cerului prin sunetele taragotului purtător de dor românesc. Maramureşan prin origine, trăind peste 40 de ani la Cluj, unde a plecat „cu câţiva bănuţi într-o desagă” pentru a învăţa la Liceul de muzică din inima Ardealului, va urma cursurile Academiei de muzică „Gh. Dima”, fiind licenţiat în oboi. Solist instrumentist şi dirijor al tarafului Ansamblului „Mărţişorul” al Casei de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca din 1962, Dumitru Fărcaş va participa la peste 100 de concerte în turnee organizate în Europa, S.U.A., Australia, Africa, Asia. „Cel mai aproape de mine mă simt când ajung la Ţebea, la Alba, la Sarmisegetusa, pe la căminele culturale, unde umblam uneori cu Nichita Stănescu şi Tudor Gheorghe” – declara maestrul într-un interviu, în 1994, lui Ion Parhon. Cofondator al Fundaţiei culturale româno-americane, membru la Fundaţiei ETHNOS, cetăţean de onoare al oraşelor Phenian, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Baia Mare, membru al Uniunii Artiştilor Muzicieni din Elveţia „SUISSA” şi laureat al Institutului Smithsonian – Washington DC, Dumitru Fărcaş va fi deţinătorul trofeelor de aur (Discul de Aur al Academiei Franceze „Charles Cros”, Colierul de Aur, Medalia de Aur pentru cel mai bun şef de orchestră) de la Dijon, Franţa. Profesor universitar doctor al Academiei de Muzică din Cluj-Napoca, Dumitru Fărcaş va fi înnobilat cu cea mai înaltă distincţie a unei instituţii universitare: Doctor Honoris Causa.
Numit pe bună dreptate Voievod al taragotului, Dumitru Fărcaş va uimi lumea prin repertoriul bogat alcătuit din doine, balade, cântece şi dansuri, culese din Maramureş, dar şi de pe alte meleaguri ale Transilvaniei şi ale Banatului.
„În mâinile lui Dumitru Fărcaş, taragotul exersează o putere magică şi o forţă sugestivă ce trece de la magie la mister” – definea prezenţa sa muzicală elveţianul Marcel Cellier.
Impresionat de sunetele venite parcă din Înalt ale taragotului lui Dumitru Fărcaş, Fănuş Neagu îi creiona profilul muzical: „Dumitru Fărcaş multiplică la nesfârşit mândria Ardealului, împărţind-o, plin de dragoste, întregii ţări”:
Cel mai sugestiv însă se caracterizează însuşi maestrul Dumitru Fărcaş: „Înainte de a cunoaşte instrumentul, i-am receptat timbrul, care îmi exprimă sufletul. Îmbinările sale de sunet sunt ale tulnicului, trâmbiţei şi buciumului. Nu e nici corn, nici clarinet, nici oboi etc., ci din toate câte ceva pe deasupra. Poetul Nichita Stănescu a inventat, în ce mă priveşte, cuvântul „a taragota” şi spunea că „Dacă Bach a fost un got, Fărcaş este un taragot” (în interviul acordat lui Augustin Cosmuţa, 1988).
Dumitru Fărcaş despre taragot: “Noi suntem singura ţară în lume unde muzica populară se cântă cu taragotul”.
“Taragotul exprimă toate stările sufleteşti: de la melancolie la extaz; are blândeţe, dar şi stridenţe. Este un instrument pastoral, cu timbru adânc, apropiat de vocea umană, ce slujeşte bine repertoriului Maramureşului şi al Ţării Moţilor”.
“Vreau să las cât mai multe glasuri acestui instrument, pentru veşnicie”.
Dumitru Fărcaş – un nume de rezonanţă unică într-o Galerie a interpreţilor de muzică populară la Radio România Regional, o rubrică realizată şi prezentată de Gabriela Rusu-Păsărin
Suita din Ţara Moţilor – Sursa: Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune Hora oilor – Sursa: Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune Mărunţelul din Groşi – Sursa: Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune Horea lui Pintea – Sursa: Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune
Conferinţa Media 2020, primul eveniment de acest fel organizat de Societatea Română de Radiodifuziune în parteneriat cu Uniunea Audiovizualului din zona Asia-Pacific, ABU a inceput.
Până în 2020, audiovizualul va fi supus unor transformări substanţiale, cum ar fi reacţia audienţei de pe diversele platforme media comerciale faţă de platformele audiovizuale.
Consumul de conţinut radio şi TV pe telefoanele mobile, internet şi platformele hibrid vor continua să devină o provocare pentru ingeniozitatea radiodifuzorilor şi creatorilor de conţinut în vederea menţinerii avantajului pe piaţă şi pentru păstrarea audienţei.
Interviu cu preşedintele director general al SRR, Ovidiu Miculescu.
L-am invitat alături de noi la „Apel matinal” pe preşedintele Societăţii Române de Radiodifuziune, domnul Ovidiu Miculescu, co-organizator al evenimentului. Bună dimineaţa, bine aţi venit.
Ovidiu Miculescu: Bună dimineaţa.
Realizator: Ce oferă această premieră media 2020 profesioniştilor din industria media?
Ovidiu Miculescu: În primul rând, aş dori să menţionez faptul că acest tip de întâlnire se petrece pentru prima dată, este o premieră aş spune internaţională majoră pentru ca, pentru prima oară, audiovizualul din Asia-Pacific se întâlneşte cu audiovizualul din Europa. Acest lucru până acum nu s-a mai întâmplat. În al doilea rând, este pentru prima dată când Asia Pacific Broadcasting Union, ABU, în cei 52 de ani de existenţă, iese din teritoriul său, care cuprinde mai mult de jumătate de glob, posturile membre ale ABU, în număr de peste 300, generează zilnic o audienţă de aproape 4 miliarde de ascultători şi telespectatori. În al treilea rând, faptul că această conferinţă privind viitorul mediei se desfăsoară în România este rezultatul prezenţei Radio România în interiorul ABU ca un membru şi partener extremde activ, extrem de serios, extrem de constructiv. Acest ABU, cea mai puternică organizaţie de media din lume, nu face lucruri gratuite şi nu generază evenimente sau intră în paterneriate cu, ştiu eu, entităţi de nota mai puţin de 10, dacă pot să mă exprim aşa. Inclusiv Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune. ABU are în sloganul său „the future is hibrid”, deci viitorul mediei este hibridul, platforma comună.
Realizator: Ce înseamnă mai exact această platformă comună?
Ovidiu Miculescu: Înseamnă că deja nu mai e viitor, e prezent. Vor exista şi există deja situaţii multe în care pe un singur device vor veni imagine, voce, muzică şi date. În maşină, de exemplu, radioul dispare ca şi funcţie în momentul acesta. În Europa aproape jumătate dintre maşinile care se produc nu mai au radio şi funcţia radioului este preluată, de exemplu, de către device-ul care se cheamă GPS. Una dintre opţiuni va fi radio. Chestiunea extrem de importantă pe care trebuie s-o înţelegem este că toate aceste condiţii de transmitere şi de audienţă din partea publicului s-au schimbat dramatic. Ştiţi că Norvegia renunţă la transmisia FM cu totul, ştiţi că transmisia digitală în toată Europa face paşi mari, inclusiv ţări foste comuniste sunt într-un proces avansat de digitalizare. În acelaşi timp, mediul prin care se transmite semnalul radio este cel al anilor pe care îi trăim. Semnalul radio, deci conţinutul, care este foarte important, vine pe telefon, vine pe tabletă, vine pe aplicaţii, vine pe orice mediu pe care oamenii îl folosesc. Obişnuinţa de a asculta radioul pe frigider în bucătărie dispare sau în multe locuri a dispărut cu totul. Este extrem de important să ne adaptăm foarte repede acestei provocări care, repet, nu mai este viitor, este prezent deja, pentru că altfel lucrurile nu vor arăta bine pentru radio.
Realizator: Şi atunci vă întreb: radioul va conţine şi imagini pe viitor, pentru a fi atractiv?
Ovidiu Miculescu: Absolut, absolut. Sigur că da. Iar, dacă audienţa va fi pe aplicaţii de telefoane mobile, acolo va trebui să mergem. Trebuie să ieşim în calea consumatorului, nu să-l mai aşteptăm la noi acasă, poate vine, poate nu vine. Or, acestea sunt provocări pe care atât Asia, cât şi Europa le au, pentru că industria este una singură, oriunde s-ar întâmpla ea.
Realizator: Revenim puţin la Conferinţa Media 2020. Aţi spus că este pentru prima dată când ABU iese din bazinul său şi ajunge în Europa, ajunge în România. Şi atunci vă întreb: ce înseamnă în principal pentru Radio România această conferinţă, organizată de către Radio România, în parteneriat cu ABU?
Ovidiu Miculescu: Înseamnă, dacă vreţi, intrarea Radio România în liga mare, în acea parte din lume extrem de dezvoltată economic. Ştim că banii lumii în ultimii ani sunt acolo, inclusiv marile companii europene investesc acolo. Este o recunoaştere a faptului că livrăm lucruri serioase, avem audienţă, suntem stabili financiar, generăm evenimente şi proiecte culturale de foarte bună calitate, unul dintre ele, sigur, şi a fost important, turneul de anul trecut de la Kuala Lumpur al Orchestrei Naţionale Radio/schelaru/ şi alte acţiuni pe care le facem, de exemplu acum am propus ABU crearea unei platforme de schimburi muzicale pe care Radio România o pilotează, deci vin aici pentru că suntem un partener de încredere şi pe care ei îl consideră de viitor.
Realizator: Domnule preşedinte, cine participă la evenimentul organizat de postul public de radio?
Ovidiu Miculescu: Sunt oameni care vin de pe patru continente, din Europa, din Asia, din America, din Australia, sunt şefi de media, atât publice, cât şi private, sunt universitari care predau media în lume, sunt oameni cu o expertiză şi cu o experienţă extraordinară, sunt oameni care au cuvânt de spus, oameni care reprezintă organizaţii puternice. Vă dau, ştiu eu, doar exemplul Graham Alice, care este directorul de radio al BBC şi preşedintele Comisiei Radio în cadrul European Broadcasting Union, sunt preşedinţi de radiouri publice, vorbesc de preşedintele din Ungaria, preşedintele serviciului public din Arabia Saudită, directorul general al celui mai mare post de radio din Chicago şi zonă, sunt oameni extrem de importanţi şi influenţi din Germania, din Olanda, din Japonia, Coreea de Sud, deci sunt oameni care au ceva de spus şi care sunt extrem de conştienţi că provocarea este aceeaşi pentru toţi, soluţia trebuie găsită pentru că asaltul asupra radioului şi televiziunii practicat de către corporaţiile globale gen Facebook, Twitter, Google şi alţii… ştim foarte bine că Youtube-ul a atacat furibund şi a învins la nivel global industria de televiziune din întreaga lume, deci toţi suntem conştienţi că trebuie să reacţionăm şi să ne păstrăm calea, în beneficiul ascultătorilor şi telespectatorilor noştri.
Realizator: Iar pe final, Radio România este pregătit să treacă la radioul viitorului, în acest moment?
Ovidiu Miculescu: Avem încă o problemă mare de mentalitate, a noastră, nu a publicului. Publicul ne dă semnale că ne aşteaptă şi pe alte suporturi. Lucrăml a corecţiile pe care trebuie să le facem în interior, suntem obligaţi să înţelegem că lumea se schimbă cu o viteză foarte mare şi neadaptarea la prezent înseamnă pierderi pe toate capitolele. Dar sunt optimist şi sunt convins că şi colegii mei din Radio România înţeleg că nu avem decât o singură cale: digitalul, online-ul, dezvoltarea permanentă a conţinutului, pentru că acestea sunt lucrurile care în foarte scurt timp vor face diferenţa capitală între a fi şi a nu fi.
Realizator: Domnule preşedinte, mulţumesc pentru prezenţa dvs la „Matinal”.
Ovidiu Miculescu: Vă mulţumesc şi eu.
Discursuri la deschiderea conferintei: Presedintele Director General al Societatii Romane de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, Ministrul de externe,...
Radio România găzduieşte la Bucureşti conferinţa Media 2020 organizată împreună cu cea mai mare uniune a radiodifuzorilor din Asia, Uniunea Asiatică a Audiovizualului.
Participă mari jucători din industria media, experţi, preşedinţi de medii publice, prezentatori de platforme digitale, personalităţi mass media din Uniunea Audiovizualului din Europa şi din zona Asia-Pacific.
Câteva elemente despre evenimentul care începe marți, aşa cum reiese din interviurile realizate de Simina Botar şi Alin Şerbănescu cu doi dintre organizatori.
Observaţi că în timp ce perspectiva planurilor de care vorbim în mod curent este 2030, 2050 deja, în media discutăm de orizontul 2020.
Viteza cu care se schimbă peisajul în mass media, mai ales în audiovizual este atât de mare încât este greu să vezi clar pe o perspectivă mai îndepărtată.
La Bucureşti se va vorbi cum ne vom putea auzi mai uşor marți, ce posibilităţi şi servicii noi, utile şi interesante vom putea oferi.
Cine sunt organizatorii conferinţei Media 2020- ne spune secretarul general al Uniunii Audiovizualului din Asia-Pacific dr. Javad Mottaghi:
Javad Mottaghi: Lumea este ca o sat global, nu trebuie să te concentrezi numai pe probleem locale, trebuie să acţionezi local, dar să gândeşti global. Asta ne-a adus aici, în România. Media 2020 este o platformă care a reunit broadcasterii din Asia-Pacific şi Europa şi alte continente pentru a gândi global şi a acţiona local. Uniunea Audiovizualului Asiatic este cea mai mare uniune a radiodifuzorilor din lume. Avem 276 de membri în 68 de ţări, avem o audienţă de 4,2 miliarde de oameni în întreaga lume. Noi credem în diversitate, noi resimţim diversitatea în multiple forme: diversitatea în populaţie, în cultură, în dimensiune, religie, economie, politică, în toate aspectele vieţii. Dar noi nu vedem diversitatea ca o ameninţare, o vedem ca pe o oportunitate.
Reporter: Este pentru prima oară când reprezentanţii de vârf ai Uniunii Audiovizualului din Asia şi Pacific co-organizează o reuniune în afara continetului asiatic şi au ales România, Bucureştiul.
Javad Mottaghi: RADIO ROMÂNIA a realizat un rol foarte important ca punte care face legătura între Vest şi Est. Cu tipul de cultură pe care-l simt aici, cu tipul de ospitalitate şi de cultură socială pe care o văd în România – şi sunt familiar cu cultura României, România este o oportunitate foarte bună, este o foarte bună platformă pentru a crea puntea necesară pentru depăşirea diferenţelor dintre Vest şi Est, şi este ceea ce a reuşit România. Să dau un exemplu. Acum 2 ani, când RADIO ROMÂNIA a devenit membru al Asociaţiei Audiovizualului din Asia-Pacific, prea puţini ştiau ce este RADIO ROMÂNIA, ce faceţi voi şi ce tip de activităţi oferiţi publicului. Într-o perioadă scurtă de numai 2 ani, datorită implicării în câteva activităţi în Asia, RADIO ROMÂNIA a devenit o fereastră prin care România este văzută de diferite ţări. Anul trecut orchestra dvs simfonică a avut două concerte în Malaezia, cu ocazia Forumului Mondial al Copilului, pentru un auditoriu de 20-30 de milioane de ascultători. Ce oportunitate mai bună poate fi pentru ca România sa fie văzuta de pe cealaltă parte a globului? Aceasta este însă şi o fereastră de oportunitate pentru ca publicul de afară să-şi împărtăşească experienţa cu publicul român prin intermediul RADIO ROMÂNIA. RADIO ROMÂNIA este gazda evenimentului de mâine şi poimâine.
Asia va fi un teren extrem de important în care România trebuie să fie prezentă
Despre cât de utile vor fi rezultatele dialogului de două zile din Bucureşti pentru ascultătorii RADIO ROMÂNIA şi depre rolul pe care RADIO ROMÂNIA îl joacă în relaţia cu Uniunea Audiovizualului din Asia-Pacific am vorbit cu preşedintele director general al RADIO ROMÂNIA, Ovidiu Miculescu:
Ovidiu Miculescu: În primul rând, Asia-Pacific Broadcasting Union este cea mai mare şi cea mai puternică organizaţie de media din lume. Prezenţa noastră acolo reprezintă mai mult decât RADIO ROMÂNIA, reprezintă România. Or, acesta este un lucru extrem de important. Expunerea pe care România o are în această extrem de puternică şi de serioasă organizaţie aduce numele României în atenţia câtorva mii de broadcasteri care pot multiplica – şi au făcut-o – deci multiplică mesajele pe care noi le dăm. A fost exemplul de anul trecut, cu turneul Orchestrei Naţionale de Radio la Kuala Lumpur, când au aflat despre România sau au urmărit pe tv sau pe platformele online o performanţă culturală a României peste un miliard de oameni. Pe de altă parte, Asia ne aduce o expertiză extraordinară în ceea ce priveşte capacitatea de adaptare tehnologică şi de conţinut a ceea ce înseamnă media astăzi, pentru că sunt extrem de dezvoltaţi tehnologic. Totodată, Asia înseamnă o lume în care se adună banii de pe întregul glob, pentru că în momentul acesta eu cred că finanţele se concentrează în acea parte din lume, şi vedem cu toţii că inclusiv marile companii europene sau americanii investesc acolo. Deci cred că, în momentul acesta şi pentru următorii ani, Asia va fi un teren extrem de important în care România trebuie să fie prezentă, iar RADIO ROMÂNIA a intrat acolo cu capul sus. Suntem un partener extrem de serios, un partener performant, un membru activ şi, chiar dacă suntem doar de doi ani în ABU, suntem un membru extrem de respectat.
Discursuri la deschiderea conferintei: Presedintele Director General al Societatii Romane de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, Ministrul de externe,...
Radio România şi ABU organizează la Bucureşti Conferinţa Media 2020
Publicat de Andrei Cretoiu,
29 iunie 2015, 15:00 / actualizat: 30 iunie 2015, 9:11
Profesionişti din industria media, experţi, conducători de medii publice şi private, personalităţi ale Uniunii Audiovizualului Asia-Pacific (ABU), precum şi ale altor organisme internaţionale din Asia, Europa, America şi Australia se vor reuni între 30 iunie şi 1 iulie la Bucureşti, în cadrul Conferinţei „Media 2020 – Bringing Media to the Future”, organizată de Radio România şi ABU.
Deschiderea conferinţei va avea loc marţi, 30 iunie, ora 9:00, la hotel Radisson Blu, în prezenţa Ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.
Acesta este primul eveniment pe care ABU, cea mai mare organizaţie de cooperare audiovizuală pe plan mondial, acceptă să îl organizeze în afara spaţiului geografic Asia – Pacific. Conferinţa se va concentra pe modul în care mass-media va evolua în următorii cinci ani. Agenda conferinţei acoperă subiecte de primă importanţă, cu care se confruntă industria mass-media aflată în plină reconfigurare: Peisajul media în 2020 – tendinţe în dezvoltarea mass-media, Consumul de radio şi de conţinut TV prin new media, telefoane mobile, internet (OTT), platforme hibride etc, Crearea de conţinut atractiv, interactiv, generator de audienţă, Media pentru copii, Producţii tv în UHD.
Participanţii, sosiţi la Bucureşti de pe patru continente, vor aborda transformările fundamentale care se produc deja în industria media şi provocările viitorului. Acest eveniment de anvergură este o oportunitate extraordinară pentru România, ţară europeană ce devine în acest context o punte de legătură între media audiovizuală din Europa şi Asia.
Programul evenimentului şi alte amănunte, pe http://abumedia2020.radioromania.ro/
În imagine, Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General Radio România, împreună cu dr. Javad Mottaghi, Secretarul General al ABU.
Discursuri la deschiderea conferintei: Presedintele Director General al Societatii Romane de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, Ministrul de externe,...
Apreciază ministrul economiei Constantin Niță, care spune că partea chineză are aproape 280 de milioane de dolari pregătiți pentru investiții în România.
La evenimentul desfășurat recent în capitala Chinei au participat cele mai puternice firme chineze cu capital integral de stat, companii care sunt printre cele mai importante din lume, fiind listate și la burse din Asia și America.
În cadrul forumului au fost discutate metodele de finanțare pentru proiectele energetice și de infrastructură din România, precum și construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, spune ministrul Economiei Constantin Niță.
Constantin Niță a mai declarat că despre construirea Aeroportului de la Ghimbav au avut loc discuții și cu o serie de investitori din Israel, interesați de acest obiectiv economic
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.