Începând cu luna februarie 2022, tratamentul pentru pacienţii cu diverse forme de hepatita C şi ciroză hepatică cu virus C este asigurat prin derularea unor contracte cost-volum-rezultat încheiate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Pe lângă tratamentele genotip specifice, pacienţii au acces şi la două molecule pangenotipice specifice introduse în Lista de medicamente compensate şi gratuite cu data de 1 februarie 2022.
Tratamentul pacienţilor adulţi este asigurat de medici din specialitatea gastroenterologie şi boli infecţioase, aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări din 16 judeţe (Arad, Bacău, Braşov, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Bihor, Argeş, Vâlcea, Sibiu, Suceava, Mureş, Timiş) şi CAS AOPSNAJ.
Pentru adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 12 şi 18 ani tratamentul este asigurat de medici din specialitatea gastroenterologie pediatrică şi boli infecţioase, aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate din 11 judeţe (Bucureşti, Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Sibiu, Timiş) şi CAS AOPSNAJ.
Medicamentele se eliberează indiferent de casa de asigurări de sănătate în evidenţa căreia se află asiguratul, cu condiţia ca furnizorul de medicamente să fie în contract cu aceeaşi casă de asigurări de sănătate cu care se află în relaţii contractuale şi medicul care a emis prescripţia medicală.
Evaluarea rezultatului medical pentru pacienţii înrolaţi în tratamentul cu antivirale cu acţiune directă se va realiza exclusiv de medicul curant al pacientului, informaţiile urmând a fi procesate în PIAS de casa de asigurări de sănătate prin care se derulează contractul cost-volum-rezultat şi cu care se află în relaţii contractuale medicul curant al pacientului
De asemenea, începând cu luna iulie 2021, există în derulare şi un contract de tip cost-volum-rezultat, în cadrul căruia pot beneficia de tratament pacienţii adulţi fără ciroză hepatică sau cu ciroză hepatică compensată, care în urma tratamentelor anterioare cu AAD (medicamente cu acţiune antivirală directă) nu au obţinut răspuns terapeutic.
„Din fericire, studiile au demonstrat că terapiile fără interferon pot vindeca hepatita C, care reprezintă o problemă de sănătate publică. Facem încă un pas în îndeplinirea indicatorilor necesari pentru respectarea angajamentului României față de organismele internaționale, de eradicare a infecției cu virus hepatic C până în anul 2030”, a declarat Adela Cojan, președintele interimar al CNAS.
Pe site-ul CNAS sunt afişate, atât pentru asiguraţi, cât şi pentru medicii curanţi, toate informaţiile referitoare la includerea în tratament a pacienţilor eligibili.
Jumătate dintre tinerii cu vârste între 16 şi 24 de ani (Generaţia Z) ar încheia o asigurare pentru spitalizare cauzată de boală sau accident, în timp ce aproape un sfert (23%) dintre persoanele incluse în această categorie au deja o asigurare de viaţă, relevă rezultatele unui studiu publicat luni.
Conform cercetării, şapte din zece tineri din Generaţia Z (71%) declară că o asigurare de viaţă reprezintă un instrument financiar util.
De asemenea, 50% dintre participanţii la cercetare ar opta pentru o asigurare de viaţă cu spitalizare provocată de boală sau accident, iar cel mai ridicat interes pentru asigurările de accidente se manifestă în rândul celui mai tânăr segment dintre cei intervievaţi. Astfel, 41% dintre persoanele de 16 – 18 ani s-ar asigura împotriva unui accident rutier, casnic, survenit în timpul diverselor activităţi sportive etc.
În acelaşi timp, tinerii cu vârste cuprinse între 22 şi 24 de ani sunt interesaţi în mod deosebit de cumpărarea unei asigurări cu economisire pentru o planificare financiară pe termen lung.
Studiul „Insights PulseZ” a fost realizat de Romanian Business Leaders (RBL), în parteneriat cu Aegon România, în perioada iunie – iulie 2021, pe un eşantion de circa 1.200 de tineri din România.
Luni, 01.04.2019, Senatul a adoptat, proiectul de lege privind repatrierea rezervei de aur a României şi urmează a fi supus la vot în Camera Deputaților care este for decizional.
Acest proiect, inițiat de liderul PSD Liviu Dragnea și de senatorul Șerban Nicolae, a stârnit controverse şi a ridicat multe semne de întrebare în rândul analiștilor financiari, politicieni și bancheri.
Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu, spunea că, după cel de-al Doilea Război Mondial, rezerva de aur a României a fost ținută la Banca Angliei și că „nici Ceaușescu, nici Dej n-au adus acasă aurul din străinătate. Nicolae Ceaușescu, din 1965 până în anii 1980, a fost preocupat să transfere continuu aur în marile centre financiare”.
Cantitatea de aur a fluctuat însă în perioda imediat de după război (de la 72,4 tone, în 1957, la doar 7,2 tone în 1952) fiindcă aurul a fost folosit la stingerea obligațiilor externe, dar rezerva a fost treptat refăcută, astfel încât în 1965, aurul din străinătate reprezenta 24,7 tone, iar în 1971 – 44,9 tone.
În anii 80 s-au complicat lucrurile din cauza dorinței lui Ceaușescu de a stinge datoria externă, astfel că, potrivit lui Adrian Vasilescu, „în 1986 nu a mai rămas în străinătate niciun gram de aur”, iar în tezaurul din țară mai erau doar puțin peste 42 de tone. „Din dispoziția lui Ceaușescu, BNR a mai cumpărat până în 1989, încă 17,6 tone de aur”, a mai precizat Vasilescu.
Potrivit unei informări recente a Băncii Naționale a României, la 31 martie 2019, rezerva de aur a României se menține la 103,7 tone, iar valoarea acesteia, în condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, se ridică la 3,835 miliarde de euro.
În total, rezervele internaționale ale României, care înseamnă atât valutele, cât și aurul, se ridică la aproape 36,4 miliarde de euro.
La Banca Angliei se află circa 60% din rezerva de aur (61 de tone), iar Banca Națională a României plătește 309.000 de lei pentru păstrarea aurului la Londra, potrivit Raportului pe 2017 al BNR, ceea ce echivalează cu aproape 66.000 de euro anual.
Pentru aducerea aurului în România, cea mai sigură cale de transport este cea a aerului – pentru transportul pe mare sau pe roți, durata transportului, dar mai ales riscurile legate de siguranță fiind mult mai mari.
Fiindcă este vorba de o cantitate însemnată de aur, pentru a elimina din riscuri, cel mai probabil transportul s-ar putea face în tranșe mai mici, posibil de circa 10-20 de tone fiecare, pe o perioadă mai îndelungată de timp, au declarat pentru Europa Liberă surse din piața asigurărilor, care au dorit să își păstreze anonimatul.
„Dacă aduci toate cele 56 de tone dintr-o dată, s-ar bloca jumătate din București din cauza măsurilor de securitate aferente acestui transfer de la aeroport până la BNR”, au explicat sursele noastre.
Practic, acest lucru înseamnă asigurarea transportului de la Banca Angliei la aeroport, cu forțe de securitate locale, cu mașini blindate care să protejeze transportul, cu personal care să încarce și să descarce conținutul mașinilor.
Apoi ar urma ca aurul să fie trimis cu o cursă aeriană specială până la București și, în cele din urmă, de la București până la sediul BNR, cu un alt transport securizat. Cel mai probabil, BNR este cea care va plăti asigurarea transportului, cerută de asigurători.
Potrivit surselor Europei Libere, doar polița de asigurare a transportului ar varia între 500.000 și 1,5 milioane de euro, care depinde de mai mulți factori, printre care și modul cum se face transportul sau cine face transportul pe toate cele trei segmente – rutier, de la Banca Angliei la aeroport, apoi aerian – cursa Londra-București și din nou rutier, de la aeroport la Banca Națională.
Dacă luăm în calcul valoarea maximă a poliței de asigurare ar reprezenta 23 de ani de chirie la Banca Angliei.
În plus, la această sumă se adaugă și cheltuielile operaționale, reprezentând costul efectiv al transportului, greu de estimat în acest moment.
La toate acestea ar trebui, ulterior, să se adauge și costul de asigurare al aurului în România, dar și al celui cu oamenii care să aibă grijă de cantitatea de aur.
„Atunci când se ia o astfel de decizie se face o analiză de cost, inclusiv ce se întâmplă în caz de război sau atac terorist (…) Și e un cost în plus pentru statul român, care trebuie să asigure acest bun”, au mai argumentat sursele Europei Libere, atrăgând totodată atenția că, cel mai probabil, în costul anual pe care îl plătește BNR pentru depozitarea aurului la Banca Angliei intră și garanțiile de securitate și asigurare, iar acestea trebuie să fie aceleași și în momentul în care aurul ar urma să fie ținut în România.
Marți, la BNR, are loc ședința Consiliului de Administrație pe probleme de politică monetară, unde ar urma să se dea un aviz și pe problema referitoare la repatrierea rezervei de aur în România.
În prezent, din totalul de 103,7 tone, circa 60% (61 de tone) se află depozitate la Banca Angliei, dar instituția sub tutela căreia se află rezerva este Banca Națională a României.
Potrivit proiectului de lege inițiat de social-democrați, BNR ar urma să aducă în România tot aurul din rezervele aflate în afara țării, cu excepția a 5%. Iar condiția pentru ca cele cinci procente din rezerva de aur să rămână în afara țării este ca aurul să fie investit în scopul obținerii de venituri.
Totuși, specialiștii BNR și cei din lumea finanțelor atrăgeau atenția, încă din momentul în care acest proiect de lege a fost trimis la comisile de specialitate din Senat, că operațiunile cu aur sunt riscante.
După cum explica anterior, pentru Europa Liberă, analistul financiar Dragoș Cabat, băncile centrale nu au ca scop să facă profit din aceste rezerve internaționale, care includ, nu doar aurul, ci și valute precum euro, dolari, lire sterline sau alte monede: „ele sunt o garanție a faptului că banca centrală și țara respectivă au niște sume cu care să își poată garanta obligațiile de plată pe care le are față de alte țări, iar, în felul acesta, partenerii săi au încredere că acest aur chiar există”.
Turiştii români care merg în concediu în afara ţării cu maşina personală trebuie să se asigure că au cartea verde valabilă.
Asiguratorii amintesc că această poliţă îi va scuti de multe neplăceri în cazul unei tamponări în străinătate, pentru că asigură repararea autovehiculului şoferului păgubit.
În cazul unui astfel de accident se poate utiliza şi formularul de constatare amiabilă, a declarat, pentru Radio România, Sorin Greceanu, director în cadrul Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România.
Să avem grijă să documentăm acest accident. Adică, să avem copie după poliţa şoferului vinovat, să avem copie după documentele lui şi un document din care să rezulte această vinovăţie. Şansa foarte mare este să ne lovim cu un localnic din acea ţară vizitată.
Haideţi să presupunem că suntem în concediu în Bulgaria sau în Grecia. Acela trebuie să ştie dacă poate să încheie un constat amiabil. Rubricile sunt identice în limba greacă, în limba română sau în orice alt limbă.
Deci, dacă noi îl avem pe cel pe care l-am primit la plecare, trebuie să ştim unde ‘x’-ăm, chiar dacă el e scris în greacă. Ele trebuie să fie echivalente în orice limbă. (Sorin Greceanu, director în cadrul Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România)
La revenirea în ţară, proprietarul maşinii care a fost implicat într-o tamponare este obligat să contacteze Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România pentru instrumentare dosarului de daună.
Măsura este valabilă în situaţiile în care acele sume nu sunt suportate de asigurarea de sănătate.
Propriu-zis, toate spitalele din România vor primi finanţare pentru cazurile cronice, precum infarctul miocardic acut sau accidentul vascular cerebral.
Prevederile sunt incluse într-o ordonanţă de urgenţă, care a fost aprobată de Guvern.
Vicepremierul Liviu Dragnea a precizat că actul normativ stabileşte şi cadrul legal prin care să fie reţinută contribuţia la asigurările sociale pentru persoanele care sunt trimise în străinătate în misiune temporară sau permanentă.
Produsul a fost lansat de curând pe piaţă de o societate de asigurări.
Procedura este cât se poate de simplă şi presupune declararea furtului la poliţie .
Dacă se dovedeşte că bicicleta a fost furată, despăgubirea se plăteşte în două săptămâni. Singura condiţie este ca posesorul ei să demonstreze faptul că era legată cu lacăt.
Costul anual al asigurării depinde de valoarea bicicletei.
Reprezentantul societăţii de asigurări, Victor Şraer, a declarat că produsul s-a lansat pe piaţă astăzi şi a fost deja încheiată prima poliţă.
Bicicliştii spun că suma ce poate fi recuperată este una considerabilă.
Asigurarea acoperă furtul bicicletei, inclusiv accesoriile instalate permanent.
Poliţa nu asigură gențile şi husele pentru bicicletă, scaunele de copil, sticle, pompe, coşuri şi accesorii electronice precum: tahometre, sisteme navigație, telefoane, player MP3, radio etc.
Polița încheiată are în vedere protecţia bicicletelor în caz de furt şi tâlhărie. Despăgubirea are ca bază preţul unei biciclete echivalente cu cea furată, inclusiv accesoriile instalate permanent. Potrivit Eurostat, in tara noastra se vând anual biciclete în valoare de circa 45 milioane euro. Problema este că zilnic, zeci de proprietari reclamă furtul bicicletelor, iar şansele de a le recăpăta sunt foarte mici.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
