Asociația „Suryam” a demarat vineri, la Târgu Mureș un proiect prin care refugiații ucraineni să poată beneficia de sprijin și asistență medicală în limba cu care sunt familiarizați.
Pacienții pe care asociația dorește să îi ajute sunt cei care suferă de afecțiuni cronice și care au fost nevoiți să își întrerupă tratamentul.
Deocamdată cele 2 posturi de translator sunt neocupate. În plus, refugiații ucraineni vor fi informați și ajutați să se înscrie în sistemul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
„Angajăm două persoane, ideal refugiați sau persoane din Târgu Mureș sau județul Mureș, care vorbesc limba ucraineană și română, maghiară sau engleză. Aceste persoane vor ajuta refugiații să se deplaseze la medici, în funcție de necesitate, îi vom transporta, le vom face programări și le vom asigura traducere pe timpul consultului medical. Mai mult, toate medicamentele prescrise sau recomandate de medic vor fi asigurate din banii de proiect.”, a declarat președintele organizației, Marius Dumitrescu.
50 de refugiați din Ucraina au beneficiat de asistență medicală gratuită în unitățile sanitare din Dobrogea, în decurs de o săptămână.
Potrivit Casei Județene de Asigurări de Sănătate, în județul Constanța au fost eliberate 30 de coduri de identificare, 10 dintre ele pentru copii.
În județul Tulcea, au fost emise 20 de astfel de coduri. Directorul CJAS, Eugenia Vasile, spune că un caz mai special a fost cel al unei persoane care a avut nevoie de dializă.
De o săptămână, casele de asigurări de sănătate au program prelungit, inclusiv în weekend, pentru a putea emite codurile de identificare, în baza cărora serviciile medicale acordate refugiaților sunt decontate.
Pentru a beneficia de asistență medicală gratuită, refugiații trebuie să prezinte documentul pe baza căruia au intrat în țară.
Se prelungește programul de lucru la casele de asigurări de sănătate, inclusiv în weekend. Măsura intră în vigoare începând de astăzi. Refugiații o să poată beneficia, gratuit, de asistență medicală, investigații și tratament. De asemenea, pentru urgențe nu este nevoie de cod de identificare.
„Începând de astăzi, vom lucra în intervalul orar 8:00 – 20:00, inclusiv sâmbătă și duminică. Orice furnizor care primește o astfel de persoană va trimite documentul de trecere a frontierei, de fapt o copie, la o adresă indicată de noi. Noi vom opera în sistemul nostru, iar funrizorul respectiv îi poate asigura cetățeanului cardul, îi poate prescrie medicamente…Vor fi plătite furnizorilor de servicii, iar ei vor face o facturare și o raportare distinctă a acestor servicii.
Au ajuns câțiva pacienți la Spitalul Județean Tulcea, dar niciun pacient nu a fost internat și nu a fost nevoie să îi acordăm acest cod de identificare, astfel încât să decontăm noi serviciile, dar au mai fost patru cazuri în ambulatoriu, situații pe care noi le-am operat în sistem și au fost acordate serviciile medicale.”, a spus Eugenia Vasile, directorul Casei Județene de Asigurări de Sănătate Tulcea.
Solidaritatea Comisiei Europene în contextul pandemiei de coronavirus
Publicat de Camelia Teodosiu,
3 aprilie 2020, 19:13 / actualizat: 4 aprilie 2020, 19:27
În aceste momente de criză acută, salvarea de vieți omenești și sprijinirea mijloacelor de subzistență sunt de o importanță capitală. Comisia își intensifică și mai mult răspunsul, propunând instituirea unui instrument de solidaritate în valoare de 100 de miliarde EUR, denumit SURE, care îi va ajuta pe lucrători să își păstreze veniturile și va sprijini întreprinderile pentru ca acestea să se mențină pe linia de plutire. Comisia propune, de asemenea, redirecționarea tuturor fondurilor structurale disponibile către răspunsul la coronavirus.
De acest sprijin vor beneficia, de asemenea, fermierii și pescarii, precum și persoanele cele mai defavorizate. Toate aceste măsuri se bazează pe bugetul actual al UE și vor valorifica la maximum fiecare euro disponibil. Acestea demonstrează necesitatea ca UE să dispună de un buget pe termen lung solid și flexibil. Comisia va lua măsuri pentru a se asigura că UE se poate baza pe un astfel de buget solid care să îi permită să iasă din criză și să facă progrese pe calea redresării.
Pandemia de coronavirus pune Europa la încercare într-un mod care ar fi fost de neconceput cu doar câteva săptămâni în urmă. Profunzimea și amploarea acestei crize necesită un răspuns de o amploare, rapiditate și solidaritate fără precedent.
În ultimele săptămâni, Comisia a luat măsuri menite să le ofere statelor membre toată flexibilitatea de care au nevoie pentru a-și sprijini financiar sistemele de sănătate, întreprinderile și lucrătorii. Aceasta a acționat în vederea coordonării, accelerării și consolidării eforturilor de achiziționare a echipamentelor medicale și a direcționat finanțarea pentru cercetare către dezvoltarea unui vaccin. Comisia a lucrat neobosit pentru a se asigura că bunurile și lucrătorii transfrontalieri pot continua să se deplaseze în întreaga UE și pentru a menține funcționarea spitalelor, continuarea activității fabricilor și aprovizionarea rafturilor din magazine. Aceasta a sprijinit și continuă să sprijine repatrierea cetățenilor UE, a familiilor acestora și a rezidenților pe termen lung în Europa din întreaga lume.
În aceste eforturi, Comisia acționează din convingerea că singura soluție eficientă la criza din Europa se bazează pe cooperare, flexibilitate și, mai presus de toate, pe solidaritate.
Propunerile de astăzi ridică răspunsul la un nou nivel.
În ceea ce privește propunerile adoptate astăzi, președinta von der Leyen a declarat: „Numai răspunsurile cele mai puternice ne vor permite să facem față acestei crize provocate de coronavirus.Trebuie să ne folosim de toate mijloacele de care dispunem. Fiecare euro disponibil în bugetul UE va fi redirecționat către depășirea crizei, fiecare regulă va fi relaxată pentru a permite finanțării să circule rapid și eficace. Prin intermediul noului instrument de solidaritate vom mobiliza 100 de miliarde EUR pentru a menține locurile de muncă și funcționarea întreprinderilor. Prin acest instrument ne unim forțele cu statele membre pentru a salva vieți omenești și pentru a proteja mijloacele de subzistență. Așa arată solidaritatea europeană.”
100 de miliarde EUR pentru menținerea locurilor de muncă și a funcționării întreprinderilor: inițiativa SURE
Trebuie să atenuăm șocul economic pentru ca economia UE să fie pregătită să repornească atunci când condițiile vor fi prielnice. În acest scop, trebuie să menținem locurile de muncă și funcționarea întreprinderilor. Toate statele membre dispun sau vor dispune în curând de programe de șomaj parțial care vor contribui la realizarea acestui obiectiv.
Inițiativa SURE este răspunsul Comisiei în acest sens: noul instrument va oferi împrumuturi în valoare de până la 100 de miliarde EUR țărilor care trebuie să se asigure că lucrătorii primesc un venit și că întreprinderile își păstrează personalul. Acest lucru le permite oamenilor să își plătească în continuare chiria, facturile și produsele alimentare și contribuie la asigurarea stabilității atât de necesare în economie.
Împrumuturile se vor baza pe garanții furnizate de statele membre și vor fi direcționate acolo unde este cel mai urgent nevoie de ele. Toate statele membre vor putea să recurgă la acest instrument, însă acesta va fi deosebit de important pentru statele membre cel mai grav afectate.
SURE va sprijini programele de șomaj parțial și măsurile similare pentru a ajuta statele membre să protejeze locurile de muncă, angajații și persoanele care desfășoară o activitate independentă împotriva riscului de concediere și de pierdere a veniturilor. Firmele vor putea să reducă temporar timpul de lucru al angajaților sau să întrerupă complet activitatea, statul oferind sprijin pentru venit pentru orele nelucrate. Lucrătorii care desfășoară o activitate independentă vor primi un ajutor de înlocuire a veniturilor pentru actuala situație de urgență.
Furnizarea de sprijin celor mai defavorizate persoane – Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane
Având în vedere că cea mai mare parte a Europei practică distanțarea socială pentru a încetini răspândirea virusului, este cu atât mai important ca persoanele care depind de ceilalți pentru a-și asigura nevoile cele mai elementare să nu fie private de ajutor. Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane va evolua pentru a răspunde acestei provocări: în special, se va introduce utilizarea de bonuri electronice pentru a reduce riscul de contaminare, precum și posibilitatea de a cumpăra echipamente de protecție pentru persoanele care furnizează ajutorul.
Sprijinirea pescarilor și a fermierilor
Agricultura și pescuitul din Europa au un rol esențial deoarece ne furnizează alimentele pe care le consumăm. Aceste sectoare sunt grav afectate de criză, ceea ce afectează în consecință lanțurile noastre de aprovizionare cu alimente și economiile locale susținute de aceste sectoare.
Ca și în cazul fondurilor structurale, utilizarea Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime va deveni mai flexibilă. Statele membre vor putea să ofere sprijin:
pescarilor, pentru încetarea temporară a activităților de pescuit;
fermierilor din sectorul acvaculturii, pentru suspendarea temporară sau reducerea producției și pentru acordarea de sprijin
și organizațiilor de producători, pentru depozitarea temporară a produselor pescărești și de acvacultură.
De asemenea, Comisia va propune în curând o serie de măsuri menite să asigure că fermierii și alți beneficiari pot beneficia de sprijinul de care au nevoie prin intermediul politicii agricole comune, de exemplu prin prelungirea termenelor pentru introducerea cererilor de sprijin și pentru procesarea acestora de către administrații, prin majorarea avansurilor pentru plățile directe și plățile pentru dezvoltarea rurală și prin oferirea de mai multă flexibilitate pentru controalele la fața locului pentru a minimiza nevoia de contact fizic și a reduce sarcina administrativă.
Protejarea economiei și a populației noastre prin toate mijloacele disponibile
Redirecționarea tuturor fondurilor politicii de coeziune către combaterea situației de urgență
Toate fondurile neangajate din cele trei fonduri ale politicii de coeziune – Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune – vor fi mobilizate pentru a combate efectele crizei de sănătate publică.
Pentru a se asigura că fondurile pot fi redirecționate acolo unde este cel mai urgent nevoie de ele, vor fi posibile transferurile între fonduri, precum și între categoriile de regiuni și între obiectivele de politică. Mai mult decât atât, cerințele de cofinanțare vor fi eliminate întrucât statele membre își utilizează deja toate mijloacele de care dispune pentru a combate criza. Se va simplifica administrarea.
Instrumentul pentru sprijin de urgență
Uniunea Europeană nu s-a confruntat niciodată în istoria sa cu o criză de sănătate de o asemenea amploare sau cu o viteză de răspândire atât de mare. Ca răspuns, prima prioritate este de a salva vieți omenești și de a răspunde nevoilor sistemelor noastre de sănătate și ale profesioniștilor din sistemele de sănătate care fac minuni în fiecare zi în întreaga Uniune.
Comisia depune toate eforturile pentru a asigura furnizarea echipamentelor de protecție și a aparatelor de sprijin respirator. În pofida eforturilor susținute de producție ale industriei, statele membre se confruntă în continuare cu o penurie gravă de echipamente de protecție și de aparate de sprijin respirator în anumite zone. Statele membre se confruntă, de asemenea, cu lipsa de centre de tratament suficiente și ar avea de câștigat din deplasarea pacienților către zone care dispun de mai multe resurse și din trimiterea personalului medical în locurile cele mai afectate. Va fi nevoie, totodată, de sprijin pentru testarea în masă, pentru cercetarea medicală, pentru dezvoltarea de noi tratamente și pentru producerea, achiziționarea și distribuirea de vaccinuri pe întreg teritoriul UE.
UE propune astăzi să se utilizeze toate fondurile rămase disponibile din bugetul UE pentru acest an pentru a ajuta la satisfacerea nevoilor sistemelor de sănătate europene.
Instrumentul pentru sprijin de urgență va beneficia de 3 miliarde EUR, din care 300 de milioane EUR vor fi alocate RescEU în vederea sprijinirii stocurilor comune de echipamente. Prima prioritate ar fi gestionarea crizei de sănătate publică și asigurarea echipamentelor și materialelor vitale, de la ventilatoare la echipamente individuale de protecție, de la echipe medicale mobile la asistență medicală pentru persoanele cele mai vulnerabile, inclusiv cele din taberele de refugiați. Al doilea domeniu de interes ar fi asigurarea intensificării eforturilor de testare. De asemenea, propunerea ar permite Comisiei să realizeze achiziții direct în numele statelor membre.
Următoarele etape
Pe măsură ce situația continuă să evolueze, Comisia va prezenta mai multe propuneri și va colabora cu celelalte instituții ale UE pentru a avansa cât mai rapid posibil.
În România, unul din 10 copii se naşte prematur şi are nevoie de asistență medicală adecvată încă din primul minut de viață, pentru a supraviețui și pentru a recupera decalajul, astfel încât să facă față mediului extern. Datele arată că 90% dintre copiii prematuri sau extrem prematuri (sub 32 de săptămâni) supraviețuiesc în țările dezvoltate, iar în regiunile slab dezvoltate 90% dintre acești copii mor. (Raport WHO Born too soon). Numai din fondurile colectate între 2012 și 2016 din redirecționarea a 20% din impozitul pe profit, Organizația Salvați Copiii România a dotat maternitățile din România cu aparatură medicală necesară salvării copiilor născuți prematur, în valoare totală de 1.245.700 de euro.
Persoanele juridice care doresc să sprijine acest demers pot descărca formularul precompletat cu datele de identificare ale organizaţiei aici.
Trebuie menționat faptul că această cheltuială este deductibilă, costurile pentru companii fiind zero. Suma direcționată nu poate fi mai mare de cinci la mie din cifra de afaceri și nu poate depăși 20% din impozitul pe profitul datorat statului, iar plățile trebuie făcute până la 31 decembrie 2017.
În Regiunea Nord-Vest, rata mortalității infantile în regiune este, în medie, de 7,4 la mia de nou-născuți vii, dar se înregistrează un decalaj mare între județul Cluj, unde rata mortalității infantile a scăzut considerabil (4,7 la mie în 2016, față de 7,1 la mie, în 2015), și Satu-Mare, unde rata mortalității infantile a fost una dintre cele mai ridicate din țară (11,4 la mie, în 2016, în creștere față de anul 2015 – 9,2 la mie). Județele Bihor si Bistrița-Năsăud păstrează valori similare cu anul trecut, respectiv 8,9 și 7,2 la mia de copii născuți vii.
Numai în această regiune, Organizația Salvați Copiii România a dotat cu 15 echipamente medicale, imperios necesare supravieţuirii nou-născuţilor din secțiile de neonatologie din localităţile Oradea, Cluj-Napoca, Baia-Mare, Zalău, Satu-Mare. În total, investiția s-a ridicat la suma de 101.000 euro.
Ministerul Sănătății ar putea avea 59 de comisii de specialitate, potrivit unui ordin al instituției aflat în dezbatere publică până pe 23 august.
Membrii comisiilor de specialitate prevăzute la art. 1 al proiectului beneficiază de o indemnizație lunară de 10% din indemnizația secretarului de stat, care se acordă, la cerere, în condițiile prevăzute de art. 16 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.
Potrivit proiectului, membru al comisiilor de specialitate poate fi orice profesionist în domeniul medical respectiv având activitate profesională, de cercetare medicală, didactică sau academică apreciată în sistemul de sănătate. Membrii comisiilor vor fi numiți în urma unui proces de consultare a Ministerului Sănătății cu universități de profil, societăți profesionale și Colegiul Medicilor din România.
Membrii comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătății se supun regimului conflictelor de interese și incompatibilităților prevăzute de lege și sunt obligați, în termen de 30 de zile de la numire, să întocmească și să depună o declarație de interese, pe propria răspundere, cu privire la funcțiile și activitățile pe care le-au desfășurat în ultimul an calendaristic anterior momentului numirii, prevede proiectul.
De asemenea, membrii comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătății sunt personalități de notorietate, cunoscute în domeniul acestora de competență și care nu dețin funcții remunerate sau neremunerate în cadrul companiilor producătoare, deținătoare de autorizații de punere pe piață și distribuitoare de medicamente, dispozitive, aparatură sau echipamente medicale.
Comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății sunt organisme consultative permanente care furnizează expertiza necesară pe baza căreia Ministerul Sănătății coordonează, din punct de vedere științific și metodologic, rețeaua de asistență medicală corespunzător domeniului de specialitate din sfera de competență a comisiei, se precizează în referatul de aprobare al acestui ordin.
Reprezentanții Ministerul Sănătății vor să dea dreptul comisiilor de specialitate să elaboreze protocoalele standardizate la nivel național sau să adapteze conținutul protocoalelor internaționale în domeniu.
De asemenea, acestea vor putea: fundamenta deciziile ministrului sănătății cu privire la politicile, strategiile și programele de acțiune în domeniul sănătății populației din sfera sa de competență, în acord cu Programul de guvernare; identifica și propune ministrului sănătății prioritățile naționale pe termen scurt, mediu și lung, corespunzător domeniului de specialitate din sfera sa de competență; elabora propuneri pentru pachetele de servicii medicale care se asigură în cadrul sistemului de sănătate și vor putea colabora cu societățile științifice sau asociațiile profesional-științifice în problemele majore ori de interes național din sfera sa de competență.
Totodată, vor putea stabili competențele incluse în pregătirea pentru specialitate și vor putea alcătui tematicile examenului de medic specialist și primar și bibliografiile aferente.
Cele 59 de comisii de specialitate prevăzute în proiect sunt: Comisia de alergologie și imunologie clinică, Comisia de anatomie patologică, Comisia de anestezie și terapie intensivă, Comisia de boli infecțioase, Comisia de cardiologie, Comisia de cardiologie pediatrică, Comisia de chirurgie cardiovasculară, Comisia de chirurgie generală, Comisia de chirurgie orală și maxilo-facială, Comisia de chirurgie pediatrică, Comisia de chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, Comisia de chirurgie toracică, Comisia de chirurgie vasculară, Comisia de dermatovenerologie, Comisia de diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, Comisia de endocrinologie, Comisia de epidemiologie, Comisia de farmacologie clinică, toxicologie și toxicodependență, Comisia de gastroenterologie, Comisia de gastroenterologie pediatrică, Comisia de genetică medicală, Comisia de geriatrie și gerontologie, Comisia de hematologie, Comisia de igienă, Comisia de medicină alternativă, Comisia de medicină de familie , Comisia de medicină de laborator, Comisia de medicină de urgență și dezastre, Comisia de medicină dentară, Comisia de medicină internă,Comisia de medicină legală, Comisia de medicina muncii, Comisia de microbiologie medicală, Comisia de nefrologie, Comisia de nefrologie pediatrică, Comisia de neonatologie, Comisia de neurochirurgie, Comisia de neurologie, Comisia de neurologie pediatrică, Comisia de obstetrică-ginecologie, Comisia de oftalmologie, Comisia de oncohematologie pediatrică, Comisia de oncologie medicală, Comisia de radioterapie, Comisia de ortopedie pediatrică, Comisia de ortopedie și traumatologie, Comisia de otorinolaringologie, Comisia de paliație, Comisia de pediatrie, Comisia de pneumologie, Comisia de pneumologie pediatrică, Comisia de psihiatrie, Comisia de psihiatrie pediatrică, Comisia de radiologie imagistică medicală și medicină nucleară, Comisia de medicină fizică și de reabilitare , Comisia de reumatologie, Comisia de sănătate publică și management, Comisia de transfuzii și Comisia de urologie.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
