Sâmbăta Paştelor

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 7 aprilie 2018, 05:00

Noapte-cumpănă între ani întristare şi bucurie, între restrişte şi speranţa reînvierii, sâmbăta Paştelui reuneşte practici şi ritualuri precreştine şi creştine care conferă atribut de noapte magică. Lumina este elementul esenţial al trecerii dintre noaptea Morţii spre Noaptea Mântuirii, iar aprinderea lumânărilor la ceasul-cumpănă, lumină luată de la lumânarea preotului care a slujit înseamnă trimiterea semnului de izbăvire dinspre Lumea Întunericului spre Lumea credincioşilor.

(varianta audio a rubricii)

În acel moment marcat prin sunetul clopotelor, prin cântarea specifică „Hristos a-nviat din morţi” şi prin luminile care risipesc tristeţea răstignirii pe cruce se dau lumânări aprinse în numele celor ce au murit fără lumânare. Sunt gesturi rituale care împacă lumile. Lumânarea aprinsă în Noaptea Învierii se aduce acasă, se stinge pe pragul de sus al uşii de la intrare şi se păstrează în casă pentru a fi folosită în momentele de furtună (tunete sau fulgere puternice) sau în cele de spaimă nejustificată.

Femeile duc la morminte coşuri cu alimente rituale din care nu lipsesc ouăle roşii şi cozonacul (în unele zone şi pasca). Ouăle roşii sunt simbolul sângelui Domnului iar forma cozonacului este similară cu cea a sicriului. Se evocă astfel elementele de rit funerar transformate însă după miezul nopţii în alimente specifice mesei de sărbătoare.

Oul este considerat simbol creştin al patimilor lui Iisus. Este însă şi un obiect învestit cu afecţiune, de aceea este dat în dar, iar ciocnitul ouălor este tot gest de afecţiune şi „pe luat”, pentru că bucuria şi sărbătoarea se-mplinesc în comuniune, nu în singurătate.

Oul este şi simbolul universului, simbol străvechi al credinţelor, despre fecunditate. Arhivele etnografice din prima jumătate a secolului XX atestă concepţia milenară a ţăranului român: „pământul e în chipul unui ou; fundul oului este pământul; iar vârful este cerul; el stă pe ape”.

La bucurie excesivă sunt îngăduite şi credinţe cu atribut de singularitate: „Femeia numai o dată în an poate să bată bărbatul: în Sâmbăta Paştelui. Când ar şti ea ce putere are atunci! Dar ce folos că are mult de lucru şi n-are când”.[1]

Noaptea Învierii este prag între Săptămâna Patimilor şi Săptămâna Luminată, într-un drum imaginar către izbânda luminii.

Text şi lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în Departamentul Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

[1] Niculiţă-Voronca, op. cit., I, p. 247.

Noul Spital al Brașovului, în prima dezbatere publică

Publicat de adinaiftime, 27 iunie 2017, 19:00

Brașovenii sunt invitați la o întâlnire cu toți factorii interesați de construirea unui spital nou, la Brașov.
Joi, 29 iunie, între orele 18.30 și 20.30, la Aula Universității Transilvania, va avea loc prima dezbatere publică organizată de Asociația Noul Spital al Brașovului sub titulatura: „Noul Spital al Brașovului – un proiect al comunității, între progrese și limitări ale parcursului. Cum poate fi sprijinit?”
Președintele ANSB, dr. Dan Grigorescu, invită toți brașovenii interesați de acest proiect, ca alături de prieteni sau cunoscuți, să fie parte a eforturilor de „energizare” a parcursului acestui proiect aflat pe agenda comunității brașovene. „Această inițiativă survine în urma realizării de către Comitetul Director al ANSB a unor analize de ultimă oră care au avut ca și concluzie comună aceea că este mai mult decât necesară intensificarea eforturilor comunității pentru a da impulsuri suplimentare elementelor de parcurs ale proiectului Noului Spital, dintre care cea mai importantă este sprijinirea discutării în regim de urgență la Senatul României a proiectului de lege privitor la transferul de proprietate la municipiul Brașov al unei parcele de teren necesare pentru întregirea terenului necesar Noului Spital, proiect depus și asumat de toți parlamentarii de Brașov, la a cărui concepție au participat reprezentanții Primăriei Brașov, ai CJ Brașov, ai Instituției Prefectului Brașov și, nu în ultimul rând, ai ANSB”, spune președintele asociației, dr. Dan Grigorescu.
Organizatorii doresc ca la astfel de dezbateri publice periodice să participe, pe lângă membrii ANSB, și oricare alți cetățeni interesați aparținând comunității brașovene, fie ei susținători sau contestatari ai proiectului, ocazie cu care să se facă un schimb de informații recente, de idei sau de argumente referitoare la proiect.
„Fiecare dezbatere publică va începe cu o scurtă informare a participanților privitoare la stadiul actual (aflat, evident, într-o permanentă evoluție) al proiectului și la acțiunile care se consideră a fi absolut necesar de întreprins pe oricare palier pentru sprijinirea proiectului. Acțiunea va continua cu un dialog deschis între participanți, având ca scop identificarea căilor viitoare de acțiune prin care proiectul poate fi sprijinit”, a mai precizat președintele ANSB, dr. Dan Grigorescu.