Școala este acest micro-univers social în care copiii primesc primele lecții de viață în afara familiei. Vorbim despre validare, acceptare, empatie dar, din păcate, vorbim și despre teamă, rușine, respingere. De cele mai multe ori, încărcarea negativă de la școală reverberează și acoperă emoțiile pozitive, ambiția și potențialul copiilor.
Sursa foto: www.commons.wikimedia.org
Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil/de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de umilire. Cuvântul „bullying” poate fi asociat cu termenii de intimidare, terorizare, brutalizare. Acest comportament nu presupune existența unui conflict bazat pe o problemă reală, ci pe dorința unor persoane de a-și câștiga puterea și autoritatea, punându-i pe alții într-o lumină proastă.
Asociația Telefonul Copilului a înregistrat în anul 2018 o creștere de 42,62% a numărului de cazuri de abuz de tip bullying raportate, cu 2.212 mai multe sesizări comparativ cu anul 2017. Formele abuzului de tip bullying sesizate au fost: jigniri, sarcasm, loviri, îmbrânciri, denigrare sau insulte.
Bullying-ul reprezintă o formă de abuz emoțional și fizic și are trei caracteristici:
Intenționat – agresorul are intenția să rănească pe cineva;
Repetat – aceeași persoană este rănită mereu;
Dezechilibrul de forțe – agresorul își alege victima care este percepută ca fiind vulnerabilă, slabă și nu se poate apăra singură.
Care sunt cauzele bullying-ului?
Expunerea la violență a unei persoane poate duce mai departe, precum „efectul fluturelui” (o acțiune mică într-un anumit loc, la un anumit moment-dat, poate produce schimbări majore, exponențial amplificate, în alte zone) la alte fenomene de bully-ing, atât din partea agresorului, cât și din partea celui agresat.
De multe ori, agresorul adoptă violența ca ultimă posibilitate de defulare și exprimare, fiind la rândul său abuzat ori neglijat.
Sursa foto: www.flickr.com
Cauzele cele mai des întâlnite care determină astfel de comportamente ale agresorului pot fi lipsa de empatie, egocentrismul, orgoliul, superficialitatea relațiilor umane, și, mai ales, expunerea și preluarea unor modele de comportament similare – de cele mai multe ori, copilul reproduce cu semenii săi ceea ce vede acasă.
Victimele abuzului și violenței au fost în proporție de 51.86% băieți și 48.14% fete.
62,48% dintre copiii supuși abuzului au provenit din familii nucleare;
35,51% din familii monoparentale, familii extinse și familii adoptatoare;
2,01% din centrul de plasament.
70,1% dintre copiii care au solicitat consiliere psihologică au fost pre-adolescenți și adolescenți, iar nevoile de consiliere indicate au fost:
29,47% probleme sentimentale sau legate de aspectul fizic, identitate, temeri sau probleme legate de relaționare;
27,91% îmbunatățirea relației cu părinții;
22,14% nevoia de comunicare cu ceilalți (părinți, alți copii, rude) pe aspecte de interes conform vârstei;
20,48% probleme comportamentale (consum de alcool, stupefiante sau tutun, discriminare privind probleme medicale, auto-mutilare, gânduri/tentative suicidare).
Sursa foto: www.shaw.af.mil
Cele mai multe beneficii în ceea ce privește eliminarea bullying-ului le-ar aduce schimbarea mentalității de la o vârstă cât mai fragedă. Acest lucru se realizează însă printr-un plan pe termen mai lung ce ia în calcul următoarele:
Metode non-formale de educare anti-bullying, cum ar fi jocurile de rol, prin care copiii să înțeleagă postura în care se expune fiecare parte a acțiunii de bullying și să conștientizeze consecințele grave pe care neglijarea le poate avea.
Abordarea subiectului, la nivel de profunzime, la orele de dirigenție din școli ori în cadrul orei de Consiliere și Orientare.
Organizarea de seminarii și dezbateri libere, întâlniri cu psihologi sau persoane care au fost parte a fenomenului bullying și care au reușit să depășească situația, ca exemplu de bună practică.
Anunțarea imediată, de către elevi, a unui adult (profesor, director, învățător, consilier școlar, mediator școlar, supraveghetor / părinte) ori de câte ori este constatat un act de bullying asupra unui coleg.
București, 31 ianuarie 2017. Anul 2017 a fost primul an în care cazuistica înregistrată de Asociația Telefonul Copilului indică abuzul emoțional drept principala formă de abuz asupra copilului (34.81%), urmat de neglijare (30.52%) și molestarea fizică (22.46%).
116 111 este linia europeană de asistenţă pentru copii, gestionată în România de Asociaţia Telefonul Copilului şi Telekom Romania. Apelul către 116 111 este oferit gratuit de Telekom Romania Communications și Telekom Romania Mobile Communications.
Numărul total de apeluri înregistrate la 116 111 a fost de 110.699, o creștere de 24,4% față de anul 2016. 76.93% dintre copiii care au apelat Telefonul Copilului 116 111 au afirmat că persoanele semnificative cu care discută despre problemele personale sunt din afara familiei, în timp ce doar 11.55% au afirmat că aceste persoane semnificative sunt din familie (părinți, rude, frați, surori).
Mediul în care au avut loc abuzurile semnalate a fost în principal cel familial în procentaj de 80.84%, urmat de spațiul public în procentaj de 11.63%, mediul școlar în procentaj de 4.90% și alte medii (centrul de plasament, casa de tip familial) în procentaj de 2.63%.
Agresorii copiilor au fost: părinții sau unul dintre părinți (75%), un alt adult (8.36%), un alt copil (7.72%), rudă a copilului agresat (2.45%) și alte categorii (6.47%) din care fac parte: concubin / concubină, cadru didactic, asistent maternal, personal al centrului de plasament.
„Anul trecut am observat o nouă tendință: copiii așteaptă mai puțin ajutor de la autorități și caută soluții pentru a face față singuri situațiilor dificile. Astfel, consultanții Asociației Telefonul Copilului au oferit cu precădere consiliere psihologică. Lucrăm, însă, în continuare în stransă legatură cu autoritățile pentru cazurile grave și vom continua să semnalăm nevoia de intervenție atunci când este cazul. Demersul nostru, însă, nu ar fi posibil fără susținerea constantă primită din partea companiei Telekom România, căreia îi mulțumim pentru că vocea fiecărui copil este ascultată la 116 111”, a declarat Cătălina Surcel, Director Executiv al Asociației Telefonul Copilului.
“Cifrele prezentate de Telefonul Copilului sunt îngrijorătoare pentru că arată o altă față a copilăriei – una tristă și care poate lăsa urme adânci pentru cei mici cuprinși în aceste statistici. Suntem partenerii Asociației Telefonul Copilului de 17 ani, iar acest proiect a crescut foarte mult de-a lungul anilor, ceea ce dovedește că există o mare nevoie pentru servicii de consiliere oferite copiilor. Ne bucurăm că prin intermediul liniei puse la dispoziție de companie îi ajutăm pe cei mici să ajungă la cineva care să îi sfătuiească și să le ofere suport specializat pentru problemele cu care se confruntă”, a declarat Ionela Păunică, Senior Coordonator Comunicare Telekom Romania, Director Executiv al Fundatiei Telekom Romania
Cele mai multe dintre cazurile care au necesitat consilierea de lungă durată a specialiștilor Asociației Telefonul Copilului se referă la consilierea psihologică și juridică, respectiv 6.277 astfel de cazuri, față de doar 4.277 astfel de situații înregistrate în anul 2016, o creștere de 46% față de anul 2016.
Abuzul de tip bullying a avut loc, cu precădere, în școală / grădiniță (87.62%) și în medii precum online / spațiul public (12.38%). Agresorii în abuzul de tip bullying au fost: alt copil (94.41%), cadru didactic (3.40%) și alt adult (2.19%). 90.82% (65.94% fete și 34.06% băieți) au fost copii cei care au sesizat situații de abuz de tip bullying și 9.18% au fost părinți sau alți adulți. Formele în care s-a manifestat fenomenul bullying au fost: insulte, jigniri, porecle, sarcasm în procentaj de 50.30%, loviri, îmbrânciri în procentaj de 35.73% și intimidare, denigrare, insulte cu privire la statutul social în procentaj de 13.97%.
Abuzul sexual a înregistrat o nouă tendință în ceea ce privește tipul agresorului: 53.73% dintre agresori sunt adulți din afara mediului social al copilului, înregistrându-se astfel o creștere alarmantă față de anul 2016, când un procentaj de doar 28% era înregistrat pentru acest tip de agresor, în cazuistica Asociației Telefonul Copilului. Cele mai multe dintre victime sunt fete, în procentaj de 65.68%, iar mediul de proveniență este preponderent cel rural, în procentaj de 62.68%. Grupele de varstă și gen ale copiilor abuzați sexual sunt urmatoarele: băiat 6 – 12 ani (20.89%), băiat 13 – 16 ani (13.43%), fată 6 – 12 ani (32.83%), fată 13 – 16 ani (32.85%).
Consilierea psihologică a fost solicitată în principal de copii și s-a evidențiat cu preponderență în următoarele categorii: nevoia de dezvoltare a relațiilor în familie (nevoia de comunicare și nevoia de îmbunătățire a relației copil – părinte / părinți) în procentaj de 31.45%, lipsa de încredere în sine, respectiv probleme legate de aspectul fizic în procentaj de 31.34%,consumul de alcool, droguri și tutun, dar și probleme specifice adolescenților (criză de identitate, probleme sentimentale, dificultăți în relaționare, anxietăți) în procentaj de 29.76% și disfuncționalități în relaționare (depresii, tulburări de comportament, manifestarea unor gânduri / gesturi extreme) în procentaj de 7.45%.
Consilierea juridică a fost solicitată în principal de părinți și s-a evidențiat cu preponderență în următoarele categorii: probleme legate de familie (încredințarea minorului, violența în familie, menținerea legăturilor personale ale copilului cu părintele care nu a obținut încredințarea) în procentaj de 60.76%, drepturile copilului în procentaj de 24.28% și alocații / prestații sociale în procentaj de 14.96%.
2017 a fost primul an în care și copiii au solicitat consiliere juridică privind aspecte legate de familie, într-un procentaj de 11.35%: este vorba despre probleme legate de divorțul părinților, măsuri de combatere a violenței în familie precum ordinul de protecție și ordinul de restricție sau probleme legate de relațiile extraconjugale ale unuia dintre părinți.
Cei mai mulți dintre copiii care au contactat Asociația Telefonul Copilului sunt preadolescenți și adolescenți 64.72%. Segmentul „grupe de vârstă” raportat la gen indică drept principale categorii: fete 13 – 15 ani (27.07%), fete 10 – 12 ani (17.59%), fete 16 – 18 ani (10.08%), fete 6 – 9 ani (6.71%), băieți 13 – 15 ani (14.79%), băieți 16 – 18 ani (10.32%), băieți 6 – 9 ani (6.79%) și băieți 10 – 12 ani (6.65%).
Copiii și adolescenții care au contactat 116 111 în anul 2017 au provenit din: familii nucleare (75.06%), familii monoparentale (14.04%), familii extinse (6.51%) și alte tipuri precum familii adoptatoare sau familii care au luat copii în plasament fără să existe grade de rudenie (4.39%).
Mediul de proveniență cel mai frecvent raportat la nivelul tuturor apelurilor înregistrate a fost mediul rural (46.46%), urmat de mediul urban (40.03%). În 13.51% dintre situațiile înregistrate la 116 111, apelanții nu au dorit să menționeze mediul de proveniență. Regiunea cea mai frecvent raportată a fost Regiunea Sud – Est (24.16%), urmată de Regiunea Sud – Muntenia (14.92%), Regiunea București – Ilfov (14.36%), Regiunea Nord – Est (13.24%), Regiunea Sud – Vest Oltenia (9.37%), Regiunea Centru (5.54%) Regiunea Vest (5.23%) și Regiunea Nord – Vest (4.08%). Apelanții au solicitat confidențialitate privind regiunea din care provin în 9.10% dintre situații.
În ceea ce priveşte repartizarea pe judeţe, cele mai multe cazuri au fost înregistrate din judeţele Vrancea, Constanța, Teleorman, Vaslui, Buzau, Iași, Ilfov, Dolj, Neamț, București sector 2, iar cele mai puţine au fost sesizate din judeţele Harghita, Bihor, Sălaj, Mehedinți, Brăila, Tulcea, Satu Mare, Mureș, Suceava, Caraș-Severin.
Mulţumim tuturor reprezentanţilor mass media pentru toate materialele dedicate constant activității Asociației Telefonul Copilului, în același timp problemelor la zi cu care se confruntă copiii din România, așa cum sunt acestea oglindite în mărturiile copiilor care apelează linia telefonică dedicată, 116 111. Contam pe sprijinul Dumneavoastră și pentru promovarea celui mai recent film de prezentare al organizației noastre, dedicat copiilor: Contam pe sprijinul Dumneavoastra si pentru promovarea celui mai recent film de prezentare al organizatiei noastre, dedicat copiilor: Ce se intampla cand suni la 116 111?
Așa arată datele făcute publice ieri, 4 aprilie, de Asociaţia „Telefonul Copilului”.
Aproape 80% dintre agresiunile semnalate la linia gratuită 116.111 s-au produs la şcoală.
Ajunsă la cea de-a treia ediţie, campania naţională antihărţuire, lansată de organizaţie, îşi propune să-i identifice pe minorii care au trecut prin astfel de situaţii şi să le ofere consiliere psihologică – anunţă directorul executiv al asociaţiei, Cătălina Surcel.
Aceasta spune că s-a evidenţiat un aspect extrem de important, şi anume vârsta copiilor victime ale fenomenului: un procentaj semnificativ al copiilor cu vârste sub zece ani, respectiv 37,71%.
De asemenea, vorbind despre grădiniţă şi despre cazurile înregistrate în acest mediu, 1/3 dintre aceste evenimente sunt provocate de personalul angajat al instituţiilor, mai spune Cătălina Surcel.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
