Atacurile Rusiei împotriva Ucrainei continuă!

Publicat de Andra Radu, 25 februarie 2022, 10:00

Atacurile Rusiei împotriva Ucrainei au intrat în a doua zi cu incursiuni pe toate flancurile, explozii la Kiev şi mobilizare generală decretată de preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

Totodată, comunitatea internaţională decide noi sancţiuni împotriva guvernului rus pentru a lovi economia, sistemul energetic şi afacerile acestei ţări.

Şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba a denunţat vineri atacurile cu rachete ruse care au lovit Kievul în zori, făcând cel puţin trei răniţi, la o zi după începutul invaziei ruse din Ucraina, relatează AFP şi DPA.

Sirenele au răsunat vineri dimineaţă în oraşul Lvov din vestul Ucrainei, informează Reuters, care citează martori oculari.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a reluat atacurile cu rachetă în zorii zilei de vineri, la ora locală 04:00, dar că trupele ruse au fost oprite din avansul lor în majoritatea direcţiilor, relatează Reuters.

Într-un discurs televizat, Zelenski a spus că atacurile ruse au avut ţinte atât militare, cât şi civile.

Klaus Iohannis: „România nu va fi atrasă în conflictul militar din Ucraina!”

Publicat de Andra Radu, 24 februarie 2022, 14:00 / actualizat: 24 februarie 2022, 18:50

Președintele României a susținut o declarație de presă după ședința CSAT.

„Din păcate, în această dimineață, Federația Rusă a ales calea reprobabilă și complet ilegală a violenței armate masive împotriva unui stat independent și suveran.

Astăzi, la eforturile comunității internaționale pentru menținerea păcii și dialog, Rusia a răspuns cu rachete care lovesc orașele și obiectivele militare ucrainene. Astăzi, Federația Rusă a ales forța tancurilor în detrimentul vieților cetățenilor. Rusia este agresorul, nu victima, cum încearcă să acrediteze Kremlinul, și întreaga planetă vede astăzi limpede acest adevăr incontestabil.

România condamnă ferm agresiunea complet nejustificată, ilegală și neprovocată a armatei ruse împotriva Ucrainei, care pune în pericol nenumărate vieți omenești.

În ultimele săptămâni, Statele Unite ale Americii, NATO, Uniunea Europeană și întreaga comunitate a statelor democratice au făcut tot posibilul ca diplomația să prevaleze.

România a fost puternic implicată în adoptarea tuturor deciziilor la nivel aliat și european și a pledat întotdeauna pentru continuarea dialogului în vederea detensionării situației de la granițele Ucrainei.

Niciodată nu este însă prea târziu ca vocea rațiunii să învingă. Singura soluție de a depăși cu bine această gravă criză este cea diplomatică.

Dragi români, știu că sunteți îngrijorați de conflictul care are loc nu departe de granițele țării noastre, dar vă asigur: niciun român nu trebuie să se teamă pentru siguranța sa și a familiei sale!

România beneficiază de cele mai ample garanții de securitate posibile. Statutul de membru NATO și al Uniunii Europene, Parteneriatul Strategic solid cu Statele Unite ale Americii constituie o umbrelă de securitate extrem de solidă. Niciodată în istoria noastră nu am fost mai bine protejați în fața oricărei potențiale agresiuni.

Vreau să subliniez foarte clar: România nu va fi atrasă în conflictul militar din Ucraina! Mai mult, vă asigur că voi lua absolut toate măsurile care se impun, împreună cu Guvernul, Parlamentul României și aliații noștri internaționali, pentru ca securitatea și siguranța cetățenilor români să nu fie sub nicio formă afectate.

Încă din 26 ianuarie, în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, am analizat toate scenariile posibile și am luat măsurile necesare pentru a fi pregătiți indiferent de evoluția situației. Am discutat și acum, în cadrul ședinței de astăzi a CSAT despre ultimele evoluții și măsurile care trebuie luate urgent pentru a răspunde acestei situații de criză majoră.

România este pregătită să facă față oricăror consecințe economice și umanitare pe care le-ar putea genera un eventual conflict de durată între Rusia și Ucraina. Suntem în permanentă legătură cu aliații și partenerii noștri din NATO, din Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii pentru a găsi cele mai bune soluții și a oferi asistență umanitară dacă situația o va cere. În acest context tensionat, se impune fără doar și poate consolidarea consistentă a Flancului Estic.

Forța noastră este în primul rând aceasta: suntem uniți, suntem fără teamă și rămânem neclintiți, împreună, în fața unui agresor care amenință, prin acțiunile sale, pacea întregii planete!”, a declarat Klaus Iohannis.

Ştefan Ciochinaru: Niciodată până acum Putin nu a fost atât de jos în sondaje cum e astăzi. Un război ar aduce poate victorii în primele trei zile, dar pe termen mediu şi lung ar fi catastrofal pentru Rusia

Publicat de Gabriel Stan, 18 ianuarie 2022, 14:28

Subiectul săptămânii, care poate fi considerat chiar subiectul central al întregului an 2022, chiar dacă suntem doar la jumătatea lunii ianuarie. După cum știm, ochii întregii comunități internaționale sunt ațintiți pe criza de la granița

Federației Ruse cu Ucraina, iar acum ne găsim într-o situație de echilibru precar după negocieri fără precedent între Rusia și NATO și după întâlnirile miniștrilor apărării de la Brest și ale șefilor apărării de la Comitetul Militar al NATO.

Joi, la emisiunea „Euroatlantica” de la Radio România Actualități, Radu Dobrițoiu a dezbătut acest subiect multiplu cu fostul ministru al apărării și fost vicepreşedinte al Parlamentului European profesorul Ioan Mircea Pașcu și cu analistul de politică externă Ștefan Ciochinaru.

În câteva secunde vă invit să ascultăm un fragment din dezbaterea de joi seara de aici, de la Radio România Actualități.

Domnule profesor Ioan Mircea Pașcu, amenințările lui Vladimir Putin disimulează oare o poziție tot mai slabă, Ucraina reprezentând pentru el o bătălie decisivă în acest moment?

Ioan Mircea Paşcu: Este o bătălie decisivă, pentru că încă de atunci când s-a constituit URSS-ul şi Ucraina a optat să devină o republică în cadrul Uniunii Sovietice, Rusia a făcut un pas uriaș în implicarea ei de putere în Europa. Ucraina, practic, face Rusia o putere europeană în adevăratul înțeles al cuvântului.

Ucraina a fost jucată, ca să spunem aşa. Să nu uităm că după Primul Război Mondial ea a fost cedată, practic, prin Pacea de la Brest-Litovsk, a fost cedată Germaniei. Să nu uităm că Germania a intrat în Al Doilea Război Mondial în primul rând în Ucraina şi a încercat, într-un fel sau altul, să o disocieze de restul Uniunii.

Ucraina independentă imediat a fost contestată şi aţi văzut tot ce s-a întâmplat ulterior acolo. Deci, ea rămâne în continuare contestată şi Rusia, bineînţeles, face tot ce e posibil din punctul ei de vedere să o păstreze în sfera ei de influenţă.

Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Paşcu, o uniune, o voce comună am remarcat a Occidentului în fața Rusiei, atât NATO, cât și Uniunea Europeană și OSCE, mai ales în această săptămână, au făcut front comun. Cât de importantă este această unitate exprimată în fața Federației Ruse?

Ioan Mircea Paşcu: Eu cred că este foarte importantă, pentru că în felul acesta acest front comun împiedică Rusia să încerce să dividă și să obțină, să spunem așa, anumite lucruri prin această diviziune.

Frontul acesta comun arată, dacă vrem, că Uniunea Europeană, în subsidiar, dar NATO în primul rând nu acceptă ca politica sa și măsurile pe care le ia să îi fie dictate din afară, după cum nici nu acceptă ca Rusia să fie țara care hotărăște opțiunile de politică externă ale unor ţări care, din păcate, sunt prea aproape de ea. Vedeți că Rusia, în momentul de față, nu e atât de mult supărată pe noi că am intrat în NATO, cât pe NATO că ne-a acceptat. Asta e o filosofie de mare putere.

Adică domnule, de ce i-aţi acceptat? Au cerut, au cerut, treaba lor, dar dumneavoastră de ce i-aţi acceptat? Și supărarea lor pe Occident şi ceea ce încearcă să obţină în momentul de faţă este aici, dar, într-adevăr, ea doreşte să îşi creeze sau să îşi declare teritoriile din jurul ei, fosta Uniune Sovietică, şi poate cine ştie, chiar dincolo de graniţele acestea pe direcţii strategice importante pentru ea, sferă de influenţă şi lucrul ăsta vrea să fie recunoscut oficial de NATO. Iar noi, în momentul de faţă, ceea ce au cerut ei a fost să ne aducă din nou la momentul în care a fost prima extindere şi a doua extindere în care noi am intrat în NATO politic, fără să intrăm, ca să spunem aşa, şi militar.

NATO nici nu a avut planuri de apărare a noastră în perioada respectivă. Noi am crezut, la momentul respectiv, că apartenenţa noastră politica la NATO este suficientă să descurajeze nişte măsuri agresive din partea Rusiei. Ne-am înşelat – o dată cu Georgia şi a doua oară cu Crimeea şi cu Ucraina.

De aceea, NATO a luat nişte măsuri de întărire, de reasigurare şi ulterior de descurajare și apărare a flancului estic. Dacă Rusia nu ar fi făcut aceste lucruri, nici NATO nu ar fi răspuns aşa.

În schimb, Rusia uită ce a făcut ea, sau trece în mod intenţionat cu vederea această chestiune, şi spune că NATO, din proprie iniţiativă, a decis să se apropie, să devină agresivă, să devină ameninţătoare la adresa Rusiei. De ce? Pentru că, dacă vine şi spune lucrul ăsta, ea îşi justifică ceea ce a făcut ea din proprie iniţiativă.

Radu Dobrițoiu: Domnule Ştefan Ciochinaru, este foarte posibil ca un atac împotriva Ucrainei să agraveze, mai degrabă, situaţia de securitate a Rusiei, cât şi poziţia lui Vladimir Putin pe plan intern, iar dacă un eventual război s-ar prelungi, pierderile umane ale Rusiei ar începe să se acumuleze.

În acelaşi timp, un conflict ar afecta economia şi ar mări izolarea ţării. Cum putem anticipa un posibil scenariu, bineînţeles ipotetic, în acest sens?

Ştefan Ciochinaru: Problema adevărată în încercarea de a răspunde întrebării dumneavoastră constă în obscuritatea de la Kremlin: cine conduce, de fapt, astăzi jocul de la Moscova? Dacă sunt maeştri de şah, atunci avem de-a face cu o maskirovka de diplomaţie hibridă, care forţează limitele pentru a obţine totuşi ceva. În această variantă, se va negocia până în ultima clipă, dar va fi pace.

Dar dacă conduce un mare han Putin, tot mai izolat, injectat cu scenarii mesianic dughiniste chiar crede că America e acum vulnerabilă şi că e momentul să o pună cu umerii la pământ? Ei, atunci am putea avea război, s-ar confirma scenariul pe care îl propuneţi dumneavoastră. Problema este ca sunt socoteli foarte greşite, pentru că nu sunt făcute de maeștri de şah, sunt făcute, nu ştiu, emoţional.

Occidentul este ezitant, încearcă să evite războiul, face concesii, discută, înghite prea multe, pentru că vrea pace, are nevoie de linişte, ca afacerile să meargă mai departe, dar, dacă nu are încotro, va face şi război, aşa cum istoria a demonstrat deja; şi, chiar dacă se mobilizează greu democraţiile, atunci când o fac sunt de neoprit şi, atenţie, de neînvins. Vă aduceţi aminte că şi grecii au învins definitiv uriaşul Imperiu Persan.

Deci, întrebarea e dacă Vladimir Vladimirovici Putin e sau nu sinucigaş, pentru că sfârşitul oricărui război cu Occidentul, în ipoteza pe care o propuneţi, oricât de dureros, oricât de catastrofal, Federaţia Rusa nu va mai exista aşa cum o cunoaştem astăzi, şi asta e o certitudine. Pentru că Rusia lui Putin are o economie precară, e în criză, are o populaţie în declin, un deficit uriaş de democraţie şi coeziune internă.

Niciodată până acum Putin nu a fost atât de jos în sondaje cum e astăzi. Un război ar aduce poate victorii în primele trei zile, dar pe termen mediu şi lung ar fi catastrofal pentru Rusia.

F-16 „Fighting Falcon” – manevre aeriene. Piloții români se antrenează continuu în diverse situații

Publicat de Viorel Amzarescu, 12 septembrie 2021, 20:53

La Borcea, unde este Baza 86 Aeriană, în Câmpia Bărăganului, se zboară continuu. Aeronavele F-16 „Fighting Falcon” ale Escadrilei 53 Vânătoare „Warhawks” execută permanent exerciții și antrenamente.
Trei avioane multirol F-16 într-un exercițiu complex. Aeronava F-16 de față (cu camera de acțiune) a marcat o țintă pentru alte două F-16. Aici are loc un BDC (Battle Damage Check – verificarea aeronavei/aeronavelor după luptă/misiune). O apropiere controlată de piloți experimentați, nu foarte des întâlnită, probabil datorită unui grad de risc.
VIP, MONK și KIP, nickname-urile piloților implicați, s-au dovedit nu a fi nu doar piloți de F-16, ci profesioniștii care participă la securitatea spațiului aerian al României. Era vineri și, deși era soare, frigul era în „țara” lui. Era după-amiază, weekend-ul începuse, iar piloții și personalul tehnic al escadrilei comandate de comandorul Cătălin Micloș erau la zbor.
#F-16 #airforce #dogfight #BDC #Baza86Aeriana #armata #forteaeriene #flight #army #armataTv #ArmataTV360
??? Vă rugăm să nu uitați să vă abonați la canalul nostru de Youtube și, bineînțeles, să trageți de imagine cu mouse-ul pentru a vă bucura de un video la 360 de grade! Pentru o vizionare mai clară, setați rezoluția la 5K!
Creat de col. Viorel Amzărescu, Armata Tv 360, Trustul de presă al MApN

Elev de 14 ani, atacat în timpul unei pauze!

Publicat de Andra Radu, 21 noiembrie 2019, 15:03

Un elev de 14 ani, de la o școală gimnazială din municipiul Constanța, a fost atacat, miercuri, cu un cuțit, fiind înțepat în coapsă, de către un coleg de clasă, în timpul pauzei.

„Astăzi, în jurul orei 10:15, poliţiştii Secţiei 1 au fost sesizaţi cu privire la faptul că doi elevi ai Şcolii Gimnaziale nr. 5 au fost implicaţi într-un conflict. Deplasaţi la faţa locului, poliţiştii au constatat faptul că un minor, de 14 ani, în urma unui conflict mai vechi, a fost agresat, fiind înţepat cu un obiect tăietor înţepător, în coapsa piciorului drept, de către un alt coleg de clasă, în vârstă de 14 ani, în timp ce se aflau în pauză, pe holul şcolii”, a transmis IPJ.

Minorul rănit a fost preluat de un echipaj SMURD şi transportat la spital, iar în urma controalelor medicale care au arătat că nu i-a fost pusă viaţa în pericol, acesta nu a fost internat.

A fost întocmit un dosar de cercetare penală sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de loviri sau alte violenţe şi portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase.

„Cuţitul respectiv era de mici dimensiuni, era ascuns în buzunarul hainei, iar legea nu permite să percheziţionăm elevii. Nu avea nimeni cum să realizeze, cum să preîntâmpine …, mai ales că în cursul zilei de ieri nu a existat nicio altercaţie între cei doi, elevul agresor a fost la primele două ore, a stat liniştit şi pe urmă, pur şi simplu, l-a aşteptat la intrarea în şcoală. E un antreu, exact unde se află uşa de acces, acolo s-a întâmplat evenimentul”, a afirmat reprezentantul ISJ Constanţa.

Şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa a demarat o anchetă în acest caz la Şcoala Gimnazială nr. 5 „Nicolae Iorga”.

Atacuri armate în SUA

Publicat de adinaiftime, 15 iunie 2017, 19:30

În Statele Unite, trei angajați ai unei companii de curierat au fost împușcați mortal, miercuri, 14 iunie, la San Francisco, de un coleg de-al lor care, ulterior s-a sinucis, transmite Reuters.

Alte douã persoane au fost rãnite în atacul care a avut loc la doar câteva ore dupã ce, într-o suburbie a Washingtonului, patru persoane au fost rãnite pe un teren de baseball unde se antrenau membri ai partidului Republican.

Printre rãniți se aflã și Steve Scalise, unul dintre liderii republicanilor din Camera Reprezentanților; Scalise este internat, în continuare, în stare criticã. Atacatorul de la Washington, un bãrbat de 66 de ani care a fost ucis în urma schimbului de focuri cu poliția, postase anterior pe rețele de socializare mesaje ostile președintelui Donald Trump și partidului Republican.

Explozie la Manchester – zeci de morti si raniti!!

Publicat de Mihaela Costache, 23 mai 2017, 08:02

ORA 08.30     Marea Britanie a trecut la cel mai sever grad de alerta dupa atacul din Manchester.

Si autoritatile din New York au intarit masurile de securitate dupa atentatul de la Manchester Arena, relateaza AFP. Acestea au precizat ca nu au inregistrat o amenintare specifica vizand teritoriul american.

Premierul conservator Theresa May și liderul opoziției laburiste Jeremy Corbyn și-au suspendat campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate de la 8 iunie după atentatul de luni seară de la Manchester, transmite AFP. Corbyn a precizat pentru agenția Press Association că el și May au căzut de acord să ‘suspende până la noi ordine’ campania din cauza atentatului.

ORA 08.00      Ministerul Afacerilor Externe nu detine pentru moment informatii potrivit carora printre victimele atacului de la Manchester, ar fi si romani.

Institutia reaminteşte ca asistenta consulara poate fi obtinuta la urmatoarele numere de telefon ale Ambasadei Romaniei in Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord:

0044 20 76.02.73.28

0044 20 76.03.66.94

0044 20 76.02.51.93

0044 20 76.03.05.72

0044 20 76.02.20.65

ORA 06.00      Ministerul de Externe roman a anuntat ca, deocamdata, nu sunt informatii privind existenta vreunui roman printre victimele atacului.

Numarul de urgenta MAE: 0044.20.76.02.73.28

Facebook a activat aplicatia „Safety Check”. Utilizatorii  pot folosi aplicatia pentru a comunica starea în care se aflã si pentru a-si gãsi rudele si prietenii aflati la Manchester Arena, precizeazã CNN.

====

19 persoane si-au pierdut viata si 50 au fost ranite in urma unei explozii langa Manchester Arena, in timpul unui concert. Atentatorul ar fi fost identificat.

Explozia s-a produs in urma cu cateva ore, langa Manchester Arena, la cateva minute dupa terminarea concertului artistei pop Arianei Grande. Politia britanica vorbeste de 19 morti si peste 50 de raniti.  Ambulanta a dus la spital 59 de persoane.

Investigatorii spun ca ar putea fi vorba despre un atentator sinucigas care a detonat bomba cand lumea iesea de la concert.

Se ia in calcul chiar existenta unei celule islamiste si exista temerea ca ar putea urma si alte atacuri. Atacul nu a fost revendicat pana acum.

Cabinetul britanic se reuneste de urgenta dupa explozia de la Manchester, conservatorii renunta la campania electorala (Reuters)

Un urs a atacat un bărbat în vârstă de 49 de ani

Publicat de Stefania Grigore, 11 august 2014, 17:30

În această dimineaţă un bărbat în vârstă de 49 de ani din localitatea argeşeană Stoeneşti a fost atacat de un urs.
În urma atacului bărbatul a suferit mai multe leziuni în zona capului şi a fost transportat la Spitalul din Câmpulung Muscel unde a fost supus unei intervenţii chirurgicale.

Autorităţile sanitar-veterinare din Argeş au deschis o anchetă în acest caz, fiind începute demersurile pentru localizarea animalului agresiv.

Consiliul de Securitate urmează să adopte in această după-amiază o rezoluţie în care li se cere separatiştilor proruşi acces liber şi în siguranţă la locul prăbuşirii avionului companiei Malaysia Airlines, în estul Ucrainei

Publicat de Stefania Grigore, 21 iulie 2014, 12:16

Textul, iniţiat de Australia si sprijinit în special de Franţa, cere tuturor ţărilor si protagoniştilor din regiune – printre care Rusia – să colaboreze pe deplin la „o anchetă internaţională completă, minuţioasă si independentă’.
El mai cere să înceteze imediat toate activităţile militare, inclusiv din partea grupărilor armate (separatiste), în zona adiacentă prăbuşirii avionului pentru a facilita această anchetă.
Documentul condamnă în termenii cei mai fermi cu putinţă atacul care a doborât avionul si cere ca persoanele vinovate să fie trase la răspundere.
Australia a pierdut 28 de cetăteni în respectiva tragedie aeriană care s-a soldat cu moartea a 298 de persoane, în majoritate olandezi.