Efectele atacurilor cibernetice și importanța inteligenței artificiale

Publicat de Gabriel Stan, 8 martie 2024, 20:58

Săptămâna aceasta la rubrica Inedit vorbim despre subiectele cele mai arzătoare din ultima vreme: atacurile cibernetice, dezvoltarea inteligenței artificiale și combaterea fake news-urilor.

Escrocheriile hackerilor cele mai dese sunt de tip phishing pentru a determina oamenii să instaleze programe malware în rețele. Cele mai cunoscute mărci folosite sunt Facebook, Google, Instagram, PayPal sau Microsoft.

Atacurile sunt în creștere, iar majoritatea utilizatorilor nu sunt încă educați și au moduri de utilizare care pun companiile în pericol.

Aceștia refolosesc parolele vechi sau fraze ușor de ghicit, eroarea umană fiind încă o cauză a breșelor de securitate ce pot fi rezolvate cu o educație adecvată.

51% din procentele alocate bugetelor de securitate cibernetică au crescut în ultima perioadă, însă zilnic au loc aproximativ 2.244 de atacuri, aproape un atac cibernetic la fiecare 39 de secunde.

Când vine vorba de atacuri malware, e-mailul rămâne canalul de distribuție preferat al hackerilor, 94% din programele malware fiind livrate prin e-mail.

Pentru 2024, nu știm cifra exactă a numărului de atacuri cibernetice zilnice, dar se vehiculează a fi semnificativ mai mare față de anul precedent.

Despre toate aceste lucruri, dar și despre cum să ne ferim de pericolele mediului online ne oferă mai multe detalii, specialistul în Securitate informatică, Mircea Scheau, într-un interviu realizat de Gabriel Stan, de la redacția Jurnal Militar, Radio România Actualități.

 

Atelier pentru jurnalisti – Defending Media Freedom

Publicat de Andra Radu, 21 mai 2019, 18:27

Atelierul face parte dintr-un proiect care urmărește să sprijine jurnaliștii aflați în dificultate, folosind o abordare multidisciplinară, pentru crearea de noi competențe și facilitarea accesului la formarea profesională.
Vom oferi jurnaliștilor care au fost hărțuiți sau care au nevoie de sprijin bune practici și abilități pentru a lucra sub presiune, pentru a proteja libertatea presei și libertatea de exprimare. Pentru a realiza acest lucru, vom organiza ateliere în care jurnaliști cu experiență, avocați și procurori vor împărtăși bune practici și vor elabora proceduri de gestionare a crizelor.

În cadrul sesiunilor din atelier vom oferi pregătire pe următoarele subiecte:

• Directive europene ce influențează munca jurnaliștilor (avertizorul de integritate, fake news, dreptul de autor, jurisprudența CEDO, regulile GDPR, Convenția Europeană pentru Drepturile Omului)
• Legislația suport pentru protecția jurnaliștilor (libertatea de exprimare, protecția surselor, 52/2003, 544/2001, cenzura și protecția muncii în domeniul jurnalismului)
  Fact checking (ca proces jurnalistic, dar și din punct de vedere juridic)
• Măsuri de siguranță pentru atacuri cibernetice
• Răspunderea penală și răspunderea civilă a jurnaliștilor
• Studii de caz relevante prezentate de jurnaliști

Invităm jurnaliștii interesați de subiectele menționate să aplice pentru a participa la acest atelier. În caz că numărul jurnaliștilor este mai mare decât locurile disponibile, vom selecta jurnaliștii astfel:

• au prioritate jurnaliștii care fac muncă de investigație
• vom selecta doar un jurnalist per redacție/publicație

dacă au demonstrat etică și integritate în experiența lor profesională.

Atelierul va avea loc la Biblioteca Națională din București, în 12 și 13 iunie, între orele 9:30 și 17:00. Acoperim cheltuielile de transport și cazare pentru jurnaliștii din presa locală.
Jurnaliștii pot aplica până în data de 5 iunie (ora 24:00) trimițând un CV / o biografie la adresa de mail madalina@freedomhouse.ro

Italia se opune planului UE de impunere de sancţiuni contra atacurilor cibernetice

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 octombrie 2018, 14:59

Italia se opune unei impulsionări a Uniunii Europene de a impune sancțiuni statelor care efectuează atacuri cibernetice, o mișcare care se potrivește cu apelurile Romei detensiona relaţiile cu Rusia, dar care ar putea înstrăina Italia de aliații săi din UE. Diplomații au declarat că planul de sancțiuni are rolul de a consolida apărarea UE și de a descuraja atacurile cibernetice, în special din partea Rusiei, care a fost, în ultimele luni, în centrul acuzațiilor de amestec în alegerile din diferite state occidentale, precum și de încălcări ale breşelor de securitate efectuate prin mijloace electronice. Dar Italia s-a opus ideii unui nou regim de sancțiuni, arată un document UE confidențial văzut de Reuters. Planul are un sprijin larg în rândul statelor UE, cu excepția Italiei, potrivit documentului. Oficialii italieni nu au fost imediat disponibili pentru comentarii. Italia a cerut, în mod repetat, o relaxare a sancțiunilor împotriva Rusiei, care a fost ținta unei game largi de sancțiuni economice ale UE, de la criza din Ucraina din 2014.

Aceastei poziții i s-a opus marea majoritate a statelor UE, care au reînnoit în mod regulat regimul sancțiunilor împotriva Moscovei din cauza anexării regiunii Crimeei de la Ucraina și a susținerii continue a rebelilor separatiști pro-ruși. Propunerile de sancționare a atacurilor cibernetice au fost discutate în cadrul reuniunilor din această săptămână în cadrul pregătirii pentru un summit UE care va avea loc săptămâna viitoare, la Bruxelles. „Este esențial să răspundem ciberatacurilor de mari dimensiuni ale actorilor străini, în special atunci când ţintesc alegerile noastre”, a declarat pentru Reuters comisarul UE pentru securitate, Julien King, adăugând că sancțiunile ar trebui considerate „acolo unde este cazul”. Marea Britanie, Franța, Estonia, Olanda, România, Slovacia, Letonia, Lituania și Polonia au cerut introducerea de sancțiuni, arată documentul. Belgia, Finlanda și Suedia susțin un „răspuns treptat” la viitoarele atacuri, care ar putea include o serie de măsuri înainte de sancțiuni, arată documentul.

Roma a afirmat de mult timp că sancțiunile existente dăunează firmelor italiene care se ocupă de tranzacționarea cu Moscova și solicită dezangajarea tensiunilor cu Moscova, care au crescut mai tare de când un nou guvern antisistem a preluat funcția în Italia, în iunie. Matteo Salvini, liderul Ligii de extremă dreapta, de coguvernare, este un admirator al președintelui rus Vladimir Putin și a respins acuzațiile de amestec rusesc în alegerile occidentale. Diplomații UE au declarat că planul este, de asemenea, menit să prevină atacurile cibernetice din China și Coreea de Nord.

Autor: Francesco Guarascio şi Philip Blenkinsop, Alissa De Carbonnel, Robin Emmott

UE a convenit să impună sancțiuni hackerilor care atacă rețele informatice ale statelor membre

Publicat de adinaiftime, 19 iunie 2017, 22:50

Uniunea Europeană poate impune sancțiuni economice oricărei persoane sau entități care atacă rețele informatice ale statelor membre ale blocului comunitar, au anunțat luni miniștrii de externe din UE, reuniți în Luxemburg, aceasta fiind cea mai recentă măsură a blocului comunitar de a descuraja comiterea de alte atacuri cibernetice după incidente survenite în Marea Britanie și Franța, relatează Reuters.

În contextul alegerilor legislative ce vor avea loc în Germania, în septembrie, interferența în scrutinurile democratice este un motiv de preocupare pentru blocul european după acuzațiile privind amestecul Rusiei în alegerile prezidențiale din SUA, din noiembrie anul trecut, și alegerile din Franța din mai, anul acesta.

Miniștrii de externe din UE au convenit că așa-numitele măsuri restrictive, între care interdicții de călătorie, înghețări de active și interdicții de a face afaceri cu o persoană, companie sau guvern, ar putea fi folosite pentru prima dată.

‘Un răspuns comun al UE la activități cibernetice infracționale ar fi proporțional cu domeniul, amploarea, durata, intensitatea, complexitatea, nivelul de dificultate și impactul activității cibernetice’, se arată într-un comunicat difuzat la încheierea reuniunii.

Agenții de informații americane au concluzionat anul trecut că Rusia a piratat și a transmis informații provenite din email-uri ale Partidului Democrat în cadrul unui efort de a înclina balanța în alegeri în favoarea președintelui Donald Trump, ceea ce Rusia neagă.

Un serviciu de informații britanic le-a recomandat partidelor politice să se protejeze de potențiale atacuri cibernetice, în timp ce guvernul francez a renunțat la planurile de permite cetățenilor săi din străinatate să voteze în sistem electronic în alegerile legislative ce au avut loc duminică din cauza riscului de atacuri cibernetice, amintește Reuters.

La Bruxelles a avut loc o sesiune plenară a Parlamentul European

Publicat de Ioana Brusten, 28 mai 2015, 10:00 / actualizat: 17 iunie 2015, 0:36

Secretarul General al Adunării Națiunilor Unite, Ban Ki-moon, s-a adresat plenului Parlamentului European, reunit în ședință solemnă, susținând un discurs privind summitul G7.
A urmat dezbaterea privind cel de-al 41-lea summit G7 cu Vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Liderii celor șapte cele mai industrializate state – Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și SUA – și UE se vor întâlni pe 7 și 8 iunie. Rusia a fost suspendată din G8 anul trecut, ca urmare a anexării Crimeii. Politica de dezvoltare și protecția mediului au fost punctele prioritare pe ordinea de zi.

Da, este o criză teribilă, da, este inacceptabil că atâția dintre tinerii noștri nu au slujbe și da, câteodată asta duce la radicalizare, da, câteodată își pierd încrederea în viitor. Dar este sarcina noastră comună de a crea perspective realisteale reformelor, incluziunii, democrației și deschiderii, ca soluție pentru aceste probleme. Modelul trecutului autoritar nu ne va furniza niciodată soluția pe care vrem s-o oferim generației tinere și viitorului nostru.

De asemenea, a fost dezbătut și supus la vot mandatul de negociere a unui acord cu statele membre privind fuziunea a două scheme de ajutor privind distribuția de lapte, fructe și legume în școli. Noua schemă unică va trebui să pună mai mult accentul pe educație, să promoveze, de exemplu, obiceiuri alimentare sănătoase, precum și să dispună de o mai bună finanțare, spun deputații din comisia pentru agricultură.

Alte teme aflate pe agenda reuniunii au fost atacurile cibernetice împotriva mass media și ajutorul pentru dezvoltare al UE în Eritreea în condițiile unor încălcări dovedite ale drepturilor omului