Romanian Chamber Orchestra, la Sala Radio

Publicat de Andra Radu, 31 octombrie 2019, 15:35

Două nume foarte bine cunoscute se vor afla pe 3 noiembrie, de la ora 19:30, la Sala Radio: violonistul Alexandru Tomescu şi dirijorul Cristian Măcelaru.

Cel mai apreciat violonist român al momentului, Alexandru Tomescu, nu apare însă în postură solistică, ci în calitate de concertmaestru al unui nou ansamblu: Romanian Chamber Orchestra.

După concertul îndelung aplaudat în care a condus Orchestra Regală Concertgebouw din Amsterdam, din cadrul festivalului Enescu, Cristian Măcelaru, dirijorul şef al Orchestrei Radiodifuziunii WDR din Köln, revine la Bucureşti pentru acest nou proiect, la care a aderat imediat: acela de a dirija o nouă orchestră românească care reuneşte muzicieni români care evoluează în mari orchestre internaţionale, artişti din orchestre româneşti de top şi tineri muzicieni pregătiţi în cadrul unor masterclasses chiar de membrii seniori ai orchestrei.

Alexandru Tomescu: „Cred că au trecut deja 20 de ani de când cântam ultima dată într-o orchestră… Nu am aşteptat degeaba: zilele acestea am privilegiul să fiu concertmaestrul Romanian Chamber Orchestra, alături de cei mai buni dintre cei mai buni. Muzicieni români care cântă de mulţi ani în cele mai bune orchestre ale Europei, membri marcanţi ai Orchestrei Române de Tineret, studenţi – noi suntem Romanian Chamber Orchestra! Un proiect iniţiat împreună cu bunul meu prieten, violistul Cristian Andriş. În curând vom avea 3 concerte: pe 1 noiembrie la Arad, pe 2 noiembrie la Timişoara şi în 3 noiembrie la Bucureşti, Sala Radio. Dirijor: Cristian Măcelaru. Vă aşteptăm cu tot dragul şi cu o muzică senzaţională!”

Concertul din 3 noiembrie de la Sala Radio este o ocazie şi de a obţine un disc cu autograful dirijorului Cristian Măcelaru, cel pe care Lawrence Foster l-a numit într-un interviu acordat Radio România Muzical „viitorul Sergiu Celibidache al românilor”, o ocazie care nu trebuie ratată, pentru că angajamentele internaţionale ale dirijorului, foarte numeroase, nu îi mai permit să revină atât de des pe scenele româneşti.

Cel mai nou disc purtând, printre altele, şi semnătura lui Cristian Măcelaru, a apărut recent la Editura Casa Radio şi este pentru prima dată prezentat publicului în cadrul concertului din 3 noiembrie de la Bucureşti.

Pe disc figurează înregistrări realizate în cadrul festivalului „Vara magică” de la Ateneul Român: Concertul pentru violoncel şi orchestră de Antonin Dvorak, cu Valentin Răduţiu şi Orchestra Naţională Simfonică a României, dirijor Cristian Măcelaru, alături de Simfonia a IV-a Italiana de Felix Mendelssohn, interpretată de Orchestra Română de Tineret, dirijor Cristian Mandeal.

Romanian Chamber Orchestra înseamnă 21 de muzicieni: Irina Simon Renes – şef partidă vioara a doua a Mahler Chamber Orchestra, membră a Orchestrei Festivalului din Lucerna, Emil Bolozan – ajutor de şef al partidei de vioara a doua la Orquesta Sinfónica de Barcelona y Nacional de Catalunya, ansamblu din care face parte şi violonista Melita Murgea, violistul Ladislau Cristian Andriş – şeful partidelor de violă al Orchestra of Europe şi al Swiss Orchestra, violistul Alexandru Bota – violistul Cvartetului Navarra din Londra, violoncelistul Dragoş Bălan – şeful partidei de violoncel al Orchestrei Operei din Madrid, Răzvan Popescu – şeful partidei de contrabas al Filarmonicii din Dresda.

Din unele din cele mai importante orchestre româneşti – Orchestra Filarmonicii George Enescu, Orchestra Naţională Radio din Bucureşti, Orchestra Operei Naţionale Bucureşti, Orchestra Română de Tineret, Orchestra de Cameră Radio, fac parte, pe poziţii de şefi de partidă sau solişti instrumentişti, alţi membri ai Romanian Chamber Orchestra: violonistul Rafael Butaru, violonistul Radu Dunca, violistul Adrian Vasile, violonceliştii Radu Sinaci şi Octavian Lup.

Programul propus de Romanian Chamber Orchestra la Bucureşti, duminică, 3 noiembrie, ora 19:30, cuprinde Divertismentul de Béla Bartók, MikroDivertisment de Dan Variu şi Serenada op. 48 în Do major de Piotr Ilici Ceaikovski.

Lucrarea semnată de Dan Variu este interpretată în primă audiţie absolută. Romanian Chamber Orchestra a organizat un concurs de lucrări scrise de compozitori români contemporani şi, dintre cele 11 lucrări concurente, Cristian Măcelaru a selectat opusul lui Dan Variu, inspirat de sonorităţile Divertismentului de Béla Bartók.

Concertul de la Bucureşti al Romanian Chamber Orchestra este inclus în cadrul proiectului Moştenitorii României muzicale organizat de Radio România Muzical şi Rotary Club Pipera, ce-şi propune să-i aducă la Sala Radio pe cei mai valoroşi tineri muzicieni români cu prestigioase cariere internaţionale, dar care apar mai rar în concerte acasă, în România.

Biletele pentru concertul din 3 noiembrie sunt disponibile în reţeaua www.bilete.ro, în oficiile Poştei Române, în magazinele Inmedio semnalizate bilete.ro şi la casa de bilete a Sălii Radio din str. General Berthelot nr. 60-64.

Romanian Chamber Orchestra este un proiect co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional şi realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Timişoara şi al Consiliului Local Timişoara, Primăriei Municipiului Arad.

Cinema și muzică, evenimente din Bucureşti, astăzi, 15 august

Publicat de Camelia Teodosiu, 15 august 2018, 12:23

CINEMA

Producţia proiectată, de la ora 21.00, în Grădina cu Filme a Creart, în cadrul programului Seara Filmului Românesc este una surpriză, nefiind anunţată de către organizatori.

MUZICĂ

* Orchestra de Tineret România-Moldova susţine un concert în cadrul Festivalului Internaţional Vară Magică, de la ora 19:30, la Ateneul Român, sub bagheta dirijorului Horia Andreescu şi având ca solişti pe: Dumitriţa Gore – vioară, Sofia Blându  – violoncel şi Andrei Stanciu – vioară. În program: Suita „Peer Gynt” de Edvard Grieg, Balada pentru vioară şi orchestră de Ciprian Porumbescu, Dans ţărănesc pentru violoncel şi orchestră de Constantin Dimitrescu, Şase dansuri româneşti pentru vioară şi orchestră Bela Bártok, Simfonia a V-a de P.I. Ceaikovski şi Vals de Eugen Doga.

* Muzeul Naţional al Literaturii Române (Str. Nicolae Creţulescu, nr. 8) vă invită , de la ora 19.00, la un concert-spectacol cu un parfum aparte în peisajul muzical românesc prin valorificarea patrimoniului artistic românesc ca parte a patrimoniului artistic european, intitulat „De la Paris la Micul Paris” şi susţinut de Diana Tudor acompaniată la pian de Alexandru Burcă.

* Celebrul Trio al Jazz-ului format din Puiu Pascu, Virgil Popescu şi Titi Herescu cântă, de la ora 21:30, la terasa Berăriei H.

Festivalul International „George Enescu”. Programul zilei – 12 septembrie

Publicat de adinaiftime, 12 septembrie 2017, 10:29

Recitalul pe care urmau să-l susțină violonistul Leonidas Kavakos şi pianistul Kirill Gerstein a fost înlocuit cu un recital propus de tânărul violonist Ray Chen, acompaniat la pian de Julien Quentin. La Ateneul Român, de la ora 17.00, cei doi muzicieni propun publicului lucrări de Beethoven, Saint Saens, de Falla și Bach. Recitalul va fi transmis live de Radio România Muzical şi Radio România Cultural.

Tot în transmisiune directă, Orchestra Filarmonicii Regale din Londra va susţine cel de-al doilea concert în cadrul Festivalului Enescu. Protagonişti: dirijorul Charles Dutoit şi pianista Martha Argerich. Programul se va deschide la ora 20.00 cu Rapsodia Română nr. 1 de George Enescu, căreia îi vor urma trei lucrări din repertoriul francez: Concertul în Sol major pentru pian şi orchestră de Ravel, Trei schiţe simfonice „Marea” de Debussy şi Boleroul de Ravel. Concertul are loc la Sala Palatului, în seria „Mari orchestre ale lumii”.

Pe agenda Festivalului „George Enescu” este înscris şi recitalul susţinut, la Sala Thalia din Sibiu, de pianista Viktoria Vasilenko, câştigătoare a Concursului Internaţional „George Enescu”, ediţia 2016. Muziciana va interpreta piese de Debussy, Prokofiev, Ceaikovski şi Musorgski.

ACCES Oltenia, marele castigator al Galei Nationale a Excelentei in Asistenta Sociala

Publicat de Mihaela Costache, 23 martie 2017, 17:30

Marți, 21 martie  2017,  în cadrul celei de-a patra ediții a Galei Naţionale a Excelenţei în Asistenţa Socială au fost premiați asistenții sociali și personalitățile care susțin asistența socială. Seara de Gală a avut loc la Ateneul Român în prezența a numeroase personalități din mediul instituțional și neguvernamental.

O organizație din Craiova a fost desemnată “Instituția anului” în cadrul Galei Naționale de Excelență în Asistență Socială. Echipa ACCES Oltenia a fost prezentă la evenimentul de marți seară, din București, pentru a primi distincția oferită.

ICR Budapesta sărbătorește Ziua Universală a Iei

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 iunie 2016, 02:22 / actualizat: 24 iunie 2016, 12:15

În 24 iunie 2016, cu începere de la ora 18.00, Institutul Cultural Român Budapesta sărbătorește Ziua Universală a Iei printr-o expoziție cu atelier de confecționare a iei realizate de Aurelia Matei-Lazea şi Pălăguța Hodor și un concert al naistului Radu Nechifor.

Programul cultural este realizat în colaborare cu Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria (UCRU) și se va desfășura la sediul acesteia, din Jula.

Radu Nechifor este naist, profesor și artizan de naiuri. A început studiul muzicii la vârsta de 12 ani în cadrul Liceului de Artă din Sibiu. În 2003 este admis primul la catedra de nai a maestrului Gheorghe Zamfir, de la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. A câştigat numeroase premii la concursuri de specialitate, între care marele premiu la concursul naţional „Strugurele de Aur” de la Alba-Iulia, sau marele premiu la concursul de nai „Creation pour la Paix„, desfăşurat la Ateneul Român din Bucureşti. A concertat în multe ţări ale lumii, printre care amintim: SUA, Canada, Elveţia, Franţa, Italia, Germania, Cehia şi Grecia.

Aurelia Matei-Lazea, creator popular, păstrătoare a meșteșugurilor și tradițiilor locale din zona Munților Apuseni. A participat printre altele, la proiectul cultural „Reconstituirea portului tradițional din Gârda de Sus, Alba – restituire parțială a patrimoniului imaterial local”, proiect inițiat de Asociația Artă și Tradiții Meșteșugărești Alba – ATMA și finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

„Aurelia Matei din Gârda de Sus este un om de poveste. Ai crede că este un personaj dintr-un roman scris în urmă cu mai bine de un secol, dacă nu ai vedea fotografiile făcute în gospodăria ei, dacă nu ai citi despre urcușul epuizant care este, pentru Aurelia, doar un fapt cotidian.” (Petruţa Pop, Revista de Alba, 5 martie 2014)

Pălăguța Hodor, creator popular din Slătioara, Maramureș, din mâinile căreia ies țesături excepționale. Pe unde merge, este însoțită pretutindeni de războiul de țesut și de fus. Este, de asemenea, unul dintre primii membri în Asociația Meșterilor Populari Clujeni.

„Am realizat haine de vară şi de iarnă (costume populare), trăisti, cerge, ţoluri, şterguri, feţe de masă, lepedeauă, saci de dus la moară, cipce pentru clopuri, zgărzi, zgărdane şi tot ce a fost necesar pentru familie şi pentru gospodărie. Vopsesc lâna în culori naturale tradiţionale şi în culori actuale”. (Pălăguța Hodor)

A transmis Júlia Kaupert – Radioteleviziunea naţională ungară, MTVA, coordonator programe SZEGED

Orchestra Naţională Radio deschide Piaţa Festivalului George Enescu

Publicat de Andrei Cretoiu, 8 septembrie 2015, 16:45

Orchestra Naţională Radio deschide seria evenimentelor în aer liber găzduite de Piaţa „George Enescu” (în lateralul Ateneului Român), prezentate în cadrul Festivalului Internaţional „George Enescu” şi organizate de ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti. Accesul publicului la aceste concerte şi recitaluri este liber, în limita locurilor disponibile.
Joi, 10 septembrie, de la 19:30, sunteţi invitaţi la concertul cu arii celebre din opere susţinut de Orchestra Naţională Radio, sub bagheta dirijorului de origine italiană David Crescenzi şi cu participarea tenorului Ştefan Pop, care în 2009 şi-a facut debutul internaţional cu rolul Alfredo din La Traviata la Teatro dell’Opera di Roma, în celebra producţie a lui Franco Zeffirelli.
Printre compozitorii care se regăsesc pe afişul serii se numără Verdi, Puccini, Donizetti, Ceaikovski, cu fragmente cunoscute din opere ca Rigoletto, La Bohème, Elixirul dragostei, Evgheni Oneghin ş.a. Programul cuprinde şi pagini muzicale celebre, extrem de apreciate de publicul larg: O Sole mio, Granada, Non ti scordar di me, Torna a Surriento, Funiculì-Funiculà.
Ştefan Pop l-a întruchipat pe Alfredo din La Traviata pe mai multe scene internaţionale: Opera Naţională din Atena, Opera de Stat din Viena, Teatrul Verdi din Trieste, Opera de Stat din Hamburg, Opera din Frankfurt, Teatrul Carlo Felice din Genova, Teatrul Massimo din Palermo, Opera Naţională Bucureşti, Opera Israeliană din Tel Aviv.
A interpretat rolul principal din L’Elisir d’amore la Teatrul Verdi din Trieste în 2010 şi la Opera de Stat din Hamburg în 2011 şi pentru prima dată rolul Elvino din La Sonnambula la Opera de Stat din Viena, în acelaşi an. Şi-a făcut debutul la Opera din Zurich cu rolul Cassio din Otello de Giuseppe Verdi şi la Seul cu rolul ducelui de Mantua din Rigoletto.
Ştefan Pop a fost invitatul sopranei Angela Gheorghiu la concertele susţinute în Seul, Shanghai şi totodată în Oman şi Muscat. La Covent Garden şi Arena di Verona a avut prilejul de a cânta alături de Placido Domingo.
În februarie 2012, Ştefan Pop a cântat pentru prima dată pe scena Operei din Paris, fiind ducele de Mantua în Rigoletto. Decembrie 2013 i-a adus debutul în rolul principal din Faust de Charles Gounod, la Opera Naţională Bucureşti. Un spectacol de succes urmat de altele la Opera din Rijeka (Croaţia – 2014) şi la Opera din Hong Kong (mai 2014). În iunie 2014 a debutat în rolul lui Rodolfo în versiunea concertantă a operei La Bohème, pe scena Sălii Pleyel în Paris, iar în august 2014 şi-a făcut debutul la Festivalul de la Salzburg, în rolul tenorului italian din Der Rosenkavalier.
Dirijorul David Crescenzi fost numit, din septembrie 2014, director artistic şi dirijor principal al Operei din Cairo. Muzicianul este invitat permanent al Operei Naţionale Române Timişoara, iar cartea sa de vizită include o variată experienţă artistică la Teatrul St. Carlo din Napoli, Opera din Cairo (Egipt) sau Teatrul Carlo Felice din Genova şi alături de ansambluri ca Orchestra Operei din Zagreb, Orchestra de Cameră din Bologna, Filarmonicile din Alessandria şi Piemonte, Orchestra Teatrului Reggio din Parma ş.a.
În ianuarie 2012 a întreprins un turneu în Germania şi Franţa cu Bergisch Symphoniker Orchestra din Köln, unde a dirijat Aida, Otello şi Recviemul de Verdi. Tot în anul 2012, a colaborat cu opera din Rio de Janeiro, unde a dirijat Aida şi a fost dirijorul festivalului de la Solothurn din Elveţia, unde a revenit şi în anul 2013.
Pentru alte informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio vă rugăm să consultaţi site-ul www.orchestreradio.ro sau www.orchestreradio.com

Evenimente ale Editurii Casa Radio de Ziua Culturii Naţionale

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 ianuarie 2015, 12:45

Ziua Culturii Naţionale, sărbătorită pe 15 ianuarie, odată cu ziua poetului Mihai Eminescu, este celebrată de Editura Casa Radio prin două evenimente editoriale speciale.

Editura Casa Radio vă invită joi, 15 ianuarie, de la ora 18:30, la Ceainăria Cărtureşti Verona, din Strada Arthur Verona nr. 13-15, la o audiţie specială Tudor Vianu şi la o dezbatere despre importanţa personalităţii acestuia pentru cultura română pornind de la dublul CD Tudor Vianu, Cum se scrie o carte. Conferinţe radiofonice, recent apărut la Editura Casa Radio, în colecţia Lecturi pe întuneric. La dezbatere vor participa criticul şi teoreticianul literar Carmen Muşat, Vlad Alexandrescu, istoric al ideilor şi profesor la Universitatea Bucureşti, criticul literar George Neagoe şi Luigi Bambulea, critic şi eseist. Aceştia vor prezenta noi aspecte din activitatea ultimul mare cărturar român – Tudor Vianu, profesor, critic, estetician, filosof al culturii…

Audiobook-ul Tudor Vianu, Cum se scrie o carte. Conferinţe radiofonice reprezintă un eveniment editorial absolut. Cele două CD-uri conţin 11 conferinţe radiofonice istorice din Arhivele Radio România, înregistrări realizate între 1955 şi 1964 de Tudor Vianu. În aceste studii radiofonice Vianu i-a analizat pe Mihai Eminescu, George Coşbuc, Tudor Arghezi, Nicolae Labiş, Cervantes, Goethe, Victor Hugo, Shakespeare, iar audiobook-ul dezvăluie şi o altă ipostază, mai puţin cunoscută a profesorului, cea de poet. Difuzat în premieră în seara zilei de 26 aprilie 1964, poemul Shakespeare avea să fie ultima înregistrare radiofonică a lui Tudor Vianu. O lună mai târziu, pe 21 mai, cărturarul se stingea din viaţă. Se încheia astfel o activitate radiofonică de 35 de ani. Începând din 1929, Tudor Vianu a susţinut la microfonul radioului public peste 100 de conferinţe.

„Cele 11 conferinţe şi poemul Shakespeare, citite la Radio România, între 1955 şi 1964, dezvăluie trăsăturile unui spirit umanist, înrudit cu seniorii criticii socio-literare de astăzi: M.H. Abrams, George Steiner sau Harold Bloom. Glasul profesorului sună plin, uneori cu infuzii oraculare la pasaje extrase din opere, şi totdeauna cu accente bine calibrate asupra explicaţiilor, a interogaţiilor, a problematizărilor şi a controverselor. Ultima silabă este (de)stinsă, ca şi cum faptelor nu le-ar trebui demonstraţii. Vorbitorul îşi îmbracă monologul într-un simpozion cu trecutul şi prezentul…” (George Neagoe, Proba magistraturii. Cum se vorbeşte despre cărţi, fragment din booklet).

Partener media: Radio România Cultural.

* * *

Editura Casa Radio marchează Ziua Culturii Naţionale şi prin lansarea primului compact-disc realizat de Orchestra Română de Tineret dirijată de Cristian Mandeal. Evenimentul va avea loc pe 15 ianuarie, ora 20:30, în foaierul Ateneului Român, la finalul concertului susţinut, cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, de Orchestra Română de Tineret aflată sub conducerea dirijorului Cristian Mandeal. Domnia sa şi violoncelistul Marin Cazacu – fondator al reputatului ansamblu, vor participa la lansarea albumului.

Compact-discul cuprinde o selecţie de piese remarcabile, pentru orchestră mare, din repertoriul românesc, creaţii ale lui George Enescu, Theodor Rogalski, Constantin Silvestri, Ion Dumitrescu, Béla Bartók şi Grigoraş Dinicu.

După cum evidenţia muzicologul Oltea Şerban-Pârâu în prezentarea albumului, prin aceste înregistrări, realizate în 2012 la Radio România, „dirijorul Cristian Mandeal îşi vede răsplătită insistenţa asupra detaliului, ca parte a unui întreg plin de distincţie şi personalitate. (…) Orchestra Română de Tineret a ajuns în doar şase ani să devină nu doar un loc de întâlnire a celor mai talentaţi şi valoroşi tineri muzicieni români, ci un loc în care excelenţa artistică reprezintă motorul motivaţional principal al tuturor muzicienilor.”

Dirijor permanent al Orchestrei Române de Tineret, Cristian Mandeal a colaborat cu orchestre de prestigiu din toată lumea şi cu solişti de renume. A fost Director Artistic al Festivalului şi Concursului Internaţional George Enescu, ediţiile 2001 şi 2003. A realizat numeroase înregistrări pe compact-discuri şi discuri LP cu muzică de operă, simfonică şi de film. Începând din 2005, Cristian Mandeal a devenit dirijor principal invitat al Orchestrei Hallé din Manchester.

Iniţiat de Marin Cazacu, proiectul Orchestra Română de Tineret – spirit enescian şi tradiţie europeană, unde sunt selectaţi cei mai buni tineri muzicieni din întreaga ţară, a debutat în 2008, la Sinaia, ca rezultat al necesităţii racordării tinerei generaţii de muzicieni români la exigenţele şi aspiraţiile artistice europene. Prin strădaniile fondatorului său, violoncelistul Marin Cazacu, şi a dirijorului permanent Cristian Mandeal, Orchestra Română de Tineret a ajuns în câţiva ani la un nivel artistic de excepţie, devenind în 2011 membră a Federaţiei Europene a Orchestrelor Naţionale de Tineret (EFNYO). La ultima sa apariţie internaţională, în iunie 2014, orchestra a triumfat pe scena Filarmonicii din Berlin în cadrul Festivalului Young Euro Classic.

Din luna mai 2014, activităţile Orchestrei Române de Tineret sunt organizate de Centrul Naţional de Artă Tinerimea Română, al cărui manager este Marin Cazacu.

Parteneri media: Radio România Cultural, Radio România Muzical

Mai multe detalii pe www.edituracasaradio.ro

Destinaţia zilei: Ateneul, cântecul românilor

Publicat de Stefania Grigore, 26 octombrie 2014, 19:53

Ateneul Român este o bijuterie arhitectonică realizată în stil neo-clasic între anii 1886 și 1888.

Edificiu cu valoare de simbol al culturii naționale, Ateneul a devenit exponentul valorilor românești.
Puțină lume știe că finanțarea construcției a fost realizată cu bani obținuți dintr-o subscripție publică pentru care a fost organizată o loterie națională în cadrul căreia au fost vândute 500.000 de bilete în valoare de un leu, loterie ce a avut un slogan care ne-a rămas peste timpuri: „Dați un leu pentru Ateneu!”.
Surprinzător sau nu, inovativa idee a generat foarte repede un val de unitate și trezire a conștiinței naționale.

Inițial cei ce au gândit proiectul și-au dorit ca toate artele să-și găsească locul sub cupola Ateneului însă foarte repede a devenit clar pentru oricine că acustica naturală excepțională a sălii oferă muzicii un mediu incredibil de dezvoltare.
Astfel, Ateneul a găzduit și o bibliotecă, distrusă din păcate în timpul regimului comunist și o pinacotecă cu piese excepționale, care nu se mai regăsește aici.

Această prezentare necesită JavaScript.

Destinația primordială a rămas însă muzica de calitate, mari personalități și talente ale lumii lansându-se și concertând aici.
Numele ce au marcat muzica românească, George Enescu, Dinu Lipatti, Cella Delavrancea, Ion Voicu, Ionel Perlea, Alfred Alessandrescu, Iosif Conta, Cristian Mandeal sau Horia Andreescu precum și nume mari ale muzicii universale ca Richard Strauss, Bela Bartok, Igor Stravinski, Serghei Prokofiev și Maurice Ravel au clădit renumele Ateneului drept sursă de cultură de elită, după cum explică Andrei Dimitriu, directorul Filarmonicii George Enescu:

Palatul Ateneului Român a fost proiectat de arhitectul francez Albert Galleron, drept insipratie servindu-i clădirea Operei din Paris.

Un lucru inedit se leagă de forma circulară a clădirii, datorată faptului că Ateneul a fost construit direct pe fundația existentă deja la acea vreme a unui circ ce trebuia construit în Grădina Episcopiei (zona pieței George Enescu de acum).

Este realizată si o legătură imagistică cu Grecia antică, edificiul oferind vizitatorilor o primă imagine formată de opt coloane ionice (care au proporții similare cu cele ale templului de pe Acropole) ce susțin un fronton triunghiular care adăpostește cinci medalioane realizate din mozaic a cinci dintre cei mai importanti domnitori români: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, Vasile Lupu, Matei Basarab și Carol I.

La parter, impresionantul hol din marmură înglobează 12 coloane dorice care maschează prin spectaculozitatea lor rolul tehnic de susținere a sălii de concerte.

Patru scări monumentale în spirală, de tip baroc, realizate din marmură de Carrara si găzduiesc balcoane la etajul intermediar, îi conduc pe vizitatori spre sala de concerte.

Ateneul are aproape 1.000 de locuri dispuse in forma vechilor amfiteatre greco-romane ce oferă o vizibilitate perfectă din orice colț al salii și o audiție impecabilă.
Perfecțiunea sunetului se datorează imensei cupole care absoarbe fondul instrumental și vocal de pe podium și apoi îl distribuie prin reverberație către auditoriu.

Această prezentare necesită JavaScript.

Fresca monumentală de pe peretele circular al sălii impresionează vizitatorul din prima clipă, frescă ce evocă cele mai importante 25 de momente ale istoriei naționale a românilor.
Fresca are lungimea de 75 de metri si înălțimea de 3 metri iar realizarea ei a durat nu mai puțin de 5 ani, fiind inaugurată la în mai 1938.

Interesantă este și succesiunea episoadelor.
De la triumful lui Traian la colonizarea Daciei, contopirea dacilor cu romanii, începutul vieții patriarhale românești, statornicirea și descălecatul pe aceste meleaguri, crearea statului militar sub Mircea cel Bătrân, apariția statului administrativ în vremea lui Alexandru cel Bun, cruciada creștinismului (Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș și Ștefan cel Mare) urmată de epoca de pace și credință a lui Neagoe Basarab.

Pe frescă regăsim și intrarea triumfală în Alba Iulia a lui Mihai Viteazul, întregitorul de neam, și epocile culturale ale lui Matei Basarab, Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir și Constantin Brâncoveanu.

Răscoala lui Horia, Cloșca și Crișan, lupta pandurilor lui Tudor Vladimirescu, momentul de răscruce 1848 cu Avram Iancu care pornește la luptă și iluminismul Unirii lui Alexandru Ioan Cuza și Kogălniceanu înconjoară și ele alături de Carol I și războiul de independența sufletele vizitatorilor. Evident, de pe frescă nu lipsește realizarea întregirii naționale din 1918.
Ultima scenă trebuia să-l reprezinte pe Carol al II-lea, în postură de fondator al modernismului, care alături de Mihai I coboară în mijlocul poporului pentru a patrona științele, literatura, artele și industria însă varianta aleasă reprezintă poporul cu steaguri, care sărbătorește înfăptuirea României Mari.

Ca o curiozitate, trebuie să știți că între 1940 și 1966 comuniștii au acoperit cu catifea roșie fresca pictată de Costin Petrescu, tocmai pentru a ascunde privitorilor rolul monarhiei in istoria Romaniei.

Fără îndoială că viitorul Ateneului este unul spectaculos, menit să ducă mai departe tot ce înseamnă cultură în România, după cum spune Andrei Dimitriu, directorul Filarmonicii George Enescu:

Mulțumim Filarmonicii George Enescu pentru sprijinul acordat în realizarea acestui reportaj.

Realizatori:
Anca Chițoran
Vicențiu Andrei