Portrete muzicale – ZSOLT KERESTELY 90! La mulți ani, Maestre!

Publicat de Bogdan Dragomir, 12 mai 2024, 16:26

Bun găsit tuturor, aici la Radio România Regional! Sunt Bogdan Dragomir şi vă invit să ascultaţi o nouă ediţie a rubricii Portrete Muzicale din cadrul emisiunii Muzica Unei Generaţii Perene!

Am ales din fonoteca muzicală Radio România Regional, dar şi din creaţia de mare succes, cu sute de şlagăre şi peste 60 de ani de activitate artistică a celebrului compozitor de muzică uşoară românească aniversat astăzi – ZSOLT KERESTELY –  două piese celebre, prima şi unul dintre cele mai fredonate şlagăre ale artistului, intitulată simplu „COPACUL” (compozitor Zsolt Kerestely, textier Ovidiu Dumitru), o piesă interpretată de un artist cu mare har –  Aurelian Andreescu şi piesa „ÎMI SPUI VORBE-N VÂNT” (muz. Zsolt Kerestely, text N. Niţă), interpretată cu mare sensibilitate de Adrian Daminescu! Aşadar, sănătate, bucurii şi LA MULŢI ANI, ZSOLT KERESTELY!

(AUDIO) „COPACUL” (muz. Zsolt Kerestely, text Ovidiu Dumitru) de pe albumul “80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” (C&P 1995 Roton & Radio România), interpretată de Aurelian Andreescu.

Jolt Kerestely.1100(eualegromania.ro)

„Compozitorul, fiu al unui preot care a locuit, o vreme, în satul mureşean Cuieşd, are adânc întipărite în memoria afectivă imagini din copilărie care au constituit sâmburele, ideea melodiei. În primul rând, erau pădurile prin care băiatul rătăcea ore în șir. În al doilea rând, muzicianul ne-a împărtăşit amintirea dragă a celor doi copaci pe care i-au sădit părinţii la naşterea lui şi a surorii sale.” – Detaliile despre piesa Copacul, interpretul Aurelian Andreescu și compozitorul ZSOLT KERESTELY au fost înregistrate de colega noastră Dana Ardelean de la Radio România Târgu Mureș pentru serialul EU ALEG ROMÂNIA – 100 DE MELODII ALE ROMÂNILOR (eualegromania.ro)

(AUDIO) „ÎMI SPUI VORBE-N VÂNT” (muz. Zsolt Kerstely, text N. Niţă), de pe albumul “Best Of… Adrian Daminescu” (C&P 2008 Ovo Music), interpretată de Adrian Daminescu.

Compozitorul, instrumentistul şi dirijorul Jolt Kerestely s-a născut la 12 mai 1934, în localitatea Şiclod, judeţul Harghita. A absolvit Conservatorul ”Gh. Dima” din Cluj în 1963.

20171020_101603 Maestrul Zsolt Kerestely la pas cu tehnologia in Muzeul Romantei – Crizantema de Aur, Targoviste 2017.1100 (foto Bogdan Dragomir)

A fost corepetitor la Institutul Pedagogic (1962-1964) şi dirijor la Casa de cultură a studenţilor din Cluj-Napoca. A ieşit la pensie de la Televiziunea Română, unde a lucrat 30 de ani ca regizor muzical. Este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România din 1970.

A debutat în 1966, la radio, cu piesa ”Primul pas”, palmaresul său însumând peste 400 de compoziţii: a scris muzică de teatru, de film, de desene animate, muzicaluri, spectacole de revistă, cântece pentru copii, dar şi pentru solişti de operă şi operetă. ”Cerbul de Aur”, ”Festivalul Mamaia”, ”Steaua fără nume” sunt evenimente care s-au născut şi au crescut sub ochii lui. A fost membru în numeroase jurii naţionale de muzică uşoară, potrivit volumului „Meridianele cântecului” de Daniela Caraman Fotea (1989, Editura Muzicală).

Multe dintre compoziţiile sale au ajuns şlagăre şi au fost răsplătite cu premii la festivalurile de muzică uşoară: ”Copacul”, ”Nu mai cred în vorbe”, ”Să nu te joci cu dragostea”, ”Bună ziua, dragoste”, ”Tăcutele iubiri”, „Lumea de dragoste”, ”Noapte, fată cu cercei de smoală”. Piesele sale au fost puse în valoare de vocile unor interpreţi valoroşi ai muzicii uşoare româneşti sau ai operetei – Margareta Pâslaru, Angela Similea, Corina Chiriac, Mirabela Dauer, Constantin Drăghici, Aurelian Andreescu, Eva Kiss, Marcel Pavel, Monica Anghel, Mihaela Runceanu, Aura Urziceanu, Dan Spătaru, Loredana Groza, Gabriel Dorobanţu, Sanda Ladoşi, Anca Ţurcaşiu, Marina Voica, Silvia Dumitrescu, Elena Cârstea, Cătălin Crişan, Aurelian Temişan, Oana Sârbu, Carmen Trandafir, Daniel Iordăchioaie, Viorela Filip, Adrian Enache, Adrian Daminescu, Stela Enache, Marina Florea, Angela Gheorghiu, Liliana Pagu, Daniela Vlădescu, Valentin Teodorian, Ludovic Spiess, Dorin Teodorescu.

În 2001, a primit Diploma de Excelenţă Mamaia 2001, pentru întreaga activitate profesională. A fost răsplătit de Ministerul Culturii şi Cultelor, în 2002, cu un Premiu de Excelenţă. În 2004, preşedinţia României i-a acordat Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler.

Realizatorul emisiunii – Bogdan Dragomir, vă mulţumește pentru atenţie şi vă dorește sănătate și gânduri bune!

Sursa: Agenţia de Presă AGERPRES, youtube.com, „Meridianele cântecului” de Daniela Caraman Fotea, Radio România Târgu Mureș, materiale jurnalistice din arh. personală Bogdan Dragomir, fonoteca Radio Romania Regional. Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir 
Realizator „Muzica Unei Generaţii Perene”

la 

Muzica Unei Generații Perene – Portrete muzicale – Aurelian Andreescu 80 (aniv. in memoriam)!

Publicat de Bogdan Dragomir, 12 mai 2022, 08:55 / actualizat: 21 iunie 2023, 14:11

*****

Aici puteţi asculta var. audio a emisiunii MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE la Radio România Regional – un omagiu adus carierei artistice a interpretului de muzică uşoară AURELIAN ANDREESCU! (Realizator – Bogdan Dragomir, Regia de emisie – Florin Bordeiaşu)

*****

Aurelian Andreescu s-a născut în data de 12 mai 1942 la București şi a trecut în nefiinţă la vârsta de 44 de ani, în data de 22 iulie 1986, la Constanța. Aurelian Andreescu a fost cel mai valoros interpret român de muzică ușoară din timpul său şi nu numai.

„Tu eşti primăvara mea (Florin Bogardo / Ioana Diaconescu)” de pe albumul „Aurelian Andreescu” – C&P 2001 Electrecord, interpretată de Aurelian Andreescu acomp. de Orch. de Estradă a Radioteleviziunii Române, dirij. Sile Dinicu.

Cariera sa muzicală a debutat la „Festivalul Național de Muzică Mamaia” la prima ediție în anul 1963 cu melodia „În tot ce e frumos pe lume” de Elly Roman. Din anul 1965 s-a angajat la Teatrul Constantin Tănase. Împreună cu colectivul teatrului a efectuat turnee în mai multe țări din Europa, dar și în Israel, Cuba, Turcia. În anul 1968 a obținut locul al III-lea la Festivalul Internațional al Cântecului de la Sopot, Polonia, secţiunea „Ziua discului”. A făcut parte din echipa României, alături de Aura Urziceanu și Mihaela Mihai, echipă care a cucerit Cupa Europei la Concursul de la Knokke, Belgia în anul 1971. În anul 1973 Aurelian Andreescu a reprezentat România la Olimpiada Cântecului de la Atena, cu melodia „Alerg printre Stele” a compozitorului Radu-Eugeniu Gheorghiu și a deschis recitalul lui Johnny Hallyday.

De-a lungul carierei, a oferit istoriei muzicii ușoare românești peste 600 de piese. Multe sunt evergreen-uri. Acest repertoriu uriaș s-a încadrat între două momente importante ale carierei sale, interpretarea  a două creaţii muzicale de referinţă. Prima fiind oferită lui Aurelian Andreescu de neuitatul Florin Bogardo – Tu ești primăvara mea… iar cea de a doua creaţie semnificativă şi totodată emblematică pentru repertoriul său, o constituie marele șlagăr al muzicii uşoare româneşti din toate timpurile – Oameni – muzica Marius Țeicu – versuri Ovidiu Dumitru. Aurelian Andreescu a murit în 1986, suferind de ciroză.

Din anul 1993, la Teatrul Constantin Tănase din Bucureşti are loc anual – in memoriam Festivalul de Muzică Ușoară „Aurelian Andreescu”.

„Merit eu” (Vasile Veselovski / Mihai Maximilian) de pe albumul „Aurelian Andreescu” – C&P 2001 Electrecord interpretată de Aurelian Andreescu acomp. de Orch. de Estradă a Radioteleviziunii Române, dirij. Sile Dinicu.

Despre Aurelian Andreescu

„Cânta pentru satisfacția sa . Avea vocea tremolată, viguroasă, încânta publicul, pe care l-a iubit și respectat totdeauna. Era echilibrat și avea sufletul nobil.” — compozitorul Temistocle Popa.

„Cântecul a fost cel care ne-a unit, punând temelia unei prietenii trainice. M-a impresionat de prima dată datorită caracterului său excepțional. A fost unul dintre puținii care și-au respectat cu adevărat cariera.” — interpreta Aura Urziceanu.

„Aurelian avea capacitatea unică de a imprima oricărei melodii darul său, harul său, de aceea orice cânta el era hit sau devenea hit. A fost de neînlocuit.” — interpretul Mihai Constantinescu.

„Era o prezență tonică, mereu pus pe glume, optimist, plin de viață, admirabil prieten.” — actorul Alexandru Arșinel.

„Aurelian Andreescu era un om frumos din toate punctele de vedere și un mare caracter.” — poetul Corneliu Vadim Tudor.

„Copacul (Jolt Kerestely / Ovidiu Dumitru)” de pe albumul „Aurelian Andreescu” – C&P 2001 Electrecord, interpretată de Aurelian Andreescu acomp. de Orch. de Estradă a Radioteleviziunii Române, dirij. Sile Dinicu.

Discografie:

Succese internaționale (1973, Electrecord)

Cele mai frumoase melodii (1986, Electrecord)

Aurelian Andreescu (2001, Electrecord)

Aurelian Andreescu – Muzică de colecție (2007, Jurnalul Național)

Despre interpreţii săi preferaţi, Titus Andrei – Realizator de emisiuni muzicale la Radio România – spune: „Aurelian Andreescu este cea mai mare voce dintre soliştii din România, mă refer la partea bărbătească. Au încercat foarte mulţi de când s-a prăpădit Aurică, să-i abordeze melodiile în festivaluri, în spectacole, la sala Radio în spectacolele noastre, dar el rămâne inegalabil. Nimeni nu poate cânta ca el. Nu pot să-mi dau seama ce ar fi însemnat dacă trăia azi. Probabil că la fel, cea mai mare voce. Aurelian Andreescu a fost cel mai haios om pe care l-am cunoscut vreodată. Am fost la multe ediţii ale festivalului “Mamaia” împreună, eu fiind solist al sextetului Cantabile. Aurică era un om atât de vesel, atât de surprinzător prin comportamentul lui, plin de vervă în faţa tuturor. Totdeauna venea cu o poantă, cu un banc, cu o poveste întâmplată ieri, azi. Era un om atât de plăcut, era imposibil să aibă pe cineva care să-l invidieze, poate pentru marea lui meserie, marele lui talent şi atunci e o invidie sinceră şi profesională. Dar ca să-l invidiezi pe Aurică pentru ceva era imposibil. Cred că asemenea caractere azi sunt atât de rare… Nu tot ce a cântat, dar cel puţin 20 de melodii din repertoriul lui merită să fie şi azi în orice clasament din România…”

„… În țară, prezența lui în studiourile de înregistrări era urmată de o … ploaie de șlagăre! Mandy, Vasile V. Vasilache, Laurențiu Profeta, George Grigoriu, Ramon Tavernier, Petre Firulescu, Petre Mihăescu, Delmar, Vasile Veselovschi și-au concretizat talentul prin vocea lui. Cânta orice – piese mari, de linie, dansante, lirice, glumețe. Toate deveneau șlagăre. …..Compozitorii români îl asaltau cu oferte. Vocea lui iubea microfonul – spunea Jolt Kerestely, experimentatul maestru de sunet al televiziunii.  Da, Aurelian Andreescu a fost și râmâne unul dintre acei oameni minunați glorificați prin splendida melodie.” – muzicolog Daniela Caraman-Fotea.

„Oameni (Marius Teicu / Ovidiu Dumitru)” de pe albumul „Aurelian Andreescu” – C&P 2001 Electrecord interpretată de Aurelian Andreescu acomp. de Orch. Electrecord, dirij. Alexandru Imre.

*****

Surse info: Agenţia de Presă RADOR, wikipedia.org.ro, www.discogs.com, topromanesc.ro şi materiale jurnalistice din arhiva personală.

Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Bogdan Dragomir (foto arhiva personală Bogdan Dragomir)

Bogdan Dragomir –

Muzician şi jurnalist la

Mai – 2022

Muzica Unei Generații Perene – Comemorare 35 – AURELIAN ANDREESCU!

Publicat de Bogdan Dragomir, 22 iulie 2021, 11:59 / actualizat: 21 iunie 2023, 16:28

Aici puteţi asculta var. audio a emisiunii MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE la Radio România Regional – un omagiu adus carierei artistice a interpretului de muzică uşoară AURELIAN ANDREESCU! (Realizator – Bogdan Dragomir, Regia de emisie – Florin Bordeiaşu)

*****

Aurelian Andreescu s-a născut în data de 12 mai 1942 la București şi a trecut în nefiinţă la vârsta de 44 de ani, în data de 22 iulie 1986, la Constanța. Aurelian Andreescu a fost cel mai valoros interpret român de muzică ușoară din timpul său şi nu numai.

„Tu eşti primăvara mea (Florin Bogardo / Ioana Diaconescu)” de pe albumul „Aurelian Andreescu” – C&P 2001 Electrecord, interpretată de Aurelian Andreescu acomp. de Orch. de Estradă a Radioteleviziunii Române, dirij. Sile Dinicu.

Cariera sa muzicală a debutat la „Festivalul Național de Muzică Mamaia” la prima ediție în anul 1963 cu melodia „În tot ce e frumos pe lume” de Elly Roman. Din anul 1965 s-a angajat la Teatrul Constantin Tănase. Împreună cu colectivul teatrului a efectuat turnee în mai multe țări din Europa, dar și în Israel, Cuba, Turcia. În anul 1968 a obținut locul al III-lea la Festivalul Internațional al Cântecului de la Sopot, Polonia, secţiunea „Ziua discului”. A făcut parte din echipa României, alături de Aura Urziceanu și Mihaela Mihai, echipă care a cucerit Cupa Europei la Concursul de la Knokke, Belgia în anul 1971. În anul 1973 Aurelian Andreescu a reprezentat România la Olimpiada Cântecului de la Atena, cu melodia „Alerg printre Stele” a compozitorului Radu-Eugeniu Gheorghiu și a deschis recitalul lui Johnny Hallyday.

De-a lungul carierei, a oferit istoriei muzicii ușoare românești peste 600 de piese. Multe sunt evergreen-uri. Acest repertoriu uriaș s-a încadrat între două momente importante ale carierei sale, interpretarea  a două creaţii muzicale de referinţă. Prima fiind oferită lui Aurelian Andreescu de neuitatul Florin Bogardo – Tu ești primăvara mea… iar cea de a doua creaţie semnificativă şi totodată emblematică pentru repertoriul său, o constituie marele șlagăr al muzicii uşoare româneşti din toate timpurile – Oameni – muzica Marius Țeicu – versuri Ovidiu Dumitru. Aurelian Andreescu a murit în 1986, suferind de ciroză.

Din anul 1993, la Teatrul Constantin Tănase din Bucureşti are loc anual – in memoriam Festivalul de Muzică Ușoară „Aurelian Andreescu”.

Despre Aurelian Andreescu:

„Cânta pentru satisfacția sa . Avea vocea tremolată, viguroasă, încânta publicul, pe care l-a iubit și respectat totdeauna. Era echilibrat și avea sufletul nobil.”— compozitorul Temistocle Popa.

„Cântecul a fost cel care ne-a unit, punând temelia unei prietenii trainice. M-a impresionat de prima dată datorită caracterului său excepțional. A fost unul dintre puținii care și-au respectat cu adevărat cariera.”— interpreta Aura Urziceanu.

„Aurelian avea capacitatea unică de a imprima oricărei melodii darul său, harul său, de aceea orice cânta el era hit sau devenea hit. A fost de neînlocuit.”— interpretul Mihai Constantinescu.

„Era o prezență tonică, mereu pus pe glume, optimist, plin de viață, admirabil prieten.”— actorul Alexandru Arșinel.

„Aurelian Andreescu era un om frumos din toate punctele de vedere și un mare caracter.”— poetul Corneliu Vadim Tudor.

Discografie:

Succese internaționale (1973, Electrecord)

Cele mai frumoase melodii (1986, Electrecord)

Aurelian Andreescu (2001, Electrecord)

Aurelian Andreescu – Muzică de colecție (2007, Jurnalul Național)

Despre interpreţii săi preferaţi, Titus Andrei – Realizator de emisiuni muzicale la Radio România –spune: „Aurelian Andreescu este cea mai mare voce dintre soliştii din România, mă refer la partea bărbătească. Au încercat foarte mulţi de când s-a prăpădit Aurică, să-i abordeze melodiile în festivaluri, în spectacole, la sala Radio în spectacolele noastre, dar el rămâne inegalabil. Nimeni nu poate cânta ca el. Nu pot să-mi dau seama ce ar fi însemnat dacă trăia azi. Probabil că la fel, cea mai mare voce. Aurelian Andreescu a fost cel mai haios om pe care l-am cunoscut vreodată. Am fost la multe ediţii ale festivalului “Mamaia” împreună, eu fiind solist al sextetului Cantabile. Aurică era un om atât de vesel, atât de surprinzător prin comportamentul lui, plin de vervă în faţa tuturor. Totdeauna venea cu o poantă, cu un banc, cu o poveste întâmplată ieri, azi. Era un om atât de plăcut, era imposibil să aibă pe cineva care să-l invidieze, poate pentru marea lui meserie, marele lui talent şi atunci e o invidie sinceră şi profesională. Dar ca să-l invidiezi pe Aurică pentru ceva era imposibil. Cred că asemenea caractere azi sunt atât de rare… Nu tot ce a cântat, dar cel puţin 20 de melodii din repertoriul lui merită să fie şi azi în orice clasament din România…”

„… În țară, prezența lui în studiourile de înregistrări era urmată de o … ploaie de șlagăre! Mandy, Vasile V. Vasilache, Laurențiu Profeta, George Grigoriu, Ramon Tavernier, Petre Firulescu, Petre Mihăescu, Delmar, Vasile Veselovschi și-au concretizat talentul prin vocea lui. Cânta orice – piese mari, de linie, dansante, lirice, glumețe. Toate deveneau șlagăre. …..Compozitorii români îl asaltau cu oferte. Vocea lui iubea microfonul – spunea Jolt Kerestely, experimentatul maestru de sunet al televiziunii.  Da, Aurelian Andreescu a fost și râmâne unul dintre acei oameni minunați glorificați prin splendida melodie.” – muzicolog Daniela Caraman-Fotea.

„Oameni (Marius Teicu / Ovidiu Dumitru)” de pe albumul „Aurelian Andreescu” – C&P 2001 Electrecord interpretată de Aurelian Andreescu acomp. de Orch. Electrecord, dirij. Alexandru Imre.

*****

Surse info: Agenţia de Presă RADOR, Casa de discuri Electrecord, wikipedia.org.ro, topromanesc.ro şi materiale jurnalistice din arhiva personală.

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir –

Muzician și Jurnalist la Radio România Regional.

Fonoteca Melomanului – Nicu Alifantis, Oana Sîrbu și Aurelian Andreescu!

Publicat de Bogdan Dragomir, 31 mai 2019, 10:00 / actualizat: 21 iunie 2023, 17:41

Buna găsit tuturor! Aniversaților lunii Mai – OANA SÎRBU și NICU ALIFANTIS – le dorim sănătate, bucurii, toate gândurile noastre bune și tradiționalul LA MULȚI ANI, iar pentru marele și regretatul nostru interpret AURELIAN ANDREESCU – omagiul și prețuirea noastră!

nicu-alifantis (www.tvr3.tvr.ro)

S-a  născut pe 31 mai 1954, la Brăila, din părinți greco-macedonieni, face studii muzicale particulare și debutează scenic în anul 1973. Este poreclit Elifantis, colecționează instrumente muzicale și elefanți! În 1997, a suferit un infarct şi de atunci bea  cafea decofeinizată și fumează țigări slim. A compus muzica pentru 118 piese de teatru, poartă pălării de Panama, cântă și compune muzică de 47 de ani! Citatul lui Alifantis este: „Mi-a plăcut al dracului de tare ceea ce fac. În plus, am și avut foarte mare încredere în mine. De-asta am și reușit”.

„Poştalionul (Nicu Alifantis/Radu Stanca)” de pe albumul „25” (C – 1969-1996 Nicu Alifantis & P – 1998 Intercont Music) interpretată de Nicu Alifantis.

Alifantis 1 (main.romania-actualitati.ro)

„Piata romană nr. 9 (Nicu Alifantis/Alexandru Andries)” de pe albumul „25” ( C – 1969-1996 Nicu Alifantis & P 1998 Intercont Music) interpretată de Nicu Alifantis & Grupul Coral SONG (Ioan Luchian Mihalea).

O altă frumoasă, talentată și sensibilă artistă dedicată muzicii ușoare românești și aniversată în luna Mai, este OANA SÎRBU! LA MULȚI ANI!

(AUDIO) „Inimi hoinare” (muz. Virgil Popescu, vers. George Popovici) de pe albumul „Oana Sârbu – Un altfel de portret!” (C&P 2011 Radio România) interpretată de Oana Sârbu.

20190527_111620 foto by cover CD Un altfel de portret – Oana Sîrbu (prel. 1100 by Bogdan Dragomir)

„Un altfel de portret” (Virgil Popescu/George Popovici) de pe albumul „Oana Sîrbu – un altfel de portret” (C – 2011 Virgil Popescu/Distribuit de E-media), interpretată de Oana Sîrbu.

Am păstrat pentru finalul acestei ediţii, o aniversare “in memoriam” a unuia dintre cei mai îndrăgiţi şi apreciaţi interpreţi din muzica uşoară românească – AURELIAN ANDREESCU! Vom difuza din repertoriul său piesele „Copacul!” (muz. Jolt Kerestely – vers. Ovidiu Dumitru) şi „Tu eşti primăvara mea” (muz. Florin Bogardo, vers. Ioana Diaconescu), ambele înregistrări de pe albumul “Aurelian Andreescu” editat post mortem pe CD în anul 2001 de Casa de discuri Electrecord. Acompaniază orchestra Electrecord – dirij. Alexandru Imre.

Realizatorul emisiunii, Bogdan Dragomir, vă mulţumește pentru atenţie şi vă aşteaptă cu drag şi la ediţiile viitoare! Toate cele bune!

(AUDIO) „Copacul” (muz. Zsolt Kerestely, text Ovidiu Dumitru) de pe albumul  “Aurelian Andreescu” (C&P 2001 Electrecord), interpretată de Aurelian Andreescu.

coperta CD Aurelian Andreescu.1100 (foto by cover CD Electrecord – prel. Bogdan Dragomir)

(AUDIO) „Tu eşti primăvara mea!” (muz.Florin Bogardo, text Ioana Diaconescu) de pe albumul  “Aurelian Andreescu” (C&P 2001 Electrecord), interpretată de Aurelian Andreescu.

Sursa: Agenţia de Presă RADOR, topromanesc.ro, alifantis.ro, ro.wikipedia.org, materiale jurnalistice din arh. personală Bogdan Dragomir, fonoteca Radio Romania Regional. Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir 
Realizator „Muzica Unei Generaţii Perene”

O emisiune 

Portrete Muzicale – ZSOLT KERESTELY 85! La mulți ani!

Publicat de Bogdan Dragomir, 12 mai 2019, 08:51 / actualizat: 21 iunie 2023, 17:43

Bun găsit tuturor, aici la Radio România Regional! Sunt Bogdan Dragomir şi vă invit să ascultaţi o nouă ediţie a rubricii Portrete Muzicale din cadrul emisiunii Muzica Unei Generaţii Perene!

Am ales din fonoteca muzicală Radio România Regional, dar şi din creaţia de mare succes, cu sute de şlagăre şi peste 55 de ani de activitate artistică a celebrului compozitor de muzică uşoară românească aniversat astăzi – ZSOLT KERESTELY –  două piese celebre, prima şi unul dintre cele mai fredonate şlagăre ale artistului, intitulată simplu „COPACUL” (compozitor Zsolt Kerestely, textier Ovidiu Dumitru), o piesă interpretată de un artist cu mare har –  Aurelian Andreescu şi piesa „ÎMI SPUI VORBE-N VÂNT” (muz. Zsolt Kerestely, text N. Niţă), interpretată cu mare sensibilitate de Adrian Daminescu! Aşadar, sănătate, bucurii şi LA MULŢI ANI, ZSOLT KERESTELY!

(AUDIO) „COPACUL” (muz. Zsolt Kerestely, text Ovidiu Dumitru) de pe albumul “80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” (C&P 1995 Roton & Radio România), interpretată de Aurelian Andreescu.

Jolt Kerestely.1100(eualegromania.ro)

„Compozitorul, fiu al unui preot care a locuit, o vreme, în satul mureşean Cuieşd, are adânc întipărite în memoria afectivă imagini din copilărie care au constituit sâmburele, ideea melodiei. În primul rând, erau pădurile prin care băiatul rătăcea ore în șir. În al doilea rând, muzicianul ne-a împărtăşit amintirea dragă a celor doi copaci pe care i-au sădit părinţii la naşterea lui şi a surorii sale.” – Detaliile despre piesa Copacul, interpretul Aurelian Andreescu și compozitorul ZSOLT KERESTELY au fost înregistrate de colega noastră Dana Ardelean de la Radio România Târgu Mureș pentru serialul EU ALEG ROMÂNIA – 100 DE MELODII ALE ROMÂNILOR (eualegromania.ro)

(AUDIO) „ÎMI SPUI VORBE-N VÂNT” (muz. Zsolt Kerstely, text N. Niţă), de pe albumul “Best Of… Adrian Daminescu” (C&P 2008 Ovo Music), interpretată de Adrian Daminescu.

Compozitorul, instrumentistul şi dirijorul Jolt Kerestely s-a născut la 12 mai 1934, în localitatea Şiclod, judeţul Harghita. A absolvit Conservatorul ”Gh. Dima” din Cluj în 1963.

20171020_101603 Maestrul Zsolt Kerestely la pas cu tehnologia in Muzeul Romantei – Crizantema de Aur, Targoviste 2017.1100 (foto Bogdan Dragomir)

A fost corepetitor la Institutul Pedagogic (1962-1964) şi dirijor la Casa de cultură a studenţilor din Cluj-Napoca. A ieşit la pensie de la Televiziunea Română, unde a lucrat 30 de ani ca regizor muzical. Este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România din 1970.

A debutat în 1966, la radio, cu piesa ”Primul pas”, palmaresul său însumând peste 400 de compoziţii: a scris muzică de teatru, de film, de desene animate, muzicaluri, spectacole de revistă, cântece pentru copii, dar şi pentru solişti de operă şi operetă. ”Cerbul de Aur”, ”Festivalul Mamaia”, ”Steaua fără nume” sunt evenimente care s-au născut şi au crescut sub ochii lui. A fost membru în numeroase jurii naţionale de muzică uşoară, potrivit volumului „Meridianele cântecului” de Daniela Caraman Fotea (1989, Editura Muzicală).

Multe dintre compoziţiile sale au ajuns şlagăre şi au fost răsplătite cu premii la festivalurile de muzică uşoară: ”Copacul”, ”Nu mai cred în vorbe”, ”Să nu te joci cu dragostea”, ”Bună ziua, dragoste”, ”Tăcutele iubiri”, „Lumea de dragoste”, ”Noapte, fată cu cercei de smoală”. Piesele sale au fost puse în valoare de vocile unor interpreţi valoroşi ai muzicii uşoare româneşti sau ai operetei – Margareta Pâslaru, Angela Similea, Corina Chiriac, Mirabela Dauer, Constantin Drăghici, Aurelian Andreescu, Eva Kiss, Marcel Pavel, Monica Anghel, Mihaela Runceanu, Aura Urziceanu, Dan Spătaru, Loredana Groza, Gabriel Dorobanţu, Sanda Ladoşi, Anca Ţurcaşiu, Marina Voica, Silvia Dumitrescu, Elena Cârstea, Cătălin Crişan, Aurelian Temişan, Oana Sârbu, Carmen Trandafir, Daniel Iordăchioaie, Viorela Filip, Adrian Enache, Adrian Daminescu, Stela Enache, Marina Florea, Angela Gheorghiu, Liliana Pagu, Daniela Vlădescu, Valentin Teodorian, Ludovic Spiess, Dorin Teodorescu.

În 2001, a primit Diploma de Excelenţă Mamaia 2001, pentru întreaga activitate profesională. A fost răsplătit de Ministerul Culturii şi Cultelor, în 2002, cu un Premiu de Excelenţă. În 2004, preşedinţia României i-a acordat Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler.

Realizatorul emisiunii – Bogdan Dragomir, vă mulţumește pentru atenţie şi vă dorește sănătate și gânduri bune!

Sursa: Agenţia de Presă AGERPRES, youtube.com, „Meridianele cântecului” de Daniela Caraman Fotea, Radio România Târgu Mureș, materiale jurnalistice din arh. personală Bogdan Dragomir, fonoteca Radio Romania Regional. Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir 
Realizator „Muzica Unei Generaţii Perene”

la 

Muzica Unei Generaţii Perene – Comemorare 20 – VASILE VESELOVSKI!

Publicat de Bogdan Dragomir, 4 ianuarie 2018, 13:07 / actualizat: 21 iunie 2023, 18:44

Am ales pentru astăzi, la 20 de ani de la trecerea în nefiinţă, să aducem omagiul nostru unui renumit compozitor de şlagăre ale muzicii uşoare româneşti–VASILE VESELOVSKI ! Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace!

VASILE VESELOVSKI

Vasile Veselovski (n. 18 decembrie, 1925, Pitești (Găvana) – d. 4 ianuarie 1998) , compozitor de muzică ușoară, autor al unor șlagăre îndrăgite precum „Strada Speranței”, „Fluierând pe stradă”, „Merit eu”, „Tu”, „Și dacă”, „O chitarǎ cânta”, „Și m-am îndrăgostit de tine”.

A absolvit Conservatorul din București (1947-1952) având profesori pe Ion Dumitrescu (teorie și solfegiu), Paul Constantinescu (armonie), Nicolae Buicliu (contrapunct), Tudor Ciortea (forme muzicale),  Theodor Rogalski (orchestrație), Zeno Vancea (istoria muzicii), Tiberiu Alexandru  și  Emilia Comișel (folclor), după ce studiase Facultatea de Fizico-Chimice (1944-1947).

(Audio) – Corina Chiriac – „Strada speranţei” de pe CD-ul Vasile Veselovski – Strada Speranţei (C&P Electrecord 2001).

Dragostea pentru muzică a apărut din copilărie, pentru că tatăl l-a învățat să cânte la balalaică, mandolină și chitară și apoi la acordeon. În timpul școlii și facultății a făcut parte din mai multe coruri: Liceul Teoretic de băieți Pitești (dirijor Alfons Popescu), Corala „Crai Nou” (dirijor Liviu Kavassi), biserica „Delea Nouă”, biserica „Sfinții Impărați Constantin și Elena – Bariera Vergului” (dirijor Gheorghe Bazavan).

(Audio) – Aurelian Andreescu – „Merit eu?” de pe CD-ul Vasile Veselovski – Strada Sperantei. (C&P Electrecord 2001).

ACTIVITATE

După absolvirea Conservatorului, Vasile Veselovski a fost inspector muzical în Ministerul Culturii (1952-1956), Secretar muzical la Teatrul de revistă Constantin Tănase din București (1956-1957), inspector pentru muzică în Comitetul pentru Cultură și Artă din București (1957-1963). După această perioadă, s-a dedicat în întregime activității componistice.

(Audio) – Horia Moculescu – „Şi dacă” de pe Vasile Veselovski – Strada Speranţei. (C&P Electrecord 2001).

COLABORATORI

Dintre cei peste 30 de textieri, cea mai strânsă colaborare a avut-o cu Mihai Maximilian, de care l-a legat și o deosebită prietenie. Împreună au realizat peste 200 de cântece și peste 50 de spectacole de revistă și alte spectacole muzicale. De asemenea multe texte i-au fost scrise de Constantin Cârjan și Aurel Storin. A colaborat cu peste 130 de soliști vocali români și străini, printre care: Doina Badea(21 de cântece), Aurelian Andreescu(9), Corina Chiriac(25), Gică Petrescu(16), Margareta Pâslaru(17), Horia Moculescu(7), Constantin Drăghici(4),Roxana Matei(9),Alexandru Jula (13), Aida Moga(4), Marina Voica(5), Dan Spătaru(10).

(Audio) Angela Similea – „Tangoul” de pe CD-ul Vasile Veselovski – Strada Speranţei. (C&P Electrecord 2001).

DISTINCŢII (SELECŢIE)

Marele premiu (1964) și Premii (1965, 1966, 1970. 1971, 1973, 1974, 1983, 1984, 1987, 1988, 1992, 1993) la „Festivalurile de muzicǎ ușoarǎ de la Mamaia”.
Premiul Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din România (1969, 1974, 1975, 1983, 1994).
Premii la „Melodii” (1981, 1982, 1983, 1984, 1986, 1987).
Premiu la „Crizantema de aur” (Târgoviște, 1995).
Premiul Asociației Umoriștilor Români-AUR, 1993.
Diploma de onoare la Festivalul de muzicǎ ușoarǎ de la Sopot (Polonia- 1966).
Membru in „Centrul Național Român ASSITEJ” (1970).
Ordinul „Meritul Cultural clasa a III-a”

(Audio) Adrian Daminescu – „Şi m-am îndrăgostit de tine” de pe CD-ul Vasile Veselovski – Strada Speranţei. (C&P Electrecord 2001).

“Sunt de partea celor ce-şi caută inspiraţia în folclor, convins fiind că numai cu astfel de piese putem fi interesanţi şi pentru străini. Cântecele în stil american, spaniol, grecesc sau italian, le fac ei mult mai bine ca noi. Şi apoi ritmurile, ca şi melosurile populare româneşti sunt foarte frumoase şi nu văd de ce am face abstracţie de ele”. (Vasile Veselovski: Cuvânt înainte la CD-ul „Strada Speranței”, EDC 442).

„Vasile Veselovski avea cântecul simplu, atrăgător, molipsitor. Ştia să așeze muzica lângă cuvânt în chip firesc.(…) Spunea odată: „Am fost norocos. În cariera mea am avut parte de prieteni buni- cântăreți valoroși- care m-au ajutat să scot la lumină cântece minunate”.” (Temistocle Popa: Cuvânt înainte la CD-ul „Strada Speranței”, EDC 442).

(Audio) Doina Badea – „Cânta un matelot” de pe CD-ul Vasile Veselovski – Strada Speranţei. (C&P Electrecord 2001).

„În această lume de piață în care talentul nu mai are preț, Vasile Veselovski a fost un compozitor din categoria celor hărăziți cu talent. El compunea fără efort, ca și cum și-ar fi murmurat sieși o melodie…Lipsită de întortocheri și de bucle stilistice, tunsă scurt, fără vanitatea de a atrage ostentativ atenția, dar și fără teama de a fi prea simplă, muzica lui Veselovski și-a câștigat încet, încet, o personalitate care o împiedică pentru totdeauna să fie atribuită oricui. Ar mai fi de adăugat și prestația sa absolut remarcabilă în groapa cu lei a teatrului de revistă, unde el a repus în onoare muzica de spectacol, învățătură grea, dar veche și bună, de la Ion Vasilescu, Gherase Dendrino și H. Mălineanu. Ascultând-o, (muzica lui Vasile Veselovski) parcã îți vine uneori să exclami: Ce simplu se compun șlagărele!, fără să te gândești că, dacă te-ar auzi, acolo, în Raiul Compozitorilor, Veselovski, ar râde ușor, în mustață…” (Aurel Storin: Cuvânt înainte la CD-ul „Strada Speranței”, EDC 442). (http://www.festivalul-vasile-veselovski.ro/despre-vasile-veselovski/)

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Copacul – Aurelian Andreescu

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 noiembrie 2017, 07:30

I se spunea, poate şi cu un strop de invidie, „Vocea”. Aurelian Andreescu este, în opinia multora, cea mai bună voce masculină a muzicii româneşti. Din toate timpurile, fără exagerare! În 2017, ar fi împlinit 75 de ani. Tulburătoare coincidență, Aurică, după cum îi ziceau amicii şi colegii, era născut într-o zi de 12 mai, asemeni bunului său prieten, Zsolt Kerestely.

Compozitorul, care-l evocă, în zilele noastre, plin de afecţiune, pe Aurelian Andreescu, i-a-ncredinţat acestuia spre interpretare melodia-emblemă, „Copacul”, scrisă pe versurile lui Ovidiu Dumitru, atunci când, în 1975, s-a hotărât să participle şi el la secţiunea „Creaţie” a Festivalului de la Mamaia. Măcar că, după cum cerea regulamentul festivalului, piesa a fost cantata şi de o voce feminină (a Stelei Enache), interpretarea lui Aurelian Andreescu a rămas în istorie. A făcut, cum se zice, istorie. Din păcate, în arhivele Televiziunii Române, se păstrează doar această variantă în interpretarea solistului. De aur, momentul! „Copacul” a obţinut doar premiul al treilea atunci, la Mamaia. Dar, oare, se-ntreba cu amărăciune compozitorul, mai ţine minte cineva, astăzi, cântecul de pe locul întâi?

O legendă urbană din timpul comunismului insinua că melodia ar fi fost scrisă anume pentru marele cârmaci. Că el ar fi fost, vezi Doamne, copacul! Însă, de la a face un cântec discret patriotic, cu versuri de bun simţ (care vorbesc despre demnitatea umană şi despre „trupul ţării sfânt”), până la ruşinoasele omagii ceauţiste de mai târziu, e cale lungă!

Muzica Unei Generaţii Perene – Aniversarea artistei ANDA CĂLUGĂREANU!

Publicat de Bogdan Dragomir, 24 octombrie 2017, 11:20 / actualizat: 21 iunie 2023, 18:59

Bun gasit la o nouă întâlnire cu muzica uşoară românească! Astăzi, la rubrica MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE aniversăm 71 ani de la naşterea îndrăgitei ANDA CĂLUGĂREANU – actriţă şi interpretă de muzică uşoară şi folk ! 

Anda Călugareanu – „Portocala” (Marius Ţeicu/Ovidiu Dumitru) de pe albumul „80 de ani de muzică” Disc 4 – Prod. C – Radio Romania & P – 2008 Roton.

 Anda Călugăreanu pe numele adevărat Anca Miranda Călugăreanu (n. 24 octombrie 1946, Bucureşti – d. 15 august 1992) a fost o actriţă şi interpretă de muzică uşoară şi folk, a fost un om de televiziune, a fost un om ce… „Nu obosea niciodată, nu se dădea bătută nici atunci când lacrimi grele îi ardeau obrajii şi sufletul” (Ioana Bogdan – realizator TVR). A avut șansa de a se face cunoscută prin prezentarea la un concurs organizat de unul din ansamblurile artististice ale Armatei, pentru ocuparea unui post de solistă. Aici a fost remarcată de Mircea Crișan care a insistat până tânăra pe jumătate armeancă a primit postul de solistă. Tot Crişan este cel care i-a propus numele de scenă Anda, pentru a evita cacofonia Anca Călugăreanu. „Să fi avut vreo 16-17 ani când s-a prezentat la un concurs organizat de unul din ansamblurile artististice ale Armatei, pentru ocuparea unui post de solistă”, îşi aminteşte comicul Mircea Crişan. Concursul fusese organizat de formă: comandantul ansamblului, colonelul Costoli, nu putea să-şi angajeze altfel fata, aspirantă la statutul de vedetă a muzicii. Când în comisie s-au discutat prestaţiile concurentelor şi a fost propus numele „pilei”, Crişan a protestat, amintindu-le colegilor de „una, Călugăreanu, o cântăreaţă care s-a prezentat precum cele profesioniste”. Deși în aparență, micuță și fragedă, era extrem de ambițioasă, tenace și încăpăţânată şi nu a renunţat la visul de a deveni actriţă cu patalama, în ciuda celor nouă eşecuri la examenul de admitere la Institutul De Arta Teatrală și Cinematografie. În anii ’60 Cornel Fugaru o alege ca solistă în formația Sincron și începe să aiba o carieră uimitoare în muzică. Prima apariţie mai importantă a fost cu formaţia Sincron, la Sala Palatului din Bucureşti, în anul 1965. A colaborat ani de-a rândul la Cenaclul Flacăra.

Anda Călugăreanu – „Revino” (Cornel Fugaru/Liviu Tudor Samuilă) de pe albumul SYNCRON – CD 4 (1965-1966) – Copyright 1966 Cornel Fugaru.

O perioadă destul de îndelungată a format, împreună cu actorii Dan Tufaru, cu care a şi fost căsătorită, şi Florian Pittiş, un trio muzical-cupletistic, care, în regia lui Alexandru Bocăneţ, a fost unul dintre punctele de atracţie ale spectacolelor de estradă ale Televiziunii Române. „Leopoldina Bălănuţă a invitat-o să recite alături de ea la Teatrul Mic”, povesteşte Florian Pittis. Anda iubea foarte mult teatrul, dar era prea scundă pentru Institut. A dat de nenumarate ori la institut şi de fiecare dată, era respinsă din cauza înălţimii. Dar nu s-a lăsat până n-a intrat, în 1984. “Orice i se întâmpla în viaţă, nu voia să se ştie că suferă. N-am văzut-o niciodată plângând. Extraordinar om, prieten, coleg, artist, soţie, mamă… Blestemul vieţii ei: întotdeauna a luat lucrurile de la capăt”, a consemnat pentru nemurire Florian Pittiş.

Rămân celebre cupletele sale alături de Toma Caragiu… din arhiva TVR.

A luat parte la numeroase festivaluri şi turnee în ţară şi peste hotare. A participat la Festivalul Cerbul de Aur, ediţia a II-a (1969), unde a luat menţiune. A participat la Festivalul de muzică uşoară românească Mamaia – ediţia a VII-a (1972), unde a câştigat Premiul de interpretare alături de Aurelian Andreescu, Doina Badea, Corina Chiriac, Mihai Constantinescu, Cornel Constantiniu, Dida Drăgan, George Enache, Stela Enache, Marina Voica, Petre Geambaşu. (Wikipedia.org)

Anda Călugăreanu – „În rândul patru banca de la geam!” (Temistocle Popa/Mircea Block) de pe albumul „…frumoasele mele lalele” Melodii de Temistocle Popa – C&P 2001 Electrecord.

Interviu cu Anda Călugăreanu înainte de participarea la Festivalul Muzical Internaţional de la Knokke (Belgia), realizat de Televiziunea Română (Copyright 1972 TVR) în anul 1972 la Aeroportul Otopeni! (SURSA: Youtube.com)

După 1990, recăsătorită cu Alexandru Medeleanu din 1986, părea că în sfârșit și-a găsit liniștea, şi-a împrumutat vocea personajului Oache din Filmul Maria Mirabela (regia: Ion Popescu-Gopo, 1981), iar mai târziu a moderat emisiunea matinală pentru copii „Club Anda”, alături de păpuşa Omidée, dar …viaţa nu o iartă – avea cancer la plămâni și trecea prin chinuri groaznice. Ultima dorinţă a ei a fost „să facem în aşa fel încât lumea să n-o uite” (Alexandru Medeleanu). În ultimii ani de viaţă a fost chiar şi profesoară de actorie. Voia să imprime discuri speciale cu muzică pentru copii. Începuse deja să strângă materiale. Şi-ar mai fi dorit un disc cu muzică uşoară. Avea proiecte de emisiuni TV… Însă, aşa cum spunea I.L. Caragiale, „Norocul e prea puţin şi lumea prea multă”. Iar Anda Călugăreanu nu a avut norocul să mai trăiască. (Sursa: Jurnalul Naţional-Ediţie de colecţie/Anda Călugăreanu)

Anda Călugăreanu – „N-am noroc (Ion Cristinoiu/Mihai Dumbravă)” de pe albumul Ion Cristinoiu – „Te aşteaptă un om” (C&P 2000 Electrecord).

*****

Surse: wikipedia.org, Agenţia de Presă RADOR, arhiva personală.

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Muzica Unei Generaţii Perene – AURELIAN ANDREESCU

Publicat de Bogdan Dragomir, 12 mai 2017, 08:28 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:20

*****

Aici puteţi asculta var. audio a emisiunii MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE la Radio România Regional din data de 12.05.2017 – un omagiu adus carierei artistice a interpretului de muzică uşoară AURELIAN ANDREESCU! (Realizator – Bogdan Dragomir, Regia de emisie – Florin Bordeiaşu)

*****

Aurelian Andreescu  s-a născut în data de 12 mai 1942 la București şi a trecut în nefiinţă la vârsta de 44 de ani, în data de 22 iulie 1986, la Constanța. Aurelian Andreescu a fost cel mai valoros interpret român de muzică ușoară din timpul său şi nu numai.

„Tu eşti primăvara mea (Florin Bogardo / Ioana Diaconescu)” de pe albumul „Aurelian Andreescu” – C&P 2001 Electrecord, interpretată de Aurelian Andreescu acomp. de Orch. de Estradă a Radioteleviziunii Române, dirij. Sile Dinicu.

Cariera sa muzicală  a debutat la „Festivalul Național de Muzică Mamaia” la prima ediție în anul 1963 cu melodia „În tot ce e frumos pe lume” de Elly Roman. Din anul 1965 s-a angajat la Teatrul Constantin Tănase. Împreună cu colectivul teatrului a efectuat turnee în mai multe țări din Europa, dar și în Israel, Cuba, Turcia. În anul 1968 a obținut locul al III-lea la Festivalul Internațional al Cântecului de la Sopot, Polonia, secţiunea „Ziua discului”. A făcut parte din echipa României, alături de Aura Urziceanu și Mihaela Mihai, echipă care a cucerit Cupa Europei la Concursul de la Knokke, Belgia în anul 1971. În anul 1973 Aurelian Andreescu a reprezentat România la Olimpiada Cântecului de la Atena, cu melodia „Alerg printre Stele” a compozitorului Radu-Eugeniu Gheorghiu și a deschis recitalul lui Johnny Hallyday.

De-a lungul carierei, a oferit istoriei muzicii ușoare românești peste 600 de piese. Multe sunt evergreen-uri. Acest repertoriu uriaș s-a încadrat între două momente importante ale carierei sale, interpretarea  a două creaţii muzicale de referinţă. Prima fiind oferită lui Aurelian Andreescu de neuitatul Florin Bogardo – Tu ești primăvara mea… iar cea de a doua creaţie semnificativă şi totodată emblematică pentru repertoriul său, o constituie marele șlagăr al muzicii uşoare româneşti din toate timpurile – Oameni – muzica Marius Țeicu – versuri Ovidiu Dumitru. Aurelian Andreescu a murit în 1986, suferind de ciroză.

Din anul 1993, la Teatrul Constantin Tănase din Bucureşti are loc anual – in memoriam Festivalul de Muzică Ușoară „Aurelian Andreescu”.

„Fluierând pe stradă” (Vasile Veselovski / Mihai Maximilian, B. Caus) de pe albumul „Aurelian Andreescu” – C&P 2001 Electrecord , interpretată de Aurelian Andreescu acomp. de Orch. Electrecord, dirij. Alexandru Imre.

„Merit eu” (Vasile Veselovski / Mihai Maximilian) de pe albumul „Aurelian Andreescu” – C&P 2001 Electrecord interpretată de Aurelian Andreescu acomp. de Orch. de Estradă a Radioteleviziunii Române, dirij. Sile Dinicu.

Despre Aurelian Andreescu

„Cânta pentru satisfacția sa . Avea vocea tremolată, viguroasă, încânta publicul, pe care l-a iubit și respectat totdeauna. Era echilibrat și avea sufletul nobil.”— compozitorul Temistocle Popa.

„Cântecul a fost cel care ne-a unit, punând temelia unei prietenii trainice. M-a impresionat de prima dată datorită caracterului său excepțional. A fost unul dintre puținii care și-au respectat cu adevărat cariera.” — interpreta Aura Urziceanu.

„Aurelian avea capacitatea unică de a imprima oricărei melodii darul său, harul său, de aceea orice cânta el era hit sau devenea hit. A fost de neînlocuit.” — interpretul Mihai Constantinescu.

„Era o prezență tonică, mereu pus pe glume, optimist, plin de viață, admirabil prieten.” — actorul Alexandru Arșinel.

„Aurelian Andreescu era un om frumos din toate punctele de vedere și un mare caracter.” — poetul Corneliu Vadim Tudor.

„Dorul (Vasile V. Vasilache / Gheorghe Vâlcu)” de pe albumul ” Aurelian Andreescu” – C&P 2001 Electrecord , interpretată de Aurelian Andreescu acomp. de Orch. Electrecord, dirij. Alexandru Imre.

„Copacul (Jolt Kerestely / Ovidiu Dumitru)” de pe albumul „Aurelian Andreescu” – C&P 2001 Electrecord, interpretată de Aurelian Andreescu acomp. de Orch. de Estradă a Radioteleviziunii Române, dirij. Sile Dinicu.

Discografie:

Succese internaționale (1973, Electrecord)

Cele mai frumoase melodii (1986, Electrecord)

Aurelian Andreescu (2001, Electrecord)

Aurelian Andreescu – Muzică de colecție (2007, Jurnalul Național)

Despre interpreţii săi preferaţi, Titus Andrei – Realizator de emisiuni muzicale la Radio România – spune: „Aurelian Andreescu este cea mai mare voce dintre soliştii din România, mă refer la partea bărbătească. Au încercat foarte mulţi de când s-a prăpădit Aurică, să-i abordeze melodiile în festivaluri, în spectacole, la sala Radio în spectacolele noastre, dar el rămâne inegalabil. Nimeni nu poate cânta ca el. Nu pot să-mi dau seama ce ar fi însemnat dacă trăia azi. Probabil că la fel, cea mai mare voce. Aurelian Andreescu a fost cel mai haios om pe care l-am cunoscut vreodată. Am fost la multe ediţii ale festivalului “Mamaia” împreună, eu fiind solist al sextetului Cantabile. Aurică era un om atât de vesel, atât de surprinzător prin comportamentul lui, plin de vervă în faţa tuturor. Totdeauna venea cu o poantă, cu un banc, cu o poveste întâmplată ieri, azi. Era un om atât de plăcut, era imposibil să aibă pe cineva care să-l invidieze, poate pentru marea lui meserie, marele lui talent şi atunci e o invidie sinceră şi profesională. Dar ca să-l invidiezi pe Aurică pentru ceva era imposibil. Cred că asemenea caractere azi sunt atât de rare… Nu tot ce a cântat, dar cel puţin 20 de melodii din repertoriul lui merită să fie şi azi în orice clasament din România…”

„… În țară, prezența lui în studiourile de înregistrări era urmată de o … ploaie de șlagăre! Mandy, Vasile V. Vasilache, Laurențiu Profeta, George Grigoriu, Ramon Tavernier, Petre Firulescu, Petre Mihăescu, Delmar, Vasile Veselovschi și-au concretizat talentul prin vocea lui. Cânta orice – piese mari, de linie, dansante, lirice, glumețe. Toate deveneau șlagăre. …..Compozitorii români îl asaltau cu oferte. Vocea lui iubea microfonul – spunea Jolt Kerestely, experimentatul maestru de sunet al televiziunii.  Da, Aurelian Andreescu a fost și râmâne unul dintre acei oameni minunați glorificați prin splendida melodie.” – muzicolog Daniela Caraman-Fotea.

„Oameni (Marius Teicu / Ovidiu Dumitru)” de pe albumul „Aurelian Andreescu” – C&P 2001 Electrecord interpretată de Aurelian Andreescu acomp. de Orch. Electrecord, dirij. Alexandru Imre.

*****

Surse info: Agenţia de Presă RADOR, wikipedia.org.ro, www.discogs.com, topromanesc.ro şi materiale jurnalistice din arhiva personală.

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Muzica Unei Generaţii Perene – Aniversare MARIUS ŢEICU

Publicat de Bogdan Dragomir, 9 mai 2017, 08:55 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:21

Oameni (Marius Ţeicu/Ovidiu Dumitru) – interpretată de Aurelian Andreescu, de pe albumul „Chemarea dragostei” – C&P 2003 Radio România-Edit. Casa Radio.

*****

Aici puteţi asculta varianta audio a emisiunii Muzica Unei Generaţii Perene din data de 09.05.2017, invitat aniversat – Compozitorul MARIUS ŢEICU! O producţie 2017 – Radio România Regional, realizată de Bogdan Dragomir! Regia de emisie – Florin Bordeiaşu.

*****

Bun găsit tuturor, ascultaţi Radio România Regional, emisiunea MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE! Sunt Bogdan Dragomir, realizatorul acestui program şi împreună cu colegul meu, Florin Bordeiaşu – regizor de emisie, vă invităm să ascultaţi o nouă ediţie specială a emisiunii, de această dată îi spunem cu drag LA MULŢI ANI compozitorului şi bunului nostru prieten, MARIUS ŢEICU! Ați ascultat la începutul acestei emisiuni piesa Oameni (Marius Ţeicu/Ovidiu Dumitru) de pe albumul „Chemarea dragostei” editat în anul 2003 de Societatea Română de Radiodifuziune – Editura Casa Radio,  în interpretarea inegalabilă a marelui solist Aurelian Andreescu.

Vom încerca foarte pe scurt să ne oprim la reperele importante ale activităţii sale artistice, deşi este extrem de greu să faci un rezumat al unei cariere impresionante precum cea a muzicianului Marius Ţeicu.

Marius Țeicu s-a născut la 9 mai 1945, pe meleaguri cărăşene (Reşiţa) şi provine dintr-o familie de muzicieni profesionişti, foşti membri ai corului academic al Filarmonicii „Banatul“ din Timişoara. A absolvit “Liceul de muzică” din Timișoara în 1963, la secția oboi-pian și Conservatorul “Ciprian Porumbescu” din București în 1968 la secția dirijat. Este membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România din anul 1974.   

Marius Ţeicu este un compozitor, solist vocal, instrumentist (pian, instrumente cu clape, oboi) orchestrator, dirijor și profesor de renume naţional şi internaţional. S-a lansat rapid şi cu mult succes în showbizul românesc, fie ca solist vocal în diverse trupe cu care a efectuat deplasări în peste 20 de ţări, fie în formula de trio, celebră în anii ’70, împreună cu Olimpia Panciu şi Mihai Constantinescu cu care a devenit o reală vedetă de televiziune. A pregătit, în calitate de profesor, generaţii întregi de muzicieni, îndeosebi solişti de muzică uşoară şi îi amintim aici pe Angela Similea, Dida Drăgan, Mirabela Dauer, Olimpia Panciu, Mihai Constantinescu, Adrian Romcescu, Ioan Luchian Mihalea, Zoe Câmpeanu ș.a., absolvenţi ai Şc. Pop. De Artă din Bucureşti, dar şi pe studenţii săi de la Universitatea “Spiru Haret” – Monica Anghel, Laura Stoica, Anca Țurcașiu, Narcisa Suciu, Daniela Gheorfy, Paul Surugiu (“Fuego”), Manuela Fedorca. Însă cea mai importantă ramură a activităţii sale artistice a constituit-o creaţia componistică. Este autorul unui imens repertoriu de şlagăre (din totalul a peste 500 de compoziţii) precum Oameni, Trăiesc, Frumoasele duminici, O portocală, Ziua, ora, clipa, Un albastru infinit, Proverbe, Unde erai?, Dormeau pe-o frunză două stele, Dau viaţa mea pentru o iubire, Nu-mi lua iubirea dacă pleci, Te-aş alege din nou etc., marea lor majoritate fiind înregistrate sub propria-i baghetă dirijorală.

Nu-mi lua iubirea (Marius Ţeicu-Th. Popa Mazilu) interpretată de Angela Similea, de pe albumul “Chemarea dragostei” editat în 2003 de Radio România – Editura Casa Radio.

Frumoasele duminici (Marius Ţeicu–Angel Grigoriu) interpretată de duetul Olimpia Panciu şi Marius Ţeicu, ambele piese de pe albumul “Chemarea dragostei” editat în 2003 de Radio România – Editura Casa Radio.

Creația sa muzicală cuprinde un număr de peste cinci sute de melodii de muzică ușoară, majoritatea făcând parte din programele de Radio și de Televiziune, fiind editate pe CD-uri, casete audio sau discuri vinyl. A semnat partituri muzicale pentru filme artistice de lung metraj, filme muzicale, muzicaluri pentru copii și tineret, show-uri de televiziune, muzică pentru copii, spectacole de revistă, operetă, etc.

Marius Ţeicu a fost pianist şi vocalist în formaţia de muzică uşoară MODERN-GRUP din Bucureşti (1965-1972), apoi pianist-corepetitor la clasa de canto – muzică uşoară de la Şc. Populară de Artă din Bucureşti (1968-1974), şi după 1991, Lector la catedra de canto a Universităţii Ecologice dar şi la Facultatea de Teatru a Universităţii SPIRU HARET din Bucureşti.

cover1-1024×440 (revistamuzicala.radioromaniacultural.ro).600

A realizat emisiuni de radio şi televiziune, dar şi concerte şi spectacole de muzică uşoară. A fost distins cu Premiul Uniunii Compozitorilor (1973, 1976, 1979, 1981, 1992, 1995, 2002, 2005), Premiul III şi Premiul I (Marele Trofeu) la Concursul şi Festivalul de Muzică Uşoară de la Mamaia, Premiul internaţional al Cântecului pentru copii UNICEF (1982) şi Premiul internaţional GOLDEN-STAR de la Bucureşti (2001). Premiul de Excelență UCMR-ADA(Uniunii Compozitorilor și Asociația drepturilor de autor) pentru întreaga activitate în 2009. PREMIUL DE EXCELENȚĂ al Festivalului Mamaia pentru întreaga activitate în 2010. Premiul pentru spectacol musical “acordat de Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din România pentru Musicalul “O premieră furtunoasă” în 2011. Nu în ultimul rând, Compozitorul Marius Teicu a primit trofeul pentru intreaga activitate in cadrul celei de-a XIV-a editii a Galei Premiilor Muzicale Radio România în anul 2016.

Foto Marius Teicu – Premiile Radio Romania 2016 (foto by Alexandru Ciumpy Dolea)

Ca solist vocal a imprimat peste 40 de melodii, prezente la Radio, Televiziune sau pe CD-uri, casete si discuri. De asemenea, a susținut spectacole pe scenele din Germania, Polonia, SUA, Canada, Rusia, etc. În aceeași calitate de solist vocal, pianist și orchestrator a contribuit la realizarea show-urilor de Televiziune la care a scris muzica. În calitate de pianist a făcut parte din următoarele formații: “Dixi 67” , “Modern Group” , a cântat cu formaţia PERPETUUM MOBILE pe vaporul de croazieră EUROPE, vizitând 42 de ţări.

Unde erai?  (Marius Ţeicu/Saşa Georgescu) interpretată de duetul Corina Chiriac şi Marius Ţeicu de pe albumul „Chemarea dragostei” C&P 2003 Radio Romania – Edit. Casa Radio.

O portocală  (Marius Ţeicu/Ovidiu Dumitru) în interpretarea deosebită a regretatei soliste Anda Călugăreanu de pe albumul „Chemarea dragostei” C&P 2003 Radio Romania – Edit. Casa Radio!

Aici Radio România Regional, emisiunea Muzica Unei Generaţii Perene, astăzi am avut privilegiul de a-l aniversa pe calea undelor pe compozitorul Marius Ţeicu, un creator de şlagăre ale muzicii uşoare româneşti dar şi un maestru în şlefuirea artistică a vedetelor de ieri, de azi, dar şi de mâine!

La finalul emisiunii, ne luăm rămas bun de la dvs. dar vă invităm să accesați pagina noastră de internet www.www.radioromaniaregional.ro, acolo unde veți găsi informații detaliate și muzică pe toate gusturile!

Bogdan Dragomir – realizatorul emisiunii și Florin Bordeiașu – regizor de emisie vă doresc sănătate și toate gândurile bune oriunde vă aflați și vom încheia această ediție a emisiunii ascultând din creaţia compozitorului MARIUS ŢEICU – piesele „Dau viata mea (Marius Teicu/Eugen Rotaru) – interpreta Monica Anghel” de pe albumul „Chemarea dragostei” C&P 2003 Radio Romania – Edit. Casa Radio

şi Să ne reamintim (un potpuriu creat şi interpretat de Marius Ţeicu, de pe albumul „Chemarea dragostei” C&P 2003 Radio Romania – Edit. Casa Radio!

*****

Surse info: Ageţia de Presă RADOR, wikipedia.org.com, mariusteicu.ro, facebook.com/mariusteicu şi alte materiale jurnalistice din arhiva personală.

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE – Aniversarea compozitorului HORIA MOCULESCU

Publicat de Bogdan Dragomir, 18 martie 2017, 07:56 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:30

Aici puteti asculta var. audio a emisiunii Muzica Unei Generatii Perene – Horia Moculescu 80 ani – Radio Romania Regional/Bogdan Dragomir.18.03.2017

* * * * *

„Mai dă-mi o speranţă” (Horia Moculescu/Angel Grigoriu & Romeo Iorgulescu) de pe albumul Best Of – C&P 2008 OVO MUSIC interpretată de Adrian Daminescu.

O zi specială pentru muzica uşoară românească şi pentru un mare artist al României – La mulţi ani, HORIA MOCULESCU – 80 ANI!

Horia-Moculescu-la-Bucuresti-FM-Foto.-Alexandru-Dolea

Horia Moculescu (n. 18 martie  1937,  Râmnicu-Vâlcea) este un pianist, interpret vocal, compozitor, mediator și creator de programe TV din  România.

Din partea mamei (Nidia Copetti), Moculescu este de origine italiană, iar din partea tatălui (Nicolae Moculescu, fost ofițer în armata română interbelică) este de origine română. Talent muzical precoce, învață autodidact  acordeonul la vârsta de șase ani. Rămâne orfan de mamă în anul 1948. Urmează cursurile medii la Liceul de Băieți (azi  Colegiul Național Mihai Viteazul) din Turda, pe care le absolvă în anul 1954. Aici se remarcă prin virtuozitatea cu care interpreta piese de muzică ușoară la pian și la acordeon. Din cauza așa-zisei „origini sociale nesănătoase” din timpul regimului comunist, nu a fost admis la Conservatorul din București. Se înscrie la Facultatea de Mine din Petroșani, unde își pune în evidență talentul de interpret muzical în cadrul orchestrei facultății. În continuare, se dedică exclusiv muzicii, activând ca pianist în localuri de bun renume din  București  și de pe litoralul Mării Negre. În această perioadă începe să compună melodii de muzică ușoară. Piesa lui de debut a fost De-ai fi tu salcie la mal.

„Salcia” (Horia Moculescu/Mihai Maximilian) de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” – C&P 1995 Radio România, interpretată de Mihaela Mihai.

Horia Moculescu la RRActualitati

Membru al Uniunii Compozitorilor din România, a compus cca. 500 melodii și a luat peste 200 premii. A fost, între altele, realizatorul emisiunii de televiziune „Atenție, se cântă!” (TVR2 2009 – 2013, 29 iunie).

Ca solist vocal și compozitor, a înregistrat doar două discuri vinil 7 și un singur LP : 1962 – ● Norma Mia ● Cosi Pallida ● Madame ● Ciao, EDC 541, Vinil, Electrecord; 1965 – Al III-lea Festival De Muzică Ușoară Romanească Mamaia – August 1965, EDC 613, Vinil, Electrecord (Fața A Horia Moculescu – Sînt Tînăr, Vara La Mamaia, Iarna La Sinaia/Fața B Constantin Drăghici – Dorule, Să Cîntăm); 1976 – Salcia – Melodii De Horia Moculescu, STM-EDE 01227, Vinil, Electrecord; Compilații : 2005 – The Best Romanian Music, CD 4 din 10 CD Box Set, NC 005, CDS Music.

„Şi dacă” (Vasile Veselovski/Mihai Maximilian) de pe albumul „Vasile Veselovski – Strada Speranţei” – C&P 2001 Electrecord, interpretată de Horia Moculescu.

Horia-Moculescu (eurovision.ro)

Muzică de film: Mireasma ploilor târzii  (1984); Vară sentimentală (1986); Primăvara bobocilor (1987); Maria și marea (1988); Secretul armei… secrete  (1988); Miss Litoral  (1991); Pistruiatul (1973).

A compus peste 400 melodii, colaborând cu Mihaela Mihai, Margareta Pâslaru, Corina Chiriac, Corina Dogaru, Aurelian Andreescu, Dan Spătaru, Adrian Daminescu, Gabriel Cotabiță și alții. Dintre melodiile cele mai cunoscute amintim:

„Pentru tot ce-a fost îți mulțumesc”, „Fir de busuioc”, „Inima ta”, „Păi de ce?”, „Primăverii n-ai ce-i face”, „Prima iubire și ultima”, „Până ieri”, „La mulți ani”, „Cere-mi”, „Azi nu voi putea dormi”, „Ce bine e să știi să citești”, „Balanța inimii”, „Anul 2000”, „Fântânile albastre”.

„Eu şi tu (Horia Moculescu/Eugen Rotaru)” de pe albumul „Duete celebre Vol. 2” (C – Electrecord / P – 2010 Roton), interpretată de Corina Chiriac şi Horia Moculescu.

02.-Horia-Moculescu-la-Bucuresti-FM-Foto.-Alexandru-Dolea

Dintre cele 200 de premii primite de-a lungul timpului, cele mai recente sunt: Premiul Compozitorilor și Muzicologilor din România pentru anul 2008, Premiul „Compozitorul anului 2012”, acordat de Revista „Actualitatea Muzicală” a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România și alături de actrița Alexandra Velniciuc, Premiul APTR 2013 pentru susținerea și promovarea interpretărilor live la Televiziunea Română.

„Concurs de dans” (Horia Moculescu/Corina Brăneanu)” de pe albumul „Cvintetul LUCHIAN” (C&P – Radio România) interpretată de Cvintetul LUCHIAN (Ioan Luchian Mihalea, Bogdan Dragomir, Cristian Caragea, Mircea Cotigă, Mihai Ţiulete). Lansat: 1981.

30.-Premiile-Muzicale-Radio-Romania-2015-Foto.-Alexandru-Dlea2

Compozitorul Horia Moculescu a primit Premiul Special pentru întreaga carieră, la Gala Premiilor Muzicale Radio România 2014.

“Eu nu am vârstă … Dacă te gândeşti că am intrat prima dată pe poarta Radioului în ’62, sunt de atunci 53 de ani, sute de înregistrări aici, cred că am şi peste 200 de piese în Cardex, cel puţin o sută de apariţii pe scena Radio, este aşa o mângâiere sufletească să te primească publicul atât de frumos cum m-a primit pe mine… M-a emoţionat!”, a mărturisit Maestrul Moculescu. (Radio România Actualităţi – 23 martie 2015).

„Eu sunt fata ta” (Horia Moculescu/Eugen Rotaru) de pe albumul „THE GOLDEN STAR” (C&P 2001 Fundaţia Culturală PHOENIX), interpretată de Nidia Moculescu, 11 ani în anul 2001.

„‘Salcia’ nu este cea mai bună piesă a mea. Am piese pe care le consider mai elaborate, mai reușite, mai întregi. La ‘Salcia’ a fost impactul foarte mare. Este foarte greu de cântat, dar asta nu înseamnă că este foarte elaborată. Cred că mai bună este melodia pe care o cântă Corina: ‘Inima ta’. Este mai elaborată, este de inspirație folclorică”.

„Inima ta” (Horia Moculescu/Mihai Maximilian) de pe albumul Corina Chiriac (C&P – Radio România/Electrecord) interpretată de Corina Chiriac.

„Toate melodiile pe care le-am scris sunt înregistrate la Radio și asta e o performanță destul de rară.”  (Horia Moculescu – http://bucurestifm.ro/2015/03/23/compozitorul-horia-moculescu-vine-la-bucuresti-fm/)

Sursa info: https://ro.wikipedia.org/wiki/Horia_Moculescu si www.bucurestifm.ro )

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Muzica Unei Generaţii Perene – Compozitorul VASILE VESELOVSKI

Publicat de Bogdan Dragomir, 10 ianuarie 2017, 12:29 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:45

Am ales pentru astăzi, dintre personalităţile muzical-artistice aniversate sau comemorate în săptămâna 2 – 8.01.2017, un renumit compozitor de şlagăre ale muzicii uşoare româneşti – VASILE VESELOVSKI .

VASILE VESELOVSKI

Vasile Veselovski (n. 18 decembrie, 1925, Pitești (Găvana) – d. 4 ianuarie 1998) , compozitor de muzică ușoară, autor al unor șlagăre îndrăgite precum „Strada Speranței”, „Fluierând pe stradă”, „Merit eu”, „Tu”, „Și dacă”, „O chitarǎ cânta”, „Și m-am îndrăgostit de tine”.

A absolvit Conservatorul din București (1947-1952) având profesori pe Ion Dumitrescu (teorie și solfegiu), Paul Constantinescu (armonie),Nicolae Buicliu (contrapunct), Tudor Ciortea (forme muzicale), Theodor Rogalski (orchestrație), Zeno Vancea (istoria muzicii), Tiberiu Alexandru și Emilia Comișel (folclor), după ce studiase Facultatea de Fizico-Chimice (1944-1947).

„Corina Chiriac / Strada sperantei” de pe CD-ul Vasile Veselovski – Strada Sperantei. Lansat: Electrecord 2001.

Dragostea pentru muzică a apărut din copilărie, pentru că tatăl l-a învățat să cânte la balalaică, mandolină și chitară și apoi la acordeon. În timpul școlii și facultății a făcut parte din mai multe coruri: Liceul Teoretic de băieți Pitești (dirijor Alfons Popescu), Corala „Crai Nou” (dirijor Liviu Kavassi), biserica „Delea Nouă”, biserica „Sfinții Impărați Constantin și Elena – Bariera Vergului” (dirijor Gheorghe Bazavan).

„Aurelian Andreescu / Merit eu?” de pe CD-ul Vasile Veselovski – Strada Sperantei. Lansat: Electrecord 2001.

ACTIVITATE

După absolvirea Conservatorului, Vasile Veselovski a fost inspector muzical în Ministerul Culturii (1952-1956), Secretar muzical la Teatrul de revistă Constantin Tănase din București (1956-1957), inspector pentru muzică în Comitetul pentru Cultură și Artă din București (1957-1963). După această perioadă, s-a dedicat în întregime activității componistice.

„Horia Moculescu / Si daca” de pe Vasile Veselovski – Strada Sperantei. Lansat: Electrecord 2001.

COLABORATORI

Dintre cei peste 30 de textieri, cea mai strânsă colaborare a avut-o cu Mihai Maximilian, de care l-a legat și o deosebită prietenie. Împreună au realizat peste 200 de cântece și peste 50 de spectacole de revistă și alte spectacole muzicale. De asemenea multe texte i-au fost scrise de Constantin Cârjan și Aurel Storin. A colaborat cu peste 130 de soliști vocali români și străini, printre care: Doina Badea(21 de cântece), Aurelian Andreescu(9), Corina Chiriac(25), Gică Petrescu(16), Margareta Pâslaru(17), Horia Moculescu(7), Constantin Drăghici(4), Roxana Matei(9), Alexandru Jula(13), Aida Moga(4), Marina Voica(5), Dan Spătaru(10).

„Angela Similea / Tangoul” de pe Vasile Veselovski – Strada Sperantei. Lansat: Electrecord 2001.

DISTINCŢII (SELECŢIE)

Marele premiu (1964) și Premii (1965, 1966, 1970. 1971, 1973, 1974, 1983, 1984, 1987, 1988, 1992, 1993) la „Festivalurile de muzicǎ ușoarǎ de la Mamaia”.

Premiul Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din România (1969, 1974, 1975, 1983, 1994).

Premii la „Melodii” (1981, 1982, 1983, 1984, 1986, 1987).

Premiu la „Crizantema de aur” (Târgoviște, 1995).

Premiul Asociației Umoriștilor Români-AUR, 1993.

Diploma de onoare la Festivalul de muzicǎ ușoarǎ de la Sopot (Polonia- 1966).

Membru in „Centrul Național Român ASSITEJ” (1970).

Ordinul „Meritul Cultural clasa a III-a”

„Adrian Daminescu / Si m-am indragostit de tine” de pe Vasile Veselovski – Strada Sperantei. Lansat: Electrecord 2001.

“Sunt de partea celor ce-şi caută inspiraţia în folclor, convins fiind că numai cu astfel de piese putem fi interesanţi şi pentru auditoria străini. Cântecele în stil American, spaniel, grecesc sau Italian, le fac ei mult mai bineca noi. Şi apoi ritmurile, ca şi melosurile populare româneşti sunt foarte frumoase şi nu văd de ce am face abstracţie de ele”. (Vasile Veselovski: Cuvânt înainte la CD-ul „Strada Speranței”, EDC 442).

„Vasile Veselovski avea cântecul simplu, atrăgător, molipsitor. Stia să așeze muzica lângă cuvant în chip firesc.(…) Spunea odată: „Am fost norocos. În cariera mea am avut parte de prieteni buni- cântăreți valoroși- care m-au ajutat să scot la lumină cântece minunate”.” (Temistocle Popa: Cuvânt înainte la CD-ul „Strada Speranței”, EDC 442).

„Doina Badea / Canta un matelot” de pe Vasile Veselovski – Strada Sperantei. Lansat: Electrecord 2001.

„În această lume de piață în care talentul nu mai are preț, Vasile Veselovski a fost un compozitor din categoria celor hărăziți cu talent. El compunea fără efort, ca și cum și-ar fi murmurat sieși o melodie…Lipsită de întortocheri și de bucle stilistice, tunsă scurt, fără vanitatea de a atrage ostentativ atenția, dar și fără teama de a fi prea simplă, muzica lui Veselovski și-a câștigat încet, încet, o personalitate care o împiedică pentru totdeauna să fie atribuită oricui. Ar mai fi de adăugat și prestația sa absolut remarcabilă în groapa cu lei a teatrului de revistă, unde el a repus în onoare muzica de spectacol, învățătură grea, dar veche și bună, de la Ion Vasilescu, Gherase Dendrino și H. Mălineanu. Ascultând-o,(muzica lui Vasile Veselovski) parcã îți vine uneori să exclami: Ce simplu se compun șlagărele!, fără să te gândești că, dacă te-ar auzi, acolo, în Raiul Compozitorilor, Veselovski, ar râde ușor, în mustață…” (Aurel Storin: Cuvânt înainte la CD-ul „Strada Speranței”, EDC 442). (http://www.festivalul-vasile-veselovski.ro/despre-vasile-veselovski/)

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Muzica Unei Generaţii Perene – ANDA CĂLUGĂREANU

Publicat de Bogdan Dragomir, 24 octombrie 2016, 12:41 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:56

Aici puteti asculta varianta audio a emisiunii Muzica Unei Generaţii Perene – ANDA CĂLUGĂREANU (Realizator – Bogdan Dragomir, Regia de emisie – Florin Bordeiaşu) – P 2016 Radio România Regional.

*****

Bun gasit la o nouă întâlnire cu muzica uşoară românească! Astăzi, la rubrica MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE aniversăm 70 ani de la naşterea îndrăgitei ANDA CĂLUGĂREANU – actriţă şi interpretă de muzică uşoară şi folk ! 

Anda Călugareanu – „Portocala” (Marius Ţeicu/Ovidiu Dumitru) de pe albumul „80 de ani de muzică” Disc 4 – Prod. C – Radio Romania & P – 2008 Roton.

 Anda Călugăreanu pe numele adevărat Anca Miranda Călugăreanu (n. 24 octombrie 1946, Bucureşti – d. 15 august 1992) a fost o actriţă şi interpretă de muzică uşoară şi folk, a fost un om de televiziune, a fost un om ce… „Nu obosea niciodată, nu se dădea bătută nici atunci când lacrimi grele îi ardeau obrajii şi sufletul” (Ioana Bogdan – realizator TVR). A avut șansa de a se face cunoscută prin prezentarea la un concurs organizat de unul din ansamblurile artististice ale Armatei, pentru ocuparea unui post de solistă. Aici a fost remarcată de Mircea Crișan care a insistat până tânăra pe jumătate armeancă a primit postul de solistă. Tot Crişan este cel care i-a propus numele de scenă Anda, pentru a evita cacofonia Anca Călugăreanu. „Să fi avut vreo 16-17 ani când s-a prezentat la un concurs organizat de unul din ansamblurile artististice ale Armatei, pentru ocuparea unui post de solistă”, îşi aminteşte comicul Mircea Crişan. Concursul fusese organizat de formă: comandantul ansamblului, colonelul Costoli, nu putea să-şi angajeze altfel fata, aspirantă la statutul de vedetă a muzicii. Când în comisie s-au discutat prestaţiile concurentelor şi a fost propus numele „pilei”, Crişan a protestat, amintindu-le colegilor de „una, Călugăreanu, o cântăreaţă care s-a prezentat precum cele profesioniste”. Deși în aparență, micuță și fragedă, era extrem de ambițioasă, tenace și încăpăţânată şi nu a renunţat la visul de a deveni actriţă cu patalama, în ciuda celor nouă eşecuri la examenul de admitere la Institutul De Arta Teatrală și Cinematografie. În anii ’60 Cornel Fugaru o alege ca solistă în formația Sincron și începe să aiba o carieră uimitoare în muzică. Prima apariţie mai importantă a fost cu formaţia Sincron, la Sala Palatului din Bucureşti, în anul 1965. A colaborat ani de-a rândul la Cenaclul Flacăra.

Anda Călugăreanu – „Revino” (Cornel Fugaru/Liviu Tudor Samuilă) de pe albumul SYNCRON – CD 4 (1965-1966) – Copyright 1966 Cornel Fugaru.

O perioadă destul de îndelungată a format, împreună cu actorii Dan Tufaru, cu care a şi fost căsătorită, şi Florian Pittiş, un trio muzical-cupletistic, care, în regia lui Alexandru Bocăneţ, a fost unul dintre punctele de atracţie ale spectacolelor de estradă ale Televiziunii Române. „Leopoldina Bălănuţă a invitat-o să recite alături de ea la Teatrul Mic”, povesteşte Florian Pittis. Anda iubea foarte mult teatrul, dar era prea scundă pentru Institut. A dat de nenumarate ori la institut şi de fiecare dată, era respinsă din cauza înălţimii. Dar nu s-a lăsat până n-a intrat, în 1984. “Orice i se întâmpla în viaţă, nu voia să se ştie că suferă. N-am văzut-o niciodată plângând. Extraordinar om, prieten, coleg, artist, soţie, mamă… Blestemul vieţii ei: întotdeauna a luat lucrurile de la capăt”, a consemnat pentru nemurire Florian Pittiş.

Rămân celebre cupletele sale alături de Toma Caragiu… din arhiva TVR.

A luat parte la numeroase festivaluri şi turnee în ţară şi peste hotare. A participat la Festivalul Cerbul de Aur, ediţia a II-a (1969), unde a luat menţiune. A participat la Festivalul de muzică uşoară românească Mamaia – ediţia a VII-a (1972), unde a câştigat Premiul de interpretare alături de Aurelian Andreescu, Doina Badea, Corina Chiriac, Mihai Constantinescu, Cornel Constantiniu, Dida Drăgan, George Enache, Stela Enache, Marina Voica, Petre Geambaşu. (Wikipedia.org)

Anda Călugăreanu – „În rândul patru banca de la geam!” (Temistocle Popa/Mircea Block) de pe albumul „…frumoasele mele lalele” Melodii de Temistocle Popa – C&P 2001 Electrecord.

Interviu cu Anda Călugăreanu înainte de participarea la Festivalul Muzical Internaţional de la Knokke (Belgia), realizat de Televiziunea Română (Copyright 1972 TVR) în anul 1972 la Aeroportul Otopeni! (SURSA: Youtube.com)

După 1990, recăsătorită cu Alexandru Medeleanu din 1986, părea că în sfârșit și-a găsit liniștea, şi-a împrumutat vocea personajului Oache din Filmul Maria Mirabela (regia: Ion Popescu-Gopo, 1981), iar mai târziu a moderat emisiunea matinală pentru copii „Club Anda”, alături de păpuşa Omidée, dar …viaţa nu o iartă – avea cancer la plămâni și trecea prin chinuri groaznice. Ultima dorinţă a ei a fost „să facem în aşa fel încât lumea să n-o uite” (Alexandru Medeleanu). În ultimii ani de viaţă a fost chiar şi profesoară de actorie. Voia să imprime discuri speciale cu muzică pentru copii. Începuse deja să strângă materiale. Şi-ar mai fi dorit un disc cu muzică uşoară. Avea proiecte de emisiuni TV… Însă, aşa cum spunea I.L. Caragiale, „Norocul e prea puţin şi lumea prea multă”. Iar Anda Călugăreanu nu a avut norocul să mai trăiască. (Sursa: Jurnalul Naţional-Ediţie de colecţie/Anda Călugăreanu)

Anda Călugăreanu – „N-am noroc (Ion Cristinoiu/Mihai Dumbravă)” de pe albumul Ion Cristinoiu – „Te aşteaptă un om” (C&P 2000 Electrecord).

*****

Ne reîntâlnim şi săptămâna viitoare cu alţi interpreţi de valoare aniversaţi sau comemoraţi, însă până atunci, realizatorul emisiunii – Bogdan Dragomir  vă doreşte tuturor multă sănătate şi audiţie plăcută pe frecvenţele Radio România Regional! (www.www.radioromaniaregional.ro)

Surse: wikipedia.org, Agenţia de Presă RADOR, arhiva personală.

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE

Publicat de Bogdan Dragomir, 23 martie 2016, 10:00 / actualizat: 22 iunie 2023, 10:33

MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE Nr.16

Aniversări şi comemorări ale unor mari artişti – muzicieni, care au demonstrat prin măiestria lor interpretativă că au fost, sunt şi vor rămâne adevărate simboluri ale multor generaţii, prezentate în cadrul seriei de „portrete muzicale” de la noi şi de pretutindeni, din genuri muzicale diferite, cu selecţii de informaţii biografice şi muzică de bună calitate. Vă invităm să ne urmăriţi pe pagina noastră de internet, Radio România Regional (www.www.radioromaniaregional.ro), acolo unde veţi putea să ascultaţi în fiecare săptămână cele mai frumoase melodii… „de ieri, de azi, de mâine!”.

În perioada 21 – 27.03.2016, vă invit să aflăm amănunte biografice şi să ascultăm piese muzicale reprezentative ale muzicienilor aleşi dintre personalităţile artistice aniversate sau comemorate – La mulţi ani, cantautorului MIRCEA VINTILĂ ! (n. 23.03.1949) şi aniversăm 96 de ani de la naşterea compozitorului HENRY MĂLINEANU (n. 25.03.1920, d. 2000).

Mircea Vintilă, cunoscut în lumea muzical-artistică și sub pseudonimul  Ciocu’, este un  muzician, cântăreț și compozitor român (cantautor) de muzică  folk.

Mircea Vintilă face parte din prima generație de artiști folk din România, cea a anilor ’70. El este cunoscut atât pentru activitatea sa solo sau cu formația de acompaniament Brambura, cât și ca membru al supergrupului  Pasărea Colibri. A compus cântece pe versuri de Adrian Păunescu, George Coșbuc,  Tudor Arghezi, Florian Pittiș, Gheorghe Azap și alții. Este recunoscut pentru faptul că o parte dintre cântecele sale recreează atmosfera și farmecul  Bucureștiului de odinioară.

„Bade Ioane” (Mircea Vintilă/Tudor Arghezi) – Înregistrare din Fonoteca SRR – Radio România interpretată de Mircea Vintilă.

Mircea Vintila la Radio Iasi in 2011 (vechi.radioiasi.ro)

S-a născut pe 23 martie 1949 la  Bucureşti şi a fost interesat de muzică din copilărie. A urmat Şcoala de Muzică (clasa violă). A terminat „Liceul Lazăr” şi apoi a absolvit Institutul de Construcţii în anul 1974. A cântat alături de alţi prestigioşi artişti (Mircea Florian, Marcela Saftiuc,  Doru Stănculescu) la primul festival studenţesc de folk din anul 1971, la clubul „303” al Politehnicii bucureştene, apoi la clubul „Universitas”, la „Casa de Cultură a Studenţilor” şi în Cenaclul Flacăra.

„Proverbe” (Mircea Vintilă/Adrian Romcescu) – Înregistrare din Fonoteca SRR – Radio România, interpretată de Mircea Vintila.

Mircea Vintila la RRActualitati 2 (andreipartos.ro)

În 1982 urmează un alt LP  Peripeţii noi şi apoi, în 1986, un alt album, intitulat Mircea Vintilă. (Titlul original era Se retrage la Vatra Luminoasă, dar nu a fost acceptat). În perioada  1978-1984 au fost editate două compilaţii folk pe care apare în total cu patru piese. În 1990  primeşte Marele Premiu pentru întreaga Activitate în cadrul Festivalului Naţional de Muzică Folk „Om bun”. Urmează o serie de turnee in Austria, Franţa, Rusia, Germania şi Slovacia.

„Peste rabdări” (Mircea Vintilă/Gheorghe Azap)” de pe albumul „Ciripituri” (C – 1996 – Pasarea Colibri & P – 1996 – Intercont Music)  interpretat de „Pasărea Colibri”.

Susţine spectacolul „Faţă în faţă cu lumea” la Teatrul „Bulandra”, alături de Florian Pittiş, cu care în anul 1992 editează albumul Nu trântiţi uşa. La acest album colaborează pentru prima dată cu Mircea Baniciu şi Vlady Cnejevici, care s-au implicat ca orchestratori în realizarea materialului.

Pasarea Colibri (intercontmusic.ro/arh.pers. Bogdan Dragomir)

În 1992 fondează împreună cu  Mircea Baniciu, Florian Pittiş şi  Vlady Cnejevici grupul Pasărea Colibri, desfăşurînd o prestigioasă activitate discografică (În căutarea cuibului pierdut – CD/MC, 1995 Blue Ridge International Computers & Roton, Ciripituri – CD/MC, 1996 Intercont Music & Pasărea Colibri, Cântece de bivuac  – CD/MC, 1999 Roton) şi de turneu în ţară şi străinătate (SUA, Canada, Germania).

„Miruna” (muz. si vers. Mircea Vintilă) de pe albumul „Ciripituri” interpretat de „Pasărea Colibri” (C – 1996 Pasărea Colibri & P – 1996 Intercont Music).

În octombrie 2000, Mircea Vintilă lansează sub marca Roton albumul “Madama de pică”, primul proiect solo după o perioadă în care a activat mai mult împreună cu Pasărea Colibri. Albumul include doar piese noi, cu un sound remarcabil, la care şi-au adus contribuţia artişti de marcă: Mugurel Vrabete, în calitate de producător executiv, Horia Stoicanu – co-autor, Gheorghe Emanuel – programare şi claviaturi, Relu Biţulescu – percuţie,  Eugen Caminschi – chitară, Marius Baţu – chitară acustică şi backing vocal, Mugurel Vrabete – bass. Primul single extras, „Noros Cecer„, beneficiază de un superb videoclip. „Madama de pică” a fost declarat „cel mai bun album folk al anului 2000”, iar videoclipul piesei „Noros Cecer” a luat premiul pentru „Cel mai bun videoclip al anului”, decernat de Uniunea Artiştilor Profesionişti din Televiziune.

„Lăptaria lui Enache” (muz. şi vers. Mircea Vintilă) de pe albumul „Ciripituri” interpretat de Pasărea Colibri. (C – 1996 Pasărea Colibri & P – 1996 Intercont Music).

mircea-vintila (andreipartos.ro)

Trei ani de pauză discografică au însemnat destule schimbări. În primul rând – despărţirea, în vara anului 2003 – de „Pasărea Colibri”, alături de care a mai lansat în acest interval două LP-uri – „Încă 2000 De Ani” (2001)  şi „10 Ani” (2003), ambele la  Roton. În plus, Vintilă a semnat un contract cu o nouă casă de discuri, părăsind Roton-ul pentru Intercont Music. O altă noutate o reprezintă Trupa “Brambura”, care îl acompaniază pe muzician in concerte, dar şi pe noul material. Grupul este compus din instrumentişti de valoare: Eugen Caminschi (chitară), Gelu Ionescu (claviaturi),  Vadim Tichişan (tobe), Cătălin Creţeanu (bas), Elena Pavel şi  Andrada Popa (backing vocal).

„Tinere domn” (muz. şi text: Mircea Vintilă &Horia Stoicanu) de pe albumul „Toţi Într-o Barcă (C&P 2003 – Intercont Music) interpretat de Mircea Vintilă şi Trupa „Brambura”.

În albumul Toţi într-o Barcă, Mircea Vintilă continuă colaborarea cu Horia Stoicanu, alături de care a înfiinţat în anul 2000, după spusele sale, un „comando muzical” prin care cei doi au dorit să „debarce în forţă pe plaja de manele”. Ca urmare, dintre cele 10 piese care fac parte din acest disc, cinci sunt creditate tandemului Vintilă – Stoicanu, iar încă două sunt semnate individual de cei doi. Restul aparţin lui Eugen Caminschi şi lui Iulian Vrabete. În general, este un album mai mult îndreptat spre pop-rock ca de obicei; Toţi într-o barcă surprinde prin prospeţimea pieselor şi prezentarea acestora.

„Alte clipe trăite, alt epilog” (Mircea Vintilă/Florian Pittiş) de pe albumul „Ciripituri” (C – 1996 Pasărea Colibri  & P – 1996 Intercont Music) interpretat de „Pasărea Colibri”.

Pe 14 decembrie 2005, Mircea Vintilă a lansat albumul Opere & operete, produs de Intercont Music şi Fundaţia „Mircea Vintilă”, album ce conţine 13 piese, adevărate hituri lansate de solist de-a lungul anilor („Pământul deocamdată”, „Cu tine prin New-York”, „Miruna”, „Făt Frumos”, „Bade Ioane” etc.), şi o piesă nouă, inedită, care constituie o mare supriză, datorită accentelor ei hip-hop, „Dramă de cartier”. Piesele mai vechi incluse în acest Best of au fost rearanjate orchestral şi aduse, ca sound, la standardele anului 2005.

Mircea Vintila la RRActualitati (andreipartos.ro)

În data de 2 martie 2009, cotidianul Jurnalul Național  lansează un supliment însoțit de un CD cu 21 de piese, dedicat lui Mircea Vintilă, în cadrul seriei „Ediție de colecție – Mișcarea de rezistență”. Tot în 2009, este reformat grupul Pasărea Colibri, alături de Vintilă, din formație mai făcând parte Mircea Baniciu,  Marius Bațu și Vlady Cnejevici. În 2013 albumul Madama de pică este reeditat de către Roton, apărând pe piață cu o grafică modificată și sub titulatura Madama de pică – Ediție de aur. În 2014 Vintilă lansează două cântece noi, ambele ilustrate de clipuri: „Ceva se întâmplă cu noi” (alături de Alexandra Ușurelu) și „Musette”.

(https://mirceavintila.wordpress.com/biografie/)

*****

HENRY MĂLINEANU (n. 25 martie 1920, București, d. 12 noiembrie 2000) a fost un compozitor de muzică ușoară, romanțe, operetă, muzică de film și de teatru evreu din România. Studiază, în paralel cu liceul, la Conservatorul Regal de Muzică sub îndrumarea marilor profesori Cecilia Nitzulescu-Lupu (vioară), Ion Nonna-Otescu (armonie), Mihail Andricu (muzică de cameră)… și înființează la numai 16 ani propria formație de jazz numită întâi „Tango”, apoi „Metropol”… Repede remarcat de marele compozitor, dirijor și om de teatru Ion Vasilescu, obține, la 18 ani postul de pianist în orchestra teatrului Alhambra și se produce pentru prima oară în revista „De la munte la mare” pe scena grădinii „Colos”.

„Şi eu am fost student odatã” (Claude Romano/Claude Romano) de pe albumul „Cristian Vasile – Maestrul tangourilor CD1” (C – UCMR ADA &P – 2010 Star Media Music) interpretat de Cristian Vasile.

Anul 1938 îi aduce și prima înregistrare a unor melodii proprii pe discuri Columbia și Electrecord, precum și admiterea ca membru al Societății Compozitorilor Români în urma primelor succese muzicale: cântecul „Întoarce-te curând”, scris pentru Lya Crăciunescu e reluat de Jean Moscopol ca și de tânărul Gică Petrescu. Același fidel interpret lansează „Ce bine ne-nțelegem noi doi !”.

„Ia-mă cu tine” (H. Mălineanu/H. Mălineanu)” de pe albumul „Duete celebre Vol. 2” (C – Electrecord & P – 2010 – Roton) interpretat de Anca Agemolu şi Aurelian Andreescu.

Obligat să părăseasca oficial lumina rampei din cauza legilor legionare, va continua să compună si să scrie sub ocrotirea (si pseudonimul Claude Romano) unor mari personalități artistice și literare precum Ion Vasilescu și Tudor Mușatescu multe cântece de neuitat (de exemplu „Astă seară mă fac „praf”, reluat mult mai târziu de Ștefan Bănică…) în revistele teatrelor Alhambra și Gioconda.

„Astă seară mă fac praf” (H. Mălineanu/E. Mirea)” de pe albumul „Vă rog să-mi acordaţi…” (C&P – 2000 Electrecord) interpretat de Ştefan Bănică.

A fost dirijor la Teatrele „Barașeum” (1942-1944), „Gioconda”  (1944-1948), director muzical și dirijor la Teatrul de Revistă din București (1950-1958). În timpul legilor antisemite din timpul celui de-al Doilea Război Mondial,  Tudor Mușatescu a acceptat să-i împrumute numele său, lui Mălineanu și lui Elly Roman  pentru compozițiile lor.

„Nici o dragoste nu e ca a noastră” (H. Mălineanu/J. Fulga, H. Negrin) de pe albumul „Melodii din alte vremuri” (C – Electrecord & P – 2009 – Roton) interpretat de Constantin Drăghici.

Anii 60 văd nașterea noii generații de interpreți ai muzicii ușoare românești, pentru care va compune cântece precum „Nici-o dragoste nu e ca a noastră” (Margareta Pâslaru, interpretată şi de Constantin Drăghici), „Nimeni” (Doina Badea), „Dacă n-oi trăi acum” (Dan Spătaru), „Adevărata mea dragoste“ – Dorina Drăghici, „Cele mai frumoase fete“ – Gică Petrescu, „Iubito“ – Luigi Ionescu, „Mica serenadă“ – Nicolae Nițescu, „Toată tinerețea mea ești tu“ – Margareta Pâslaru, „Luna, marea și noi“, „Aș vrea iar anii tinereții“ – Ioana Radu, „O melodie dintr-o mie“, „E de necrezut“, „Diseară mergem să dansăm“, „Nimeni“, „Te-am găsit și te voi păstra“.. În același timp, melodii ca „Am început să-mbătrânesc”, „Aș vrea iar anii tinereții” și „Nu se poate” îl consacră ca fiind unul din cei mai apreciați compozitori de romanțe. Compoziţii: A compus, printre altele, muzica filmelor „Gaudeamus igitur„ și „Bună seara, domnule Wilde!”.

„Ce cauţi tu în viaţa mea” (H. Mălineanu/H. Mălineanu) de pe albumul „Duete Celebre” ( C – Electrecord & P – 2009 Roton) interpretat de Monica Anghel şi Ştefan Iordache.

La începutul anilor 70, Henry Mălineanu creează în colaborare cu Eugen Mirea la Teatrul Nottara comediile muzicale „Lady X”, „Cele două orfeline” și mai ales „Bună seara domnule Wilde!”, vârf incontestabil al genului în România, plebiscitată de public, adaptată și reluată de numeroase teatre din țară și străinătate. Va compune muzica de scenă pentru piesele „Micul infern”, „Căruța cu paiaţe”, „Comedie de modă veche” (care se va juca timp de 15 ani !) și multe altele, muzică de film („Marinică”, „Pantoful Cenușăresei” etc), operetă, teatru pentru copii („Mica sirenă”)…

„Ioana Radu – Aş vrea iar anii tinereţii!” (H. Mălineanu) de pe albumul „IOANA RADU – Volume 1” (C&P – 1995 Electrecord) de Ioana Radu.

Artist Emerit (1962), Laureat al Premiului de Stat (1953), a obținut premiile Festivalurilor de muzică ușoară Mamaia (1963, 1964, 1969, 1971) și „Crizantema de aur” Târgoviște (1980) precum și Premiul Uniunii Compozitorilor din România (1971, 1977, 1978, 1991 pentru întreaga activitate muzicală). Se stinge din viață la București, în noiembrie 2000. (www.henrymalineanu.ro şi www.wikipedia.org )

*****

La finalul portretului muzical-artistic, vom menţiona şi alte date de referinţă (aniversări sau comemorări) ale agendei muzicale a săptămânii 21– 27 martie:

21-03-1940         S-a născut interpretul American Solomon Burke, regele rock & soul-ului (1961 US No.24 single ‘Just Out Of Reach Of My Open Arms’, 1963 US No.1 R&B hit, ‘Got To Get You Off My Mind’).

21-03-1945         S-a născut Rosemary Stone, vocal şi pian în grupul Sly & The Family Stone.

21-03-1946         S-a născut Ray Dorset, interpret, compozitor şi chitarist în grupul Mungo Jerry.

21-03-1951         Se naşte Hubert Kah, interpret care a îngregistrat şi alături de Michael Creţu, cunoscut basist, creatorul Enigmei şi sotul Sandrei.

21-03-1953         Se naşte Robert Johnson, tobe în grupul KC and The Sunshine Band.

21-03-1967         Se naşte la Goteborg, Jonas „Joker” Berggren, membru al grupului Ace Of Base.

21-03-1967          S-a născut Keith Palmer din grupul Prodigy.

21-03-1979          S-a născut Simon, component al grupului Blue.

21-03-1991          Moare în urma unor complicaţii provocate de boala Parkinson, Leo Fender, inventatorul chitarelor Telecaster şi Stratocaster.

22-03-1943         Se naşte la Pittsburgh, Pennsylvania, chitaristul George Benson.

22-03-1947         Se naşte Patrick Olive, membru al grupului Hot Chocolate. (1975 US No.3 single ‘You Sexy Thing’, 1977 UK No.1 single ‘So You Win Again’ plus over 25 other top 40 hits).

22-03-1948          S-a născut Andrew Lloyd Webber, compozitor şi producător împreună cu Tim Rice, (1977 UK No.1 single by Julie Covington, ‘Don’t Cry For Me Argentina’, biggest selling UK single by a female artist, until 1985, taken from musical ‘Evita’).

22.03.1957          S-a născut în Brooklyn, interpreta de R&B Stephanie Mills, câştigătoare Grammy.

22-03-1968          Se naşte Zoltan Andras, membru al grupului Sarmalele Reci.

22-03-1973          S-a născut la Wolverhampton, West Midlands, Anglia, interpreta Beverly Knight.

22-03-1994          A murit interpretul şi producătorul Dan Hartman.         

23-03-1949          Se naşte la Bucureşti, cantautorul de muzică folk Mircea Vintilă.

23-03-1949          Se naşte în Baltimore, Maryland, Richard Ocasek, vocalistul grupului The Cars.

23-03-1953          Se naste în Great Lakes, Illinois, interpreta americană Chaka Khan, pe numele real Yvette Marie Stevens.

23-03-1965          Se naşte Ice M.C.

23-03-1966          Se naşte la Clydebank, Scoţia, Marti Pellow, vocal în grupul Wet Wet Wet. Numele iniţial, Mark McLoughlin.

23-03-1972          S-a născut interpreta britanică Beverly Knight.

24-03-1949          S-a născut la Woodchurch, Anglia, Nick Lowe. Cel mai mare hit al său a fost Cruel to Be Kind, No. 12 în Billboard’s Hot 100 în 1979. Producător de albume pentru Elvis Costello şi alţii.

24-03-1960          Se naşte în Hagen, Westfalia de Nord, interpreta Nena (Gabriele Susanne Kerner).

24-03-1970           S-a născut la Dundalk, Irlanda, Sharon Helga Corr, violonistă în grupul The Corrs.

25-03-1920          Se naşte la Bucuresti, compozitorul Henri Mălineanu (m.1999).

25-03-1942           Se naşte la Memphis, Tennessee, Aretha Franklin. În 1987 a fost prima femeie primită în Rock and Roll Hall of Fame, împreună cu melodiile Respect, Chain Of Fools şi Think. A început să cânte în corul bisericii la 7 ani iar la 14 ani deja înregistra piese. Primele înregistrări efectuate începând din 1956 nu-i sunt favorabile, fiind îndrumată greşit spre balade siropoase. Abia din anul 1967, când începe imprimările la Casa „Atlantic” ghidată de cunoscutul Jerry Wexler, cunoaşte succesul. De notat melodiile „Respect”, „Chain Of Fools”, „Think”, „A Natural Woman”. Din 1968 este supranumită Lady Soul şi până în 1974 vânduse mai multe albume decât oricare altă interpretă, câştigând nu mai puţin de 10 premii Grammy. Din păcate, după 1970 popularitatea ei scade, atât din pricina unor îmbolnăviri repetate cât şi din cauza preferinţei pentru jazz. Revine însă pe piedestalul care i-a fost rezervat -interpreta numarul 1 a mu- zicii soul. În 1980 semnează însă contractul cu Arista Records şi un an mai târziu primeşte un Grammy pentru HOLD ON I’M COMMING, apoi un alt Grammy pentru piesa cântată în duet cu George Michael – „I Knew You Where Waiting” – şi unul pentru albumul ARETHA apărut în 1986. În 1987 este prima femeie nominalizată la ROCK AND ROLL HALL OF FAME, peste 100 din piesele sale intrând în Billboard Hot 100. Are peste 12 milioane de single-uri vândute şi 17 premii Grammy câştigate. Întoarcerea la gospel în 1987 îi aduce cel de al 15-lea Grammy pentru piesa „One Lord, One Faith, One Gospel” iar în 1991 întreaga sa carieră este încununată de premiul LEGEND AWARD. În 1994 primeşte LIFETIME ACHIEVEMENT AWARD.

25-03-1947         La Pinner, Middlesex, se naşte Elton John, pe numele său real Reginald Kenneth Dwight.

25-03-1951         Se naste în Montserrat, Indiile de Vest, Maizie Williams din grupul Boney M.

25-03-1952         S-a născut la Bistriţa, interpreta de muzică uşoară Carmen Mureşan.

25-03-1960         Se naşte Steve Norman, din grupul Spandau Ballett.

25-03-1972         Moare în urma unei come diabetice interpreta americană de soul Linda Jones, la numai 26 de ani, după spectacolul susţinut la Harlem’s Apollo Theater.

25-03-1975         S-a născut la Londra, Melanie Ruth Blatt din grupul All Saints.

25-03-1995         Încetează din viaţă Gabriel Drăgan, vocal, Mondial.

26-03-1944         Se naşte la Detroit, interpreta Diana Ross (Diane Earle).

26-03-1948         Se naşte la New York, Steven Tyler, pe numele real Steven Victor Tallarico, membru al grupului Aerosmith.

26-03-1948          Se naşte la Birmingham, Anglia, Richard Tandy, basistul formaţiei Electric Light Orchestra, ex-membru fondator.

26-03-1950          S-a născut interpretul de soul Teddy Pendergrass.

26-03-1962          Se naşte Cristi Enache, solist vocal, membru al grupului Direcţia 5.

26-03-1971           La Barking, se naşte Jonathan Darren Hendy, membru al formaţiei East 17.

26-03-1978          Se naşte Uzzy din grupul BUG Mafia.

27-03-1924          Se naşte în Newark, New Jersey, celebra interpetă de jazz Sarah Vaughan. A murit la 3 aprilie 1990 în Los Angeles, California.

27-03-1947          Se naşte Andy Brown, clape în grupul Status Quo în 1973, ex-Herder.

27-03-1950          Se naşte în East Hoathley, Anglia, Tony Banks, instrumente cu clape în grupul Genesis.

27-03-1959          Se naşte Andrew Farris, membru al grupului INXS.

27-03-1962           Se naşte Angel Schleifer, membru al grupului Bonfire.

27-03-1970          Se naşte la New York celebra interpretă Mariah Carey declarată Artista Deceniului, interpreta cu cele mai mari vânzări din anii ’90 – peste 80 de milioane de copii.

* Are 176 cm, ochi de căprioară, bucle castanii, picioare nesfârşite. Cu o voce care-ţi taie respiraţia, un ambitus de 5 octave, este o combinaţie “de milioane” fiind supranumită „Whitney Houston în alb”. La vârsta de 6 ani vocea sa prezenta o particularitate cu totul neobişnuită, având în vedere că era doar un copil. La telefon era confundată cu o persoană adultă. Părinţii speriaţi au dus-o la doctor pentru depistarea vreunei boli la laringe dar a fost gasită perfect sănătoasă şi li s-a recomandat cultivarea vocii pentru muzică. La acea vârstă a început să cânte încurajată de mama ei, Patricia Carey, cântăreaţă la opera din New York. Particularitatea vocii sale este o problemă genetică. La 16 ani compunea primele cântece, la 17 ani termina liceul (Harborfields High School) şi pleca singură din Long Island la Manhattan, pentru a-şi încerca norocul câştigându-şi existenţa servind prin restaurante. În timpul liber mergea pe la marile firme producătoare de discuri, oferind o casetă cu cântece compuse şi interpretate de ea. S-a dus şi la Tommy Mottola, preşedintele firmei Sony Music şi pur şi simplu i-a dat spre audiţie acea casetă. Acesta a fost impresionat de vocea ei, presimţind un viitor star şi după puţin timp Mariah a semnat contractul. De fapt, pe Mottola l-a întâlnit în 1988 la o petrecere în Manhattan. Şi… uşile i-au fost deschise.

1990 – 30 iunie. Albumul de debut MARIAH CAREY este senzaţional, răsplatit mai târziu cu aur şi platină. Intră US=80

           – 4 august. Extras de pe album, „Vision Of Love” este US=1 timp de 4 săptămâni, o lună mai târziu fiind UK= 9 iar albumul UK=6.

         – 10 noiembrie. Balada „Love Takes Time” este US=1 pentru 3 săptămâni iar în decembrie UK=37.

***** albumul său a reuşit să-l depăşească pe cel al solistei Whitney Houston, în privinţa vânzărilor cu aproape 2 milioane exemplare vândute, record senzaţional.

1991 – 2 februarie. Remixat, „Someday” este UK=38.

         – 2o februarie. Din 5 nominalizari, Carey învinge la categoriile „Cea mai bună solistă POP” şi „Cel mai bun debut” la ediţia a 33-a a premiilor anuale Grammy.

         – 2 martie. După 36 de săptămâni de top, albumul este US=1 şi de 5 ori de platină, după vânzări.

          – 7 martie. Este declarată de revista ROLLING STONE cea mai bună solistă debutantă.

          – 9 martie. „Someday” este US=1.

***** mai primeşte titlurile de: cel mai bun solist de R & B, cel mai bun single feminin, cel mai bun album de R & B, SOUL TRAIN AWARDS.

     – septembrie. Apare albumul EMOTIONS care aduce în atenţia fanilor alte hit-uri. Producătorul Walter Afanasief a fost de acord cu faptul că acesta este mult mai bun decât precedentul, pe care l-a produs tot el. Albumul conţine 10 compoziţii şi durează 48 de minute. Melodia de titlu a albumului, EMOTIONS, o piesă funk, a ajuns în Billboard Number One.    

1994 – 24 noi. Ediţia I – MTV Awards, Berlin, cea mai bună solistă.

1998 – a intrat cu Witney Houston în studioul de înregistrări ca să lucreze împreună la coloana sonoră a unui film de desene animate, PRINŢUL EGIPTULUI, regizat de Steven Spielberg. De Crăciun a lansat Greatest Hits.

* a vândut peste 120 de milioane de albume

* din 1990 a avut în fiecare an un single NUMBER ONE.

* În cariera ei a obţinut peste 75 de premii “discul de aur” sau “discul de platină” şi câteva Grammy-uri sau nominalizări.

27-03-1975         S-a născut interpreta americană de R & B Fergie, compozitoare şi fondatoare a grupurilor Kids Incorporated, Wild Orchid, vocalistă a grupului The Black Eyed Peas. 2003 US & UK No.1 single ‘Where Is The Love’, 2006 US No.1 solo single ‘London Bridge.’

27-03-2000          A murit la 57 de ani, după o îndelungată suferinţă, bolnav de cancer, compozitorul, actorul şi cântăreţul Ian Dury. Primul său album, ‘New Boot’s And Panties’ a fost considerat clasic pentru punk, “petrecând” în clasamentul britanic aproape 90 de săptămâni.

*****

Ne reîntâlnim şi săptămâna viitoare cu alţi interpreţi de valoare aniversaţi sau comemoraţi, însă până atunci vă doresc tuturor multă sănătate şi audiţie plăcută pe frecvenţele Radio România Regional!

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

(Rubrica este realizată cu sprijinul Agenţiei de Presă RADOR, Wikipedia.org, şi cu materiale jurnalistice din arhiva personală. Piesele muzicale în format audio sunt selectate de pe albumele “Ciripituri”, (C – 1996 Pasărea Colibri & P – 1996 Intercont Music), “Toţi într-o barcă” (C&P – 2003 Intercont Music), Înregistrări din Fonoteca SRR Radio România, “Cristian Vasile-Maestrul tangourilor CD1” (C-UCMR-ADA, P-2010 Star Media Music), “Vă rog să-mi acordaţi…” – C&P 2000 Electrecord, „Melodii din alte vremuri” (C – Electrecord & P – 2009 Roton) şi „Duete celebre” (C & P 2009 – Roton), “Duete celebre 2” (C – Electrecord & P – 2010 Roton), Ioana Radu (C & P – Electrecord).