Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): În Australia se desfășoară zilele acestea exercițiul militar Talisman Sabre 2023. Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării de la Canberra, la manevre vor participa aproximativ 30.000 de militari din 13 țări, care vor fi desfășurați în mai multe zone din nordul și vestul Australiei și, pentru prima dată, în jurul insulei Norfolk. Emblema aplicației militare – săbiile încrucișate – simbolizează cele două comenzi ale exercițiului, australiană și americană. Aflat la cea de-a 10-a ediție, exercițiul integrează operațiuni din domeniile aerian, terestru, maritim, spațial și cibernetic. Regiunea Indo-Pacific este de mare importanță pentru pacea și prosperitatea țărilor membre NATO, iar în mod specific, Germania, stat aliat, precizează că, pentru prima dată, Bundeswher va participa la exercițiul Talisman Sabre din Australia, cu forțe terestre, navale și aeriene.
Ștefan Ciochinaru: Prezenţa domnului Stoltenberg la Baza Kogălniceanu este dovada că eforturile susținute ale României din ultimii ani de a include Marea Neagră pe prima pagină a agendei NATO au dat în sfârșit roade
Publicat de Gabriel Stan,
14 februarie 2022, 13:04
Invitat a fost profesorul în ştiințe politice și jurnalistul Ștefan Ciochinaru, care a analizat situația geopolitică actuală și însemnătatea vizitei secretarului general al NATO la Mihail Kogălniceanu. Interviu de Cristian Dumitrașcu.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Bună dimineața! Bine ați venit la „Jurnal militar”!
Ștefan Ciochinaru:Bine v-am găsit!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Evenimentul săptămânii este, iată, vizita secretarului adjunct al NATO, Jens Stoltenberg, cu declarațiile la pachet, cu toată această mișcare de trupe din ultima săptămână. Cum interpretați această vizită și primele mesaje pe care Jens Stoltenberg le-a dat în baza de la Mihail Kogălniceanu?
Ștefan Ciochinaru:Vizita pe care a făcut-o, vineri, secretarul general al NATO în România nu a fost deloc o formalitate şi nici o chestiune exclusiv simbolică, a fost o chestiune cât se poate de angajată. Prezenţa domnului Stoltenberg, dar și a celorlalţi oficiali aliaţi, inclusiv a comandantului suprem al forțelor aliate, generalul Tod Wolters, la Baza Kogălniceanu este, după părerea mea, dovada că eforturile susținute ale României din ultimii ani de a include Marea Neagră pe prima pagină a agendei NATO au dat şi dau în sfârșit roade.
Declarațiile, de altfel, care au fost date şi care nu mă îndoiesc că voi fi preluate și de dumneavoastră, arată că toată această mișcare de la Baza Kogălncieanu este departe de a fi întâmplătoare.
Această bază nu e numai locul unde vor fi poziţionaţi iniţial cei 1.000 de soldaţi americani cu tehnica aferentă, care sunt, iată, dislocaţi în România pentru a descuraja tentaţiile militare ruse, probabil că este și punctul strategic militară al Alianţei la Marea Neagră, locul de unde NATO îşi desfăşoară şi misiunile de poliția în bazinul Mării Negre şi facilitatea militară pe care România doreşte să o transforme, prin investiţii, în cea mai mare bază NATO din Europa de Sud-Est – și când spun Europa de Sud-Est, am în vedere de aici rolul pe care este chemată România să îl joace în Europa de Sud-Est ca factor de stabiliatte şi de asigurare a echilibrului strategic în această zonă.
Cristian Dumitrașcu (realizator): De unde până acum, domnule Ciochinaru, eram la răscruce de vânturi în istorie aici, mereu în calea tuturor imperiilor, iată că probabil că este prima dată în istorie când acest loc este interpretat în favoarea noastră, corect din punct de vedere strategic.
Ștefan Ciochinaru:Este şi meritul mult hulitei clasei politice, domnule Dumitrașcu, care a avut totuși un consens în ultimii 30 de ani: integrarea în NATO şi în Uniunea Europeană.
Ca urmare a acestui consens politic, probabil singurul consens politic românesc, suntem astăzi în cea mai bună situație de securitate din istorie. Uitaţi-vă ce se întâmplă în Georgia, ceea ce se întâmplă în Ucraina, ce se întâmplă în alte spaţii vecine Federaţiei Ruse și gândiţi-vă cum ar fi fost ca România să nu fie membră NATO.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Nici nu vreau să mă gândesc cum ar fi fost. Dumneavoastră, printre multele lucruri pe care le-ați făcut, sunteți om de presă, ați lucrat chiar aici la noi, în Radio România și în televiziune, sunteţi om de comunicare.
Cum credeți că mai putem noi aveam forța să combatem această stare de îngrijorare pe care Rusia prin, sigur că da, prin toate elementele de multimedia pe care cu toții le știm, prin care Rusia încearcă să înfricoșeze opinia publică, încearcă să inducă o stare de teroare, într-un fel?
Ștefan Ciochinaru:Domnule Dumitraşcu, Rusia își face treaba ei. Ea poartă un război „tous azimuts” împotriva ordinii internaţionale actuale, împotriva Occidentului, îşi caută un nou loc sau, dacă vreţi, își caută un loc în noua lume care se naște şi inclusiv prin acest război informaţional. Aşa cum ei îşi fac treaba lor, problema nu cred că este asta, problema este cum ne facem noi treaba şi aici vreau să vă felicit pe dumneavoastră şi redacţia pe care o reprezentaţi, pentru că dumneavoastră vă faceţi treaba.
Ar trebui şi restul presei româneşti să îşi facă treaba, pentru că, vedeţi, vom avea din ce în ce mai mult treabă. Criza de azi din Ucraina este doar un episod din bătălia care are loc pentru schimbarea actualei ordini internaţionale. Este o bătălie purtată de puteri revizioniste şi autocrate precum Rusia, China, Iran sau Coreea de Nord împotriva lumii democratice, în frunte cu America, Europa, Japonia, Australia și, de ce nu, România.
Recent, cel mai relevant episod, după părerea mea, s-a consumat acum, la deschiderea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing, când domnul Putin s-a întâlnit, din nou, cu domnul Xi Jinping, liderul Chinei. A fost, atenţie, a 40-a întâlnire a celor doi buni prieteni politici, prilej de a-şi face şi daruri, după cum se obişnuieşte…
Cristian Dumitrașcu (realizator): 40 de întâlniri?
Ştefan Ciochinaru: 40 de întâlniri între cei doi. Vă daţi seama. Domnul Putin s-a dus cu milioane de metri cub de gaze, domnul Xi a răspuns cu credite pentru infrastructurile din Rusia, cu sprijin direct în criza din Ucraina.
Să ştiţi că fără sprijinul acesta al Chinei, Rusia nu cred că ar fi dezlănţuit acum această criză. Pe de altă parte, şi vreau să vă propun analizei acest lucru, este uimitor de observat ce gândire învechită, de secolul trecut, este instrumentată în această bătălie globală.
Rusia vorbeşte de adâncime strategică, acum, în secolul XXI, când planeta e înconjurată de sateliţi, iar o rachetă parcurge distanţele în minute. Uitaţi-vă, tot pentru exemplificare, care sunt noile condiţii anunţate de Rusia pentru detensionarea situaţiei de la graniţa cu Ucraina. Cere Ucrainei să renunţe la armele şi echipamentele militare primite în ultimul timp de la aliaţii săi.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Am văzut.
Ştefan Ciochinaru:De parcă nu ar şti de ce oamenii ăia au avut nevoie de arme. Şi mai cere, ce? Plecarea instructorilor militari occidentali din Ucraina. Astea erau marile probleme care nu lăsau Rusia să doarmă noaptea.
Şi, bineînţeles, Rusia mai vrea şi ca militarii ucraineni să nu se mai joace cu cei occidentali în exerciţii comune, că se împrietenesc prea tare. Vedeţi, Rusia, la fel ca şi prietena sa, China, de altfel, continuă să gândească în termeni de putere dominantă. Care e mai tare, ăla bifează.
Vedeţi cum a ignorat Moscova ţările europene în criza asta ucraineană, discutând numai cu America. Ei continuă să gândească „sfera mea şi sfera ta de influenţă” şi de-asta Rusia vrea să întoarcă ceasul vieţii în 1945, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, când şi-a luat partea, ca ţară învingătoare, jumătate de Europa.
Aşa cum a impus atunci neutralitatea perpetuă a Finlandei, aşa vrea acum să transforme Ucraina într-un teritoriu neutru, neavând nicio importanţă, dar chiar nicio importanţă ce gândesc sau ce vor oamenii aceia, ucrainenii.
Pentru Moscova, ei sunt tot un fel de ruşi de mâna a doua, a căror soartă tot Kremlinul e îndreptat a o decide. Vedeţi, inadecvarea acestui tip de gândire la vremurile de astăzi este uimitoare, repet, uimitoare. Nu mai suntem în 1945.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Foarte adevărat.
Ştefan Ciochinaru:Ce a făcut de fapt Rusia ameninţând Ucraina şi în felul acesta, întreaga Europă? A unit şi mai mult lumea occidentală, America şi Europa.
Ameninţarea cu pumnul a fost promovată de Moscova ca să înceapă procesul de negocieri cu Statele Unite, atenţie, nu cu statele europene, nu cu membrii europeni ai NATO; cu America.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă rog să daţi, totuşi, un mesaj corect oamenilor care ascultă, oamenilor despre care vorbeam că sunt îngrijoraţi şi sunt subtilul războiului informaţional. Stăm bine sau nu stăm bine?
Ştefan Ciochinaru:Stăm foarte bine, domnule Dumitraşcu. Bucureştiul, România, alături de Statele Unite, de NATO şi de Uniunea Europeană, joacă acum geopolitic la Marea Neagră şi, atenţie, în ziua în care Stoltenberg, secretarul general NATO, a fost la baza din Kogălniceanu, guvernul român a fost la Chişinău, în frunte cu primul ministru. În acelaşi timp, s-au petrecut lucrurile astea în care Federaţia Rusă încearcă să rescrie ordinea şi securitatea europeană şi internaţională.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulţumesc foarte mult. Ne mai întâlnim la „Jurnal militar” şi la „Subiectul săptămânii”. Invitat în această zi, la „Jurnal militar”, Ştefan Ciochinaru. Mulțumesc și vă mai așteptăm.
Peste 80 de tineri pianişti din România şi alte 18 ţări vor participa online, în perioada 28 – 31 octombrie, la a patra ediţie a concursului „Constanţa International Competition – Festival for Young Pianists”, a informat Primăria Constanţa.
În competiţie s-au înscris 81 de concurenţi din mai multe oraşe din România, dar şi din SUA, Marea Britanie, China, Indonezia, Vietnam, Polonia, Republica Cehă, Macedonia, Armenia, Rusia, Republica Moldova, Belgia, Slovacia, Ucraina, Malaezia, Thailanda, Turcia, Australia.
Competiţia va avea loc într-o singură etapă, pe următoarele grupe de vârstă: 7-9 ani, 10-12 ani, 13-15 ani, 16-18 ani, 19-28 ani. Se vor acorda premii în bani pentru toate categoriile de vârstă, recitaluri, 3 premii speciale „concert cu orchestră” şi masterclassuri de pian în România şi Germania. Premiile vor fi acordate tuturor categoriilor din concurs, fără discriminare de vârstă, etnie, naţionalitate sau alte criterii.
„Constanţa International Competition – Festival for Young Pianists” a debutat la Constanţa în anul 2018, din dorinţa de a susţine arta şi cât mai mulţi tineri pianişti din România şi din străinătate şi s-a dovedit a fi un succes.
Proiectul este finanţat de Primăria Municipiului Constanţa şi are o valoare totală de 82.200 lei.
Cercetătorii din Australia au declarat că au creat un nou tip de gel care ar putea remedia unele dintre afecţiuni cerebrale cauzate de boala Parkinson.
Gelul este realizat din aminoacizi naturali, care alcătuiesc proteinele. Hidrogelul acţionează ca vehicul care transferă în siguranţă celulele stem către creier.
Oamenii de şţiinţă australieni sunt de părere că procesul poate repara ţesutul afectat şi să înlocuiască neuronii pierduţi, care afectează pacienţii ce suferă de boala Parkinson.
Gelul se injectează ca lichid. În creier, el se transformă într-o substanţă gelationasă şi poate fi administrat în zonele afectate de Parkinson sau de un atac cerebral. Celulele stem pot primi apoi instrucţiuni de a crea neuroni de înlocuire.
Peste un milion de australieni au descărcat o aplicaţie pentru smartphone destinată urmăririi contactelor cu persoanele diagnosticate cu COVID-19, informează AFP.
Ministrul australian al Sănătăţii, Greg Hunt, a calificat drept „extraordinar” modul în care compatrioţii săi au adoptat această aplicaţie lansată duminică seară, care foloseşte tehnologia Bluetooth.
„COVIDSafe” îşi propune să ajute autorităţile să descopere toate persoanele care s-au aflat la mai puţin de 1,5 metri de o persoană purtătoare a virusului.
Oficialii din domeniul sănătăţii susţin că o utilizare masivă a aplicaţiei va contribui la ridicarea unora dintre restricţiile de circulaţie şi de adunare impuse în cadrul luptei împotriva epidemiei.
„Este vorba doar de a ne ajuta să găsim şi să alertăm orice persoană care ar putea fi expusă virusului”, a subliniat Hunt pentru Sky News.
Tinerii artişti vor urca pe scena din Braşov, joi şi vineri, 22-23 august, urmând ca sâmbătă, 24 august, în seara de gală, să aflăm unde va merge Marele Trofeu al celei de-a XIX-a ediţii a Festivalului Cerbul de Aur.
• Hituri românești, în concursul internațional de interpretare
• Big Band-ul Radio România și Orchestra Operei din Brașov vor acompania finaliștii concursului
Cerbul de Aur, cel mai mare festival internaţional de interpretare organizat în România, şi-a aflat concurenţii ediţiei 2019! 12 artişti din zece ţări intră în competiţia pentru premiile puse în joc, în valoare totală de 55 de mii de euro.
Juriul selecției – Crina Mardare, Cătălin Cățoiu, realizatorii de emisiuni radio Felix Crainicu (Radio România), Oliver Simionescu – DJ Olix (Kiss FM), Andreea Remeţan (Virgin Radio), Liana Stanciu, jurnalist TVR, şi Gabriel Scîrlet, regizor muzical TVR – a ales cei 12 finalişti ai concursului internaţional de interpretare.
Tinerii artişti vor urca pe scena din Braşov, joi şi vineri, 22-23 august, urmând ca sâmbătă, 24 august, în seara de gală, să aflăm unde va merge Marele Trofeu al celei de-a XIX-a ediţii a Festivalului Cerbul de Aur:
TAMARA (GEORGIA)
RALFS EILANDS (LETONIA)
VERONICA LIBERATI (ITALIA)
FLORIN RADUTA (ROMÂNIA)
ANNA ODOBESCU (REPUBLICA MOLDOVA)
ALFIE ARCURI (AUSTRALIA)
RENATE (ROMÂNIA)
CYNTHIA VERAZIE (CIPRU)
ELIZA G (ITALIA)
SYUZANNA MELQONYAN (ARMENIA)
MONIKA MARIJA (LITUANIA)
SARA DE BLUE (AUSTRIA)
Pentru concurenţi, urmează prima provocare: alegerea piesei din repertoriul românesc pe care o vor interpreta pe scena de la Braşov, din lista pusă la dispoziţie de organizatori.
Hituri românești, în concursul internațional de interpretare
Continuând o tradiție de peste jumătate de secol, concurenţii vor interpreta, alături de o piesă din repertoriul propriu, şi o melodie românească. Anul acesta, cei 12 finaliști ai concursului vor alege dintr-o selecție de piese care au făcut istorie în muzica românească în ultima jumătate de veac, de la Angela Similea și Mirabela Dauer la Delia sau Smiley:
1. Domnişoară, nu pleca (Ionel Tudor) – Gabriel Cotabiţă
2. Lalele (Temistocle Popa)
3. Ţărăncuţă (Ion Vasilescu)
4. Casa mea (Ion Cristinoiu) – Angela Similea
5. Morăriţa (Vasile Vasilache) – Mirabela Dauer
6. Ploaia şi noi (Vasile Vasilache jr) – Doina Badea / Angela Gheorghiu
7. Un actor grăbit (Bogdan Cristinoiu) – Laura Stoica
8. Fată dragă, nu fi tristă (Şerban Georgescu) – Mădălina Manole
9. Bună seara, iubite (Adrian Enescu) – Loredana
10. Cât de frumoasă eşti (Andrei Tudor) – Mihai Trăistariu
11. Dragostea rămâne (Adrian Cristescu) – Andra
12. Pleacă (Cornel Ilie, Mihai Sarghea) – Vunk & Antonia
13. Vara nu dorm (Ştefan Mihalache, Răzvan Costache) – Connect R
14. Mă ucide ea (Mihail Sandu, Sergiu Socaciu) – Mihail
15. Oficial, îmi merge bine (Eduard Andreianu, Sergiu Istrati, Andrei Maria, Marius Moga) – Simplu
16. Perfect fara tine (Teodor Chirilă,Toma Eugen Caminschi) – Vama
17. Pe aripi de vânt (Alexandru Pelin, Ovidiu Baciu) – Delia
18. Acasă (Şerban Cazan, Maria Andrei, Dorian Micu, Rareş Mititean)- Smiley
19. De la capăt (Victor Alastani, Gabriel Constantin, Adrian Cristescu, Călin Goia, Silviu Păduraru) – Voltaj
20. Ploaia (Roxana Andronescu, Cătălin Tuţă Popescu) – Spin
21. Creioane colorate (Felicia Donose, ȘŞerban Cazan, Maria Andrei) – Feli
22. Noapte caldă (Robert Anghelescu) – Bere Gratis & Sore
23. Ce are ea (Sandor Biro) – Delia
24. Cât de departe (Dan Bittman, Romeo Dediu, Tino Furtună,Edi Petroşel,Mugurel Vrabete) – Holograf
25. Apa (Loredana Groza) – Loredana
Foto. arhiva/Alexandru-Dolea
Tinerii artiști vor fi acompaniați de Big Band-ul Radio România și Orchestra Operei din Brașov, sub bagheta dirijorilor Ionel Tudor și Andrei Tudor.
A 19-a ediţie a Festivalului va avea loc în perioada 22 – 25 august, în Braşov, și va aduce numeroși artiști pe scena din Piața Sfatului. Pe lângă recitalurile vedetelor invitate, 12 finaliști ai concursului internațional de interpretare vor cânta pentru premii de peste 55 de mii de euro.
Festivalul se va încheia cu un spectacol folcloric care va reuni muzica populară tradiţională românească şi prelucrări de actualitate ale acestui gen muzical.
UPDATE ora 11:15 – Şoferul maşinii care a intrat într-o mulţime de pietoni joi la Melbourne, al doilea oraş ca mărime al Australiei, rănind 13 persoane, a acţionat ‘în mod deliberat’, a anunţat poliţia, informează AFP şi Reuters.
‘Din ceea ce am văzut, credem că este un act deliberat. Motivele nu sunt cunoscute’, a declarat presei comandantul poliţiei statului Victoria, Russell Barrett, la Melbourne (sud-estul Australiei).
Martori oculari au declarat la rândul lor reţelei TV Channel Ten că maşina a intrat în mod deliberat în pietoni joi la Melbourne, accelerând la circa 100 de kilometri pe oră înainte de a-i lovi, notează dpa.
Potrivit unui martor, maşina s-a îndreptat spre cel mai mare grup de pietoni care traversau pe trecere, apoi a accelerat din nou după ce a lovit oamenii şi i-a aruncat în aer în toate părţile.
Poliţia statului Victoria a anunţat că şoferul vehiculului şi un al doilea bărbat au fost arestaţi.
Treisprezece persoane au fost transportate la spital cu ambulanţele, unele victime fiind grav rănite.
Un vehicul a intrat în pietoni într-o intersecţie aglomerată de lângă principala gară din Melbourne (sud-estul Australiei) joi după-amiază la o oră de vârf, a anunţat poliţia, precizând că l-a arestat pe şofer, informează dpa.
‘Paramedicii acordă îngrijiri unui număr de douăsprezece persoane la locul incidentului petrecut (la intersecţia dintre) Flinders şi Elizabeth Street’, a declarat serviciul de ambulanţă al statului Victoria într-un comunicat.
Şapte persoane au fost transportate la spital, inclusiv un copil de vârstă preşcolară. Copilul are o leziune craniană şi se află în stare gravă.
Poliţia a declarat că asigură securitatea publicului în zona centrală a oraşului.
Zona era plină de oameni care făceau cumpărături de Crăciun, precum şi de copii aflaţi în vacanţa şcolară.
Un vehicul SUV Suzuki alb pare să fi trecut pe roşu la ora locală 16.40 (05.40 GMT), intrând în mulţime pe trecerea de pietoni.
Se pare că maşina s-a oprit după ce s-a lovit de un bloc de beton sau de semn de circulaţie.
Incidentul pare similar cu cel din ianuarie, când o maşină a intrat în pietoni în acelaşi loc, ucigând şase persoane şi rănind alte treizeci. Şoferul, Dimitrios Gargasoulas, urmează să fie inculpat pentru şase capete de acuzare de omor. El ar avea probleme de sănătate mintală, dar a făcut declaraţii pro-islamiste. Incidentul nu a fost încadrat ca act terorist.
După incidentul din ianuarie, blocuri de beton au fost amplasate în zonele pietonale din Melbourne şi din alte mari oraşe ale Australiei.
Publicat de Cristina Ion,
15 octombrie 2017, 08:24
Nestăpânită-i va fi fost Aurei Urziceanu dragostea de oameni, dacă a putut face un cântec precum acesta! Era deja o răsfăţată a publicului de jazz, după ce o descoperise marele Duke Ellington (şi apăruse alături de acesta la Carnegie Hall, în 1972); cântase cu Quincy Jones, Dizzie Gillespie, Thad Jones & Mel Lewis, şi alături de mari vocaliste, precum Sarah Vaughan şi Ella Fitzgerald, pe mari scene ale lumii; era a lumii, dar revenea mereu acasă, în România.
Muzicologul Florian Lungu a admirat-o şi prezentat-o în numeroase ocazii. În 1986, Aura a compus şi înregistrat, în ţară, în jur de 40 de melodii. Toate şlagăre. „Dor de viaţă”, pe versuri de Dan V. Dumitriu, a fost orchestrată de George Natsis şi lansată chiar la Sala Radio, cu ocazia concertului aniversar Aura Urziceanu & Radio Big Band, în 1987. Artista plecase apoi din nou în turnee, iar una din mătuşile sale, cu care ţinea legătura, îi spunea, bucuroasă, că „Dor de viaţă” se aude şi de şase ori pe zi la radio!
În Japonia, Brazilia, Australia, ca şi-n alte colţuri de lume, Aura Urziceanu şi-a obişnuit publicul nu doar cu teme de jazz, cu prelucrări după Bach, Paganini sau Enescu, ci şi cu folclor sau cu muzică pop. Brazilienilor le-a plăcut cel mai mult din întreg repertoriul româncei „Dor de viaţă”. Cu siguranţă, le-a evocat tuturor exuberanţa Carnavalului de la Rio! Cu toate că a interpretat, de-a lungul anilor, muzică în mai multe limbi, Aura Urziceanu a simţit că mesajul optimist al cântecului „Dor de viaţă” nu trebuie tradus, nici în portugheză şi nici măcar în engleză! Şlagărul se regăseşte pe albumul editat la Electrecord sub titlul „Dor de viaţă” , ca şi pe compilaţia „The Best of Aura”.
Un avion militar american s-a prăbușit în largul țărmurilor Australiei, potrivit US Marines.
Trei persoane sunt date dispărute, relatează AFP. 23 din cele 26 de persoane aflate la bordul avionului au fost salvate.
O anchetă a fost deschisă pentru stabilirea cauzelor accidentului.
Avionul armatei americane s-a prăbușit în Oceanul Pacific după ce a decolat de pe nava de asalt amfibie USS Bonhomme Richard LHD 6.
Avionul și nava se aflau în largul țărmurilor statului australian Queensland pentru participarea la exercițiul militar americano-australian Talisman Sabre, care tocmai s-a încheiat.
Într-o zi de florar (16), era anul 1938, a văzut lumina zilei, în comuna Groşi-Maramureş, cel ce avea să dea instrumentului popular, taragotul, sunetele harului divin. „Noi avem în tradiţie instrumentele de lemn şi i-am dat taragotului personalitate cu trăirile interioare, cu dăruirea, cu sufletul meu”. Sunt mărturisiri ale celui ce a făcut să răsune tăriile cerului prin sunetele taragotului purtător de dor românesc. Maramureşan prin origine, trăind peste 40 de ani la Cluj, unde a plecat „cu câţiva bănuţi într-o desagă” pentru a învăţa la Liceul de muzică din inima Ardealului, va urma cursurile Academiei de muzică „Gh. Dima”, fiind licenţiat în oboi. Solist instrumentist şi dirijor al tarafului Ansamblului „Mărţişorul” al Casei de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca din 1962, Dumitru Fărcaş va participa la peste 100 de concerte în turnee organizate în Europa, S.U.A., Australia, Africa, Asia. „Cel mai aproape de mine mă simt când ajung la Ţebea, la Alba, la Sarmisegetusa, pe la căminele culturale, unde umblam uneori cu Nichita Stănescu şi Tudor Gheorghe” – declara maestrul într-un interviu, în 1994, lui Ion Parhon. Cofondator al Fundaţiei culturale româno-americane, membru la Fundaţiei ETHNOS, cetăţean de onoare al oraşelor Phenian, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Baia Mare, membru al Uniunii Artiştilor Muzicieni din Elveţia „SUISSA” şi laureat al Institutului Smithsonian – Washington DC, Dumitru Fărcaş va fi deţinătorul trofeelor de aur (Discul de Aur al Academiei Franceze „Charles Cros”, Colierul de Aur, Medalia de Aur pentru cel mai bun şef de orchestră) de la Dijon, Franţa. Profesor universitar doctor al Academiei de Muzică din Cluj-Napoca, Dumitru Fărcaş va fi înnobilat cu cea mai înaltă distincţie a unei instituţii universitare: Doctor Honoris Causa.
Numit pe bună dreptate Voievod al taragotului, Dumitru Fărcaş va uimi lumea prin repertoriul bogat alcătuit din doine, balade, cântece şi dansuri, culese din Maramureş, dar şi de pe alte meleaguri ale Transilvaniei şi ale Banatului.
„În mâinile lui Dumitru Fărcaş, taragotul exersează o putere magică şi o forţă sugestivă ce trece de la magie la mister” – definea prezenţa sa muzicală elveţianul Marcel Cellier.
Impresionat de sunetele venite parcă din Înalt ale taragotului lui Dumitru Fărcaş, Fănuş Neagu îi creiona profilul muzical: „Dumitru Fărcaş multiplică la nesfârşit mândria Ardealului, împărţind-o, plin de dragoste, întregii ţări”:
Cel mai sugestiv însă se caracterizează însuşi maestrul Dumitru Fărcaş: „Înainte de a cunoaşte instrumentul, i-am receptat timbrul, care îmi exprimă sufletul. Îmbinările sale de sunet sunt ale tulnicului, trâmbiţei şi buciumului. Nu e nici corn, nici clarinet, nici oboi etc., ci din toate câte ceva pe deasupra. Poetul Nichita Stănescu a inventat, în ce mă priveşte, cuvântul „a taragota” şi spunea că „Dacă Bach a fost un got, Fărcaş este un taragot” (în interviul acordat lui Augustin Cosmuţa, 1988).
Dumitru Fărcaş despre taragot: “Noi suntem singura ţară în lume unde muzica populară se cântă cu taragotul”.
“Taragotul exprimă toate stările sufleteşti: de la melancolie la extaz; are blândeţe, dar şi stridenţe. Este un instrument pastoral, cu timbru adânc, apropiat de vocea umană, ce slujeşte bine repertoriului Maramureşului şi al Ţării Moţilor”.
“Vreau să las cât mai multe glasuri acestui instrument, pentru veşnicie”.
Dumitru Fărcaş – un nume de rezonanţă unică într-o Galerie a interpreţilor de muzică populară la Radio România Regional, o rubrică realizată şi prezentată de Gabriela Rusu-Păsărin
Suita din Ţara Moţilor – Sursa: Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune Hora oilor – Sursa: Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune Mărunţelul din Groşi – Sursa: Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune Horea lui Pintea – Sursa: Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune
Justiţia australiană a dispus miercuri stoparea unui vast proiect minier al grupului indian Adani, care ameninţa – potrivit apărătorilor mediului înconjurător – Marea Barieră de Corali, intrată din 1981 în Patrimoniul Umanităţii.
Această decizie a fost salutată de ecologişti, dar grupul indian şi-a anunţat imediat hotărârea de a continua realizarea acestui proiect în care prevede să investească 16,5 miliarde de dolari australieni (11,8 miliarde de euro).
‘Curtea federală a anulat oficial aprobarea acordată’ de autorităţile administrative proiectului de exploatare a unei uriaşe mine de cărbuni în statul Queensland şi extinderea unui port din apropierea Marii Bariere de Corali cu scopul de a exporta cărbunele astfel extras, a anunţat Ministerul Mediului.
Australia dăduse undă verde în iulie 2014 grupului Adani pentru exploatarea acestei mine care urma să producă în fiecare an 60 de milioane de tone de cărbune termic în centrul statului Queensland, construirea unei legături feroviare de 189 km şi extinderea unui port pentru exportul cărbunilor la Abbot Point.
Asociaţii de apărare a mediului contestaseră această aprobare, argumentând că proiectul urma să genereze mari cantităţi de gaze cu efect de seră, prin consecinţele negative asupra speciilor vulnerabile şi ‘cel mai slab bilanţ de mediu’ al grupului indian.
Ele au estimat, de asemenea, că proiectul ar avea consecinţe negative asupa Marii Bariere de Corali prin exportul de cărbuni prin Abbot Point şi au denunţat impactul său asupra climatului.
Filmul documentar România în Afganistan, despre cei 12 ani de prezenţă românească în teatrul de operaţii din Afganistan, a fost selectat pentru a participa în concurs la cea de-a şasea ediţie a Festivalului Internaţional de Film Istoric şi Militar din Polonia – Varşovia, 8-12 septembrie. Documentarul Radio România Actualităţi s-a calificat la categoria documentar militar, alături de producţii din 19 ţări, printre care Polonia, Franţa, Australia, Canada, Iran, Spania sau Elveţia.
Documentarul, marca Radio România Actualităţi, semnat de jurnaliştii Mario Balint şi Ilie Pintea şi avându-l ca producător pe Nicu Popescu, a fost realizat de reporterii Radio România cu sprijinul Statului Major General, în condiţiile dificile de climă şi securitate impuse de teatrul de operaţii din Afganistan. Trimişii speciali ai radioului public au însoţit trupele româneşti în linia întâi şi au reuşit să surprindă cele mai importante informaţii, imagini şi mai ales sentimentele militarilor români aflaţi în luptă.
Echipajul masculin de patru rame fără cârmaci al României a ocupat locul al treilea la concursul de Cupă Mondială la canotaj de la Lucerna, Elveţia.
Pe primele două locuri s-au situat reprezentanţii Australiei şi ai Italiei. În proba feminină de 8+1, România s-a clasat pe locul 4. Victoria a revenit Canadei, urmată de Noua Zeelandă şi Marea Britanie.
La Cupa Mondială de la Lucerna au participat canotori din 48 de ţări.
Miercuri, 1 iulie 2015, la Palatul Elisabeta a avut loc, în prezenţa Alteţelor Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu, o seară dedicată Conferinţei Internaţionale Media 2020 – Bringing Media to the Future, organizată la Bucureşti de Radio România şi de Uniunea Audiovizualului Asia-Pacific.
Cu acest prilej a fost încheiat un protocol de colaborare între Casa Majestăţii Sale Regelui Mihai şi Societatea Română de Radiodifuziune ce prevede recunoaşterea reciprocă a legitimităţii, utilităţii şi notorietăţii, precum şi cooperarea între cele două instituţii.
Documentul a fost semnat, în Sala Regilor, în prezenţa Alteţelor Lor Regale, de către domnul Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune şi domnul Ion Tucă, director al Casei Majestăţii Sale Regelui Mihai.
Cele două părţi vor colabora în continuare pentru desfăşurarea unor evenimente găzduite de cele două instituţii, pentru promovarea acestora şi pentru dezvoltarea unor proiecte comune.
La dineul oferit de Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu au participat profesionişti mass-media din Statele Unite ale Americii, Australia, Japonia, India, Thailanda, Malaezia, Sri Lanka, Myanmar, Arabia Saudită, Pakistan, Iran, Marea Britanie, Germania, Olanda, Italia, Vatican, Irlanda, Austria, Ungaria, Turcia şi România, prezenţi la Bucureşti cu prilejul Conferinţei Internaţionale Media 2020 – Bringing Media to the Future.
Conferinţa Internaţională Media 2020 – Bringing Media to the Future a avut loc în zilele de 30 iunie – 1 iulie, fiind primul eveniment de acest gen organizat de Uniunea Audiovizualului Asia-Pacific în Europa. Conferinţa a abordat modul în care mass-media va evolua în următorii cinci ani. La eveniment au luat parte manageri din industria media, jurnalişti, producători, specialişti în platforme radio digitale şi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale media de pe patru continente: Europa, Asia, America şi Australia.
Radio România şi ABU organizează la Bucureşti Conferinţa Media 2020
Publicat de Andrei Cretoiu,
29 iunie 2015, 15:00 / actualizat: 30 iunie 2015, 9:11
Profesionişti din industria media, experţi, conducători de medii publice şi private, personalităţi ale Uniunii Audiovizualului Asia-Pacific (ABU), precum şi ale altor organisme internaţionale din Asia, Europa, America şi Australia se vor reuni între 30 iunie şi 1 iulie la Bucureşti, în cadrul Conferinţei „Media 2020 – Bringing Media to the Future”, organizată de Radio România şi ABU.
Deschiderea conferinţei va avea loc marţi, 30 iunie, ora 9:00, la hotel Radisson Blu, în prezenţa Ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.
Acesta este primul eveniment pe care ABU, cea mai mare organizaţie de cooperare audiovizuală pe plan mondial, acceptă să îl organizeze în afara spaţiului geografic Asia – Pacific. Conferinţa se va concentra pe modul în care mass-media va evolua în următorii cinci ani. Agenda conferinţei acoperă subiecte de primă importanţă, cu care se confruntă industria mass-media aflată în plină reconfigurare: Peisajul media în 2020 – tendinţe în dezvoltarea mass-media, Consumul de radio şi de conţinut TV prin new media, telefoane mobile, internet (OTT), platforme hibride etc, Crearea de conţinut atractiv, interactiv, generator de audienţă, Media pentru copii, Producţii tv în UHD.
Participanţii, sosiţi la Bucureşti de pe patru continente, vor aborda transformările fundamentale care se produc deja în industria media şi provocările viitorului. Acest eveniment de anvergură este o oportunitate extraordinară pentru România, ţară europeană ce devine în acest context o punte de legătură între media audiovizuală din Europa şi Asia.
Programul evenimentului şi alte amănunte, pe http://abumedia2020.radioromania.ro/
În imagine, Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General Radio România, împreună cu dr. Javad Mottaghi, Secretarul General al ABU.
Discursuri la deschiderea conferintei: Presedintele Director General al Societatii Romane de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, Ministrul de externe,...
Consiliul de Securitate urmează să adopte in această după-amiază o rezoluţie în care li se cere separatiştilor proruşi acces liber şi în siguranţă la locul prăbuşirii avionului companiei Malaysia Airlines, în estul Ucrainei
Textul, iniţiat de Australia si sprijinit în special de Franţa, cere tuturor ţărilor si protagoniştilor din regiune – printre care Rusia – să colaboreze pe deplin la „o anchetă internaţională completă, minuţioasă si independentă’.
El mai cere să înceteze imediat toate activităţile militare, inclusiv din partea grupărilor armate (separatiste), în zona adiacentă prăbuşirii avionului pentru a facilita această anchetă.
Documentul condamnă în termenii cei mai fermi cu putinţă atacul care a doborât avionul si cere ca persoanele vinovate să fie trase la răspundere.
Australia a pierdut 28 de cetăteni în respectiva tragedie aeriană care s-a soldat cu moartea a 298 de persoane, în majoritate olandezi.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
