Adrian Gîtman (realizator rubrică): După un an de mandat în cadrul misiunii EUFOR ALTHEA din Bosnia și Herțegovina, generalul de brigadă Ovidiu Lungu a predat funcția de șef de Stat Major reprezentantului Austriei, generalului de brigadă Herbert Sailer.
La cermonia desfășurată în Camp Butmir a participat și Simona Cojacaru, secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale din Ministerul Apărării Naționale.
Oficialul român a evidențiat cu această ocazie importanţa strategică a Balcanilor de Vest pentru securitatea eurorantică și angajamentul României în cadrul EUFOR ALTHEA, operaţie care are un rol cheie în sprijinirea autorităților locale pentru mențirea unui mediu stabil în regiune.
Țara noastră are dizlocați în misiunea din Bonia și Herțegovina peste 300 de militari.
Gabriela Saksa (realizator rubrică): Artileriștii antiaerieni membri ai detașamentului „Iron Cheetahs”, dislocat în Polonia, au participat alături de partenerii Grupului de luptă NATO la evenimentele dedicate Zilei Armatei Poloneze.
Pe 15 august s-au împlinit 103 ani de la atacul polonez decisiv de la Varșovia, care a avut loc în timpul războiului polono-bolşevic.
Cu detalii de la evenimentele la care au fost prezenți militarii români vine căpitanul Gabriela Nohai, ofițerul de informare și relații publice al celui de-al 13-lea detașament românesc dislocat în Polonia: Cel mai mare eveniment a avut loc în capitala Poloniei, Varșovia, unde am defilat cu un pluton de aproximativ 40 de militari și cu trei complexe antiaeriene Ghepard, alături de ceilalți aliați din cadrul Grupului de luptă.
Gabriela Saksa (realizator rubrică): Rămânem pe continentul european, iar din Polonia ajungem în Balcanii de Vest, acolo unde un pluton de manevră aparținând Batalionului 22 Infanterie „Romanați” din Caracal acționează în cadrul misiunii EUFOR Althea.
Aflat la cea de a treia rotație, plutonul de manevră este integrat în batalionul multinațional al misiunii, alături de forțe din Austria, Bulgaria, Turcia și Ungaria.
Infanteriștii olteni participă la misiuni în sprijinul autorităților locale, având ca scop menținerea unui climat de securitate și stabilitate, concomitent cu dezvoltarea și instruirea forțelor armate din Bosnia și Herțegovina.
Cu detalii despre interacțiunea cu populația locală vine locotenentul Cristian Tilică, comandantul plutonului de manevră dislocat în Bosnia și Herțegovina: În general, populația civilă are o atitudine pozitivă față de noi. În unele locuri am fost surprinși să vedem că oamenii cunosc și câteva cuvinte în limba română.
În Mostar, spre exemplu, ne-am întâlnit cu un cetățean care lucrase la o fabrică de mezeluri în Cluj-Napoca și primul lucru pe care l-a făcut atunci când ne-a văzut a fost să ne salute în limba română.
Gabriela Saksa (realizator rubrică): Ultimele vești de astăzi le primim din Republica Centrafricană, acolo unde, din 2016, Uniunea Europeană desfășoară misiunea European Union Training Mission, de instruire militară pentru susținerea reformei apărării, în cadrul unui proiect mai amplu al sectorului de securitate, în strânsă coordonare cu alte misiuni internaționale de sprijin.
Ajutorul acordat acestei țări pe parcursul ultimilor ani s-a materializat în implementarea unor noi concepte strategice, concomitent cu recrutarea de militari, instruirea acestora, operaționalizarea structurilor militare și dislocarea lor pe întreg teritoriul național. Comandorul Ionuț Clapon, șeful echipei românești, ne vorbește despre coeziunea creată între detașamentele țărilor participante la misiunea Uniunii Europene în Republica Centrafricană: S-a creat un grup unit și coeziunea este destul de bună, chiar foarte bună între militari. Am reușit, după o anumită perioadă, să spunem de o săptămână, două, să depășim barierele lingvistice.
Și aici nu mă refer la necunoașterea limbii în sine, ci la înțelegerea cât mai profundă a anumitor dialecte, moduri de pronunțare a limbii, fie engleză, fie franceză.
Și suntem o echipă de profesioniști care încercăm să ducem lucrurile la bun sfârșit și finalitatea să fie una de bun augur pentru Republica Centrafricană și pentru populația civilă.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Palatul Cercului Militar Național din București a găzduit Conferința internațională „Războaiele de independență – diplomație și societate. Noi perspective și abordări ale problemei orientale 1875-1878”, dedicată sărbătoririi Zilei Independenței Naționale a României.
Manifestarea a fost organizată de Institutul pentru Studii Politice, de Apărare și Istorie Militară, cu prilejul împlinirii a 145 de ani de la proclamarea Independenței de Stat a României.
Conferința a reunit istorici și specialiști din numeroase institute de cercetare și universități de prestigiu din România, Austria, Bulgaria, Germania, Italia, Marea Britanie, Republica Moldova, Serbia și Turcia.
Şi tot la Cercul Militar Național a avut loc joi o ceremonie dedicată împlinirii a 90 de ani de la stabilirea recordului mondial absolut la parașutism, realizat de Smaranda Brăescu la 19 mai 1932, în urma unui salt de la înălțimea de 7.233 m.
Smaranda Brăescu a participat voluntar în cel de-al Doilea Război Mondial ca pilot în Escadrila Albă de avioane sanitare. Anul 2022 a fost instituit de Parlamentul României ca „Anul Smaranda Brăescu”.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Începând cu anul 2015, România participă în cadrul misiunii de pregătire a Uniunii Europene ‘European Union Trianing Mission’ la implementarea eforturilor europene de reconstrucţie a forţelor armate centrafricane.
Această misiune are drept scop oferirea de asistenţă autorităţilor Republicii Centrafricane pentru reconstituirea sectorului naţional de apărare, grav afectat în ultimul deceniu de instabilitate şi de acţiunile grupurilor armate.
Desfăşurarea acestei misiuni se face pe trei axe, la nivel strategic, cooperativ şi tactic. Locotenent-colonelul Olimpiu Golea, observator militar în Republica Centrafricană.
Olimpiu Golea:În Republica Centraficană, în Bangui, unde sumtem noi dislocaţi, nu există atacuri, dar au fost incidente şi tot timpul planează acest risc. Sigur că da, există tot timpul informaţii despre grupuri armate care vor să pună presiune pe instituţiile statului. Rămâne imprevizibil.
Teodora Mazere (realizator rubrică): De la Ecuador ne îndreptăm spre Europa, mai precis, în Polonia, acolo unde acţionează ‘Gheparzii de Fier’. Militarii contingentului românesc au participat zilele acestea alături de aliaţii grupului de luptă, cât şi de militarii Brigăzii 15 Mecanizate din Polonia la exerciţiul Puma 22.
Poligonul South Hills, aflat în proximitatea bazei de antrenamente Bemowo Piskie, a fost în locul de desfăşurare al acestei acţiuni. În cadrul exerciţiului tactic cu trageri de luptă au fost folosite şi aparate de zbor de tip F-16 Fighting Falcon şi MIG-24 Hind.
Experienţa dobândită pe parcursul celor cinci luni de misiune şi-a spus cuvântul, artileriştii antiaerieni dobrogeni reuşind să angajeze cu precizie şi rapiditate toate ţintele aeriene materializate de plutonul de aruncătoare al aliaţilor americani.
Rămânem pe bătrânul continent şi coborâm în Balcani, mai precis, în Bosnia şi Herţegovina, acolo unde în cadrul Rezervei Intermediare pentru Operaţia EUFOR ALTHEA, acţionează şi compania formată din 133 de militari ai Batalionului 22 Infanterie ‘Romanaţi’ din Caracal.
Dislocaţi la începutul lunii martie, ‘Scorpionii Verzi’ desfăşoară misiuni în sprijinul autorităţilor locale, având ca scop menţinerea unui climat de securitate şi stabilitate în Bosnia şi Herţegovina. Alături de compania românească au fost activate companiile de rezervă din Bulgaria, Slovacia şi Austria. Locotenentul Andrei Murariu, comandantul companiei de infanterie din cadrul Rezervei Intermediare pentru Operaţii EUFOR ALTHEA:
Andrei Murariu:Dislocarea noastră s-a făcut atât cu personal, cât şi cu tehnică militară. Spre exemplu, vehicule blindate de trupe, autospeciale EOD, camioane. O parte dintre vehicule, în special cele uşoare, au fost transportate pe cale rutieră, pe roţi, iar celelalte, pe trailere. Am reuşit să trecem peste faza de integrare până acum. Totul s-a realizat prin sprijinul plutonului deja dislocat aici şi a comandamentului batalionului.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Încheiem rubrica misiunilor internaţionale cu o veste tristă. Plutonierul-adjutant Gabi-Victor Roman, aflat în misiune în Kosovo, a decedat luni, 14 martie, din cauza unor afecţiuni medicale. În vârstă de 43 de ani, militarul român acţiona în cadrul misiunii KFOR şi urma să se întoarcă în ţară în luna aprilie.
Trupul neînsufleţit al camaradului nostru a fost adus miercuri în ţară, ceremonia militară de repatriere având loc la Baza Aeriană Boboc. Veteran al teatrelor de operaţii din Irak şi Afganistan, plutonierul-adjutant Gabi-Victor Roman era angajat al Ministerului Apărării Naţionale din anul 2000.
Reprezentanta României, Roxen, cu piesa „Amnesia”, nu s-a calificat în finala celei de-a 65-a ediţii Eurovision 2021, în urma primei semifinalei a concursului cântecului european, ce a avut loc marţi seara.
În finala Eurovision 2021, după prima semifinală, s-au calificat reprezentanţii următoarelor ţări: Norvegia, Israel, Rusia, Azerbaijan, Malta, Lituania, Cipru, Suedia, Belgia, Ucraina.
Alţi zece artişti se vor califica din a doua semifinală, celor 20 de finalişti urmând să li se alăture, în actul final din 22 mai, reprezentanţii ţării gazdă şi ai Big Five, cele cinci ţări fondatoare Eurovision – Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie.
În cea de-a doua semifinală a concursului, care va avea loc joi, vor intra San Marino, Estonia, Republica Cehă, Grecia, Austria, Polonia, Republica Moldova, Islanda, Serbia, Georgia, Albania, Portugalia, Bulgaria, Finlanda, Letonia, Elveţia, Danemarca.
Artiştii finalişti au fost aleşi în urma votului publicului – prin telefon, SMS sau aplicaţia online oficială – şi al juriilor de specialitate din ţările participante, ponderile fiind egale.
Începând din anul 2017, Institutul Inovaţie în Politică, o organizaţie privată, non-partizană, susţinută de cetăţeni din numeroase ţări europene acordă anual Premiile Inovaţie în Politică.
Premiile Inovaţie în Politică au fost create spre a recunoaşte pe politicienii curajoşi şi proiectele lor inovatoare în ţările membre ale Consiliului Europei.
Scopul premierii este de a recunoaşte şi susţine politicienii care au curajul să aducă inovaţii, sunt creativi şi obţin rezultate, indiferent de afiliere şi nivel regional.
Calitatea vieţii depinde de felul în care politica este practicată, şi este nevoie de apărarea şi prezervarea valorilor europene: drepturile umane,echilibrul social şi democraţia.
Proiectele au fost împărţite în următoarele categorii: Calitatea vieţii, Economie, Ecologie, Educaţie, Democraţie, Digitalizare, Drepturi Umane, Dezvoltare regională şi Comunitate.
Datorită pandemiei de coronavirus a mai fost adăugată o categorie: Confruntând Covid-19.
Cel mai important criteriu pentru evaluare este inovaţia. Proiectul trebuie să fie inovator în timp ce se confruntă cu o provocare în sfera sa de influenţă (municipalitate, regiune sau ţară). Inovaţia nu trebuie să fie o premieră mondială. Ceea ce contează este o nouă abordare în ţara sau regiunea în care proiectul este realizat, şi o adaptare abilă la cultura şi nevoile locale.
Anul acesta au participat la competiţie 398 de proiecte politice dintr-un număr de 22 de ţări.
Sunt 90 de finalişti, şi vor fi 9 câştigători.
Proiectele au fost jurizate de un număr de peste 1000 de cetăţeni europeni.
În luna noiembrie se va anunţa numele finaliştilor şi câştigătorilor. Din 2017 până în 2019 laureaţii au fost sărbătoriţi printr-o conferinţă şi o gală de premiere.
Din păcate, din cauza pandemiei de coronavirus aceste evenimente nu vor avea loc în acest an.
Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis ca românii care sosesc din 17 state europene să nu mai intre în carantină sau autoizolare. De asemenea, zborurile către şi dinspre respectivele ţări se vor relua. Statele europene sunt Austria, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croaţia, Elveţia, Germania, Grecia, Islanda, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Malta, Norvegia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.
Zborurile se vor relua în condiţiile stabilite de starea de alertă şi de măsurile care se aplică pe durata acesteia, pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.
Hotărârea a intrat în vigoare astăzi, de la ora 0:00.
Lista va fi actualizată săptămânal, în fiecare zi de luni, de către Institutul Naţional de Sănătate Publică.
Este posibil ca noi ţări să fie introduse pe listă sau altele eliminate, în funcție de situația epidemiologică.
Cea de-a XV-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte Bookfest, programată în perioada 27-31 mai, a fost anulată, anunţă organizatorii.
Anul acesta, Japonia era țara invitată la Bookfest.
„O sărbătoare a cărţii are în centrul său bucuria împărtăşită în jurul cuvântului tipărit şi al autorilor acestuia şi nu putem permite ca un astfel de eveniment să fie umbrit de vreun risc sanitar pe care îl putem evita. Mulţumim tuturor iubitorilor de carte ce fac posibilă existenţa Salonului Internaţional de Carte Bookfest şi sperăm să ne putem reîntâlni, în condiţii normale, la următoarele ediţii Bookfest”, se arată în comunicat.
La Salonul Internaţional de Carte Bookfest de anul trecut au fost prezenţi peste 150 de expozanţi, programul celor cinci zile cuprinzând peste 400 de evenimente, de la lansări şi dezbateri până la proiecţii cinematografice şi evenimente interactive. Invitatul de onoare al ediţiei 2019 a fost Marea Britanie.
La ediţiile internaţionale anterioare ţările invitate au fost: Spania, Ungaria, Franţa, Ţările de limbă germană (Germania, Austria, Elveţia), Polonia, Cehia, Israel, Suedia şi SUA.
Salonul de Carte Bookfest are ediţii locale în Timişoara, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Braşov şi o altă ediţie internaţională la Chişinău.
Comisia de Bugete a aprobat marți un ajutor de 293,5 milioane EUR din Fondul de Solidaritate al UE, în urma catastrofelor care au avut loc în Austria, Italia și România în anul 2018.
Ajutorul de 293,5 milioane EUR din Fondul de Solidaritate al UE se împarte astfel: 277,2 milioane EUR pentru Italia, urmare a ploilor abundente, vânturilor puternice, inundațiilor și alunecărilor de teren din toamna anului 2018; 8,1 milioane EUR pentru Austria urmare a acelorași fenomene meteorologice și 8,2 milioane EUR pentru regiunea de nord-est a României urmare a inundațiilor din vara anului 2018. Propunerea a fost aprobată cu 35 de voturi pentru, un vot împotrivă și trei abțineri.
Deputații europeni încurajează susținerea pentru cercetare la nivel UE și Erasmus
Membrii PE au aprobat, cu 31 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și o abținere, o creștere cu 100 milioane EUR pentru programele de referință ale UE: Orizont 2020 (80 milioane EUR pentru cercetare) și Erasmus+ (20 milioane EUR pentru mobilitatea tinerilor), urmare a deciziei Parlamentului European și a Consiliului în cadrul acordului privind bugetul UE 2019 din decembrie 2018.
De asemenea, membrii Comisiei Bugete a PE au decis, cu 32 de voturi pentru, 4 împotrivă și o abținere, să restituie statelor membre 1,8 miliarde EUR din bugetul pentru 2018, prin scăderea contribuției la bugetul UE. Acesta este un exercițiu anual, surplusul provenind de obicei din dobânzi și penalități încasate de Comisia Europeană și din programe europene implementate parțial.
Următoarele etape
Toate proiectele de rapoarte trebuie să fie aprobate de plenul Parlamentului, în cadrul sesiunii PE din 16 – 19 septembrie, de la Strasbourg și de Consiliul UE.
Tinerii artişti vor urca pe scena din Braşov, joi şi vineri, 22-23 august, urmând ca sâmbătă, 24 august, în seara de gală, să aflăm unde va merge Marele Trofeu al celei de-a XIX-a ediţii a Festivalului Cerbul de Aur.
• Hituri românești, în concursul internațional de interpretare
• Big Band-ul Radio România și Orchestra Operei din Brașov vor acompania finaliștii concursului
Cerbul de Aur, cel mai mare festival internaţional de interpretare organizat în România, şi-a aflat concurenţii ediţiei 2019! 12 artişti din zece ţări intră în competiţia pentru premiile puse în joc, în valoare totală de 55 de mii de euro.
Juriul selecției – Crina Mardare, Cătălin Cățoiu, realizatorii de emisiuni radio Felix Crainicu (Radio România), Oliver Simionescu – DJ Olix (Kiss FM), Andreea Remeţan (Virgin Radio), Liana Stanciu, jurnalist TVR, şi Gabriel Scîrlet, regizor muzical TVR – a ales cei 12 finalişti ai concursului internaţional de interpretare.
Tinerii artişti vor urca pe scena din Braşov, joi şi vineri, 22-23 august, urmând ca sâmbătă, 24 august, în seara de gală, să aflăm unde va merge Marele Trofeu al celei de-a XIX-a ediţii a Festivalului Cerbul de Aur:
TAMARA (GEORGIA)
RALFS EILANDS (LETONIA)
VERONICA LIBERATI (ITALIA)
FLORIN RADUTA (ROMÂNIA)
ANNA ODOBESCU (REPUBLICA MOLDOVA)
ALFIE ARCURI (AUSTRALIA)
RENATE (ROMÂNIA)
CYNTHIA VERAZIE (CIPRU)
ELIZA G (ITALIA)
SYUZANNA MELQONYAN (ARMENIA)
MONIKA MARIJA (LITUANIA)
SARA DE BLUE (AUSTRIA)
Pentru concurenţi, urmează prima provocare: alegerea piesei din repertoriul românesc pe care o vor interpreta pe scena de la Braşov, din lista pusă la dispoziţie de organizatori.
Hituri românești, în concursul internațional de interpretare
Continuând o tradiție de peste jumătate de secol, concurenţii vor interpreta, alături de o piesă din repertoriul propriu, şi o melodie românească. Anul acesta, cei 12 finaliști ai concursului vor alege dintr-o selecție de piese care au făcut istorie în muzica românească în ultima jumătate de veac, de la Angela Similea și Mirabela Dauer la Delia sau Smiley:
1. Domnişoară, nu pleca (Ionel Tudor) – Gabriel Cotabiţă
2. Lalele (Temistocle Popa)
3. Ţărăncuţă (Ion Vasilescu)
4. Casa mea (Ion Cristinoiu) – Angela Similea
5. Morăriţa (Vasile Vasilache) – Mirabela Dauer
6. Ploaia şi noi (Vasile Vasilache jr) – Doina Badea / Angela Gheorghiu
7. Un actor grăbit (Bogdan Cristinoiu) – Laura Stoica
8. Fată dragă, nu fi tristă (Şerban Georgescu) – Mădălina Manole
9. Bună seara, iubite (Adrian Enescu) – Loredana
10. Cât de frumoasă eşti (Andrei Tudor) – Mihai Trăistariu
11. Dragostea rămâne (Adrian Cristescu) – Andra
12. Pleacă (Cornel Ilie, Mihai Sarghea) – Vunk & Antonia
13. Vara nu dorm (Ştefan Mihalache, Răzvan Costache) – Connect R
14. Mă ucide ea (Mihail Sandu, Sergiu Socaciu) – Mihail
15. Oficial, îmi merge bine (Eduard Andreianu, Sergiu Istrati, Andrei Maria, Marius Moga) – Simplu
16. Perfect fara tine (Teodor Chirilă,Toma Eugen Caminschi) – Vama
17. Pe aripi de vânt (Alexandru Pelin, Ovidiu Baciu) – Delia
18. Acasă (Şerban Cazan, Maria Andrei, Dorian Micu, Rareş Mititean)- Smiley
19. De la capăt (Victor Alastani, Gabriel Constantin, Adrian Cristescu, Călin Goia, Silviu Păduraru) – Voltaj
20. Ploaia (Roxana Andronescu, Cătălin Tuţă Popescu) – Spin
21. Creioane colorate (Felicia Donose, ȘŞerban Cazan, Maria Andrei) – Feli
22. Noapte caldă (Robert Anghelescu) – Bere Gratis & Sore
23. Ce are ea (Sandor Biro) – Delia
24. Cât de departe (Dan Bittman, Romeo Dediu, Tino Furtună,Edi Petroşel,Mugurel Vrabete) – Holograf
25. Apa (Loredana Groza) – Loredana
Foto. arhiva/Alexandru-Dolea
Tinerii artiști vor fi acompaniați de Big Band-ul Radio România și Orchestra Operei din Brașov, sub bagheta dirijorilor Ionel Tudor și Andrei Tudor.
A 19-a ediţie a Festivalului va avea loc în perioada 22 – 25 august, în Braşov, și va aduce numeroși artiști pe scena din Piața Sfatului. Pe lângă recitalurile vedetelor invitate, 12 finaliști ai concursului internațional de interpretare vor cânta pentru premii de peste 55 de mii de euro.
Festivalul se va încheia cu un spectacol folcloric care va reuni muzica populară tradiţională românească şi prelucrări de actualitate ale acestui gen muzical.
Publicat de Andra Radu,
23 mai 2019, 09:32 / actualizat: 23 mai 2019, 11:25
Astăzi sunt alegeri în Olanda și în Marea Britanie, unde până la urmă a fost organizat scrutinul, după ce ieșirea acestei țări din Uniune a fost amânată.
Mâine are loc votul în Irlanda și în Cehia, unde va continua și sâmbătă. Tot sâmbătă vor avea loc alegeri în Slovacia, Letonia și Malta, iar duminică în celelalte state membre ale Uniunii Europene.
În total peste 400 de milioane de europeni sunt așteptați la urne în aceste zile să îi desemneze pe cei 751 de reprezentanți în legislativul european, pentru un mandat de 5 ani.
Principala lor menire va fi aceea de a adopta legislația care se aplică în toate țările Uniunii, după ce este ratificată de fiecare Parlament Național.
Legislativul european mai stabilește, împreună cu executivul Uniunii, bugetul blocului comunitar și are rolul de a-l alege pe președintele Comisiei Europene și de a aproba lista comisarilor europeni.
Cele mai recente estimări privind prezența la urne arată că peste o treime dintre alegătorii europeni spun că vor merge sigur să voteze, în timp ce o altă treime sunt nehotărâți.
La precedentele alegeri europarlamentare, prezența a fost de 42%, la nivelul întregii UE.
Pragul electoral este de 5% în mai multe țări, România aflându-se printre acestea. De asemenea, există state în care scrutinul este validat cu o prezență mai mică la urne: Italia, Austria și Suedia – 4%, Grecia – 3%, Cipru- 1,8%.
În 12 state membre nu există prag electoral, iar în Belgia, Bulgaria, Cipru, Grecia și Luxemburg votul este obligatoriu.
Diferențe există și în privința vârstei minime a candidaților: între 18 ani 25 de ani.
În România pot fi aleși, în funcția de deputat european, cetățenii care au împlinit 23 de ani.
Pe 26 mai, românii votează pentru europarlamentare și pentru referendum!
Orice alegător poate opta să voteze pentru alegerile europarlamentare, pentru referendum sau pentru amândouă. Operatorul de tabletă are sarcina de a informa toți alegătorii resortisanți, cu cetățenia română, cu privire la această opțiune.
Prezența va fi înregistrată diferit pentru fiecare din cele 2 opțiuni, iar listele electorale folosite vor fi de asemenea diferite.
Alegătorii primesc un buletin pentru europarlamentare și 2 pentru referendum.
Dacă un alegător optează să voteze pentru referendum va primi ambele buletine, neavând posibilitatea să refuze unul. Cei care doresc să nu voteze în același timp pentru europarlamentare și referendum o pot face separat, pe parcursul zilei de duminică 26 mai, până la ora 21:00, când se închid urnele. Este interzisă părăsirea secției de votare cu buletinul de vot.
Alegătorii comunitari cu altă cetățenie decât cea română nu pot vota la referendum.
Se va utiliza Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal.
Cetățenii care în ziua alegerilor europarlamentare, se vor afla în altă localitate decât cea în care au domiciliul vor vota la orice secție de votare. Ei vor fi înscriși în lista electorală suplimentară.
Bucureștenii care au domiciliul într-un sector nu pot vota însă în alt sector. Poți vota la altă secție de votare doar atunci când te afli în altă localitate, conform legislației în vigoare. Ei vor fi înscriși în lista electorală suplimentară.
Cetățenii români cu domiciliul în străinătate, dacă în ziua alegerilor se află în România, își pot exercita dreptul de vot la orice secție de votare organizată în țară.
Cei cu domiciliul sau reședința în străinătate, dar și cei aflați în ziua alegerilor în străinătate, pot să își exercite dreptul de vot la orice secție de vot organizată în străinătate. Trebuie să aibă doar un act de identitate valabil.
Italia, România și Austria primesc sprijin de la Comisia Europeană pentru reconstrucția și restaurarea zonelor afectate de vremea nefavorabilă din 2018
Uniunea Europeană vine în sprijinul Italiei, României și Austriei prin alocarea sumei de 293,5 milioane de euro pentru susținerea intervențiilor de reconstrucție și restaurare necesare după pagubele provocate de vremea nefavorabilă din 2018.
Italia care a trecut prin una dintre cele mai grave inundații din ultimii ani, revărsările de ape și alunecările de teren provocând pagube masive pe tot cuprinsul țării, va primi 277,2 milioane de euro. De asemenea, 8,2 milioane de euro vor fi destinate României, afectată de inundațiile din vara trecută, iar Austria va primi 8,1 milioane de euro pentru regiunile alpine de la granița cu Italia unde s-au înregistrat mari pagube.
Acești bani sunt donaţi prin Fondul de Solidaritate al UE (FSUE), iar sumele propuse de Comisie pentru alocare vor trebui examinate de Consiliu și de Parlamentul European, foarte probabil, nu înainte de luna septembrie, având în vedere iminența alegerilor europene.
Comisarul european Corina Creţu a prezentat, într-o conferință de presă, propunerea de alocare a fondurilor de solidaritate precizând că imediat ce Parlamentul European și statele membre vor da undă verde, „Comisia va înmâna integral sumele” statelor membre afectate.
Din raportul privind activitatea Fondului de Solidaritate, publicat de Comisia UE odată cu anunțarea alocării sumelor necesare pentru reconstrucția zonelor afectate și remedierea pagubelor, reiese că Italia este principalul beneficiar, primind 1,2 miliarde de euro pentru cutremurele din 2016/2017 din centrul ţării, şi alte 2 miliarde de euro la sfârșitul lui 2014. Sprijinul total acordat de către Fond țărilor UE în perioada 2002-2017 este de 5,2 miliarde de euro, din care jumătate (2,56 miliarde de euro) au fost destinaţi Italiei, devastată de calamităţi naturale.
Documentul evidențiază o „marjă de îmbunătățire” a Fondului din punctul de vedere al rapidităţii, coerenței și eficacităţii deoarece, potrivit raportului, procedura actuală „poate dura ceva timp”. Din acest motiv, Comisia evaluează posibilitatea ca „o dată cu creșterea plăților în avans, finanţările să poată ajunge mai repede la destinatari”.
Incendiul masiv care a afectat catedrala Notre-Dame a distrus acoperişul şi turla, dar zidurile exterioare şi cele două clopotniţe nu s-au prăbuşit.
Vestea bună este că pericolul a fost eliminat, dar nu se ştie cum va rezista structura edificiului, a declarat marţi dimineaţa Laurent Nunez, secretar de stat în Ministerul de Interne al Franţei, citat de AFP şi Reuters.
Structura catedralei a fost salvată, precum și două turnuri. Pagubele au fost importante, însă 30% dintre operele din patrimoniul UNESCO au fost salvate.
Echipele de urgenţă au salvat şi valoroase lucrări de artă şi obiecte religioase, inclusiv „coroana de spini” purtată de Iisus înainte de crucificare, dar și o mantie, pe care Ludovic al IX al Franţei ar fi purtat-o când a adus coroana de spini la Paris.
Cauza incendiului este încă necunoscută, iar autorităţile îşi continuă ancheta, a adăugat el. La această oră au loc 15 audieri. Este vorba despre muncitorii care lucrează la refacerea turlei.
”La ora 08:00 (06:00 GMT, 09:00 ora României) va avea loc o întrunire cu experţi, arhitecţi ai construcţiilor din Franţa pentru a încerca să stabilim dacă structura este stabilă şi dacă pompierii pot intra pentru a-şi continua misiunea”, a informat Nunez presa.
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat că „Vom reconstrui Notre-Dame”. Acesta a lansat un apel un apel internaţional de strângere de fonduri pentru refacerea catedralei.
Un miliardar francez a anunţat că va dona 100 de milioane de euro pentru reconstrucţia catedralei, care atrage 13 milioane de turişti anual.
Reacțiile pe care acest incendiu le-a provocat au apîrut imediat.
Mesajele s-au înmulţit luni seară, după incendiul care a devastat Catedrala Notre-Dame din Paris, notează AFP. Acestea au venit din partea Germaniei, Marii Britanii, Statelor Unite, Belgia, Uniunea Europeană, Spania, Italia, Austria, Norvegia și România.
De asemenea, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Cultură, UNESCO, a transmis următorul mesaj :”alături de Franţa pentru salvarea şi reabilitarea acestui patrimoniu inestimabil”.
Vaticanul şi-a exprimat tristeţea luni seară în timp ce un incendiu devasta Catedrala Notre-Dame din Paris, ”simbol al creştinătăţii, în Franţa şi în lume”.
”Suntem alături de catolicii francezi şi populaţia Parisului. Ne rugăm pentru pompierii şi pentru toţi cei care fac tot posibilul pentru a înfrunta această situaţie dramatică”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Vaticanului într-un comunicat
Cu trecerea anilor, românii au început să nu mai vadă cât de frumoasă este România, au uitat să o aprecieze. În schimb, turiștii străini preferă țara noastră ca destinație turistică.
Majoritatea turiștilor, care vin în România, ajung să îndrăgească țara, povestindu-le și prietenilor de peste graniță despre experiențelor lor. Cei mai mulți vin încântați de poveștile și legendele despre România, dorindu-și să descopere farmecul locului.
De asemenea, nu putem uita de entuziasmul cu care prințul Charles a promovat România, atrăgând turiști din zone îndepartate.
Turiștii provin din Ungaria, Bulgaria, Germania, Italia, Polonia, Austria, China, India și Japonia. Unii preferă Bucureștiul pentru petrecerile din Centrul Vechi, alții vin pentru o porție de adrenalină sau sunt atrași de partea culturală.
Sejururile scurte, în orașele românești, sunt pe locul doi în topul motivaţiilor care îi împing pe străini să viziteze România. Țara noastră a început să devină o destinație de city break în urmă cu câțiva ani, când numărul zborurilor low cost a luat amploare în România.
Bucureștiul e, de departe, pe primul loc, urmat de Timișoara, Sibiu, Iași , Cluj , Oradea și Constanța.
Capitala este o surpriză plăcută din punct de vedere gastronomic și al atmosferei, asigurând o mini-vacanță plină contraste.
O primă categorii de turiști, care ajung în România, sunt tinerii până în 35 de ani, care vin să exploreze și li se pare interesant această țară plină de contraste.
A doua categorie sunt cei trecuți de 35 de ani, care vin ca rezultat al unor recomandări primite de la colegi sau prieteni care au mai fost în România cu diverse ocazii, în special de business, sau invitați de o cunoștință din țară.
A treia categorie este formată din turiștii care vin cu un scop anume, de exemplu Untold, iar aceștia stau un weekend prelungit.
Oricare ar fi motivul, nu putem nega că România este din ce în ce mai vizitată de străini. Dacă ei pot vedea cât are de oferit țara noastră, noi de ce am devenit insensibili la frumusețea ei?!
Scrisoarea pe care ministrul Tria a trimis-o Bruxelles-ului, în care se confirmă că în Italia raportul dintre deficit şi PIB rămâne 2,4% a stârnit deja multe reacţii în Europa. Olanda cere Comisiei Europene să ia măsuri: „este puţin surprinzător, dar foarte dezamăgitor faptul că Italia nu şi-a revizuit bugetul”, a declarat ministrul de finanţe olandez Wopke Hoekstra. „Finanţele publice italiene au scăpat de sub control şi planurile guvernului italian nu duc la o creştere economică robustă. Acest buget nu respectă acordurile pe care le-am semnat în Europa, sunt preocupat, e manisunea Comisiei să ia măsuri suplimentare”, a spus Hoekstra.
Critici şi mai dure sosesc din apropiata Austrie a premierului Kunz, care din punct de vedere ideologic este foarte apropiat de Salvini. „Italia riscă să alunece spre un scenariu elen – comentează ministrul Hartmut Loeger. Acum, mai mult ca niciodată, trebuie să cerem disciplină din partea Romei, nu este doar o problemă italiană, ci una europeană. Din acest motiv Austria intenţionează să voteze împotriva Italiei în favoarea unei eventuale proceduri de încălcare a legislaţiei UE”, a conchis ministrul.
Niciun comentariu pentru moment din partea Comisiei Europene, care a primit marţi seara proiectul de buget revizuit de Italia, însoţit de scrisoarea ministrului Tria. Documentul va fi evaluat la 21 noiembrie în cadrul semestrului european, atunci când pe mesele de lucru ale comisarilor se vor afla planurile bugetare ale tuturor statelor membre.
„Italia îşi poate elabora propria politică financiară, dar respectând reglementările comune, aşa cum fac de zece ani toate ţările membre. Aşa se procedează atunci faci parte din zona euro”. Această declaraţie a fost făcută de comisarul european al economiei, Pierre Moscovici, în cadrul unui interviu acordat postului de radio France Inter. „M-am dus la Roma nu ca să anunţ decizii, ci ca să pun întrebări” legate de deficitul ţării, de nivelul debitelor şi de stadiul economiei, a explicat Moscovici. „Aştept răspunsuri la aceste întrebări în cursul acestei după-amiezi, pe care ulterior Comisia la va discuta marţi”, a mai adăugat el, precizând că evaluarea Bruxelles-ului va avea în vedere „şi spiritul răspunsului, respectiv, dacă el corespunde sau nu reglementărilor europene”. „Înţeleg că, într-o ţară cu şase milioane de săraci, există anumite priorităţi în privinţa combaterii sărăciei, dar aceste politici trebuie să fie compatibile cu obligaţiile asumate. Veniturile totale pot răspunde nevoii de a investi, de exemplu, în infrastructura Italiei – un lucru care pentru ţară e absolut prioritar; problema e că toate aceste politici trebuie să fie compatibile şi să respecte obligaţiile asumate de Italia”, a adăugat el.
„Se poate face o politică pe care italienii să o decidă în mod liber, decizia depinde de ei, eu nu contest legitimitatea parlamentului. Pot contesa un partid sau un altul, dar numai Italia îşi poate hotărî politica financiară, nu vreau să intru în detalii cu privire la măsurile adoptate. Asta ţine de suveranitate. Totuşi, respectarea reglementărilor comune, aşa cum fac toate ţările UE de zece ani, fie ele de dreapta, de stânga sau altfel, este valabilă pentru toate ţările care aparţin zonei euro”.
Kurz (Austria): dacă nu-l schimbă, Comisia trebuie să-l respingă
„Austria nu e dispusă să suporte datoriile altor state, mai ales ale unor state care provoacă în mod activ nesiguranţa pieţelor. Dacă proiectul nu va fi modificat, Comisia Europeană trebuie să respingă bugetul”. Declaraţia aparţine cancelarului austriac Sebastian Kurz, care a îndemnat Comisia Europeană să respingă manevrele Italiei şi să demonstreze că a învăţat lecţia datoriei greceşti. Într-o declaraţie comună, alături de ministrul de finanţe Haerwig Loeger, Kurz a subliniat că, „în cazul în care Comisia nu-i va pune frână, Italia va subjuga Uniunea Europeană”, întrucât încălcarea regulilor „ar deschide poarta şi altor ţări” care intenţionează să facă la fel.
Guvernele Germaniei, Italiei și Austriei afirmă că s-au angajat să coopereze intens pentru a „reduce, dacă este posibil, la zero”, imigrația ilegală în Uniunea Europeană.
„Lucrurile sunt relativ simple: cele trei (guverne) sunt de acord să pună situația în ordine” și „să transmită un mesaj clar că în viitor nu va fi posibil să calce pe solul european decât dacă cineva are dreptul la protecție”, a declarat ministrul de interne austriac, Herbert Kickl, înainte de întâlnirea cu omologii italian și german.
Este vorba despre o întâlnire tripartită dintre miniștrii justiției și de interne din Germania, Austria și Italia, care are loc astăzi în orașul austriac Innsbruck și care examinează problema „imigrației ilegale”.
Reprezentanții celor 28 de țări se vor întâlni apoi în cadrul unui Consiliu Informală al Uniunii Europene privind problemele migrației, care va discuta, printre altele, propunerea miniștrilor de la Berlin, Roma și Viena.
Întâlnirea de astăzi dintre Germania, Italia și Austria urmăreşte „împiedicarea cât mai mult cu putinţă a imigrației, chiar şi aducerea ei la zero”, a declarat Herbert Hickl, care a anunțat desfăşurarea unei întâlniri ce „caracter tehnic” și care va reuni reprezentanți ai celor trei țări pe 19 iulie la Viena.
Din partea Italiei, Matteo Salvini a declarat că „de acum înainte” cele trei țări vor conlucra pentru a „reduce plecările (din afara Europei), debarcările pe teritoriul european și decesele (în Marea Mediterană)”.
Salvini a adăugat că Italia „nu poate continua să fie singurul punct de sosire pentru refugiați” și că Roma trebuie să „reducă problema, costurile economice și sociale ale imigrației”, care nu mai pot fi susținute de țară.
Germanul Horst Seehofer a subliniat că „nu traficanții de fiinţe umane sunt cei care decid ce țări ar trebui să găzduiască persoanele”, nici care state ar trebui să acorde statutul de azil.
„Această chestiune este pe deplin convergentă între noi și acum așteptăm cu nerăbdare o întâlnire cu comisarul european pentru imigrație, Dimitris Avromopoulos, care ne va spune cum va aborda Comisia Europeană noua poziție privind politica în domeniul migrației”, a declarat Seehofer. (Agenţia Lusa)
„Bulgaria, Austria şi România trebuie să-şi unească forţele pentru a readuce regiunea Dunării în centrul atenţiei UE. Sunt optimist cu privire la viitorul regiunii Dunării, deoarece tinerii sunt implicaţi în dezvoltarea sa”, a declarat preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, care împreună cu omologii săi din Austria şi România, Alexander Van der Bellen şi Klaus Iohannis, a participat la o conferinţă dedicată viitorului regiunii Dunării, care s-a desfăşurat la Universitatea din Ruse. „Problemele complexe necesită soluţii flexibile şi ne aflăm aici pentru a le discuta ca reprezentanţi ai ţărilor care preiau succesiv preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE. Sarcina noastră este de a crea posibilităţi economice şi o punte între cetăţenii europeni”, a precizat Rumen Radev. Tinerii prezenţi la conferinţă au pus celor trei preşedinţi o serie de întrebări legate de îmbunătăţirea mediului economic şi social ca o condiţie prealabilă pentru depăşirea tendinţelor demografice negative în regiunea Dunării. Reprezentanţii autorităţilor locale au solicitat instituţiilor statului o politică mult mai activă faţă de municipalităţile bulgare care se învecinează cu fluviul Dunărea – pentru atragerea investitorilor, reducerea şomajului şi combaterea depopulării din nordul Bulgariei. Primarii oraşelor dunărene au considerat că este nevoie de o politică şi un sprijin consecvent pentru regiunile bulgare, care au rămas în urmă în dezvoltarea lor în cadrul UE.
Cluj-Napoca – gazda primului Institut internaţional organizat de Rotary în Europa de Est
Foto: 2017-18 RI President Ian H.S. Riseley speaks at the Closing ceremony, Rotary International Convention, 14 June 2017, Atlanta, Georgia, United States.
Rotary International este una dintre cele mai mari organizaţii nonguvernamentale care asigură servicii umanitare în întreaga lume, organizează pentru prima data de la înfiinţarea organizaţiei în 1905, o asemenea reuniune în Europa de Est.
Cluj-Napoca va fi gazda Institutului internaţional, iar acest lucru se datorează atât faptului că, după 78 de ani, România are din nou un director în Boardul mondial, dl. Corneliu Dincă, cât şi realizărilor obţinute de ţara noastră prin cluburile autohtone Rotary care au transformat România într-un campion regional al dezvoltării rotariene, bazate pe o recunoscută implicare comunitară, în special socială.
Institutul internaţional este un format creat cu scopul de a promova programele Rotary şi de a servi drept mediu de cunoastere, comunicare, sprijin, cooperare şi înţelegere între membrii Rotary International si nu numai.
La evenimentul de la Cluj-Napoca, care va avea loc în perioada 3-5 noiembrie 2017, va participa preşedintele Rotary International, Ian Riseley, împreună cu rotarieni din Austria, Bosnia şi Herţegovina, Slovenia, Macedonia, Croaţia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Grecia, Kosovo, Cipru, Egipt, Bahrain, Emiratele Arabe, Iordania, Israel, Palestina, Liban, Armenia, Georgia, Turcia, Ucraina, Belarus şi, bineînţeles, România.
Vineri, 3 noiembrie 2017, Ian Riseley va planta, în mod simbolic, un copac în Parcul Central din Cluj-Napoca.
Ian Riseley, Rotary International: „Suntem o organizaţie bazată pe membrii săi, pe serviciile depuse de aceştia în folosul comunităţii din care fac parte, structurată în cluburi, atât la nivel local, cât şi regional şi internaşional. Suntem membri ai comunităţii, oameni de afaceri din toate profesiile, din toate ţările lumii. Fiecare din cei 1.2 milioane de membri are un set unic de ţeluri, idealuri, experienţe acumulate priorităţi, însuşindu-şi în felul său propriu principiile rotariene. Rotary este prezent în viaţa comunităţilor de 112 ani, aşa că, de-a lungul timpului s-a schimbat, a crescut, s-a maturizat şi s-a adaptat la nevoile oamenilor în serviciul cărora s-a aflat. La bază am rămas, cu siguranţă la fel: o organizaţie a unor oameni care îşi doresc – şi, prin Rotary, au posibilitatea – să întreprindă acţiuni pentru comunitatea din care fac parte”.
După avansul istoric la alegerile legislative germane al AfD, care s-a impus
ca a treia forţă politică a ţării, publicaţia belgiană LE VIF face o panoramă a principalelor partide de extrema dreapta în Uniunea Europeană:
Germania
Formaţiune populistă antimigranţi, care flirtează cu extrema dreaptă, Alternativa pentru Germania a luat 12,6% din voturi. Mişcarea, care poate spera la aproape 90 de deputaţi, este primul partid al dreptei dure care îşi face intrarea în Bundestag din 1945.
Franţa
După o campanie axată pe ieşirea din zona euro, restabilirea frontierelor şi imigraţie, candidata Frontului Naţional, Marine Le Pen, s-a calificat în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale în mai, cu un scor inedit pentru FN (7,6 milioane de voturi, 21,3%).
Ea a fost apoi înfrântă de centristul Emmanuel Macron, cu 33,9% din sufragii. La legislativele care au urmat, FN nu a reuşit să formeze un grup în Adunarea Naţională, având 8 deputaţi.
Fragilizată de disensiunile interne, Marine Le Pen a iniţiat o „reconstruire” a partidului, părăsit de mâna ei dreaptă, Florian Philippot.
Olanda
Partidul pentru Libertate (PVV), anti-islam, al lui Geert Wilders a devenit în martie a doua forţă din Parlamentul olandez, după Liberali, cu 20 de mandate din 150.
Mişcarea, creată în 2006, este ostracizată de celelalte formaţiuni politice. Negocierile pentru constituirea unui guvern de coaliţie sunt în continuare în impas.
Bulgaria
Ajunşi pe locul al treilea la legislativele din martie 2017 în cadrul unei coaliţii „Patrioţii uniţi”, nationaliştii bulgari şi-au făcut intrarea în mai în guvern, unde au obţinut două posturi de vicepremier, două ministere, ca şi mai multe posturi de ministru adjunct. Ostili minorităţii turce şi romilor, imigranţilor şi homosexualilor, „Patrioţii uniţi” se declară totuşi pro-UE şi pro-NATO.
Austria
Calificat în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din decembrie 2016, candidatul FPÖ, Norbert Hofer, a eşuat în a deveni primul preşedinte de extremă dreapta dintr-un stat din UE.
Cu câteva săptămâni înaintea legislativelor anticipate din 15 octombrie, FPÖ (Partidul Libertăţii din Austria), care are în prezent 38 de deputaţi, este creditat în sondaje cu locul al doilea sau al treilea. Dacă şi-a pus în surdină vocile cele mai eurosceptice după Brexit, partidul şi-a reluat sloganurile deschis xenofobe la apropierea scrutinului.
Italia
Liga Nordului, veche mişcare secesionistă, s-a transformat într-un partid anti-euro şi anti-migranţi. La începutul lui decembrie 2016, a militat cu succes pentru „NU” la referendumul pentru revizuirea Constituţiei, ducând la căderea guvernului lui Matteo Renzi.
Având dificultăţi să se implanteze în sud, Liga Nordului a obţinut 18 locuri în Camera Deputaţilor la legislativele din 2013.
Slovacia
Slovacia Noastră (LSNS), partid neo-nazist lansat în 2012, a profitat de teama de migranţi pentru a-şi face intrarea în Parlament, cu 14 locuri din 150.
Grecia
Zorii Aurii (AD) şi-a întărit, datorită crizei migratorii, locul de al treilea partid al ţării, la legislativele din septembrie 2015, cu 6,99% şi 18 deputaţi. De atunci, un deputat a defectat.
AD a respins calificarea de neonazist şi se vrea „o mişcare naţionalistă” apărătoare a „rasei albe”. Toţi şefii săi sunt judecaţi din aprilie 2015 pentru apartenenţă la o grupare criminală.
Suedia
Democraţii din Suedia (SD) au realizat un succes istoric în septembrie 2014 devenind a treia forţă a ţării (13% din voturi). Ei au 48 de locuri în Parlament din 349.
Creat în 1998, acest partid naţionalist şi anti-imigraţie, ale cărui rădăcini se hrănesc din mişcarea neo-nazistă, a luat distanţă față de grupusculele rasiste şi violente, foarte active în anii 1990.
Belgia
Vlaams Belang, care susţine independenţa Flandrei, ocupă din iunie 2014 trei din cele 150 de locuri în Camera Reprezentanţilor. În netă scădere, şi-a văzut electoratul acaparat de partidul naţionalist Noua Alianţă Flamandă (N-VA).
Ungaria
Jobbik (Mişcarea pentru o Ungarie mai bună) este a doua forţă din Parlament, cu 24 de deputaţi. În contextul liniei dure anti-imigraţie şi autoritare a prim-ministrului conservator Viktor Orban, partidul şi-a dat la o parte sloganurile violent rasiste şi antisemite de la începuturile sale pentru a se concentra pe corupţie, sănătate, educaţie.
Publicat de Cristina Ion,
24 septembrie 2017, 08:45
Născută într-o zi de vineri, 14 iulie 1967, în Vălenii de Munte, Mădălina Manole, pe numele său de naştere Magdalena Anca Manole, a debutat la o vârstă fragedă, la 15 ani, cariera ei cunoscând un trend ascendent.
A luat “Discul de Aur” cu melodia intitulată “Fata dragă”, a făcut numeroase turnee în SUA, Canada, Austria, Belgia, Germania şi Franţa.
A cântat în deschiderea concertelor renumiţilor Los del Rio şi Whigfield, fiind cotată ca “primul nume al muzicii pop româneşti”.
Guvernele şi companiile de asigurări din Europa trebuie să facă mai mult pentru a-i pregăti pe oameni pentru inundaţiile cauzate de schimbarea climei, întrucât adesea este mai eficient să reduci riscurile înainte de dezastre decât să reconstruieşti şi să despăgubeşti în urma lor, arată un studiu austriac publicat marţi. Raportul realizat de International Institute for Applied Systems Analysis (IIASA) afirmă că inundaţiile din ce în ce mai grave legate de schimbarea climei le prezintă companiilor de asigurări o problemă inedită, fiindcă pot afecta concomitent zone extinse, cu costuri masive.
Cercetătoarea Susanne Hanger a declarat că, dacă asigurarea pentru dezastre nu e obligatorie, doar oamenii din zonele cu risc foarte mare se vor asigura, ceea ce înseamnă că e improbabil ca firmele de asigurări să vrea să ofere acest serviciu. În aceste condiţii, afirmă Hanger, guvernele şi firmele private trebuie să colaboreze pentru a oferi opţiuni de asigurare locuitorilor – iar autorităţile ar trebui să investească mai mult în adaptabilitatea clădirilor, înainte ca dezastrele să lovească. „Este o tendinţă destul de recentă aceea de a se sprijini o mai bună pregătire pentru riscuri (înainte de dezastre)”, a declarat Hanger pentru Thomson Reuters Foundation într-un e-mail. „Acest lucru va fi extrem de important, având în vedere fenomenele extreme cauzate de schimbarea climei. […] În prezent nici asigurarea şi nici guvernele nu încurajează cu succes reducerea riscurilor.”
Studiul a analizat date provenite din Austria, Anglia şi România, dar nu furnizează informaţii privind costurile prognozate ale inundaţiilor provocate de schimbarea climei ori ale despăgubirilor din asigurări. Asigurarea compensaţiilor pentru locuitorii afectaţi de inundaţii nu influenţează mult disponibilitatea lor de a-şi face planuri personale de reducere a riscurilor, cum ar fi ridicarea unor ziduri pentru a-şi proteja casele de inundaţii, afirmă studiul. Anterior mulţi experţi considerau că pachetele de ajutor ale guvernelor pentru victimele inundaţiilor determină indivizii să nu investească în pregătire, întrucât ei se aşteaptă ca autorităţile să le dea compensaţii în caz de dezastru. Însă locuitorii din Austria au luat mai multe măsuri pentru a-şi proteja casele, comparativ cu celelalte două ţări, în ciuda faptului că proprietarii de case au la dispoziţie un ajutor post-dezastru dintr-un fond guvernamental pentru catastrofe.
Municipalitatea va aloca 45.000 de lei pentru promovarea Braşovului în orașul austriac.
Primăria Municipiului Braşov a lansat procedura de selecţie pentru achiziţionarea serviciilor de organizare a evenimentului cultural de promovare a Braşovului la Linz, în Austria, în 27 iunie.
Valoarea contractului este estimată la suma 45.000 lei cu tot cu TVA, iar astăzi este ultima zi de depunere a ofertelor la Centrul de Informare a Cetăţenilor din cadrul Primăriei Brașov.
Potrivit caietului de sarcini, firma care va obţine contractul va trebui să tipărească 20 de exemplare ale albumului de fotografie intitulat „Braşov – atmosferă, arhitectură şi spaţiu urban”, să pregătească o expoziţie foto, un program artistic cu muzică populară şi clasică interpretată la nai, dar şi să asigure prezenţa a doi meşteri populari şi a unui producător de preparate tradiţionale.
Totodată, vor trebui tipărite 10 exemplare din cartea „Braşovul în 100 de poezii”.
Criteriul principal de atribuire va fi preţul cel mai scăzut.
(sursa newsbv.ro)
În ciuda eforturilor, Uniunea Europeană are încă mari probleme, mai ales în ceea ce priveşte abandonul şcolar, însă situaţia diferă de la ţară la ţară, arată ediția din acest an a Monitorului educației și formării. Peste șase milioane de tineri din Europa părăsesc timpuriu sistemul de educație, în special din cauza situaţiei financiare precare. Comisia Europeană şi-a propus să reducă până în 2020 rata abandonului şcolar de la 14% la sub 10%. Şapte ţări au atins deja acest prag – Austria, Republica Cehă, Finlanda, Lituania, Polonia, Slovacia și Slovenia.
România nu are motive de laudă deoarece rata de părăsire timpurie a școlii a crescut cu aproape un procent din 2012 şi până în 2015, în timp ce media europeană a scăzut până la 11%. Astfel, ţara noastră înregistrează a treia cea mai ridicată valoare din Uniunea Europeană în acest clasament. Totodată, elevii din mediul rural, din familiile sărace și romii sunt cei mai expuși riscului de abandon școlar și de sărăcie educațională. Este de așteptat ca participarea la învățământul preșcolar să crească în urma introducerii tichetului social pentru copiii din familiile sărace. Tichetul în valoare de 50 de lei se acordă lunar şi poate fi folosit doar pentru alimente, îmbrăcăminte şi rechizite.
Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics a declarat că Uniunea Europeană este însă pe drumul cel bun. Pentru prima dată în trei ani, cheltuielile publice pentru educație au crescut cu 1,1% pe an. Şi asta deoarece aproximativ două treimi din statele membre au investit sume mult mai mari faţă de ani trecuţi. Tibor Navracsics:
În șase țări, această creștere a fost de peste 5 % – Bulgaria, Ungaria, Letonia, Malta, România și Slovacia, ceea ce ne dă speranţe deoarece ştim cu toţi că sistemul educaţional este încă subfinanţat.La polul opus, zece state membre și-au redus din păcate cheltuielile în materie de educație – Austria, Belgia, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Italia, Lituania și Slovenia. Suntem însă aproape de procentul din America. Ne bucurâm că şase ţări au înţeles că alocând mai mulţi bani pentru învăţământ pot rezolva şi alte probleme la fel de importante, cum sunt şomajul şi creşterea economică.
Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics a mai spus că educația poate juca un rol esențial şi în integrarea refugiaţilor în societate. Numărul imigranților care au ajuns în Europa s-a triplat din 2013 până 2015, ajungând la 1,25 milioane.
Refugiaţii au schimbat radical regulile în Uniunea Europeană. Astfel că pentru protejarea spaţiului Schengen au fost înăsprite controalele la frontierele externe.
Comisarul European pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos:
În ultimele luni am făcut paşi importanţi pentru protejarea frontierelor Uniunii Europene. Spațiul Schengen este o realizare istorică la care nu trebuie să renunțăm. Facem tot ce putem pentru a reveni cât mai curând la o funcționare normală. Păstrarea spaţiului Schengen este principala noastră prioritate. De aceea, crearea Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă este atât de importantă. Odată operaţională, se va ocupa și mai eficient de problemele legate de migrație și securitate. Dar din păcate mai avem de lucru.
Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, care a fost lansată în această toamnă, va fi total operațională abia în ianuarie 2017.
Dat fiind faptul că Europa se confruntă cu cel mai important aflux de migranţi de la al Doilea Război Mondial, Comisia Europeană a recomandat prelungirea cu încă trei luni a controalelor temporare la anumite frontiere interne din spațiul Schengen. Deși situația s-a stabilizat treptat, nu sunt încă îndeplinite integral condițiile care ar permite revenirea la o funcționare normală, spune comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos:
Comisia Europeană a propus prelungirea controalelor temporare pentru o perioadă ce nu ar trebui să depăşească trei luni. Înainte de a opta pentru menţinerea controalelor, statele membre în cauză ar trebui să analizeze dacă există măsuri alternative care să conducă la acelaşi rezultat şi să le comunice Parlamentului şi Comisiei Europene. Statele membre care continuă verificările vor trebui să revizuiască săptămânal necesitatea, frecvenţa, locul şi durata controalelor, să adapteze intensitatea controalelor la nivelul de ameninţare la care se raportează şi să le elimine treptat, dacă este cazul.
De asemenea, statele membre vor avea, de asemenea, obligaţia de a furniza rapoarte lunare detaliate cu privire la controalele efectuate şi la necesitatea lor. Prelungirea controalelor temporare se referă la graniţele terestre şi maritime dintre Germania, Austria, Suedia, Danemarca și Norvegia. Eliminarea ar putea duce la o intensificare a migranţilor.
Această expansiune o continuă pe cea din primele trei luni ale lui 2016, când s-au înregistrat creșteri ale PIB-ului cu 0,6%, respectiv cu 0,5%.
Datele au fost publicate la sfârșitul săptămânii trecute de către Oficiul European pentru Statistică.
Cifrele Eurostat arată și că PIB-ul zonei euro a înregistrat în ritm anual o creștere de 1,6% în perioada aprilie — iunie 2016, iar Uniunea Europeană are un avans de 1,8%. O evoluție așteptată, de altfel, căci cu ocazia publicării, la începutul lunii mai, de către Comisia Europeană a previziunilor economice de primavară, comisarul pentru afaceri economice, Pierre Moscovici spunea:
Creșterea la nivelul Europei va rămâne pozitivă, dar moderată, la un nivel apropiat de cel al anului precedent, deci o creștere stabilă.
Din cifrele anunțate de EUROSTAT se mai observă că, în perioada aprilie- iunie 2016, România a înregistrat cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană( 1,5%), fiind urmată de Ungaria (1,1%), Slovacia și Polonia (0,9%).
Italia, Franta si Austria, cu toate că nu au avut creștere economică, nu au avut nici scăderi ale PIB-ului.
Transgaz va primi aproximativ 180 de milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru construirea gazoductului ce va lega Bulgaria-România-Ungaria-Austria…
Statele membre UE au aprobat propunerea Comisiei Europene de a investi 217 milioane de euro într-o serie de 15 proiecte transeuropene din domeniul infrastructurii energetice.
Mihai Roșioru, ofițer de presă Reprezentanța comisiei Europene la bucurești.
„Aceste proiecte de infrastructură energetică, inclusive unul din România. Vor fi puse în aplicare în 12 state membre UE și Turcia. Ele vor beneficia de o finanțare totală de aproximativ 217 de milioane de euro în cadrul Mecanismului de interconectare a Europei.”.
Cea mai mare sumă, 179 milioane de euro, urmează să fie acordată Societăţii Naţionale de Transport Gaze Naturale Transgaz SA.
Banii vor fi folositi pentru lucrări de execuţie pe teritoriul României la sistemul naţional de transport a gazelor naturale în vederea dezvoltării unei conducte care va conecta Bulgaria, România, Ungaria și Austria.
Executivul comunitar precizează că interconectorul care va lega reţelele de gaze naturale din Bulgaria, România, Ungaria şi Austria reprezintă un pas important pentru dezvoltarea pieţei gazelor naturale din Uniunea Europeană deoarece va permite ca gazele naturale din regiunea caspică şi din alte posibile surse, inclusiv, să ajungă în Europa Centrală.
Mihai Roșioru, ofițer de presă Reprezentanța Comisiei Europene la București despre importanța acestui proiect.
„În opinia Comisiei europene, această conexiune este esențială deoarece va permite aprovizionarea pieței europene cu gaze naturale, inclusiv gaz natural lichefiat, din regiunea caspică. De remarcat că acest buget de 180 de milioane de euro alocat Trangaz reprezintă peste 80 % din suma totală alocată pentru cele 15 proiecte finanțate.”
Din cele 15 proiecte selectate pentru finanţare, 9 sunt în sectorul gazelor naturale care vor beneficia de un ajutor financiar de 207 milioane de euro şi 6 în sectorul energiei electrice pentru care se vor aloca 10 milioane de euro.
De asemenea, 13 proiecte vizează finanţarea unor studii, precum studii de impact asupra mediului şi două lucrări de construcţie .
Această finanţare va ajuta la asigurarea livrărilor şi va integra pe deplin piaţa energetică europeană prin conectarea reţelelor din întreaga Europă, a declarat comisarul european pentru Energie, Miguel Arias Cańete.
Oficialul de la Bruxelles a mai precizat ca trebuie continuată modernizarea reţelelor energetice pentru a aduce orice ţară în continuare izolată în piaţa energetică europeană.
În total, pentru perioada 2014-2020, a fost alocată pentru infrastructura energetică trans-europeană peste 5miliarde de euro.
Pentru a putea beneficia de finanţare, o propunere trebuie să aibă legătură cu un proiect inclus pe lista ‘proiectelor de interes comun’.
În prezent, există 195 de proiecte de infrastructură energetică iar lista este revizuită odată la doi ani.
În ciuda succesului înregistrat de programele UE anterioare, drumurile europene sunt încă departe de a fi sigure. În 2009, 35 000 de persoane au murit în accidente rutiere şi peste 1,7 milioane au fost rănite. UE a elaborat un nou set de orientări în domeniul siguranţei rutiere, cu scopul de a reduce numărul deceselor înregistrate pe drumurile europene cu 50% până în 2020. Comisia Europeană a deschis o consultare publică pentru evaluarea normelor privind facilitarea schimbului transfrontalier de informații referitoare la încălcarea reglementărilor în materie de siguranță rutieră.
Scopul acestei consultări este de a realiza o evaluare a eficacității normelor în vigoare și a relevanței domeniului lor de aplicare. În funcție de rezultate, Comisia poate face propuneri cu privire la o serie de aspecte, inclusiv în ce privește evaluarea impactului. Maria Ciorba, Europe Direct Timișoara.
”Încurajarea participanților la trafic să respecte normele de bază în ceea ce privește siguranța rutieră este un element esențial în strategia dedicată. Pentru respectarea legii, urmărirea și pedepsirea infracțiunilor sunt necesare. Controalele ar trebui să fie sistematice, iar sancțiunile ar trebui să fie eficiente și aplicate tuturor infractorilor, nu numai rezidenților”.
Directiva Uniunii Europene oferă acces la date privind înmatricularea vehiculelor, cu scopul identificării infractorilor nerezidenți. Deschisă la finele anului trecut, o consultare publică stă la dispoziția tuturor cetățenilor până în 19 febr. Chestionarul la care suntem invitați să răspundem cuprinde întrebări de genul: Ce credeți despre sancționarea șoferilor rezidenți, in comparative cu cei ne-rezidenți, in cazul încălcării regulilor de trafic rutier? Cum evaluați calitatea informării oferită de autoritățile țărilor prin care tranzitați? Ați primit vreodată o cerere de plată a unei amenzi din partea unui alt stat el UE? Dacă da, ați plătit amenda? Despre obiectivele acestei consultări, Maria Ciorba, Europe Direct Timișoara: ”Directiva cu privire la schimbul de informații transfrontalier contribuie la identificarea conducătorilor auto care au comis infracțiuni legate de siguranța rutieră , cu un vehicul înmatriculat într-un alt stat membru decât statul membru în care a avut loc infracțiunea. Pe baza studiilor și a chestionarelor completate, Comisia va prezenta la finele acestui an un raport în care va evalua:
eficacitatea Directivei privind reducerea numărului de decese pe drumurile europene,
aplicația electronică pentru schimbul de date privind înmatricularea vehiculelor,
necesitatea de a consolida aplicarea sancțiunilor și de a propune criterii comune privind procedurile de urmărire în cazul neplății unei sancțiuni financiare,
necesitatea dezvoltării de standarde comune pentru echipamentele automate de verificare și pentru proceduri pentru a asigura o mai mare convergență a aplicării normelor de trafic rutier de către statele membre”.
Conducătorii auto ne-rezidenți reprezintă 5% din traficul rutier în Uniunea Europeană dar aproximativ 15% din amenzile pentru condus cu viteză peste limita legală. În țări precum Franța unde turismul de tranzit e foarte ridicat amenzile pentru depășirea vitezei legale ajunge până la 40-50% în sezon pentru ne-rezidenți. Acest lucru duce la o mai mare nevoie de control interstatal în țări precum Austria, Belgia, Luxemburg, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Polonia și Spania. Cetățenii, organizațiile neguvernamentale, asociațiile comerciale și companiile sunt invitate să participe la consultare, completând chestionarul într-una din limbile oficiale ale UE, chestionar disponibil on-line doar în limba engleză pe pagina de internet a Reprezentantei Comisiei Europene in Romania.
CE spera ca libera circulatie in spatiul Schengen sa revina la normal
Publicat de Andrei Cretoiu,
8 ianuarie 2016, 09:30 / actualizat: 8 ianuarie 2016, 11:42
Reintroducerea cotroalelor la frontiere, in mod necoordonat la nivel european, starneste tot mai multe temeri in legatura cu libertatea de circulatie.
Trei state au introdus pana acum controale la granitele interne ale spatiului Schengen pe motiv ca afluxul masiv de imigranti le afecteaza securitatea interna.
Suedia, care face verificari la frontiera inca de la jumatatea lunii noiembrie a impus din 4 ianuarie companiilor auto si feroviare care folosesc podul dinspre Danemarca sa verifice identitatea calatorilor inainte de imbarcare.
Danemarca, la randul sau, se teme ca migrantii ilegali intorsi din Suedia vor ramane pe teritoriul sau si in plus a introdus controale la granita cu Germania de unde sosesc numerosi refugiati. Copenhaga nu doreste sa fie destinatia finala pentru mii si mii de solicitanti de azil, a spus ministrul danez pentru migratie, Inger Stojberg.
Si omologul sau suedez, Morgan Johansson a declarat ca situatia a devenit extrem de dificila pentru tara sa, mai ales in ultimele 4 luni ale anului trecut, cand 26 de mii de minori neinsotiti au ajuns in Suedia.
Si Germania a introdus controale la frontiere, in principal la granita cu Austria, inca de la mijlocul lui septembrie. Secretarul de stat in ministerul german de interne, Ole Schroder a spus ca deocamdata nu exista nici un impact negativ asupra libertatii de circulatie la granita cu Danemarca dar ramane problema eficientei controalelor la frontierele externe ale spatiului Schengen, in special la granita dintre Grecia si Turcia. Numarul de solicitanti de azil inregistrati anul trecut in Germania a depasit un milion de persoane. In medie au sosit in Germania 3.2oo de refugiati zilnic iar numarul lor nu s-a diminuat in ultimele zile, peste 3o de mii de persoane au intrat prin Bavaria intre 26 decembrie si 4 ianuarie.
Situatia ramane tensionata in Germania unde in ajunul Anului Nou s-a semnalat un val de agresiuni sexuale si furturi comise in zona garii centrale si a catedralei din Koln, incidente care au socat si alarmat populatia si oficialitatile dupa ce victimele au afirmat ca agresorii provin dintr-un grup de circa o mie de barbati de origine araba sau nord-africana. Guvernul german a condamnat agresiunile comise la Koln insa a respins orice fel de instrumentalizare ce i-ar viza pe refugiati.
Comisarul european pentru migratie, Dimitris Avramopoulos s-a intalnit la Bruxelles cu reprezentantii celor trei state pentru a clarifica situatia
“Suntem cu totii de acord ca spatiul Schengen si libertatea de miscare trebuie aparate atat pentru cetateni cat si pentru economie. Dupa cum stiti s-au luat masuri exceptionale. Am convenit sa le mentinem o perioada minima de timp si sa revenim la normal cat mai curand posibil. Asta inseamna ca fluxurile de migranti trebuie sa scada. Singurul mod de a progresa este o solutie europeana impreuna cu toate cel 28 de state membre”.
Comisia europeana a recunocut ca implementarea sistemului cotelor obligatorii de refugiati avanseaza lent si ca din cei 16o de mii de migranti ce ar trebui redistribuiti intre statele membre pana in prezent au fost relocati doar 272.
Avem responsabilitatea si datoria, din punct de vedere moral si legal, de a-i primi, a spus Federica Mogherini care a adaugat ca nu exclude posibilitatea ca la dezbaterea de maine din Parlamentul European cu privire la repartizarea solicitantilor de azil sa apara varianta de a sanctiona statele membre care nu respecta propunerile adoptate.
Comisarul european pentru migratie, Dimitris Avramopoulos- care a vizitat ieri Austria- considera ca ne aflam in mijlocul uneia din cele mai mari provocari careia Europa trebuie sa-i faca fata. Aceasta nu este o criza de moment ci o problema serioasa care va continua atat timp cat in vecinatatea Uniunii vor exista conflicte. Europa are datoria de a-i ajuta pe cei aflati in suferinta, acordarea azilului nu este o amabilitate ci o responsabilitate
“Cred ca suntem cu totii de acord ca aceasta criza a refugiatilor nu este doar o problema a Austriei, Ungariei, Greciei, Italiei sau Germaniei. Este o criza europeana. Prin urmare, Europa, ca intreg, trebuie sa gaseasca raspunsuri rapide la evolutia situatiei. Tocmai de aceea am fost saptamana trecuta la Calais in Franta si la Kos in Grecia, de aceea sunt astazi aici si voi merge curand in Germania si Ungaria”(avramopoulos).
Şefii de stat şi de guvern ai celor 19 ţări din zona euro, care s-au reunit ieri la Bruxelles,trebuie să decidă dacă sunt sau nu îndeplinite condiţiile pentru începerea negocierilor cu Atena privind un nou program de asistenţă financiară de la creditorii internaţionali, al treilea program de acest fel în ultimii cinci ani.
Martin Schultz, președintele Parlamentului European spunea aseară: „Nu este ușor, dar cred că putem ajunge la un compromis astăzi. Premierul grec Alexis Tsipras, a declarat ca un acord între Grecia şi partenerii săi europeni este posibil dacă ‘toate părţile doresc acest lucru’, Pentru a putea începe negocierile pentru un nou program, miniştrii de Finanţe din zona euro vor ca Grecia să modifice TVA şi sistemul de pensii, să extindă baza de impozitare pentru a creşte veniturile la buget şi să crească independenţa Oficiului naţional de statistică (Elstat).
Cancelarul german Angela Merkel a declarat duminică, la sosirea la summitul zonei euro de la Bruxelles, că ”nu va exista un acord cu orice preţ” pentru salvarea Greciei, și că ia in calcul un Grexit temporar, de 5 ani.
In schimb,”Franţa va face totul pentru ajungerea la un acord care să-i permită Greciei să rămână în zona euro”, a spus şeful statului francez, care a exclus opţiunea, avansată de Germania, privind o ieşire temporară a Greciei din zona euro.
Atena a solicitat recent un nou ajutor financiar – estimat la circa 74 de miliarde de euro pe trei ani – şi a propus finalizarea unui program de reforme ambiţios.
Unele state din zona euro susţin că planul de reforme al Greciei ar trebui să fie mai substanţial pentru a fi credibil.
Dintre celelalte 18 state din zona euro (înafara Greciei), zece s-au arătat sceptice faţă de noile propuneri ale Atenei. Cele mai intransigente se dovedesc a fi Germania, Austria, Finlanda şi statele baltice.
O decizie este așteptată în cursul acestei dimineți.
O invenție românească – casa care combină o performanță energetică ridicată cu costuri operaționale scăzute, dedicată în special familiilor sau cuplurilor tinere s-a calificat în finala concursului de proiecte RegioStars şi are şanse să fie premiată de Comisia Europeană. Detaliază Mirabela Afronie de la Radio România Reşiţa.
Proiectul Consiliului Judeţean Caraş-Severin intitulat Mild-Home ce a avut drept scop definirea, proiectarea şi stimularea construirii de case ecologice a ajuns în finala concursului european RegioStars. Derulat împreună cu Centrul pentru Promovarea Energiei Curate și Eficiente din România, proiectul a avut o valoare de aproximativ 2 milioane de euro şi s-a finalizat în 31 decembrie 2014. În ce a constat exact ne spune Camelia Şusco, director compartiment comunicare şi mass-media în cadrul Consiliului Judeţean Caraş-Severin.
Proiectul şi-a propus să realizeze case ecologice concepute pentru aşezările ecologice în zonele din sud-estul Europei, pe baza unui model comun adaptat nevoilor locale. Una dintre activităţile principale ale proiectului a constatat în organizarea a opt concursuri de idei în ţările partenere. Pentru România, Consiliul Judeţean Caraş-Severin a propus desfăşurarea acestui concurs la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu din Bucureşti şi Facultatea de Arhitectură din cadrul Universităţii Politehnice Timişoara. Primele trei lucrări selectate au fost prezentate în cadrul săptămânii transnaţionale de schimb de experienţă din Ungaria, iar cea mai bună lucrare a participat la târgul Construma din Budapesta.
Ţările partenere în proiectul Mild-Home au fost Italia, Austria, Ungaria, Bulgaria, Grecia şi Serbia. Premiile RegioStars, ajunse la cea de-a VIII-a ediţie recompensează cele mai inspiratoare și inovatoare proiecte regionale derulate cu fonduri europene. Atunci când s-a făcut selectarea s-a ţinut cont de impact, durabilitate şi de parteneriatele create, spune Maria Ciorba, consilier de informare în cadrul Centrului Europe Direct Timişoara.
Din totalul de 143 de proiecte intrate în competiţie, pentru marea finală au fost selectate 17 proiecte. Dintre acestea doar patru vor fi ales câştigătoare în patru domenii: dezvoltarea IMM-urilor, eficienţa energetică, incluziune socială şi dezvoltare urbană. Acestea vor fi anunțate în cadrul evenimentului OPEN DAYS, care va avea loc la Bruxelles în perioada 12 – 15 octombrie. Corina Crețu, comisarul european pentru politica regională, a declarat în legătură cu selecția: Faptul de a ajunge în finala premiilor RegioStars nu reprezintă numai o etichetă de calitate aplicată unui proiect excelent, ci înseamnă, de asemenea, pentru regiunile și orașele implicate, recunoașterea internațională a modului inovator și creativ în care au ales să valorifice fondurile Uniunii Europene.
Nominalizarea la premiile RegioStars vine după ce anul trecut un alt proiect al Consiliului Judeţean Caraş-Severin a fost premiat. Este vorba de un proiect transfrontalier cu Serbia care permite medicilor de la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Reşiţa şi unităţilor medicale din Vârşeţ şi Zitişte să colaboreze prin intermediul unui sistem medical, unic, ce facilitează acordarea de asistenţă medicală la distanţă.
Miercuri, 1 iulie 2015, la Palatul Elisabeta a avut loc, în prezenţa Alteţelor Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu, o seară dedicată Conferinţei Internaţionale Media 2020 – Bringing Media to the Future, organizată la Bucureşti de Radio România şi de Uniunea Audiovizualului Asia-Pacific.
Cu acest prilej a fost încheiat un protocol de colaborare între Casa Majestăţii Sale Regelui Mihai şi Societatea Română de Radiodifuziune ce prevede recunoaşterea reciprocă a legitimităţii, utilităţii şi notorietăţii, precum şi cooperarea între cele două instituţii.
Documentul a fost semnat, în Sala Regilor, în prezenţa Alteţelor Lor Regale, de către domnul Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune şi domnul Ion Tucă, director al Casei Majestăţii Sale Regelui Mihai.
Cele două părţi vor colabora în continuare pentru desfăşurarea unor evenimente găzduite de cele două instituţii, pentru promovarea acestora şi pentru dezvoltarea unor proiecte comune.
La dineul oferit de Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu au participat profesionişti mass-media din Statele Unite ale Americii, Australia, Japonia, India, Thailanda, Malaezia, Sri Lanka, Myanmar, Arabia Saudită, Pakistan, Iran, Marea Britanie, Germania, Olanda, Italia, Vatican, Irlanda, Austria, Ungaria, Turcia şi România, prezenţi la Bucureşti cu prilejul Conferinţei Internaţionale Media 2020 – Bringing Media to the Future.
Conferinţa Internaţională Media 2020 – Bringing Media to the Future a avut loc în zilele de 30 iunie – 1 iulie, fiind primul eveniment de acest gen organizat de Uniunea Audiovizualului Asia-Pacific în Europa. Conferinţa a abordat modul în care mass-media va evolua în următorii cinci ani. La eveniment au luat parte manageri din industria media, jurnalişti, producători, specialişti în platforme radio digitale şi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale media de pe patru continente: Europa, Asia, America şi Australia.
Corul de Copii Radio s-a calificat în Finala Competiţiei Corale Let the Peoples Sing, ediţia 2015 – un apreciat eveniment internaţional din circuitul muzicii vocale, aflat sub auspiciile Uniunii Europene de Radio şi Televiziune (European Broadcasting Union – EBU).
Competiţia a fost iniţiată în 1961 de către BBC (British Broadcasting Corporation – Londra) şi a fost iniţial derulată doar la nivel naţional, până în anul 1966 când a devenit o manifestare internaţională, competitorii fiind propuşi de EBU.
Semifinala concursului s-a desfăşurat la München, în 22 şi 23 ianuarie 2015. Dintre cele 19 ansambluri corale propuse de 13 organizaţii afiliate EBU care au participat la această etapă, juriul internaţional a selectat, în urma audierii înregistrărilor radio, nouă ansambluri din Danemarca, România, Statele Unite ale Americii, Austria, Germania, Letonia, Suedia, Bulgaria şi Marea Britanie.
În 11 octombrie Corul de Copii Radio dirijat de Voicu Popescu va evolua în finala de la München în cadrul categoriei Coruri de copii şi tineret, într-un concert public în Studioul 1 al Radiodifuziunii Bavareze, eveniment difuzat live de postul BR-KLASSIK şi înscris în Stagiunea Euroradio 2015-2016.
Înfiinţat în 1945, Corul de Copii Radio a avut o evoluţie spectaculoasă încă de la apariţia sa în peisajul muzical românesc şi a demonstrat deja şi pe plan internaţional nivelul său artistic. Cele peste 50 de participări la festivaluri, turnee artistice şi concursuri internaţionale în aproape toate statele Europei, în Japonia, SUA şi Canada, au adus tinerilor artişti preţioase distincţii şi premii şi au contribuit la acordarea în 2004, de către Federaţia Corurilor din U. E., a titlului de Ambasador Cultural al Uniunii Europene.
Recitalurile, concertele a cappella, contribuţiile aduse interpretărilor unor capodopere vocal-simfonice alături de Orchestra Naţională Radio, Orchestra de Cameră Radio, Orchestra Filarmonicii George Enescu, Filarmonica din München, Orchestra de Stat Bavareză, sub bagheta unor mari maeştri români şi străini ca: Iosif Conta, Ludovic Bacs, Horia Andreescu, Cristian Badea, Jing Wang, Lawrence Foster, Wayne Marshall, Zubin Mehta, au dezvăluit deosebitele calităţi interpretative ale formaţiei.
Radiodifuziunea Bavareză din München, Germania (BR), organizează şi coordonează ediţia 2015 a acestei competiţii deschise corurilor de amatori. Obiectivele concursului sunt stimularea interesului pentru acest gen de muzică, promovarea rolului EBU şi al radiodifuziunilor publice afiliate în organizarea unor evenimente muzicale marcante cu profil radiofonic şi crearea de conţinut pentru programele de muzică corală, cu posibilitatea de difuzare pe toate platformele media.
Peste 240 de pietre de mină, fără acte de însoţire pentru scoaterea din ţară, au fost depistate de poliţiştii de frontieră de la Vama Petea în autoturismul unui maramureşean.
Bărbatul, în vârstă de 42 ani, s-a prezentat la Punctul de Trecere a Frontierei, iar la solicitarea poliţiştilor nu a putut prezenta documentele necesare. El a declarat ca transportă cele 249 de pietre de mină la o expoziţie din Austria.
Polițiștii de frontieră suspectează faptul că aceste obiecte erau exportate ilegal. EI au ridicat pietrele de mină în vederea stabilirii, de către un expert autorizat, a valorii și apartenenței acestora la Patrimoniul Național
Şeful instituţiei, Sorin Ciobanu, a declarat că, în medie, pentru tona de afine se vor plăti 1.800 de euro, iar pentru cea de zmeură 1.846 euro. El a adăugat că, tot în urma unei licitaţii, Direcţia Silvică Suceava a cesionat către 15 firme româneşti dreptul de recoltare pentru 120 de tone de ciuperci, respectiv, hribi, gălbiori şi ghebe, la un preţ mediu de 71 de bani pe kilogram.
Sorin Ciobanu a mai spus că preţurile şi cantităţile sunt asemănătoare cu cele de anul trecut. Atunci, Direcţia Silvică Suceava a obţinut venituri de peste 294.000 de euro în urma derulării contractelor de vânzare-cumpărare a fructelor de pădure.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
