Aleksandar Vucic continuă campania „Viitorul Serbiei”
Foto: Serbian Prime minister Aleksandar Vucic (C) talks during press conference with President of the European Parliament Martin Schulz (L) in Belgrade, Serbia on Wednesday, July 15, 2015.
Cu vizita în Banatul de Sud, preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a continuat campania „Viitorul Serbiei”. Preşedintele Serbiei a vizitat mai multe localităţi bănăţene şi în piaţa centrală din oraşul Pancevo s-a adresat cetăţenilor şi a transmis că statul are în vedere această zonă, că se lucrează la crearea de condiţii de viaţă mai bune pentru tineri şi bătrâni. Vucic a subliniat importanţa construirii de noi căi rutiere în această zonă. Vucic a anunţat că în următorii şase, şapte sau opt ani va fi finalizat drumul rapid cu patru benzi de rulare pe relaţia Pancevo-Vrsac, până la frontiera cu România, în lungime de 86 de kilometri. „Aşteptăm ca românii să ne informeze dacă vor construi autostradă sau va rămâne doar drum rapid” – a declarat Vucic, adăugând că până la sfârşitul acestui an vor fi finalizate documentele şi studiile pentru construirea şoselei şi apoi se va trece la executarea lucrărilor.
Cea mai circulată autostradă pe timp de vară arată în multe locuri ca un drum judeţean.
Sunt gropi, cârpeli cu bitum care deja a cedat sub roțile mașinilor.
Cei mai afectați sunt primii 35 de kilometri, între Bucureşti şi Fundulea.
Autorităţile vor să dea acum o faţă nouă autostrăzii, şi promit că se va circula ca în palmă.
Lucrările vor începe chiar din vară, când şi traficul se intensifică.
Oficialităţile spun că vor închide autostrada doar pe porţiuni, pentru ca reparaţiile să nu încurce şoferii.
Dacă pentru repararea a 35 de kilometri vom avea nevoie de 3 ani, pentru construcţia de autostrăzi noi vom bate toate recordurile, promite ministrul Transporturilor.
În ultimii doi ani, ministerul Transporturilor a finalizat 24 de kilometri de autostradă, din care putem circula doar pe 15.
Într-o declaraţie de presă, deputatul PNL Dumitru Oprea arată că există suficiente motive de optimism pentru anul 2018. Parlamentarul ieşean remarcă faptul că, pentru o bună parte a cetăţenilor şi a societăţii civile în ansamblu, „timpul aşteptării impasibile a trecut“. În cazul particular al Iaşului, a devenit tot mai evident că nici unul dintre marile obiective strategice (autostrada, Spitalul Regional de Urgenţe, finalizarea lucrărilor la şoseaua de centură etc.) nu va fi obţinut fără presiune politică şi publică asupra decidenţilor. „Nimic nu este definitiv pierdut atâta vreme cât nu intervin cedarea şi blazarea. Putem folosi în sprijinul nostru paradoxul de a fi parcurs un an amenințat de forţa răului, prin faptul că am învățat să ne opunem cu fermitate și cu mai multă implicare şi conştiinţă civică“, se arată încrezător Dumitru Oprea.
Redăm integral declaraţia deputatului PNL Dumitru Oprea:
„Ne aflăm aproape de finalul unui an care prevesteşte, din păcate, o perioadă complicată pentru România. A fost un an al contradicțiilor, prin prisma unui paradox pe care îl trăim zi de zi. În vreme ce guvernanții declară că avem o economie cu o creştere într-un ritm susţinut, ţara noastră continuă să înregistreze, conform Eurostat, cea mai mare rată a sărăciei din Uniunea Europeană. Actuala putere ne spune că modifică legile justiției pentru a ne apăra de infractori, iar rata infracționalității crește, ba mai mult îi favorizează pe cei certați cu legea.
De asemenea, constatăm că Nord-Estul României rămâne cu lipsurile cele mai mari față de oricare altă regiune a ţării. În fapt, am rămas nu doar un stat centralizat din perspectiva administraţiei publice, dar şi în privinţa distribuţiei teritoriale a prosperităţii. Această realitate trebuie schimbată, altfel urmările vor fi grave asupra tuturor, nu doar a noastră, a ieşenilor.
Există însă suficiente motive de a vedea lucrurile și dintr-o perspectivă pozitivă. Se știe că opoziţia parlamentară, cu toate eforturile făcute, poate să aibă șanse de reușită numai dacă societatea civilă dă dovadă de implicare în deciziile care vizează toţi cetăţenii. Or, în ultimul timp, societatea civilă reuşeşte să asigure informarea și implicarea celor interesaţi și dornici să fie parte în acțiunile democratice ale națiunii. Indiferent că vorbim despre acţiuni de protest în stradă sau despre exprimarea indignării pe reţelele de socializare, toate se traduc, în final, printr-o mai bună educaţie în spiritul unui stat democratic.
Un loc aparte în mişcările civice din acest an îl vor avea ieşenii, tot mai conştienţi de faptul că schimbarea nu va veni de la Centru. Timpul aşteptării impasibile a trecut, nimeni nu va rezolva în locul nostru problemele, iar presiunile conjugate ale societăţii civile şi ale unor reprezentanţi ai sferei politice vor da, în cele din urmă, rezultate în privinţa marilor proiecte ale Iaşului: autostrada, Spitalul Regional de Urgenţe, finalizarea lucrărilor la şoseaua de centură etc. Nu sunt obiective imposibile, dar fără o presiune activă și continuă asupra decidenţilor nu vor putea fi îndeplinite.
Nimic nu este definitiv pierdut atâta vreme cât nu intervin cedarea şi blazarea. Putem folosi în sprijinul nostru paradoxul de a fi parcurs un an amenințat de forţa răului, prin faptul că am învățat să ne opunem cu fermitate și cu mai multă implicare şi conştiinţă civică.
Nu în ultimul rând, un alt motiv de a spera la normalitate îl constituie faptul că românilor nu le va mai fi la fel de indiferent cine îi reprezintă. De aceea, am toată convingerea că anul 2018 va fi mult-așteptatul moment al maturizării noastre politice.“
Lotul III al Autostrăzii 10 Sebeş-Turda, cu o lungime de 12 kilometri, va fi recepţionat în 9 ianuarie 2018, în timp ce lotul IV de pe aceeaşi autostradă, de 16 km, va fi deschis în februarie, susţine directorul general al CNAIR, Ştefan Ioniţă.
Cele două tronsoane de autostradă sunt aproape finalizate, dar nu au putut fi deschise circulaţiei pentru că legislaţia în vigoare nu permite inaugurarea unui drum fără lucrări terminate în totalitate, a explicat Ioniţă.
Acesta a mai spus că pe loturile III şi IV ale Autostrăzii 1 Lugoj-Deva mai sunt încă 20 de km pentru care se pregăteşte recepţia.
Din planurile pe anul viitor amintim lucrări de reparaţii la podurile dunărene Feteşti şi Cernavodă de pe Autostrada Soarelui, poduri construite acum 30 de ani.
Asociaţia Pro Infrastructură, care monitorizează marile proiecte de transport din ţară, îi solicită ministrului de resort să îl demită de urgenţă pe şeful Companiei de Drumuri.
Reprezentanţii Asociaţiei consideră că, în pofida promisiunilor de la începutul anului, drumarii au reuşit să inaugureze doar 15 kilometri de autostradă, în loc de 90.
Ei contestă şi faptul că autorităţile au amânat pentru anul viitor construcţia altor cinci loturi de drum rapid, dar şi a viitoarei autostrăzi Sibiu-Piteşti.
La rectificarea bugetară, Compania de Drumuri a pierdut aproximativ trei miliarde de lei, bani alocaţi iniţial pentru derularea proiectelor cu fonduri europene, dar care nu au fost cheltuiţi.
Numărul kilometrilor de autostradă care vor putea fi daţi în folosinţă până la sfârşitul anului s-a redus la mai puţin de jumătate din cifra prognozată, a declarat, luni, 23 octombrie, directorul general al Companiei Naţionale de Drumuri, Ştefan Ioniţă.
El a precizat că lucrările sunt aproape de finalizare pe loturile 3 şi 4 ale autostrăzii A10 Sebeş-Turda, adică aproape 30 de kilometri din cei 75 estimaţi. Ștefan Ioniță a mai explicat că pe lângă problemele birocratice care au generat unele întârzieri, s-a constatat că şantierele se confruntă cu o lipsă a forţei de muncă, iar lucrările sunt de calitate slabă.
Săptămâna aceasta se deschid ofertele pentru construirea loturilor 1 şi 5 ale Autostrăzii A1 Sibiu-Piteşti.
Probleme mari au apărut pe lotul 3 al autostrăzii Lugoj – Deva. Terasamentul şoselei aflate în prezent în lucru s-a surpat din cauza alunecărilor de teren din zonă. Reprezentanţii Companiei de Drumuri spun că au trimis echipe la faţa locului pentru a evalua situaţia şi, în funcţie de raport va cere constructorului remedierea situaţiei.
Alunecările au loc în zona descărcării satului hunedorean Holdea, comuna Lăpugiu de Jos, unde va fi realizat și un ecoduct. Rambleul de 70 de metri lungime şi 11 metri lăţime a căzut joi dimineaţa, iar în prezent constructorul s-a mobilizat pentru a remedia deteriorarea, au declarat pentru economica.net reprezentanţii Companiei de Drumuri.
Lotul 3 din autostrada Lugoj – Deva era programat pentru deschidere anul acesta, fiind una dintre cele mai avansate secţiuni aflate în construcţie.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a transmis către Agenția Națională pentru Achiziții Publice, spre validare, documentațiile de atribuire aferente secțiunilor 1 și 5 ale viitoarei autostrăzi Sibiu – Pitești.
Lotul 1 aferent Secțiunii 1 (Sibiu — Boița) se întinde pe 13 kilometri, iar traseul autostrăzii va începe în zona localității Șelimbăr, la intersecția cu centura Sibiu.
Aliniamentul se continuă la vest de DN7, în paralel cu acesta, fiind amplasat într-o zonă colinară până la km 6, în zona localității Veștem.
În continuare, traseul autostrăzii traversează la vest de Tălmaciu, drumul județean DJ 105G, Avrig — Marsa — Tălmaciu — Sadu, până în zona Boița unde este prevăzut un nod rutier ce asigură conectivitatea temporară a autostrăzii Sibiu-Pitești cu DN7.
Valoarea estimată a contractului, care se întinde pe o perioadă de 108 luni, este de 765,84 milioane de lei fără TVA. Perioada de garanție a lucrărilor este de 60 de luni, cea de execuție de 36 de luni iar cea de proiectare de 12 luni.
Primăriile din Olt care vor fi traversate de drumul expres Craiova – Piteşti trebuie să identifice proprietarii terenurilor pe care trece traseul viitorului drum de mare viteză pentru a demara procedura de expropiere. Este vorba de tronsonul 2 al acestui drum cu regim de autostrada care va traversa localităţile, Bârza, Piatra Olt, Slătioara, Ulmi, Slatina şi Valea Mare.
Autoritățile din Olt au primit de la CNAIR traseul pentru a stabili cine vor fi proprietarii expropiați. „Abia ieri am primit traseul şi acum va trebui să identificăm noi oamenii care sunt pe traseul respectiv şi să le facem cunoscut acest lucru. Venind dinspre Slatina, drumul trece prin zona industrială a Slatinei, traversează Oltul, între podul de cale ferată şi barajul de la Slătioara, vine spre Slătioara prin fosta «Pepinieră» şi iese la Drumul Naţional 65, între Oltişoru şi Găneasa, merge aproape paralel cu Drumul Naţional, apoi prin Sudul Pădurii Saru, spre oraşul Balş”, a declarat primarul din Piatra Olt, Tudor Udrescu pentru Mediafax.
Potrivit CNAIR, pe cei 121,185 kilometri ai drumului expres Craiova-Pitești vor fi patru benzi de mers, două pe fiecare sens și va beneficia de toate elementele de siguranță ale unei autostrăzi. Și viteza legală va fi tot de autorstradă, adică 130 de kilometri la oră.
Şoferii care circulă astăzi pe autostrada A1, în Timiş sau Arad, trebuie să ştie că pe tot parcursul zilei se execută lucrări de asfaltare.
Centrul Infotrafic al Poliţiei Române anunţă că se lucrează pe A1, pe sensul de mers Lugoj-Timişoara, între kilometrii 478 + 500 de metri şi 479 + 500 de metri. Lucrările se desfăşoară pe benzile unu şi de urgenţă, iar autovehiculele vor fi redirecţionate pe banda a doua.
De asemenea, pe autostrada A6, pe sensul de mers Lugoj-A1, la kilometrul 5 + 750 de metri, se vor executa lucrări de asfaltare pe banda a doua, iar autovehiculele vor fi redirecţionate pe benzile unu şi de urgenţă.
Se lucrează şi pe parcursul zilei, pe tronsonul Pecica-Arad, între kilometrii 553 şi 552, pe benzile unu şi de urgenţă, iar autovehiculele vor fi redirecţionate pe banda a doua.
Poliţia recomandă conducătorilor auto să se asigure corespunzător la efectuarea manevrei de schimbare a benzilor de circulaţie şi să respecte semnalizarea temporară instituită.
Veşti cum nu se poate mai proaste pentru cei care sperau să meargă pe autostradă de la Cluj spre Ungaria. Vom circula pe Autostrada Transilvania, între Cluj-Napoca şi Oradea, cel mai devreme în anul 2026.
Potrivit datelor prezentate de Compania naţională de administrare a infrastructurii rutiere, execuţia tronsonului Mihăieşti – Suplacu de Barcău va începe abia în 2023 şi ar trebui terminată în trei ani.
În Masterplanul general de transport al României figurează şi o variantă optimistă, în care cei optzeci de kilometri vor fi daţi în folosinţă în 2020. Condiţia era însă ca lucrările să înceapă în acest an, lucru imposibil, ţinând cont că nu există studii de fezabilitate valabile şi nici licitație lansată pentru stabilirea constructorului.
Întârziate sunt şi lucrările la segmentul Autostrăzii Transilvania dintre Suplacu de Barcău şi Borş. Porţiunea de autostradă a fost realizată în proporţie de 50% de americanii de la Bechtel. Societatea care s-a angajat să termine proiectul a renunţat în cele din urmă la contract, după doi ani în care nu a lucrat aproape deloc. Pentru finalizarea celor şaizeci de kilometri, ministerul Transporturilor pregăteşte acum o altă licitaţie.
Doar pentru Gilău – Mihăieşti informaţiile sunt mai bune, acest sector de autostradă urmând să fie finalizat etapizat, pe parcursul anului viitor.
Furtuna care s-a abătut în noaptea de duminică spre luni a provocat pagube pe autostrada Nădlac – Arad. Zeci de autoturisme și camioane au rămas blocate și au fost trase pe dreapta după ce vântul puternic a smuls din șuruburi panourile antiorbire instalate pe parapeții dintre sensurile de mers. Circulația nu a fost întreruptă astfel că șoferii s-au văzut nevoiți să facă slalom printre bucăți de plastic, metal și șuruburi împrăștiate pe șosea. Cei mai mulți s-au trezit cu cauciucurile tăiate și au tras pe banda de urgență. Șoferii de camioane se plâng că pe lângă pagubele suferite, TIR-urile puteau intra în balans și provoca accidente grave.
Administratorii autostrăzii au intervenit pentru degajarea carosabiliului la câteva ore după ce panourile au fost împărştiate de vânt pe şosea. Cei mai mulţi şoferi sunt hotărâţi să îi acţioneze în judecată pentru daunele pe care le-au suferit. Până atunci însă, zeci de oameni care se pregăteau să iasă din ţară pentru a-şi petrece
concediul în străinătate, se văd acum nevoiţi să facă un drm la un service auto.
Autostrada Nădlac-Arad are 38 km, fiind deschisă complet circulaţiei pe 11 iulie. Autostrada a fost recepţionată săptămâna trecută de către CNADNR, iar garanţia oferită de către constructor este de 4 ani.
Așa estimează directorul general al Companiei Naţionale de Drumuri şi Autostrăzi din România, Narcis Neaga, dacă se va reuşi finalizarea înainte de termen şi inaugurarea unor porţiuni de pe tronsonul de autostradă Lugoj – Deva.
În cazul autostrăzii Comarnic – Braşov, lucrările ar putea începe chiar de anul acesta, urmând însă ca anul viitor să se organizeze licitaţii pentru construcţia mai multor segmente din viitoarea autostradă.
Directorul general al CNADNR a mai declarat că anul acesta compania va cheltui trei sferturi din buget pentru investiţii în variante de ocolire a localităţilor, drumuri naţionale şi autostrăzi. Valoarea totală a investiţiilor planificate anul acesta anul acesta este de aproape un miliard şi jumătate de euro.
Cand ne referim la drumurile din vestul țării, suntem preocupaţi, în primul rand, de finalizarea segmentelor de autostradă Izvin – Lugoj şi Traian Vuia – Deva. În aceeași măsură, suntem interesaţi şi de modalitatea de transfer a centurii Nord – Vest a Timişoarei în jurisdicţia primăriei, conform solicitării primarului Nicolae Robu.
Acestea sunt subiectele ediţiei de joi a emisiunii “Vestul Zilei”, difuzată imediat după ştirile orei 18.00, avandu-l invitat pe Horaţiu Simion, director general al Regionalei de Drumuri şi Poduri Timişoara.
Ascultătorii pot adresa întrebări la telefoanele 0256 493545 sau 0372 561035. Primim şi SMS-uri la nr.0725 737373.
Autorităţile slovene au mobilizat importante forţe de ordine pentru a-l prinde pe autorul accidentului în care şi-a pierdut viaţa prim-procurorul adjunct al Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad.
Flavius Chiş a murit, împreună cu familia sa, într-un accident de circulaţie care a avut loc pe o autostradă din Slovenia. Accidentul a avut loc la ieşirea din Ljunbliana, unde maşina în care se aflau Flavius Chiş, soţia sa, băiatul lor de 5 ani şi soacra prim procurorului a fost lovită de o cisternă. Alti doi români, care se aflau într-o altă maşină au fost răniţi uşor.
Şoferul cisternei a fugit de la faţa locului, iar autorităţile slovene îl caută.
Nu este clar încă modul în care s-a produs accidentul, însă din imaginile prezentate de presa slovenă se vede cum maşina procurorului arădean a fost strivită între cisternă şi stâncile de la marginea autostrăzii.
Foştii colegi ai prim-procurorului din Arad, Flavius Chiş, sunt şocaţi de accidental mortal în care a fost implicat acesta. Un anunţ de condoleanţe din partea colectivului parchetelor de pe lângă instanţele de judecată din judeţul Arad a fost postat pe site-ul Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad. (Foto: mediafax.ro)
Foto: CSU-Generalsekretär Alexander Dobrindt kommt am 26.11.2013 in Berlin ins Willy-Brandt-Haus zu den Koalitionsverhandlungen von Union und SPD. Foto: Maurizio Gambarini/dpa
Prima porțiune de drum asemănătoare unei autostrăzi, a fost aceea așa numita AVUS (Automobil-Verkehrs- und Übungs-Straße) din Berlin, privat finanțată și inaugurată la data de 24 septembrie1921 ca pistă pentru teste și viteză.
În Germania prima autostradă a fost autostrada A555, inaugurată la data de 6 august1932, finalizată cu zonă mediană în anul 1958.
După alți 58 de ani Germania se apropie în viteză de aplicarea unei proceduri de infringement. De la începutul anului 2016 autoritățile doreau să introducă o taxă pentru folosirea drumurilor germane, taxăî discriminatorie, însă, pentru străini, deoarece şoferii germani vor beneficia de o reducere a acesteia.
Concret, legea prevede că toţi şoferii care folosesc autostrăzile (Autobahnen) din Germania vor trebui să plătească o taxă, inclusiv cei străini, dar şoferii înregistraţi în Germania – care vor plăti automat taxa atât pentru autostrăzi, cât şi pentru drumurile importante – vor primi banii înapoi indirect, beneficiind de o reducere la taxa pentru vehiculele motorizate.
Berlinul are la dispoziţie două luni pentru a răspunde îngrijorărilor Comisiei.
Jakub Adamowicz, purtător de cuvânt al Comisiei pentru transporturi
Comisia a lansat o procedură de infringement împotriva Germaniei în legătură cu intenția acesteia de a introduce o nouă taxă de drum pentru autovehiculele private.
Comisia este îngrijorată de faptul că acest sistem anunțat va produce o discriminare indirectă bazată pe naționalitate, care va conduce la situația în care conducătorii germani, și doar ei, să fie scutiți “de facto” de această taxă. Luăm măsuri concrete pentru a proteja cetățenii europeni , nu doar pentru a nu fi discriminați în funcție de naționalitate.
Această procedură de infringement vrea să dea asigurări ca niciun șofer străin, în special cei care provin din tările vecine Germaniei, care pot fi cel mai afectați de această taxă disproporționată, nu vor face subiectul acesteia.
Un raport destinat Parlamentului german in anul 2013 arăta ca cele 43 de milioane de autovehicule care rulează pe drumurile din Germania provoacă uzura infrastructurii și 14% din cele 39.000 de poduri rutiere importante pot afecta siguranţa traficului
Ministrul german al Transporturilor, Alexander Dobrindt, a declarat, pentru Bild, că va fi amânată aplicarea legii ca urmare a acţiunii Comisiei. Oficialul german a precizat, totodată, că prin declanşarea procedurii de infringement CE „frânează modernizarea infrastructurii germane”
Cei 6 km din Autostrada Bucureşti-Ploieşti nu mai au termen de finalizare, după ce firma constructoare s-a retras din contract.
La începutul anului, statul anunţa că acest tronson va fi gata anul acesta sau cel târziu în februarie anul viitor.
Viitoarea conexiune va creşte numărul de maşini care tranzitează A3, o autostradă care deocamdată nu şi-a arătat utilitatea, deşi s-au investit 450 milioane de euro în construcţia ei.
Deşi lungimea acestuia este de doar 8,7 kilometri, tronsonul este important pentru că va prelua cea mai mare parte a traficului dinspre Zalău şi Satu Mare de pe Drumul European E81.
Lucrările la noul tronson al Autostrăzii Transilvania vor fi realizate de asocierea dintre compania românească „UMB Spedition” şi firma italiană „Tehnostrade”. Lucrările vor trebui finalizate până în primăvara anului 2016.
Ele vor costa aproximativ 258 milioane de lei. Potrivit ministrului transporturilor, Ioan Rus, celelalte tronsoane ale Autostrăzii Transilvania până la graniţa cu Ungaria vor fi finanţate din bugetul de stat, prin intermediul noii accize pentru carburant.
Alte două tronsoane – Câmpia Turzii- Ogra şi Ogra-Târgu Mureş – vor fi finanţate din fonduri europene. Tot din fonduri europene va fi finanţată şi autostrada Turda – Sebeş, cea care va asigura legătura dintre Autostrada Transilvania şi cea de pe traseul Coridorului IV.
Lucrările au fost reluate în primavară, după ce Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a organizat o nouă licitaţie pentru acest tronson.
Şoferii nu vor putea utiliza însă noul tronson de autostradă, întrucât acesta nu este legat, deocamdată, nici de Ungaria şi nici de DN 7.
Partea maghiară va finaliza autostrada abia anul viitor, iar pentru legătura cu DN 7 trebuie construit un drum de opt km.
Acesta urmează să fie construit de firma care va câştiga licitaţia din 25 august pentru lotul 2 Pecica – Arad.
Un bărbat de 37 de ani din Craiova a fost depistat în timp ce conducea cu 227 km/h pe Autostrada Bucureşti – Constanţa.
Şoferul s-a ales cu o amendă de 810 de lei şi nu va mai avea dreptul de a conduce autovehicule timp de 90 de zile.
Poliţiştii atrag atenţia că viteza excesivă este una dintre cauzele principalele ale accidentelor de circulatie grave
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
