Vremea lui Marţ

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 12 martie 2018, 05:00

Vremea lui Mărţişor este capricioasă; întâi babele, ursuze, apoi moşii… cei blânzi. După primele nouă zile din Martie, zilele Babelor urmează nouă zile, ale Moşilor. Babele, ca babele, mai rele, reflectă nestatornicia timpului în trecerea lui de la iarnă la primăvară şi posibilitatea ca această nestatornicie să prevestească norocul de peste an.

(varianta audio a rubricii)

Şi cei 9 moşi fac parte din cortegiul divin al unui zeu-moş, care este confundat uneori cu Sfântul Cer, alteori cu Dumnezeu sau Sîntilie. Sub raport meteorologic sunt mai blânzi, aduc vreme mai bună. În Oltenia se spune că „moşii bat cu maile în pământ să iasă căldura şi să încălzească seminţele”. Cum moşii încep pe 10 martie, după Mucenici, când se ştie că se mănâncă 40 de mucenici şi se beau 44 de pahare, nici nu-i de mirare că sunt… blânzi. Copiii băteau cu ciomegele în pământ zicând:
Intră frig şi ieşi căldură
Să se facă vremea bună
Pe la noi prin bătătură
Se aşteaptă însă ziua de 17 martie, ziua lui Alexie cel cald.
Se crede că atunci pământul se deschide şi ies gângăniile şi şerpii. Ce ne învaţă bătrânii, ce-i învaţă mai ales pe gospodarii tineri?
Este bine să se înconjoare de trei ori gospodăria, afumându-se cu tămâie, busuioc, sămânţă de cânepă atât casa, cât şi grajdurile, grădina, livada, în speranţa că astfel nici o gânganie nu se va mai apropia. În dimineaţa de Alexii cei mai curajoşi e bine să ia un clopoţel, o coasă şi o pereche de foarfeci şi să înconjoare casa de trei ori în credinţa că fierul are puterea de a ţine la distanţă duhurile necurate. E bine ca de Alexii gunoiul să fie dus departe de casă şi să fie ars, iar casele să se muruie. Ziua de 17 martie e cunoscută şi ca Ziua Şarpelui. În această zi nu trebuie să i se spună numele. De nu, peste an va fi muşcat de şarpe.
Ziua de Alexii e bună şi pentru pescari, dacă ţin post negru. Aşa vor avea noroc la peşte şi la poveşti!

Destinul e cum ţi-l rânduiesc ursitoarele, dar un strop de ajutor din partea omului nu strică. Aşa şi cu pescarii. Dacă merg la râu în dimineaţa de Alexii şi prind un peştişor, cât ar fi de mic, că tot o să spună că-i mare, şi îl mănâncă viu, vor avea noroc! Să nu uite însă vorbele, că vorbele leagă şi dezleagă:
Alexie, Omul lui Dumnezeu,
Eu am venit la pârâu,
Să prind un peşte,
Să-l mănânc
Cum este el din pârâu,
Iar tu să te rogi lui Dumnezeu
Totdeauna pentru mine,
Să pot prinde peşte bine!
Aşa-i norocul. Să nu uităm însă că norocul calcă în urma minţii! Câtă e!

Text şi lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator, Departamentul Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

Babele şi mucenicii

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 5 martie 2018, 05:00

Urâte sunt Babele! Da’ parcă s-a auzit vreodată de babă frumoasă şi copil cuminte? Aşa a lăsat Dumnezeu! E un fel de canon! Se spune că ursitoarele ursesc firea omului, năravul şi dragostea pentru lucruri. La astea n-ai cum să te împotriveşti. Ce ţi-e scris, în frunte ţi-e pus şi la Duminica Tomii promis! Tot bătrânele spun că Dumnezeu ne-a lăsat puterea de a ne alege cum ne va fi tot anul: alegem o babă, una din cele 9, de la 1 la 9 martie; cum va fi vremea în acea zi, aşa vor fi şi firea şi norocul omului tot anul. Da’ ce să alegi? Că toate babele sunt… frumoase de-ţi vine să te-ntorci din drum! Norocul e însă noroc. Se şi spune: Cum ţi-o fi norocul! Aşa că, alegi o babă, după pofta inimii şi vezi norocul de peste an.

(varianta audio a rubricii)

Babele sunt urâte, moşii sunt mai blânzi! Ca moşii, mai îngăduitori, inimă de bărbat, mai slabi de înger! Se şi spune despre ei: baba-i rea, moşu-i mai bun! Ea are gura mare, de se stârneşte viscolul şi lapoviţa, el mai blând, ţi se mai lumină-n faţa ochilor, ţi se încălzeşte inima de un cuvânt bun, spus mai rar, e drept… da’ e bun, că e sfătos. Sunt şi moşii de iarnă sau moşii de piftii. De moşi se vorbeşte peste an: moşi de iarnă, moşi de vară, moşi de toamnă…
Babele vin o dată cu Baba Dochia. Nimic n-ar da baba din casă, că e zgârcită.
Moşii, mai blânzi sunt mai darnici. De ziua lor se dă de pomană mâncare şi vasele în care se pune mâncarea. Să fie pe lumea cealaltă! Dar să nu se uite că babele tămâie şi poartă lumina! Moşii rânduiesc pomenile cele mari. Aşa a rânduit şi ţăranul în calendarul său popular!

Mucenicii

În calendarul creştin ortodox sunt consemnaţi Sfinţii 40 mucenici din Sevastia, o zi de ofrande alimentare specifice. Mucenicii sunt în prag de primăvară, început de marţ, iar curăţirea locurilor de uscăturile rămase din iarnă e o sarcină a fiecărui gospodar. Aprinderea focurilor are semnificaţii multiple: se curăţă locul, se purifică spaţiul, se alungă gerul şi se invocă venirea căldurii. Când e vâlvătaia mai mare, membrii familiei sar peste foc zicând:

Cum au trecut sfinţii
Prin foc şi prin apă,
Aşa să trecem şi noi.

În Oltenia copiii bat cu toiagele în pământ, în jurul focului zicând:

Intră frig şi ieşi căldură
Pe la noi prin bătătură.

Alimentele rituale specifice acestei sărbători sunt mucenicii, copturi sub formă de om, albină, pasăre sau colac. Sunt moşi de păresimi sau sfinţi.

În Gorj, în dimineaţa de Mucenici bătrânele fac din mălai un „pupoi”. Îl turtesc şi îl ia „cu ţeava” (ţeava de la suveica de la război) şi numără 44 de semne pe pupoi şi bani (câţi copii sunt în casă). Coace pupoiul în cuptor şi când îl scot îl ung cu miere de stup şi îl taie în atâtea părţi câţi copii sunt în casă. Bine-ar fi, zic bătrânele ca toţi copiii să găsească un ban, e semn de noroc. Sigur însă primul care găseşte banul este norocosul familiei. Acesta este pupoiul casei. Bătrânele fac încă unul, pe care-l dau de pomană, însoţit de fuior şi poame: simbol al vieţii care se toarce, fuiorul aminteşte tuturor că fiecare sărbătoare trebuie cinstită, fiecare zi frumos trăită.

Text şi lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator, Departamentul Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

Salvatorii montani intervin pentru a cobori un turist blocat pe munte, din cauza epuizarii

Publicat de adinaiftime, 7 august 2017, 10:00

Un turist a ramas blocat pe munte, din cauza epuizarii. Acesta se afla pe traseul Jepii Mici din Masivul Bucegi si nu a mai putut inainta din cauza epuizarii si a blocajului muscular.

Salvatorii montani au plecat sa-l recupereze, transmite Agerpres. Seful Serviciului Salvamont Busteni, Gheorghe Haiduc, a declarat ca echipajele au fost solicitate sa intervina pentru a recupera un turist de 42 de ani care a ramas blocat pe Jepii Mici.

Barbatul se afla pe acest traseu impreuna cu un grup de persoane. Haiduc a precizat ca aceasta este a treia interventie a salvamontistilor in ultimele 24 de ore.

Salvatorii montani au recuperat un cuplu aflat pe Jepii Mici care nu a mai putut inainta din cauza epuizarii, dar si o femeie de 60 de ani care a ramas pe Platoul Bucegi, intre cabana Caraiman si Babele, din cauza unor probleme medicale.