Pe fondul discriminării și al stereotipurilor de gen, fetele rămân în urma băieților la matematică!

Publicat de Andra Radu, 15 septembrie 2022, 14:27

Conform unui nou raport publicat de UNICEF, fetele din întreaga lume rămân în urma băieților la matematică. Sexismul și stereotipurile de gen se numără printre cauzele principale ale acestei situații.

Raportul Solving the equation: Helping girls and boys learn mathematics (Rezolvarea ecuației: Cum îi ajutăm pe băieți și fete să învețe matematică) prezintă noi date culese din peste 100 de țări și teritorii. Raportul arată că băieții au de 1,3 ori mai multe șanse decât fetele să dobândească competențe matematice.

Normele de gen și stereotipurile cultivate de profesori, părinți și colegi privind inabilitatea înnăscută a fetelor de a înțelege matematica contribuie la aceste disparități. Totodată raportul arată și că acestea subminează încrederea fetelor în propriile puteri, pregătindu-le astfel pentru eșec.

„Fetele au aceleași abilități de învățare a matematicii ca și băieții, ceea ce le lipsește însă, sunt șansele egale de a dobândi aceste competențe esențiale”, a declarat Catherine Russell, director executiv al UNICEF.

„Trebuie să eliminăm stereotipurile de gen și normele sociale care le înfrânează evoluția fetelor și trebuie să facem mai mult pentru a ajuta fiecare copil să dobândească abilitățile de bază necesare pentru a reuși în școală și în viață”.

Deprinderea competențelor de matematică contribuie la consolidarea memoriei, a înțelegerii și a capacității de analiză, care la rândul lor îmbunătățesc capacitatea copiilor de a crea, arată raportul.

Înaintea summitului Organizației Națiunilor Unite pentru Transformarea Educației, UNICEF avertizează că în lipsa dobândirii competențelor matematice de bază și a altor cunoștințe esențiale, copiii vor avea dificultăți în a realiza sarcini de bază precum rezolvarea problemelor și susținerea raționamentelor logice.

Analiza datelor din 34 de state cu venituri mici și medii prezentată în raport arată că, pe lângă faptul că fetele au întârzieri de învățare comparativ cu băieții, trei sferturi dintre elevii din clasa a patra nu au dobândit competențe de calcul de bază. Conform datelor provenite din 79 de state cu venituri medii și mari, peste o treime dintre elevii de 15 ani au în continuare nevoie să dobândească cunoștințe minime de matematică.

De asemenea, bunăstarea gospodăriei este un factor determinant. Analiza arată că elevii din gospodăriile cele mai înstărite au de 1,8 ori mai multe șanse de a dobândi competențe de calcul până în clasa a patra comparativ cu copiii din gospodăriile cele mai sărace. Copiii care sunt înscriși în programe de îngrijire și de educație timpurie au de 2,8 ori mai multe șanse de a avea competențe minime de matematică până la vârsta de 15 ani comparativ cu cei care nu participă la astfel de programe.

Același raport arată că impactul pandemiei de COVID-19 a afectat și mai mult dobândirea competențelor de matematică de către copii. În plus, aceste analize se concentrează pe băieții și fetele înscriși în prezent în sistemul de învățământ. În statele în care probabilitatea ca fetele să nu meargă la școală este mai mare ca în cazul băieților, discrepanțele generale în materie de competențe matematice sunt probabil și mai mari.

UNICEF face apel către guverne pentru a-și lua angajamentul de a le oferi tuturor copiilor educație de calitate.  Îndeamnă guvernele să își reînnoiască eforturile și investițiile pentru a reînscrie și a ține copiii în sistemul de învățământ, să sporească accesul la cursuri remediale și de recuperare, de a-i susține pe profesori și de a le oferi instrumentele necesare, astfel încât toți copii să fie pregătiți să învețe.

„Cunoștințele unei întregi generații sunt amenințate, deci nu există vreme pentru promisiuni goale. Pentru a transforma educația în beneficiul fiecărui copil, trebuie să acționăm acum”, a declarat Catherine Russell.

Peste 1.300 de doze de vaccin HPV au fost administrate în 2021, în județul Mureș!

Publicat de Andra Radu, 6 aprilie 2022, 13:53

Peste 1.300 de doze de vaccin HPV au fost administrate anul trecut în județul Mureș la fete de peste 11 ani, în cadrul Programului Național de Vaccinare împotriva virusului papiloma uman, virusul responsabil de declanșarea cancerului de col uterin.

Vaccinul se administrează în trei doze la interval de două luni.

Medicii de familie au trimis și anul acesta lista cu persoanele care au solicitat vaccinul, iar dozele sunt suficiente, precizează șeful DSP Mureș, Iuliu Moldovan.

De asemenea, medicii de familie spun că nu au sincope în aprovizionarea cu vaccin anti HPV și tot mai multe persoane îl solicită. Medicul de familie din Târgu Mureș, Monica Pușcaș, crede că și băieții ar trebui vaccinați.

Anual, peste 1.800 de femei mor în România ca urmare a cancerului de col uterin și aproape 3.400 sunt diagnosticate cu această boală.

România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește incidența și mortalitatea asociată cancerului de col uterin, prin urmare cazurile sunt de două ori și jumătate mai multe, iar mortalitatea de patru ori mai mare.

Mărțișorul, simbol al renașterii naturii!

Publicat de Andra Radu, 1 martie 2022, 10:00

În fiecare an, românii sărbătoresc pe 1 martie simbolul primăverii, al renașterii naturii și al revenirii la viață, Mărțișorul.

Este simbolizat printr-un un şnur bicolor, care este oferit la 1 martie, de ziua Babei Dochia, străvechi început de an agrar. De altfel, firul Mărţişorului ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte.

Din străbuni se ştie că prima zi a primăverii îşi are originea în credinţele şi practicile agrare din vechime.

Astăzi, mărţişorul este confecţionat din două fire colorate în alb şi roşu, de care se prinde un obiect artizanal, pentru a fi dăruit.

În trecut, mărţişorul se dăruia în prima zi a lunii martie, înainte de răsăritul soarelui, copiilor şi tinerilor, fete şi băieţi deopotrivă.

Șnurul reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. La această fundiţă, se adaugă alte simboluri ale norocului, cum ar fi trifoi cu patru foi, potcoavă, coşar sau inimă.

Mărţişorul este purtat pe haină, la vedere, sau legat la mână, timp de câteva zile, începând cu 1 martie.

Pe vremea dacilor, şnurul era alcătuit din alte două culori: alb şi negru. În prezent, şnurul mărţişorului este format dintr-un fir alb şi un altul roşu, acesta din urmă simbolizând sângele şi sacrificiul.

Şnurul era făcut de femei şi era purtat fie la piept, fie legat la mâna copiilor. Însă nu doar copiii purtau mărţişorul, ci şi tinerii şi adulţii. Mai mult, era legat şi la coarnele vitelor din gospodărie sau la poarta grajdului, pentru a le proteja.

Cu timpul, la acest şnur s-a adăugat o monedă de argint. Moneda era asociată soarelui, iar mărţişorul ajunge să fie un simbol al focului şi al luminii, deci şi al soarelui. Mai târziu, alegerea monedei, din aur, argint sau bronz, indica statutul social.

Dacii credeau că aceste amulete aduc fertilitate, frumuseţe şi previn arsurile din cauza soarelui.

Astfel, tradiţia Mărţişorului, inseparabilă de cea a Dochiei carpatice, vine să confirme existenţa acestui obicei pe meleagurile româneşti, încă din timpuri străvechi. El nu este, însă, întâlnit, numai în zonele locuite de români, ci şi la aromâni, la bulgari, la macedoneni şi la albanezi, având acelaşi rol simbolic de alungare a iernii şi de întâmpinare a primăverii.

Stop cazurilor de abuz de tip bullying!

Publicat de Andra Radu, 4 aprilie 2019, 12:40

Școala este acest micro-univers social în care copiii primesc primele lecții de viață în afara familiei. Vorbim despre validare, acceptare, empatie dar, din păcate, vorbim și despre teamă, rușine, respingere. De cele mai multe ori, încărcarea negativă de la școală reverberează și acoperă emoțiile pozitive, ambiția și potențialul copiilor.

Sursa foto: www.commons.wikimedia.org

Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil/de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de umilire. Cuvântul „bullying” poate fi asociat cu termenii de intimidare, terorizare, brutalizare. Acest comportament nu presupune existența unui conflict bazat pe o problemă reală, ci pe dorința unor persoane de a-și câștiga puterea și autoritatea, punându-i pe alții într-o lumină proastă.

Asociația Telefonul Copilului a înregistrat în anul 2018 o creștere de 42,62% a numărului de cazuri de abuz de tip bullying raportate, cu 2.212 mai multe sesizări comparativ cu anul 2017. Formele abuzului de tip bullying sesizate au fost: jigniri, sarcasm, loviri, îmbrânciri, denigrare sau insulte.

Bullying-ul reprezintă o formă de abuz emoțional și fizic și are trei caracteristici:

• Intenționat – agresorul are intenția să rănească pe cineva;
• Repetat – aceeași persoană este rănită mereu;
• Dezechilibrul de forțe – agresorul își alege victima care este percepută ca fiind vulnerabilă, slabă și nu se poate apăra singură.

Care sunt cauzele bullying-ului?

Expunerea la violență a unei persoane poate duce mai departe, precum „efectul fluturelui” (o acțiune mică într-un anumit loc, la un anumit moment-dat, poate produce schimbări majore, exponențial amplificate, în alte zone) la alte fenomene de bully-ing, atât din partea agresorului, cât și din partea celui agresat.

De multe ori, agresorul adoptă violența ca ultimă posibilitate de defulare și exprimare, fiind la rândul său abuzat ori neglijat.

Sursa foto: www.flickr.com

Cauzele cele mai des întâlnite care determină astfel de comportamente ale agresorului pot fi lipsa de empatie, egocentrismul, orgoliul, superficialitatea relațiilor umane, și, mai ales, expunerea și preluarea unor modele de comportament similare – de cele mai multe ori, copilul reproduce cu semenii săi ceea ce vede acasă.

Victimele abuzului și violenței au fost în proporție de 51.86% băieți și 48.14% fete.

• 62,48% dintre copiii supuși abuzului au provenit din familii nucleare;
• 35,51% din familii monoparentale, familii extinse și familii adoptatoare;
• 2,01% din centrul de plasament.

70,1% dintre copiii care au solicitat consiliere psihologică au fost pre-adolescenți și adolescenți, iar nevoile de consiliere indicate au fost:

• 29,47% probleme sentimentale sau legate de aspectul fizic, identitate, temeri sau probleme legate de relaționare;
• 27,91% îmbunatățirea relației cu părinții;
• 22,14% nevoia de comunicare cu ceilalți (părinți, alți copii, rude) pe aspecte de interes conform vârstei;
• 20,48% probleme comportamentale (consum de alcool, stupefiante sau tutun, discriminare privind probleme medicale, auto-mutilare, gânduri/tentative suicidare).

Sursa foto: www.shaw.af.mil

Cele mai multe beneficii în ceea ce privește eliminarea bullying-ului le-ar aduce schimbarea mentalității de la o vârstă cât mai fragedă. Acest lucru se realizează însă printr-un plan pe termen mai lung ce ia în calcul următoarele:

• Metode non-formale de educare anti-bullying, cum ar fi jocurile de rol, prin care copiii să înțeleagă postura în care se expune fiecare parte a acțiunii de bullying și să conștientizeze consecințele grave pe care neglijarea le poate avea.
• Abordarea subiectului, la nivel de profunzime, la orele de dirigenție din școli ori în cadrul orei de Consiliere și Orientare.
• Organizarea de seminarii și dezbateri libere, întâlniri cu psihologi sau persoane care au fost parte a fenomenului bullying și care au reușit să depășească situația, ca exemplu de bună practică.
• Anunțarea imediată, de către elevi, a unui adult (profesor, director, învățător, consilier școlar, mediator școlar, supraveghetor / părinte) ori de câte ori este constatat un act de bullying asupra unui coleg.