Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 8 iulie 2024, 20:46

Ciprian Panga (realizator rubrică): Prima oprire de săptămâna aceasta o facem pe mare, mai exact pe Nava Şcoală „Mircea”, care a încheiat prima etapă a marșului de instrucție din acest an, etapă pe parcursul căreia cadeții de la bord, români și străini, au avut parte de zile intense de antrenamente pe mare și în arboradă și au reușit să ridice velele pentru navigație. La sfârșitul celor patru zile și 550 de mile parcurse, velierul Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” a navigat prin Marea Neagră, Marea Marmara și Marea Egee, a trecut prin strâmtorile Bosfor și Dardanele și a acostat la Pireu, portul Atenei, pentru prima escală a mașului.

Comandorul Mircea Târhoacă (comandantul marșului): Am fost întâmpinat de o delegație extraordinară de români ce se aflau aici, în Pireu, special pentru sosirea navei în port. A fost uimitor să vezi copii de patru, cinci, şase ani cu steaguri naționale care ne întâmpinau pe cheu şi se bucurau enorm de mult când au pășit pentru prima dată pe un pământ românesc în portul Pireu. Probabil că ei mai pășesc pe pământ românesc aici, în Atena, la ambasadă, dar niciodată în portul Pireu nu au pășit pe un pământ românesc, ceea ce ne face mândri, bucuroși și să ducem mai departe această tradiție de ambasador onorific al României pe ape al Navei școală „Mircea”.

Ciprian Panga (realizator rubrică): De la misiunile forțelor navale trecem la cea a forțelor terestre din Bosnia și Herțegovina, unde România contribuie cu cei mai mulți militari în cadrul misiunii de menținere a păcii EUFOR ALTHEA, atât cu cei dislocați în teatrul de operații, cât și cu cei din cadrul rezervelor misiunii. Această zonă a Balcanilor este măcinată de tensiuni interetnice, iar principalul obiectiv al trupelor românești prezente acolo este menținerea unui climat de securitate cât mai stabil pentru toți locuitorii din zonă.

Locotenentul Maria Bibire (ofițer în cadrul Companiei de Stat Major): Activitățile principale executate de către structura din care fac parte sunt asigurarea serviciului de protecție a forței și a perimetrului bazei Butmir, concomitent cu sprijinul real acordat Batalionului multinațional. În ultima perioadă, militarii din cadrul companiei au participat la exercițiul ACHILLES 24, scopul acestui exercițiu fiind verificarea cooperării între structurile dislocate în Camp Butmir și modul de reacție în cazul diferitelor incidente.

Ciprian Panga (realizator rubrică): Mergem mai departe și ajungem în Polonia, unde un detașament din cadrul Grupului 2 EOD – Brigada 10 Geniu „Dunărea de Jos” a participat la exercițiul internațional EURETEX 24, organizat în poligonul Drawsko Pomorskie. Evenimentul recunoscut pentru complexitatea și standardele ridicate, a reunit echipe EOD din multiple țări, fiecare venind cu propriile proceduri și tehnologii pentru a face față amenințărilor explozive. Un element distinctiv și extrem de valoros a fost integrarea echipelor de detecție a explozivilor cu ajutorul câinilor special antrenați, care au demonstrat o eficiență extraordinară în identificarea pericolelor ascunse. Echipele de detecție, cu ajutorul câinilor, au reușit să identifice rapid dispozitivele explozive, permițând astfel echipei EOD să intervină prompt și să neutralizeze amenințările.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 5 martie 2024, 11:53

Ciprian Panga (realizator rubrică): Prima oprire de săptămâna aceasta o facem în Polonia, unde militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană Rotația a XIV continuă seria de antrenamente în cadrul grupului de luptă NATO. Timp de trei zile, aceștia au participat la  „PANTHER SHIELD”, un exercițiu tactic cu trageri de luptă, desfășurat pe baza unui scenariu complex, în condiții specifice câmpului de luptă modern, atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte. Militarii Batalionului III Apărare Antiaeriană Potaisa asigură din luna octombrie anul trecut, alături de aliații americani, britanici, croați și polonezi, prezența înaintată consolidată pe flancul nord-estic al Alianței.
Căpitan Vasile Câțan: În fiecare zi dobândim cunoștințe noi, experimentăm lucruri noi. Diferențe foarte mari nu sunt între ceea ce se întâmplă în teatru şi ceea ce se întâmplă în țară, instrucția, exercițiile merg cam pe același traseu, lucrând după aceleași proceduri ca și cele din țară. Bineînțeles că o să implementăm lucrurile noi învățate și în momentul în care o să ne întoarcem acasă.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Din Polonia, coborâm până în nordul Italiei, mai exact în Val Badia, unde militari din cadrul Brigăzii 61 Vânători de Munte general Virgil Bădulescu, alături de alte 14 loturi au participat la competiția  „ICE PATROL”. Pe timpul celor trei zile și două nopți cât a durat executarea misiunii, acestora le-au fost evaluate rezistența fizică și psihică la efort intens prelungit, dar și punerea în aplicare a tehnicilor, tacticilor și procedurilor de ducere a luptei în zona montană. Punctajul obținut de către vânătorii de munte în urma evaluării s-a concretizat în atingerea nivelului bronz, nivel ce a pus pe același loc patrula noastră și încă patru patrule ale națiunii gazdă, acestea fiind și singurele care au finalizat competiția.

Plutonier major Mihail Dupu: Nu este prima experiență în Munții Alpi, este a treia experiență, dar a fost cu totul diferit. Am avut un exercițiu care a durat 48 de ore, în care am avut mai multe momente tactice – plasarea pe timp de noapte în dispozitivul inamicului, acordarea primului ajutor și transportarea unui rănit și trecerea unor obstacole naturale. Mie personal mi părut cel mai greu, deplasarea pe timp de noapte, bagajul fiind foarte, foarte greu. Va trebui să ne concentrăm foarte bine pentru a nu ieși din tiparul exerciţiului. A fost experiență foarte plăcută, numai destul de solicitantă.
Ciprian Panga (realizator rubrică):Traversăm Marea Adriatică și ajungem în Bosnia și Herțegovina, unde România contribuie cu cei mai mulți militari în cadrul misiunii de menține a păcii EUFOR ALTHEA, atât cu cei dislocați în teatrul de operații, cât și cu cei din cadrul rezervelor misiunii. Această zonă a Balcanilor este măcinată de tensiuni interetnice, iar principalul obiectiv al trupelor românești prezente acolo este menținerea unui climat de securitate cât mai stabil pentru toți locuitorii din zonă, mai ales că amprenta războiului bosniac încheiat în urmă cu 29 de ani a rămas întipărită atât în ruinele din unele orașe cât și în memoria localnicilor.
Căpitan Bogdan Ciubuc: Nu sunt foarte mari diferențele între România și Bosnia si Sarajevo, doar că acest oraș, Sarajevo, este un oraș multicultural, multietnic și multireligios, dar într-un fel sau altul reușesc să se înțeleagă și să se dezvolte împreună la momentul de față. Având în vedere trecutul zbuciumat , mă refer la războiul pe care l-au avut în Sarajevo, și pentru generațiile viitoare, cumva să îi învețe să nu repete trecutul și să învețe că ce a fost nu ar trebui să mai fie.

Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”

Publicat de gabrielasaksa, 16 octombrie 2023, 11:50

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit.
Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru invitație. M-ați onorat în mod deosebit.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ne îndreptăm cu întrebările și cu răspunsurile către ce se întâmplă în Israel. Însă, înainte de a intra în subiect, v-am auzit puțin mai devreme despre o întâmplare de la NATO și aș vrea să începem cu asta, pentru că sunteți la emisiunea armatei și știu că vă este foarte drag, cumva, că ați venit aici.
Cristian Diaconescu: În Ministerul de Externe, am fost secretar de stat în perioada de aderare a României la Alianța Nord-Atlantică, de pregătire a acestor demersuri. Permiteți-mi, foarte pe scurt, să fac aproape o declarație și mi se pare normal dacă ai cunoscut o serie de aspecte într-un parcurs atât de important și sensibil în ceea ce privește România, să spui public acest lucru şi profit de prezența aici pentru a spune că, dacă nu ar fi fost capacitatea de modernizare, de adaptare și profesionalismul Armatei Române, s-ar fi putut să întârziem aderarea la Alianța Nord-Atlantică cu ani de zile. Da, poate mi-ar plăcea să spun, politicul din România sau diplomația au fost pivotale din acest punct de vedere, sigur, au contat foarte mult, mai ales rezoluția poporului român în ceea ce privește asigurarea unor garanții de securitate din partea lumii libere, dar operațional, în demersurile noastre, armata a contat enorm, în primul rând, datorită unui anume tip de percepții pro-occidentale. Cei care reprezentau în acel moment, nu numai Ministerul Apărării Naționale, instituțiile militare în ansamblu, intern și internațional, au creat această imagine partenerilor noștri. A contat foarte mult acest lucru. Și în al doilea rând, modul în care, începând cu coaliția antiteroristă și participarea din Afganistan, Irak, Balcani a reprezentanților Armatei Române, nu a existat absolut nicio fisură privind angajamentul, determinarea și înțelegerea, inclusiv din perspectiva militară a valorilor occidentale. A fost extrem de important. Pentru noi nu a fost nevoie să pledăm în numele Armatei Române. Vreau să vă spun că alte state care s-au integrat în Alianța Nord-Atlantică chiar mai devreme decât noi au avut ani de-a rândul probleme, dificultăți în legătură cu, mă rog, o serie de persoane, ofițeri din armată, mă rog, nu vreau să intru în detalii. Dar ceea ce a experimentat Bruxellesul și oricare din cei care au fost atunci în procesul de integrare vă poate confirma acest lucru, cu alte state aliate din fostul bloc comunist, nu s-a replicat în legătură cu Armata Română.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Mergând către armata israeliană. Au fost două mituri mari care au căzut.
Cristian Diaconescu: Așa este.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Armata israeliană, o armată cu care noi am colaborat, cu care noi am fost în exerciții, era recunoscută ca fiind una dintre cele mai puternice și mai bine dotate din lume și al doilea mit, Serviciul de Informații, Mossad. Noi ne întrebăm, dumneavoastră sunteți probabil mai aproape de o explicație, de informații.
Cristian Diaconescu: Există aceste întrebări în societatea israeliană și sunt extrem de dure și categorice la adresa instituțiilor de forță, dar, evident, și a celor politice.
Din punctul de vedere al informațiilor primite, ceea ce s-a întâmplat este aproape neverosibil, pentru că plaja de informații securitare pe care Tel Avivul o susținea în legătură cu zona, nu numai a Fâșiei Gaza, ci și malul de vest, Cisiordania, și era una de interes major, cât se poate de aplicat. Deocamdată, din câte am înțeles, răspunsurile la aceste întrebări, deși sunt extrem de presante, nu reprezintă neapărat o prioritate, pentru că în primul rând trebuie făcute anchete și în al doilea rând, momentul militar, mai ales, care este iminent în ceea ce privește Israelul, presupune totuși solidaritate și cooperare.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Exclude orice anchetă acum.
Cristian Diaconescu: Şi acum nu se pot face aceste anchete… Mobilizarea formidabilă pe care au reușit să o realizeze în câteva zile…expertiză foarte bună din această perspectivă, dar aşa, privind din afară, să reușești să aduni peste 300.000 de oameni sub arme, înseamnă și o anume tip de determinare individuală. Nu este vorba numai de…
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică):…care acolo există.
Cristian Diaconescu: ….colaborare instituțională, care acolo există. Oamenii aceștia nu pot fi descurajați de fisuri din spate, în ceea ce privește instituțiile pe care le servesc în numele țării lor.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): O să vă mai întreb despre o nesiguranță, pentru că aţi spus mai devreme că nimeni nu va ști unde se va opri Federația Rusă. Este o similitudine nefericită între conflictul din Ucraina și conflictul din Israel, de acum de câteva zile, atrocitățile care s-au întâmplat acolo și dvs. ți fost membru în DIUCA- Dreptul Internațional Umanitar al Conflictelor Armate, unde, pe timp de pace oamenii asta fac, încearcă să rezolve pentru un eventual viitor război, să nu se mai întâmple asta cu civilii, asta se pare că nu se rezolvă nicicum.
Cristian Diaconescu: Da și în egală măsură, încălcările, nu e vorba numai de drepturi și libertăți, este vorba de dreptul la viață. Deci Convenția de la Geneva, protocoalele adiționale privind Dreptul umanitar, reguli de purtare a războaielor care incumbă autorităților militare, dar și politice, o atenție distinctă atunci când iau o serie de decizii față de civili…
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): o conduită pe câmpul de luptă.
Cristian Diaconescu: O conduită, dar războiul e brutal prin definiția sa. La o reuniune a acestui grup pe care îl menționați, la un moment dat, când a fost o discuție, un general american a spus: până la urmă, discutați despre războaie pe care le purtăm noi, militarii. Ştiţi cine urăşte cel mai mult războaiele? Noi, militarii.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Aşa-i!
Cristian Diaconescu: Mă bucur că sunteți în regulă cu această… pentru că ne-a generat nouă, nemilitarilor, într-adevăr, un sentiment de responsabilitate în legătură cu aceste aspecte. În Ucraina au fost încălcări ale acestor convenții, de la atacul premeditat al infrastructurii civile până la acte de crime de război, acte genocidale care sunt în faza de urmărire penală. Nu există din acest punct de vedere explicația legată de până la urmă, scopurile de a câștiga o luptă. Practic, duc, în colateral, așteptarea în ceea ce privește protejarea cetățenilor. Evident, există un anume tip de calibrare din acest punct de vedere. De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de  această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului. Dar, ulterior se aștepta, și a provocat această reacție, în așa fel încât civili să aibă de suportat consecințe dramatice. Or, este clar aici determinarea infracțională, conform dreptului internațional, este una cât se poate de evidentă.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, vă mulțumesc foarte mult.
Cristian Diaconescu: Mulţumesc și eu.

Misiuni Internaționale

Publicat de gabrielasaksa, 25 septembrie 2023, 12:17

Teodora Mazere (realizator rubrică): La cinci luni de zile de la începerea misiunii, militarii celui de-al 13-lea detașament românesc dislocat în cadrul grupului de luptă din Polonia, continuă pregătirea în vederea asigurării securității pe flancul nord-estic al Alianței. Gheparzi de Fier, alături de ceilalți parteneri, și-au adus contribuția la desfășurare a programului „Cadet training”, destinat viitoriilor cadeți ai națiunii gazdă. Rolul artileriștilor anti-aerieni dobrogeni a fost de a prezenta tehnica și armamentul din dotare în vederea familiarizării viitorilor alia polonezi cu concede ce presupun interoperabilitate la nivel NATO. Aceasta nu a fost singura provocare a săptămânii. Cu detalii despre celelalte evenimente la care au participat Gheparzii de Fier vine căpitanul Alin Șerban, ofițerul de legătură al tașamentului românesc dislocat în Polonia.
Cpt. Alin Șerban: Am asistat la schimbarea comenzilor partenerilor americani. Astfel, ceremonia de predare-primire a comenzii și a drapelului de luptă la nivelul gattlegroup-ului a fost executată în prezent și invitați din cadrul a peste cinci țări membre NATO. Finalul săptămânii ne-a găsit la sediul Diviziei Multinaționalei Nord-Est, în localitatea Elblag. Cu o parte dintre ofițerii specialiști din cadrul elementului de comandă al detașamentului nostru.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Ajungem la Marea Mediterană, unde fregata Regina Maria, împreună cu un elicopter IAR 330 Puma Naval și un detașament de operatori pentru forțe speciale reprezintă România la operația NATO SEA Guardian. Misiunea are rolul de a combate terorismul pe mare și de a contribui la consolidarea capacității de securitate maritimă.  Este cea de-a șasea participare a Fregatei la această misiune de la lansarea în 2016, în urma summitului de la Varșovia. În 2021, Fregata Regina Maria a asigurat comanda grupării navale care a acționat în cadrul Operației Sea Guardian și a coordonat misiunile de patrulare din Marea Mediterană.
Mitel Alexandru, comandantul Fregatei Regina Maria: Misiunea Fregata Regina Maria se bazează pe asumarea obligațiilor României față de Alianță, prin prezența navală, privind descurajarea unor eventuale amenințări la adresa Alianței și, nu în ultimul rând, furnizarea unui răspuns militar rapid în situații de criză.

Teodora Mazere (realizator rubrică): De pe Mediterană ne întoarcem pe uscat, mai precis, în Balcani, unde militari din 22 de țări participă la exercițiul Rapid Response 2023 din Bosnia și Herțegovina. Această desfășurare de forțe are rolul de a confirma sprijinul Eufor în menținerea unui mediu sigur și stabil în Bosnia și Herțegovina. În prezent, România participă cu 213 militari la misiunea EUFOR Althea

_cuva

Balcani, pământul sângelui și al mierii

Publicat de Gabriel Stan, 6 martie 2023, 22:12

La rubrica Inedit a acestei săptămâni avem un interviu cu un rezident ce a ales țara noastră ca refugiu și dezvoltare personală. Este vorba despre Aida Šošić, actualmente medic stomatolog dar și artist, ce a părăsit Bosnia și Herțegovina după destrămarea acesteia din fosta Iugoslavie.

Veți afla informații despre cum au supraviețuit oamenii și cum s-au descurcat în acea perioadă de la intervievata noastră, Aida Šošić, cetățean bosniac ce a trăit ororile războiului în acea perioadă.

Aida Šošić se află în România de aproape 10 ani, iar ca profesie este medic stomatolog. În timpul liber este artist, are o formație alături de care cântă, dar mai creează și coloane sonore pentru anumite piese de teatru.

A venit în țara noastră cu o bursă de studiu, s-a îndrăgostit de plaiurile mioritice și ales să rămână. Povestește cu durere în suflet despre țara ei, care nu a trecut deloc prin momente frumoase de-a lungul istoriei, amintirile fiind adânc răscolite odată cu începerea războiului în Ucraina.

Vă invit să ascultați povestirile ei despre acea perioadă, despre ororile războiului văzut prin ochii unui copil, într-un interviu realizat de Gabriel Stan, de la Radio România Actualități.

Aida nu și-a uitat meseria de bază, iar în începutul interviului ne vorbește despre stomatologie și prevenție dentară, într-un cuvânt, cum să ne păstrăm zâmbetul sănătos.

În partea secundă a interviului, Aida ne introduce în poveștile copilăriei zdruncinate crunt de războiul declanșat în Bosnia și Herțegovina chiar de la începutul clasei primare, apoi venim către prezent și aflăm motivul pentru care a ales să devină medic stomatolog în dauna muzicii și a artei.

Bosnia și Herțegovina se învecinează cu Croația la vest, cu Serbia la est și cu Muntenegru la sud-sud-est. Are ieșire la mare sub forma unei mici fâșii de pământ de circa 20 km la Marea Adriatică, în jurul orașului Neum.

Interiorul țării este predominant muntos cu diferite râuri, cele mai multe nenavigabile. Capitala este la Sarajevo, care este de asemenea și cel mai mare oraș.

Continuăm discuția despre cariera aleasă de ea în timpul adolescenței, în partea a 3-a a interviului unde mai aflăm și motivul pentru care a ales România ca țară de refugiu și vedem care sunt diferențele culturale între cele două țări.

Bosnia și Herțegovina a fost una din cele 6 republici ale Iugoslaviei. Și-a câștigat independența în cursul războaielor din anii 1990 și, în conformitate cu Acordul Dayton, este administrată de un reprezentant numit de Consiliul de Securitate al ONU. Este descentralizată și împărțită din punct de vedere administrativ în două entități, Federația Bosniei și Herțegovinei și Republika Srpska.

În final, Aida încheie discuția cu ceva dorințe pe care ni le împărtășește cu modestia de care a dat dovadă în tot acest timp.

Nu are pretenții prea mari, se bucură în fiecare zi de fiecare lucru mărunt peste care dă și speră la o lume mai bună, fără violență și fără răutăți.

Bosnia este principala regiune geografică a statului modern, și formează coloana sa vertebrală istorică. Herțegovina este cel mai important dintre celelalte teritorii unite politic cu Bosnia, și a fost inclusă în numele oficial al țării începând cu mijlocul secolului al XIX-lea.

Denumirea „Bosnia” vine de la așezarea geografică a regiunii prin care trece râul Bosna. „Herțegovina” a fost în trecut un ducat austriac („Herzog” însemnând „duce” în limba germană). Teritoriile au fost unite administrativ după ce Bosnia a fost ocupată de Imperiul Otoman în 1463, iar Herțegovina 20 de ani mai târziu.

Întrevederea Șefului Statului Major al Apărării cu omologul sârb

Publicat de Gabriel Stan, 3 octombrie 2022, 16:45

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, s-a întâlnit în această săptămână cu omologul sârb, generalul Milan Moisilovic, în cadrul vizitei pe care acesta a efectuat-o în România.

Cei doi oficiali au discutat despre mecanismele de gestionare a crizelor în cadrul inițiativelor regionale din Balcani și din Europa de Sud-Est, precum și despre stadiul relațiilor de cooperare între cele două armate.

În actualul context geopolitic, marcat de războiul Federației Ruse în Ucraina și de provocările de tip hibrid în Europa, cei doi șefi ai apărării au subliniat că stabilitatea în Balcanii de Vest reprezintă o prioritate strategică.

Programul delegației militare sârbe a mai cuprins și vizite la Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est, la Academia Forțelor Terestre din Sibiu și la sediul Batalionului 26 Infanterie din Craiova.

Ştefan Ciochinaru: China nu va ataca, dar joacă această carte, pentru că încearcă să împiedice ceea ce crede că ar fi o afirmare a independenţei Taiwanului. De facto sunt două state: de jure, statul succesor al Republicii Chineze, declarat în 1912, este Republica China din Taiwan

Publicat de Gabriel Stan, 8 august 2022, 15:20

Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost analistul militar, profesor de relații internaționale, Ștefan Ciochinaru. Acesta a făcut o analiză a celor trei crize mondiale, din Ucraina, Balcani și Taiwan.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule Ciochinaru, această situație fără precedent, sunt deja trei puncte fierbinți pe planetă. Să vorbim despre războiul din Ucraina, iată, și Balcanii sunt pe cale să ia foc, și mai ales zona China-Taiwan. Pornim de la Ucraina?

Ștefan Ciochinaru: Cu care doriţi dumneavoastră, pornind de la Ucraina, cu atât mai mult cu cât ascultătorii dumneavoastră sunt privilegiaţi.

Noi am anticipat că după Ucraina vom asista la tensionarea a încă două zone și indicam atunci și Strâmtoarea Taiwanului și zona Balcanilor ca fiind cele mai predispuse la apăsarea butoanelor de către Moscova, pentru a se crea tensiuni.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Pentru că, fără îndoială, este vorba despre butoanele Moscovei aici, în Balcani.

Ștefan Ciochinaru: Sigur că da, iar dincolo este vorba de alianţa strategică dintre Xi Jinping și Vladimir Putin.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Cum vedeți dumneavoastră războiul din Ucraina? Cum stau ucrainenii față de, să zicem, acum o lună?

Ștefan Ciochinaru: Faţă de acum o lună stau mai bine, pentru că acum o lună dacă vă amintiţi a început acea ofensivă în Donbas, o ofensivă bazată pe tehnicile mongole, pe tehnicile vehilor lor stăpâni, şi anume /pustiirea/ totală.

Au fost executate bombardamente masive cu artileria rusă, acolo ruşii stau foarte bine la piesele de artilerie, au distrus absolut totul şi după ce au distrus, au înaintat câţiva kilometri. Asta a fost marea ofensiva din Donbas.

Din fericire, s-au oprit, pentru că sunt epuizaţi, pentru că pierderile rușilor au fost uriașe și între timp Ucraina a dezvoltat acțiuni de contraatac în sud, în regiunea Hersonului, obligând ruşii să se deplaseze, după cum vedem în ultimele 48 de ore, să deplaseze trupe acolo pentru a putea să menţină linia frontului, care se clatină foarte puternic sub loviturile ucrainene. Suntem, însă, departe de un contraatac semnificativ, așa cum am noi am mai discutat, domnule Dumitraşcu.

Este nevoie ca armamentul venit din partea a ţărilor NATO și a Statelor Unite să fie asimilat de către armata ucraineană. Specialiştii spun că asta se va întâmpla undeva la sfârşitul lunii august, începutul lunii septembrie. Deci, până atunci sunt, ca să zic așa, acțiuni de pregătire a viitoarei cofruntări.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vorbeaţi mai devreme despre atacurile de artilerie. Specialiștii militari, chiar din armata română, vorbesc despre o schimbare de paradigmă, despre faptul că între timp, o dată cu acest conflict între Rusia și Ucraina, artileria devine, iată, o armă principală, nu mai este doar o armă de suport, prin aceste tiruri neîntrerupte și acestei distrugeri extraordinare pe care le-au provocat.

Ștefan Ciochinaru: Cu tot respectul, dar nu m-aş grăbi să fac o astfel de afirmație. Asta s-a întâmplat în contextul specific al frontului din Donbas, unde ruşii nu s-au confruntat cu o forţă pe măsura lor. Imaginaţi-vă că ar fi avut în faţă o armată NATO, artileria lor nu ar mai fi făcut doi lei atunci, pentru că ar fi existat o ripostă pe măsura.

Ucrainenii nu au, însă, nici artileria şi nici artileria reactivă, nu au rachetele cu care să distrugă aceste baraje de artilerie. De aceea, a apărut acum ca o floricică artileria rusă. Să fim serioşi, armata secolului 21 e cu totul altceva decât ceea ce a fost la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial. Ruşii se confruntă acolo, în Ucraina, cu o armată care de-abia de acum încolo se va pune pe picioare.

Nu se confruntă cu forţe militare de talia lor, pentru că atunci lucrurile ar sta cu totul altfel. Aureola lor de mari învingători vine din Cecenia, unde, de asemenea, au distrus totul, vine din Siria, unde, de asemenea, au distrus totul. O armată învingătoare cu adevărat nu e armata care distruge totul. Ştim asta foarte bine din istorie.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vă propun să trecem la Balcani, acest butoi cu pulbere al Europei și al lumii. Este zona asta una care să ne dea fiori, așa ca acum 25 de ani?

Ştefan Ciochinaru: Fiori nu, dar este o zonă care ne poate îngrijora, în mod special pe noi, românii, care suntem aici în Europa de Sud-Est. Balcanii sunt complicaţi, ştim foarte bine. Sunt complicaţi, pentru că Rusia, indiferent că a fost comunistă, că a fost ţaristă, că este acum autocrat capitalistă, Rusia a avut în permanenţă aceeaşi politică imperialistă.

Încă de acum 200 de ani şi-a aţintit ochii spre Balcani ca zonă de expansiune şi a mizat pentru asta mai întâi pe greci, după care s-a despărţit repede de partizanatul grecesc, în special după Al Doilea Război Mondial, şi după aceea pe bulgari, pe sârbi, pe diverse complicităţi regionale.

Ei bine, astăzi au mai rămas sârbii, cu care sunt într-o alianţă strategică, am putea spune, chiar dacă nu e declarată ca atare, dar din punct de vedere politic şi militar, acolo este foarte limpede că există o colaborare foarte puternică şi tocmai datorită acestei colaborări vedem tensionarea care are loc în Kosovo şi Bosnia, de altfel, să ştiţi, pentru că întâi s-a încercat în Bosnia, apoi a trecut la Kosovo.

Se încearcă în permanenţă detonarea unor conflicte îngheţate şi aici se vede, încă o dată, ce rol dăunător au aceste conflicte îngheţate. Detonarea acestor conflicte îngheţate, pur şi simplu, pentru a crea probleme în rândul Uniunii Europene şi în rândul ţărilor NATO, în rândul alianţei occidetantale, în ansamblul său, pentru că asta este politica declarată, de altfel, a Moscovei.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Confirm ceea ce aţi spus despre Bosnia. Sunt ani de zile de când militarii noștri, care se află în misiune de menținere a păcii în EUFOR, la Sarajevo, trag semnale de alarmă și spun că situația se tensionează de pe o zi pe alta. Să sperăm că alianţa NATO va şti să gestioneze acest butoi cu pulbere, precum spuneam. Vă propun să trecem la al treilea…

Ştefan Ciochinaru: Un singur cuvânt, dacă mai îmi permiteţi. Ar fi, totuşi, de sperat ca Belgradul să se trezească din aceste vise de preamărire balcanică şi să înţeleagă că viitorul Serbiei este înainte de orice în Europa şi, mai ales, alături de ţările vecine.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Trecând în zona Pacificului, foarte mulți europeni și oameni care trăiesc sub această umbrelă a NATO au venit în ultimele zile cu retorică interesantă, de altfel, justificată, dacă în această situație în care Taiwanul este înconjurat și în care izbucnește un război între NATO și China, dacă nu cumva NATO va fi mai îndreptată și mai atentă către acea zonă, lăsând descoperită Europa?

Ştefan Ciochinaru: Dacă îmi permiteţi, domnule Dumitraşcu, eu cred că este un ‘iepure’ fals. NATO îşi va vedea de treabă în Europa, iar acolo, în Asia, acolo vorbim de cu totul alte forţe.

În eventualitatea în care eu nu cred – şi am s-o explic, dacă rămâne timp – în eventualitatea în care China ar ataca Taiwanul, atunci, spre deosebire de ce se întâmplă în Ucraina, acolo sunt câteva ţări care ar interveni direct.

În primul rând, Statele Unite. Statele Unite în Ucraina nu au intervenit direct. Acolo ar interveni direct. Japonia ar interveni direct. Coreea de Sud ar interveni direct.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Chiar şi Taiwanul.

Ştefan Ciochinaru: Şi chiar şi Taiwanul.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Care are o armată.

Ştefan Ciochinaru: Nu e deloc de neglijat. Este o ţară cu o înaltă tehnologoe, cu o armată foarte bine înzestrată şi foarte bine instruită, iar China nu este Rusia, să ştiţi. China nu are o armată atât de performantă. Vedem că nici Rusia nu o are, dar China mai are mult până să ajungă la nivelul economiei sale din punct de vedere militar.

China nu îşi poate permite în acest moment o confruntare armată. Ceea ce vedem, însă, acolo, şi de aceea am spus că eu nu cred că se va ajunge la o escaladare militară, ceea ce vedem acolo este o politică tradiţională chineză.

Vă rog să vă amintiţi că în timpul confruntării dintre China şi URSS, chinezii dădeau al 820-lea ultimatum sever Uniunii Sovietice. Un ultimatum se dă o singură dată. Ei erau deja la al 820-lea ultimatum, deci ei tensionează şi discursul, ei fac aceste demonstraţii de forţă, atrag atenţia.

Este un anumit tip de ‘retorică’, între ghilimele, dacă vreţi, specific Chinei, dar China nu va ataca. Aduceţi-vă aminte, când a atacat China vreodată pe cineva? Niciodată. Niciodată în istorie.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Adevărat!

Ştefan Ciochinaru: China nu va ataca. China joacă, însă, această carte, pentru că încearcă să împiedice ceea ce crede că ar fi o afirmare a independenţei Taiwanului, pentru că din punct de vedere – ştiţi, de facto sunt două state: de jure, statul succesor al Republicii Chineze, declarat în 1912, este Republica China din Taiwan.

Republica Populară Chineză este rezultatul victoriei în războiul civil pe care l-au obținut-o comuniștii lui Mao Zedong împotriva lui Chiang Kai-shek, care s-a refugiat, împreună cu Partidul Naționalist și cu aparatul de stat, în insula Formosa, mă rog, Taiwan. Îi îndemn la calm, domnule Dumitraşcu, mult calm, multă atenție, și nu o să facem noi ce ne revine nouă.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost Ștefan Ciochinaru, profesor de studii internaționale, analist geopolitic. Vă mulțumesc tare mult și ne mai auzim la radio.

Ștefan Ciochinaru: O zi bună!

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 18 iulie 2022, 17:47

Teodora Mazere (realizator rubrică): Militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Gheparzii transilvani” au participat zilele acestea, alături de partenerii polonezi din Brigada 15 Infanterie Mecanizată, la o serie de evenimente și activități organizate cu ocazia celebrării a 28 de ani de la înființarea unității.

În tot acest timp, procesul de instrucție în comun cu partenerii din cadrul grupului de luptă este în plină desfășurare, de această dată provocarea fiind un marș tactic pe distanță medie pe timp de noapte.

Căpitanul Liviu Burtică, ofițerul de informare și relații publice al celui de-al 11-lea contingent românesc dislocat în Polonia: La miezul nopții, am ridicat materialele și echipamentele necesare desfășurării marșului.

A urmat un traseu de câteva ore prin pădurile din apropierea bazei de instrucție din Bemowo Piskie, pe parcursul căruia militarii, având asupra lor echipamentul balistic, armamentul individual de infanterie, precum și aparatura de vedere pe timp de noapte, au aplicat procedurile subunității privind deplasarea în ascuns sau rezolvarea unor incidente.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Din Polonia coborâm în Balcani, mai precis în Bosnia şi Herţegovina, acolo unde misiunea primei rotații a plutonului românesc de manevră se află pe ultima sută de metri.

Timp de şase luni de zile, militarii olteni au participat la acţiuni în sprijinul autorităţilor locale, având drept scop menţinerea unui climat de securitate şi stabilitate, concomitent cu dezvoltarea şi instruirea forţelor armate din Bosnia şi Herţegovina.

Misiunea EUFOR Althea, în cadrul căreia acționează militarii români, se desfășoară, începând cu anul 2004, în baza unui mandat al Organizației Națiunilor Unite.

Cu detalii despre perioada de tranziție a celor două rotații românești vine locotenentul Florin Epure, comandantul primului pluton românesc de manevră.

Florin Epure: Pentru că am intrat în procesul de predare-primire a atribuțiilor funcționale, suntem într-un tur de recunoaștere în aria de operații, cu funcțiile-cheie din rotația a doua, să vadă care sunt obiectivele, în ce condiții se execută misiunile batalionului la care ne subordonăm noi și care este scopul lor principal aici.

Sunt colegii noștri, sunt de la aceeași unitate, ne-am bucurat văzându-i că au ajuns cu bine, ne-am bucurat știind că ne întoarcem acasă. Dorul de casă este foarte mare pentru fiecare dintre noi și ne face să ne gândim totuși că suntem din ce în ce mai aproape de punctul final.

Teodora Mazere (realizator rubrică): De pe continentul european, poposim pe puntea Navei-școală ‘Mircea’, aflată către ultima escală a voiajului internațional, mai precis portul Alexandria din Egipt, acolo unde urmează să acosteze în dimineața zilei de 19 iulie.

Instrucția celor 100 de studenți ai Academiei Navale ‘Mircea cel Bătrân’ continuă la cel mai înalt nivel, ţinând cont că mai sunt două săptămâni până la revenirea navei în portul Constanța.

Locotenentul Ștefan Scutelnicu, ofiţerul secund al Navei-școală ‘Mircea’: Instrucția se desfăşoară în condiții foarte bune. Am trecut de fazele incipiente. În privința anumitor activități, mai ales când vine vorba de arboradă, au devenit tot mai experimentați și ne bazăm pe ei că fac o treabă foarte bună acolo sus.

Facem şi mici jocuri de rol în care îi punem pe ei în postura să fie ofițerul care dă ordine și îi punem în această situație tocmai pentru a-i pregăti. Deci din toate punctele de vedere se văd progresele până în acest punct.

Ileana Rotaru: Aceste tehnici de dezinformare și de manipulare în masă au vizat în special chestiuni care țin de psihologie cognitivă, iar lucrurile acestea nu vin dintr-odată ci este o campanie de lungă durată

Publicat de Gabriel Stan, 13 iunie 2022, 14:06

Constantin Herţeanu: Bun găsit și bine ați revenit în emisiunea Jurnal Militar!

Ileana Rotaru: Mulțumesc frumos pentru invitație! Şi eu mă bucur că am revenit în studioul dumneavoastră și în cadrul emisiunii Jurnal Militar.

Constantin Herţeanu: De ce este important, pentru cei care sunt pe recepție, să facem aceste analize, să știe care este percepția publicului larg asupra unor subiecte sensibile cum este acesta privind războiul din Ucraina?

Ileana Rotaru: Este foarte important pentru fiecare dintre noi într-o formă sau alta să știe cam în ce zonă, în ce val de cunoaștere se regăsește vizavi de problemele cu care se confruntă la modul personal sau la modul societății, la modul general, la nivel societal. 

Războiul din Ucraina într-adevăr este un subiect foarte sensibil, ne-a surprins pe toți, așa cum ne-a surprins acum doi ani pandemia, dar mai mult decât atât, desfășurându-se la granițele de est ale României, plus valul de refugiați și tot ce s-a întâmplat acolo și se întâmplă în continuare din păcate, gradul de îngrijorare al populației a fost unul extrem de important.

Deci prin urmare s-a conturat o problemă la nivelul societății, vizavi de autorități, de statul român de cum reacționează fiecare sau cum şi-ar dori fiecare dintre cetățenii României să reacționeze în această situație. Este foarte important de menționat că aceste sondaje, iată cel de față, a fost comandat de către o organizație nonguvernamentală.

Constantin Herţeanu: New Strategy Center.

Ileana Rotaru: Exact, New Strategy Center care este unul dintre think tankurile din România care are ca obiect principal de interes promovarea unei culturi de securitate la nivelul cetățenilor din România; desfășoară o serie de activități legate de securitatea României și relațiile externe ale României, în special în zona bazinului Mării Negre, dar și în Balcani.

În urma cercetării realizate de INSCOP, este iarăși un lucru foarte important pe care l-am remarcat când m-am uitat și eu peste aceste date, faptul că așa cum știm, în perioada dinaintea declanșării războiului în Ucraina, la nivelul spațiului public online românesc și nu numai, existau o serie de tendințe să spun, sau niște atitudini favorabile proruse.

Constantin Herţeanu: Plecând și de la știrile false și de la acțiunile concertate ale Rusiei în ceea ce privește media din România și nu numai, media din Uniunea Europeană.

Ileana Rotaru: Acum că aţi deschis acest subiect, această propagandă sau aceste tehnici de dezinformare și de manipulare în masă au vizat în special chestiuni care țin de psihosociologie, de psihologie cognitivă iar lucrurile acestea nu vin dintr-odată ci este o campanie de lungă durată care a încercat să sedimenteze în mentalul colectiv o anumită atitudine și anumite comportamente.

Acest sondaj – și de ce spun că este important și ne furnizează niște date extrem de interesante, este legat de faptul că a fost derulat în timp. Este o cercetare de tip panel și putem să observăm anumite tendințe legate de modul în care a evoluat, de la declanșarea conflictului în Ucraina până în data de 21 mai…

Constantin Herţeanu: Şi ne arată exact trecerea și schimbarea de opinie a cetățenilor.

Ileana Rotaru: Pe anumite dimensiuni, da, se pot remarca unele modificări care au fost aduse, dar în același timp altele care au fost întărite și care confirmă de fapt pentru marea majoritate a românilor că nu sunt singuri. Şi că sunt şi alţii care gândesc și simt la fel și că anumite mituri – că era și acea emisiune la un moment dat pe un program de știri, documentarul acela cu…

Constantin Herţeanu: În cinci zile, ruşii sunt la Berlin sau la București sau unde vor ei.

Ileana Rotaru: Exact. Şi, de fapt, totul a fost un balon de săpun până la urmă, desigur, cu mari sacrificii și cu pierderi de vieți omenești și cu tot ceea ce se întâmplă în continuare în Ucraina și cu milioanele de refugiați care au părăsit teritoriul Ucrainei, dar, practic, a demonstrat că Marele Urs de la Răsărit nu este chiar atât de mare și nu este nici chiar atât de înfricoșător.

Constantin Herţeanu: 65% dintre români au o părere bună despre faptul că NATO și SUA trimit mai multe trupe în România, deoarece ne pot apăra de Rusia, în creștere față de februarie 2022, când procentul era mai mic.

Ileana Rotaru: Da, pentru că forța exemplului a fost și este în continuare covârșitoare. Oamenii au observat că este mult mai bine să fii, de fapt, în NATO și să fie o întreagă structură extrem de importantă de state, de la cele mai mici până la cele mai mari, care vin să te sprijine, au început să înțeleagă ce înseamnă acel Articol 5 – „Toți pentru unul, unul pentru toți”.

Constantin Herţeanu: Şi astăzi, doar 11,9% dintre respondenți cred că România ar trebui să iasă din NATO.

Ileana Rotaru: Atenţie, acest sondaj a fost realizat pe o populație reprezentativă la nivelul României, deci acum să ne înțelegem că vorbim doar despre o anumită categorie de persoane din perspectiva vârstei. Deci este un sondaj reprezentativ național. Lucrurile acum sunt un pic mai clare, dar nevoia te-a învățat ca să înțelegi un lucru pe care alții ţi-l spuneau înainte.

Constantin Herţeanu: Peste 70% dintre români cred că Rusia este vinovată pentru războiul din Ucraina, iar mai mult de jumătate cred că Ucraina va ieși câștigătoare.

Ileana Rotaru: Şi mai mult decât atât, este încă un item care a fost dezbătut în acest sondaj. Se referă la faptul că liderii ruși ar trebui să plătească pentru crimele de război din Ucraina și este iarăși o proporție covârșitoare – de 87%.

Da, cum am spus, din păcate, cu prețul a ceea ce s-a întâmplat în Ucraina, oamenii, de fapt, au înțeles că totuși o agresiune a unui stat frate, cum i se spunea, este cu totul și cu totul inacceptabilă, pierderea de vieți omenești, pierderea de copii, pierderea de persoane vulnerabile care au rămas, nu au putut să plece şi au rămas în diferite orașe și au fost bombardaţi nu este acceptabilă și că orice formă de genul acesta de război nejustificat este ceva care nu poate să fie trecut cu vederea.

Opinia se schimbă foarte ușor sau destul de ușor, în funcție de diferite variabile, de diferite cauze. Este un moment, este un semnal, este o tendință care sperăm să se manifeste și mai departe, să fie o lecție învățată și, desigur, sperăm ca și acest război să se termine și cu câștigul din partea celor care au dreptate și care sunt mai buni.

Constantin Herţeanu: A fost alături de noi doamna conf. univ. dr. Ileana Rotaru, de la Universitatea de Vest din Timișoara. Vă mulțumim!

Ileana Rotaru: Vă mulţumesc şi eu frumos pentru invitație și mult succes în tot ceea ce faceți! Şi, de asemenea, să fie pace!

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 4 aprilie 2022, 15:29

Teodora Mazere (realizator rubrică): Nava-şcoală Mircea a încheiat prima etapă a marșului de instrucție și se află în escală în portul Souda, din Insula Creta, Grecia. Velierul a străbătut în Marea Neagră, Marea Marmara, Strâmtorile Bosfor și Dardanele și apoi toată Marea Egee, de la nord la sud, pe o vreme frumoasă și valuri propice.

Cei 92 de elevi au continuat procesul de amarinizare la bord, de familiarizare cu urcatul în arboradă şi au participat activ la lucrările de mentenanță.

Comandorul Mircea Târhoacă, comandantul Navei-şcoală Mircea: Am făcut aproximativ 800 de mile, am navigat prin două strâmtori. Vremea a ținut cu noi. Aici, în Souda, nu suntem pe continent, suntem la o distanță destul de mare de locul în care se află Consulatul sau Ambasada României.

Lucrurile au decurs cum ne-am dorit noi, rezultatele se văd de la o zi la alta. Într-adevăr, efortul și munca celor din echipaj a fost destul de mare, dar cu migală și cu dăruire, și pot spune că cei din Forțele Navale în situații de criză, într-o situație în care avem un termen limită la care trebuie să punem lucrurile la punct, militarii noştri fac față la aşa ceva.

Teodora Mazere (realizator rubrică): De pe mare, poposim pe bătrânul continent şi ne oprim în Polonia, unde zilele trecute militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Gheparzii de Fier” s-au instruit în Poligonul din apropierea bazei, alături de aliații din cadrul grupului de luptă.

Militarii români au avut ocazia să cunoască atât tehnica de apărare antiaeriană, tehnica de infanterie, cât și tehnica de artilerie terestră a partenerilor; de asemenea „Gheparzii de Fier” le-au prezentat militarilor americani și polonezi, prezenți în poligon, tehnica de apărare antiaeriană din dotarea Armatei României, activitatea încheindu-se cu un exercițiu tactic comun, obiectivul principal fiind menținerea unui nivel ridicat de cooperare și interoperabilitate al aliaților NATO.

Sublocotenent Ionel Lucian, comandant Secție Tragere, în cadrul Detașamentului de Apărare Antiaeriană din Polonia: Am avut un exercițiu tactic de nivel ‘pluton’. Ne-am instruit împreună cu aliații și partenerii în cadrul battle grupului. Noi am văzut cum pun ei tactica în teren, din punctul de vedere al doctrinei țării respective și cum punem noi problema astfel încât să realizăm procesul de interoperabilitate dintre aliații NATO.

Teodora Mazere: Din Polonia mergem în Balcani, unde infanteriștii olteni își continuă misiunea în Camp Butmir, Sarajevo.

Detașamentul românesc se află sub comanda operațională a comandamentului forțelor întrunite din Statul Major al Apărării, integrat în Batalionul multinațional al misiunii EUFOR ALTHEA.

Militarii români execută activității în sprijinul autorităților locale, având ca scop menținerea unui climat de securitate și stabilitate, concomitent cu dezvoltarea și înscrierea forțelor armate din Bosnia și Herțegovina.

Părăsim continentul european și mergem în Asia, mai precis în Irak, acolo unde se desfășoară operația NATO Mission Irak. Lansată în urma summimtului de la Bruxelles din 2018, sub egida NATO, ca urmare a unei solicitări din partea Guvernului irakian, această misiune are ca principal obiectiv consolidarea instituțiilor și forțelor aparținând sistemului de securitate al Irakului. Colonel Vasile Bătinaș, consilier superior pe probleme de capacitate de luptă, în cadrul NATO Mission Irak.

Vasile Bătinaș: Rolul nostru aici este acela de a consilia partenerii irakieni, astfel încât să avem o structură robustă, în al doilea rând să avem un sistem de raportare coerent, care să scoată în evidență deficiențele și măsurile care se pot lua și în al treilea rând să încercăm standardizarea evaluării capacității de luptă, astfel încât imaginea să fie una corectă, completă și pe cât se poate obiectivă.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 28 martie 2022, 15:54

Edi Nicola (realiazator rubrică): Nava Şcoală “Mircea”, ambasadorul onorific al României pe mările şi oceanele lumii a plecat joi, 24 martie, din portul militar Constanţa pentru a desfăşura în Marea Mediterană marşul internaţional de instrucţie în vederea pregătirii unei noi generaţii de maiştri militari.

Bijuteria Forţelor Navale Române va efectua escale de reprezentare în porturi din Franţa, Grecia, Italia, Spania şi Turcia, urmând să se întoarcă acasă la jumătatea lunii mai, după mai bine de 50 de zile de marş şi promovare a valorilor ţării noastre. Colegul nostru, Bogdan Dinu, de la “Jurnal militar” Constanţa se află la bordul navei în acest itinerariu.

Bogdan Dinu: Totul este în regulă la bord. Am intrat în rutina carturilor şi a serviciilor, atât echipajul cât şi cei 92 de cadeţi, care au avut ce vedea, spectacolul Bosforului, cum îl numesc eu.

După tranzitarea acesteia, timp de câteva ore, am ajuns în Marea Marmara, în care vom naviga, iar după ce o să trecem pe sub uluitorul pod suspendat Canakkale 1915 o să ieşim din strâmtoarea Dardanele şi vom naviga până în portul Souda Bay, din insula Creta. Este prima escală, una tehnică, port în care vom intra miercuri, 30 martie şi îl vom părăsi duminică, 3 aprilie.

Edi Nicola (realiazator rubrică): De pe mare revenim pe uscat şi mergem în Polonia, unde zilele trecute militarii Detaşamentului de Apărare Antiaeriană “Gheparzii de fier” au executat un exerciţiu de rezolvare a unei situaţii tactice de nivel baterie.

Scenariul tactic a cuprins o serie de incidente apropiate condiţiilor de luptă reale, pe care artileriştii antiaerieni dobrogeni le-au soluţionat, folosind tehnicile, tacticile şi procedurile existente la nivelul subunităţilor. Tot procesul de instruire a început cu o prezentare de tehnică atât a militarilor dobrogeni, cât şi a aliaţilor.

Locotenent Andreeea Dănilă, locţiitor comandant Baterie artilerie antiaeriană: Exerciţiul desfăşurat a fost de nivel secţie pluton în care am simulat apărarea. Pe lângă situaţia tactică, am avut şi o serie de incidente, cum ar fi: cele medicale, în care sanitarii au fost nevoiţi să extragă răniţii, exerciţii de evacuare a tehnicii, verificarea reacţiei la un atac aerian şi reacţia la un atac terestru.

Edi Nicola (realiazator rubrică): Din Polonia, coborâm în Balcani, unde infanteriştii olteni îşi continuă misiunea în Camp Butmir, Sarajevo. Plutonul de manevră din cadrul detaşamentului românesc este dotat cu mijloace tehnice blindate Piranha IIIC şi se află sub comanda operaţională a Comandamentului Forţelor Întrunite din Statul Major al Apărării integrat în Batalionul multinaţional al misiunii EUFOR Althea.

Militarii români execută misiuni în sprijinul autorităţilor locale, având ca scop menţinerea unui climat de securitate şi stabilitate, concomitent cu dezvoltarea şi instruirea Forţelor armate din Bosnia şi Herţegovina.

Locotenent Florin Epure, comandantul plutonului de manevră: Cei care erau deja aici ne-au întâmpinat foarte bine; ne-au explicat regulile misiunii, ale bazei, operaţia EUFOR Althea şi ne-au îndrumat spre ce ar trebui să facem.

Au fost ca nişte mentori pentru noi. Comportamentul dumnealor faţă de noi a fost ireproşabil din toate punctele de vedere şi ne-a făcut să ne fie destul de uşor să ne integrăm în misiune, în structura căreia ne subordonăm.

Edi Nicola (realiazator rubrică): De pe bătrânul continent facem un salt în zona Ecuatorului, unde ţara noastră participă, din anul 2015, activ, în cadrul unei misiuni de instruire şi consiliere a Uniunii Europene la implementarea eforturilor de reconstrucţie a Forţelor Armate Centrafricane.

Misiunea are drept scop oferirea de asistenţă autorităţilor Republicii Centrafricane pentru reconstituirea sectorului naţional de apărare, grav afectat în ultimul deceniu de instabilitate şi de acţiunile grupurilor armate. Derularea misiunii se face pe trei axe: la nivel strategic, operativ şi tactic.

Locotenent colonelul Olimpiu Golea, Republica Centrafricană: Să ştiţi că aici, în Republica Centrafricană, oamenii tot timpul m-au întrebat ce se întâmplă şi sunt foarte interesaţi vizavi de situaţia de securitate din Europa, din Ucraina.

Sunt parteneri care au prieteni, au rude, au conexiuni cu militarii, care au făcut studii în România. Sunt interesaţi să vină şi să studieze, să se dezvolte în România şi să facă ceva pentru ţara lor.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 17 ianuarie 2022, 17:20

Edi Nicola (realizator rubrică): Comandamentul Central al Statelor Unite ale Americii reprezintă una dintre cele mai mari coaliţii militare din istoria Statelor Unite care, în prezent totalizează 47 de națiuni.

Acest comandament, cu sediul la Tampa, Florida, conduce activități și operații militare cu aliații și partenerii pentru a spori securitatea și stabilitatea regională din zona de responsabilitate, zonă care se întinde din nord-estul Africii, de-a lungul Orientului Mijlociu și până în sud-vestul Asiei.

Membrii NATO asigură echipe de legătură în cadrul comandamentului care participă la procesele de planificare a operațiilor. Colonelul Paul Dumitru, șeful echipei de legătură din cadrul Comandamentului Central de la Tampa:

Colonelul Paul Dumitru: Activitatea este clară: crearea și întărirea relațiilor între militari, între militarii țărilor care au ales să fie în coaliţie, să creăm legături, să oferim încredere între parteneri. Cam asta este misiunea echipei de legătură.

Edi Nicola (realizator rubrică): De pe continentul american venim în Europa și ne oprim în Polonia, unde 18 militari din Detașamentul de Apărare Antiaeriană „Gheparzii de fier” au luat startul la competiția sportivă „Norwegian Foot March”, care s-a desfășurat zilele trecute, în apropierea bazei de antrenament din Bemowo Piskie.

Această competiție a fost organizată pentru prima dată în Norvegia, în anul 1915, în timpul Primului Război Mondial și avea ca principal obiectiv să le testeze tinerilor recruți rezistența fizică și să îi călească pe aceștia cu rigorile specifice mediului militar.

Locotenent Diana Ioanei, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: Am avut de executat un marș pe distanță de 30 de km, pe un teren împădurit și ușor accidentat, având asupra lor un rucsac militar cu o greutate de 11 kg. La final, militarii care s-au încadrat în timp, au primit din partea organizatorilor, aliații americani, insigna specifică „Norwegian Foot March”.

Edi Nicola (realizator rubrică): Din Polonia mergem în Balcani, unde prezența militară românească în KFOR a început din martie 2000, atunci când primii ofițeri și maiștri militari români au început să încadreze funcții din cadrul comandamentului principal KFOR, aflat în Camping City.

Munca în mediul internațional pentru militarii români înseamnă în primul rând o provocare. Ofițerii, alături de subofițeri, soldați şi gradați profesioniști, sunt partea unei echipe studiate, conștientă de misiunea încredințată.

Căpitanul Sorin Milonca, ofițer de protocol: Am fost plăcut surprins că anumite aspecte de protocol sunt asemănătoare cu ale noastre. Anumiți pași care se fac şi anumite proceduri care trebuiesc urmate sunt identice cu cele de la noi din țară. Pentru un anumit nivele personalităţi care ne vizitează se urmează anumite proceduri, care sunt aceleaşi cu cele din România. La acest nivel suntem asemănători, iar pe celălalt nivel, al comportamentului, noi românii avem un nivel ridicat de seriozitate și implicare în respectarea regulamentelor.

Daniel Petrescu: “Vom continua să ne îndeplinim angajamentele în teatrele de operații, prin punerea la dispoziție a unităților pe care le construim pentru NATO. Vom fi prezenţi și activi în continuare în sprijinul populației civile și în sprijinul autorităților locale”

Publicat de Gabriel Stan, 10 ianuarie 2022, 12:17

Anul 2021 a fost din punct de vedere militar un an cu multe provocări, cu exerciții majore desfășurate pe teritoriul României, cu intrarea în dotare a unor capabilități de ultimă oră cum, sunt sistemul de rachetă Patriot, lansatoarele multiple de rachete HIMARS, dar și transportoarele blindate Pirania V.

A fost și anul în care Armata Română a încheiat misiunea din Afganistan. Despre toate acestea, dar și despre ceea ce va fi în 2022, aflați din interviul de la Subiectul Săptămânii realizat cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general, bună dimineața! Bine ați venit la ,,Jurnal militar” și ,,La mulți ani”, că e prima oară când ne vedem anul acesta!

Daniel Petrescu, general, șeful Statului Major al Apărării: La mulți ani și cele mai bune urări și radioascultătorilor! E într-adevăr prima întâlnire din acest an. Începem în forță 2022.

Cristian Dumitrașcu (realizator): 2022 în forță, după un an foarte interesant 2021, în care aţi avut multă treabă în care aţi avut, în afară de întâlnirile foarte importante cu oficialii din toată lumea și cu aplicații comune, cu misiune încheiată în Afganistan.

Daniel Petrescu: Sunt tentat să spun că a fost un an dificil, dar cred că formularea mai corectă este ,,a fost un an de activitate în condiții dificile.” Armata României și-a îndeplinit obiectivele și în anul 2021, așa cum am făcut-o și pe parcursul anilor anteriori, dar a trebuit să acționăm în condiții de pandemie.

În primul rând, acesta a influențat modul în care ne-am organizat activitățile, a influențat procesul de instruire și a impus un efort mai mare la nivelul tuturor structurilor. În primul rând, am continuat să sprijinim autoritățile publice centrale și locale în activitatea de combatere a pandemiei și este binecunoscut efortul nostru, nu m-aş mai referi la el.

În al doilea rând, am continuat să ne îndeplinim obligațiile luate în cadrul NATO și în cadrul Uniunii Europene, dar și a altor organizaţii de securitate și am menținut o prezență consistentă în teatrele de operații.

Am încheiat într-adevăr misiunea din Afganistan, dar am participat cu militari din Forțele navale în misiunea Uniunii Europene -IRINI. Am obținut aprobarea Parlamentului și pregătim pentru acest an participarea forţelor  Armatei României în misiunea din Mali. De asemenea, am menținut o prezență consistentă în Balcani, am crescut forțele ca rezervă operațională pentru acest teatrul de operații, am crescut participarea la forța de răspuns a NATO și de asemenea participarea în cadrul Grupului de luptă privind prezența înaintată a NATO în Polonia și în statele baltice.

Deci, din punct de vedere al participării în teatrele de operații, continuăm să ne îndeplinim angajamentele. Am avut succes și în cadrul unor programe de înzestrare și cel de-al doilea batalion de mijloace de luptă Piranha V au intrat în dotarea Brigăzii multinaționale. Am finalizat chestiunile care țin de completarea primei escadrile de F-16 sistemele HIMARS și Patriot, primele sisteme, lucrăm la operaționalizarea acestora și ne așteptăm să primim în continuare următoarele sisteme din cadrul acestor programe.

De asemenea, în cadrul programului de autovehicule Iveco, au intrat în înzestrare mai multe autovehicule de acest tip pentru Forţele Terestre Române și pentru celelalte categorii de forțe. Deci și pe palierul programelor de înzestrare, lucrurile au funcționat bine. Am pregătit pentru anul 2022 completarea Forțelor aeriene cu Escadrila a doua și a treia de avioane F-16.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Când vorbeați, m-am dus cu gândul la parada militară din 1 decembrie de anul trecut. A fost poate cea mai spectaculoasă paradă din punctul ăsta de vedere, pentru că au intrat în dotarea armatei lucruri noi, scumpe și utile și cred că și oamenii care au ascultat și la radio și care au fost și în fața televizorului, dar au fost și la Arcul de Triumf, au putut să  vadă cu ochii lor această realitate așa cum, de asemenea, aţi spus despre participarea în teatrele de operații, în fiecare săptămână la radio, la ,,Jurnal militar”, există rubrica ,,Misiuni internaționale” – unde noi relatăm din fiecare teatru de operații. Anul 2022 vine sub auspicii complicate, dar bănuiesc că optimiste.

Daniel Petrescu: Trebuie să fim nişte optimişti bine informaţi. Mă uitam pe o serie de analize privind principalele trenduri în anul 2022. Este evident că și acest an va fi un an dificil, în primul rând pentru că pandemia de COVID-19 continuă să se manifeste. Sunt și anumite trenduri economice asociate, provocări în creșterea economică, inflație, criza energetică, prețurile mari la energie cu care ne confruntăm în acest moment, forța de muncă afectată de pandemia de COVID-19.

Dar eu sper în continuarea revirimentului economic, nu numai în plan național, ci și în plan european și global, astfel încât să putem avea asigurate resursele pe care ni le-am planificat în acest an, pentru că foarte mult din tot ceea ce ne propunem să întreprindem depinde de alocarea a 2% din PIB pentru Armata României.

De fapt, prioritățile noastre se situează pe trei paliere mari. În primul rând, să consolidăm ceea ce avem, să menținem starea lor operațională și să putem să ne executăm misiunile cu dotarea pe care o avem în acest moment, să operaționalizăm noile sisteme, iar cel de-al doilea palier pe care ne concentrăm efortul este să construim capabilități noi, care sunt relevante în condițiile noului tip de război și în condițiile evoluțiilor din mediul de securitate. Şi cel de-al treilea palier, poate tot atât de important, sau mai important – ne concentrăm asupra personalului. Este vorba de instrucția, educația, sistemul militare de învățământ și sistemul sanitar.

Ne propunem o reformă profundă în acest sistem pe care să o continuăm, pentru că de fapt, planificarea pentru această reformă a început în 2020, o dată cu procesul de analiză strategică a apărării. Vom continua să ne îndeplinim angajamentele, este clar, și în teatrele de operații și prin punerea la dispoziție a unităților pe care le construim pentru NATO. Vom fi prezenţi și vom fi activi și în continuare în sprijinul populației civile și în sprijinul autorităților locale și cred că Armata României va fi prezentă oriunde societatea va avea nevoie de ea.

De fapt, privind din nou în anul 2021, faptul că am continuat să ne păstrăm în topul încrederii populației reflectă foarte bine modul în care fiecare dintre militarii Armatei şi-a îndeplinit datoria. Mă aștept să continuăm să ne îndeplinim această datorie și în anul 2022 şi mă aștept la un salt atât în ceea ce privește capabilitățile pe care le avem, cât și în privința mentalității personalului.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Este și început de an de instrucție și care, presupun că aici poate fi un răspuns: interoperabilitate și integrarea noii tehnici – până la urmă, cred că ăsta poate să fie un moment important în anul de instrucție.

Daniel Petrescu: Este foarte important, pentru că am investit resurse în capabilități noi. Este important să operaționalizăm aceste resurse și să le menținem operaționale, într-un timp cât mai scurt să realizăm acest obiectiv. Este un efort, pentru că să ai materialul, personalul, acestea sunt doar câteva părți.

Trebuie să actualizăm și doctrina, trebuie și elementele de susținere logistică, sunt mai multe chestiuni asociate construcției unei capabilități. Instrucția este un proces continuu pe care îl desfășurăm în toate unitățile.

Fiecare unitate are obiectivele ei stabilite. Ceea ce ne propunem să facem de la Statul Major al Apărării este să urmărim mai îndeaproape atingerea acestor obiective în fiecare unitate, să accelerăm procesul de digitalizare, vom extinde acest tip de verificare, de cursuri. Avem o acțiune într-o situație complicată nu numai din punct de vedere al securității, cât și din punct de vedere ale efectelor pandemiei.

Cristian Dumitrașcu (realizator): La sfârșit, întrebarea tradițională, pe care probabil că o țineți minte de fiecare dată când ne vedem; avem mesaje care ne vin de la ascultători, mai ales în situația asta de început de an complicat, special aici la noi în sud-estul Europei, ați avut mereu un mesaj foarte solid, un mesaj în care aţi venit și aţi spus că nu suntem singuri.

Daniel Petrescu: Nu numai că suntem în cea mai puternică alianță pe care istoria a cunoscut-o, dar suntem un membru respectat în această alianță prin faptul că investim resurse și ne consolidăm capabilitățile proprii.

Eu mă aștept și noi milităm pentru mai multă prezență NATO în România și în același timp, să avem ceea ce ne trebuie să acționăm cu NATO. Ascultătorii noștri trebuie să aibă încredere în Armata României, suntem în măsură să ne îndeplinim misiunile și în același timp, trebuie să știe că suntem permanent preocupați să ne întărim tot ceea ce ține de participarea României la apărarea națională și la securitatea națională.

Vreau să le mulțumesc militarilor pentru acest efort și vreau să îmi exprim în continuare și încrederea mea că fiecare își va face datoria în 2022. Mesajul pe care putem să îl trimitem tuturor este un mesaj de încredere și de siguranță.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!

Daniel Petrescu: Mulțumesc și eu și un an mai bun tuturor!

Anul 2021 a fost din punct de vedere militar un an cu multe provocări, cu exerciții majore desfășurate pe teritoriul României, cu intrarea în dotare a unor capabilități de ultimă oră cum, sunt sistemul de rachetă Patriot, lansatoarele multiple de rachete HIMARS, dar și transportoarele blindate Pirania V.

A fost și anul în care Armata Română a încheiat misiunea din Afganistan. Despre toate acestea, dar și despre ceea ce va fi în 2022, aflați din interviul de la Subiectul săptămânii pe care l-am realizat cu șeful Statului Major al Apărării, cu generalul Daniel Petrescu.

Domnule general, bună dimineața! Bine ați venit la ,,Jurnal militar” și ,,La mulți ani”, că e prima oară când ne vedem anul acesta!

Daniel Petrescu, general, șeful Statului Major al Apărării: La mulți ani și cele mai bune urări și radioascultătorilor! E într-adevăr prima întâlnire din acest an. Începem în forță 2022.

Cristian Dumitrașcu (realizator): 2022 în forță, după un an foarte interesant 2021, în care aţi avut multă treabă în care aţi avut, în afară de întâlnirile foarte importante cu oficialii din toată lumea și cu aplicații comune, cu misiune încheiată în Afganistan.

Daniel Petrescu: Sunt tentat să spun că a fost un an dificil, dar cred că formularea mai corectă este ,,a fost un an de activitate în condiții dificile.” Armata României și-a îndeplinit obiectivele și în anul 2021, așa cum am făcut-o și pe parcursul anilor anteriori, dar a trebuit să acționăm în condiții de pandemie.

În primul rând, acesta a influențat modul în care ne-am organizat activitățile, a influențat procesul de instruire și a impus un efort mai mare la nivelul tuturor structurilor. În primul rând, am continuat să sprijinim autoritățile publice centrale și locale în activitatea de combatere a pandemiei și este binecunoscut efortul nostru, nu m-aş mai referi la el.

În al doilea rând, am continuat să ne îndeplinim obligațiile luate în cadrul NATO și în cadrul Uniunii Europene, dar și a altor organizaţii de securitate și am menținut o prezență consistentă în teatrele de operații.

Am încheiat într-adevăr misiunea din Afganistan, dar am participat cu militari din Forțele navale în misiunea Uniunii Europene -IRINI. Am obținut aprobarea Parlamentului și pregătim pentru acest an participarea forţelor  Armatei României în misiunea din Mali. De asemenea, am menținut o prezență consistentă în Balcani, am crescut forțele ca rezervă operațională pentru acest teatrul de operații, am crescut participarea la forța de răspuns a NATO și de asemenea participarea în cadrul Grupului de luptă privind prezența înaintată a NATO în Polonia și în statele baltice.

Deci, din punct de vedere al participării în teatrele de operații, continuăm să ne îndeplinim angajamentele. Am avut succes și în cadrul unor programe de înzestrare și cel de-al doilea batalion de mijloace de luptă Piranha V au intrat în dotarea Brigăzii multinaționale. Am finalizat chestiunile care țin de completarea primei escadrile de F-16 sistemele HIMARS și Patriot, primele sisteme, lucrăm la operaționalizarea acestora și ne așteptăm să primim în continuare următoarele sisteme din cadrul acestor programe.

De asemenea, în cadrul programului de autovehicule Iveco, au intrat în înzestrare mai multe autovehicule de acest tip pentru Forţele Terestre Române și pentru celelalte categorii de forțe. Deci și pe palierul programelor de înzestrare, lucrurile au funcționat bine. Am pregătit pentru anul 2022 completarea Forțelor aeriene cu Escadrila a doua și a treia de avioane F-16.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Când vorbeați, m-am dus cu gândul la parada militară din 1 decembrie de anul trecut. A fost poate cea mai spectaculoasă paradă din punctul ăsta de vedere, pentru că au intrat în dotarea armatei lucruri noi, scumpe și utile și cred că și oamenii care au ascultat și la radio și care au fost și în fața televizorului, dar au fost și la Arcul de Triumf, au putut să  vadă cu ochii lor această realitate așa cum, de asemenea, aţi spus despre participarea în teatrele de operații, în fiecare săptămână la radio, la ,,Jurnal militar”, există rubrica ,,Misiuni internaționale” – unde noi relatăm din fiecare teatru de operații. Anul 2022 vine sub auspicii complicate, dar bănuiesc că optimiste.

Daniel Petrescu: Trebuie să fim nişte optimişti bine informaţi. Mă uitam pe o serie de analize privind principalele trenduri în anul 2022. Este evident că și acest an va fi un an dificil, în primul rând pentru că pandemia de COVID-19 continuă să se manifeste. Sunt și anumite trenduri economice asociate, provocări în creșterea economică, inflație, criza energetică, prețurile mari la energie cu care ne confruntăm în acest moment, forța de muncă afectată de pandemia de COVID-19.

Dar eu sper în continuarea revirimentului economic, nu numai în plan național, ci și în plan european și global, astfel încât să putem avea asigurate resursele pe care ni le-am planificat în acest an, pentru că foarte mult din tot ceea ce ne propunem să întreprindem depinde de alocarea a 2% din PIB pentru Armata României.

De fapt, prioritățile noastre se situează pe trei paliere mari. În primul rând, să consolidăm ceea ce avem, să menținem starea lor operațională și să putem să ne executăm misiunile cu dotarea pe care o avem în acest moment, să operaționalizăm noile sisteme, iar cel de-al doilea palier pe care ne concentrăm efortul este să construim capabilități noi, care sunt relevante în condițiile noului tip de război și în condițiile evoluțiilor din mediul de securitate. Şi cel de-al treilea palier, poate tot atât de important, sau mai important – ne concentrăm asupra personalului. Este vorba de instrucția, educația, sistemul militare de învățământ și sistemul sanitar.

Ne propunem o reformă profundă în acest sistem pe care să o continuăm, pentru că de fapt, planificarea pentru această reformă a început în 2020, o dată cu procesul de analiză strategică a apărării. Vom continua să ne îndeplinim angajamentele, este clar, și în teatrele de operații și prin punerea la dispoziție a unităților pe care le construim pentru NATO. Vom fi prezenţi și vom fi activi și în continuare în sprijinul populației civile și în sprijinul autorităților locale și cred că Armata României va fi prezentă oriunde societatea va avea nevoie de ea.

De fapt, privind din nou în anul 2021, faptul că am continuat să ne păstrăm în topul încrederii populației reflectă foarte bine modul în care fiecare dintre militarii Armatei şi-a îndeplinit datoria. Mă aștept să continuăm să ne îndeplinim această datorie și în anul 2022 şi mă aștept la un salt atât în ceea ce privește capabilitățile pe care le avem, cât și în privința mentalității personalului.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Este și început de an de instrucție și care, presupun că aici poate fi un răspuns: interoperabilitate și integrarea noii tehnici – până la urmă, cred că ăsta poate să fie un moment important în anul de instrucție.

Daniel Petrescu: Este foarte important, pentru că am investit resurse în capabilități noi. Este important să operaționalizăm aceste resurse și să le menținem operaționale, într-un timp cât mai scurt să realizăm acest obiectiv. Este un efort, pentru că să ai materialul, personalul, acestea sunt doar câteva părți.

Trebuie să actualizăm și doctrina, trebuie și elementele de susținere logistică, sunt mai multe chestiuni asociate construcției unei capabilități. Instrucția este un proces continuu pe care îl desfășurăm în toate unitățile.

Fiecare unitate are obiectivele ei stabilite. Ceea ce ne propunem să facem de la Statul Major al Apărării este să urmărim mai îndeaproape atingerea acestor obiective în fiecare unitate, să accelerăm procesul de digitalizare, vom extinde acest tip de verificare, de cursuri. Avem o acțiune într-o situație complicată nu numai din punct de vedere al securității, cât și din punct de vedere ale efectelor pandemiei.

Cristian Dumitrașcu (realizator): La sfârșit, întrebarea tradițională, pe care probabil că o țineți minte de fiecare dată când ne vedem; avem mesaje care ne vin de la ascultători, mai ales în situația asta de început de an complicat, special aici la noi în sud-estul Europei, ați avut mereu un mesaj foarte solid, un mesaj în care aţi venit și aţi spus că nu suntem singuri.

Daniel Petrescu: Nu numai că suntem în cea mai puternică alianță pe care istoria a cunoscut-o, dar suntem un membru respectat în această alianță prin faptul că investim resurse și ne consolidăm capabilitățile proprii.

Eu mă aștept și noi milităm pentru mai multă prezență NATO în România și în același timp, să avem ceea ce ne trebuie să acționăm cu NATO. Ascultătorii noștri trebuie să aibă încredere în Armata României, suntem în măsură să ne îndeplinim misiunile și în același timp, trebuie să știe că suntem permanent preocupați să ne întărim tot ceea ce ține de participarea României la apărarea națională și la securitatea națională.

Vreau să le mulțumesc militarilor pentru acest efort și vreau să îmi exprim în continuare și încrederea mea că fiecare își va face datoria în 2022. Mesajul pe care putem să îl trimitem tuturor este un mesaj de încredere și de siguranță.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!

Daniel Petrescu: Mulțumesc și eu și un an mai bun tuturor!

Misiuni internaţionale

Publicat de prosavioleta, 1 decembrie 2021, 10:37

Teodora Mazere (realizator rubrică): La mai bine de o lună de la începerea misiunii în Polonia „Gheparzii de fier” au participat la primul exercițiu tactic cu trageri de luptă pe timp de noapte în poligonul South Hills. Pentru artileriștii antiaerieni dobrogeni a fost un bun prilej de a demonstra că sunt pregătiți să execute cu succes misiunile încredințate în cadrul Grupului de luptă din Polonia. Locotenent Diana Aioanei, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului de Apărare Antiaeriană rotația a X-a.

Locotenent Diana Aioanei:Desfăşurarea unui exercițiu cu trageri de luptă reale pe timp de noapte a fost principala activitate la care am luat parte. Pe timpul acestuia echipajele complexului antiaerian „Ghepard” au executat foc asupra bombelor de iluminare, lansate de plutonul de aruncătoare al aliaților. Am avut și un exercițiu de rezolvare a unei situații tactice în apropierea bazei de antrenament Bemowo Piskie. Au fost create incidente asemănătoare cu cele reale cu scopul de a ne testa capacitatea de adaptare și de a crește nivelul de pregătire al militarilor.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Lansată în 1999, ca operaţiune de susţinere a păcii, forţa păcii KFOR este desfășurată în prezent în Balcani, pentru a menține un mediu sigur și stabil, libertate de circulație pentru toți cetățenii din  Kosovo şi pentru a facilita integrarea euroatlantică a Balcanilor de Vest. Prin proiectele și donațiile sale KFOR continuă să-și dedice eforturile pentru a sprijini orice inițiativă care ar putea îmbunătăți viitorul populației, cu atenție deosebită acordată generației tinere.Căpitanul Ionuț Dincă, ofițer în cadrul Biroului cooperare civil-militară în Comandamentul KAFOR.

Căpitan Ionuț Dincă: Misiunea echipei din care fac parte este de a sprijini inițiativele de proiecte. Ultimul a constat în donarea de instrumente muzicale unei școli din localitatea Drenas, cu scopul de a asigura un viitor mai bun populație din Kosovo, îndeosebi noii generați, copiilor.

Teodora Mazere (realizator rubrică):Prin participarea la misiuni internaționale sub egida NATO, ONU sau UE România este un contributor important la pacea și securitatea internațională. Desfășurată sub egida Națiunilor Unite ca urmare a adoptării rezoluției Consiliului de Securitate numărul 1996 din 2011, misiunea din Sudanul de Sud are ca obiectiv asigurarea sprijinului pentru procesul de pace și consolidarea pe termen lung a statului de drept și a dezvoltării economice. Colonelul Dan Ruja, observator militar în cadrul misiunii României în Sudanul de Sud.

Colonel Dan Ruja: Noi aici suntem 7 militari români. Mai avem şi membri ai Poliţiei Române, care execută misiuni aici, dacă nu mă înşel în jur de vreo 5. Mai sunt civili, care lucrează pe forţe de protecţie. Noi suntem câţiva români, însă nu prea mulţi. Mai schimbăm o vorbă în limba română în afară de telefon. Ne mai întâlnim, iar acum de 1 Decembrie încercăm să organizăm o întâlnire în capitală.

Teodora Mazere (realizator rubrică):Fregata „Regina Maria” este integrată până la sfârșitul lunii noiembrie în Gruparea navală permanentă a NATO și desfășoară misiuni de monitorizare a traficului maritim în Marea Mediterană, pentru consolidarea securității Alianţei pe flancul sudic, iar în perioada 25-30 noiembrie navă românească participă la exercițiul multinațional NIRIIS 21.

Informații din teatrele de operații

Publicat de prosavioleta, 13 octombrie 2021, 01:14

Teodora Mazere (realizator rubrică): Cei aproximativ 130 de militari aparținând detașamentului Batalionului 812 Infanterie Bistrița, aflați la exercițiul multinațional Green Griffin 21 din Germania, au participat la o serie de exerciții într-un scenariu tactic complex, care include acțiuni ale unor detașamente de forțe terestre, forțe aeriene și forțe speciale. Aceste acțiuni fac parte din seria de exerciții Griffin sub egida NATO, în parteneriat cu Germania și presupun desfășurarea de către compania de infanterie a unor operații de stabilitate și sprijin, escortă convoaie, securitate zone și ulterior, spre finalul exercițiului, executarea unei operații de înlocuire a forțelor partenere.  Locotenent Neștiut Octavian, ofițerul de legătură al detașamentului bistrițean, participant la exercițiu.
Locotenent Neștiut Octavian: Spre finalul scenariului, compania a primit misiunea de a executa un marș tactic pe roți, de aproximativ 70 de km, iar mai apoi de a înlocui forțele Batalionului 11 olandez. Deși unele aspecte ale acestui exercițiu au fost de noutate pentru noi, dat fiind faptul că majoritatea militarilor companiei nu au mai lucrat în comun cu militari germani și olandezi, a fost o experiență foarte bună.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Militarii bateriei Gepard, aparținând detașamentului de Apărare Antiaeriană rotația a IX-a din Polonia au participat, alături de aliații americani și croați, la prima parte a exercițiului Rifle Focus, desfășurat pe perioada a două săptămâni. În primele zile, militarii s-au axat pe planificarea secvențelor de instruire și pe integrarea tuturor capabilităților în scenariul tactic al exercițiului. Este ultimul exercițiu desfășurat împreună cu partenerii în cadrul grupului de luptă din Polonia înainte de întoarcerea detașamentului în țară. Mădălina Boboc, ofițerul de informare și relații publice al contingentului antiaerian românesc din Polonia, rotația a IX-a.
Locotenent Mădălina Boboc: S-au format două grupuri de luptă multinaționale, de nivel companie. Au avut rolul de a asigura protecția antiaeriană a tuturor forțelor de manevră pe toată durata exercițiului. Ne-am integrat foarte bine în scenariul tactic și am colaborat eficient cu partenerii celorlalte națiuni.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Lansată în 1999 ca operațiune de susținere a păcii, Forța Kosovo este desfășurată în prezent în Balcani pentru a menține un mediu sigur și stabil, libertate de circulație pentru toți cetățenii din Kosovo și pentru a facilita integrarea euro-atlantică a Balcanilor de Vest. Organizația Națiunilor Unite, Uniunea Europeană și alți actori internaționali continuă să sprijine dezvoltarea unui Kosovo stabil, democratic, multietnic și pașnic. Sergentul major Alexandru Matache, curier în cadrul Comandamentului KFOR din Kosovo, face parte din cei 51 de militari români participanți la această misiune.
Sergent major Alexandru Matache: La început, când am ajuns aici, mi s-a părut foarte diferit. Au fost câteva provocări din perspectiva lingvistică. Nu toată lumea cunoaște o limbă de circulație internațională, iar relaționarea cu anumite persoane a fost dificilă. Activitatea mea în teatru începe de la ora 7:00 dimineața, de luni până duminică, și mă ocup de tot ce înseamnă corespondența fizică KFOR. E nevoie, chiar și în această epocă a transferului, a internetului, și de transport al unor informații pentru o mai bună securitate.

Reuniunea șefilor apărării din Comitetul Militar al NATO de la Atena

Publicat de prosavioleta, 28 septembrie 2021, 23:10

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general, bun venit la „Subiectul săptămânii”!
General locotenent Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Bine v-am găsit! Mulțumesc pentru invitație!
Cristian Dumitrașcu (realizator): V-aţi întors recent de la reuniunea șefilor apărării din Comitetul Militar al NATO, care a fost la Antena, între 17 și 19 septembrie. Care au fost lucrurile, temele importante care s-au stabilit și s-au discutat la Atena?
General locotenentul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Întâlnirea de la Atena a fost cea de-a treia întâlnire a Comitetului Militar în formatul cu șefii apărării din acest an și prima întâlnire pe care am desfășurat-o în afara cadrului oferit de Comandamentul de la Bruxelles. Grecia a fost țară organizatoare, a fost o gazdă perfectă pentru activitățile noastre și am avut ocazia în cadrul conferinței Comitetului Militar să discutăm mai multe puncte de foarte mare actualitate pentru Alianță și pentru țările din cadrul Alianței. Ne-am referit la operațiile, misiunile şi angajamentele operaționale ale Alianței, am discutat despre adaptarea strategică a NATO, am avut o discuție strategică privind provocările la adresa securității țărilor aliate pe timp de pace și o discuție strategică privind NATO în perspectiva viitoare, NATO 2030 – noul concept strategic al Alianței. De asemenea, în marja Comitetului Militar am avut ocazia să mă întâlnesc bilateral cu omologi din Marea Britanie, Germania și Franța, întâlniri care ne-au permis să abordăm atât chestiunile de cooperare militară, cât și un schimb de opinii privind securitatea în regiunea care ne interesează pe noi cel mai mult, regiunea Mării Negre.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Aţi discutat şi despre ce se întâmplă după plecarea din Afganistan? Este o temă sensibilă, este o temă care suscită interes. Oamenii se întreabă în continuare ce se întâmplă după și ce am învățat de acolo, și cred că sunteți în măsură să ne răspundeți, atât cât puteți după discuțiile de acolo, despre tema asta.

General locotenentul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Prezența României în Afganistan în aceşti 19 ani de implicare ne-a adus, cu siguranță, respectul aliaților și al partenerilor de coaliţie, respectul comunității internaționale, atât pentru decizia de a ne implica în operație, cât și pentru felul în care militarii români și-au dovedit profesionalismul în acest teatru de operații. Am cooperat cu militarii altor națiuni și am cooperat cu populația civilă din zonă. Ne-am menținut prezența până la sfârșit și am fost credincioși aranjamentului împreună în teatru, împreună încheiem misiunea din teatrul de operații, ceea ce dovedește angajamentul ferm al țării noastre pentru valorile promovate de NATO și pentru valorile, până la urmă, promovate și de Uniunea Europeană. Noi am pornit de la premisa că într-un mediu global de securitate, securitatea națională este direct afectată de menținerea unor focare de tensiune, iar Afganistanul era un focar de tensiune, un focar care putea sprijini, și a sprijinit, ați văzut, pe timpul atentatelor din 11 septembrie, terorismul internațional. Angajamentul a fost alături de SUA, partenerul nostru strategic cel mai important, a adus beneficii majore și pentru Armata României, beneficii care sunt incontestabile în procesul de transformare și în lecțiile de la nivel tactic și operațional pe care le-am învățat în acest teatru de operații, a condus la consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii și, cu siguranță, a fost un atu important pentru acceptarea României în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Eu sunt mândru că militarii români și-au făcut datoria şi mă plec în fața sacrificiilor Armatei României în acest teatru de operații. Ne vom orienta asupra lecțiilor învățate și vom vedea și la nivel aliat cum pot fi planificate activitățile viitoare, pentru că am încheiat misiunea din Afganistan, dar suntem în continuare implicați în celelalte teatre de operații. Şi aici, în cadrul conferinței Comitetului Militar, am discutat despre continuarea implicării în cadrul misiunii NATO de instruire a forțelor din Irak, am discutat despre continuarea implicării în Balcani. Pentru mine a fost și o oportunitate, pentru că tot operație și activitate NATO o reprezintă și prezența înaintată, consolidată pentru ceea ce numim „Tailored Forward Presence” pe teritoriul României, să prezint ceea ce facem prin acțiunile Brigăzii Multinaționale, prin acțiunile Diviziei Multinaționale, să mulțumesc țărilor care participă la misiunile de poliție aeriană și care au completat toate sloturile privind prezența acestor detașamente de poliție aeriană în anul 2021 și în anul 2022, să mulțumesc aliaților portughezi pentru că tocmai au trimis o subunitate de nivel companie care se încadrează în Brigada Multinațională, care acum participă la exerciții cu militarii Brigăzii Multinaționale și care reprezintă tot o parte a prezenței consolidate la flancul sud-estic al Alianţei.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc, domnule general! Un mesaj pentru oamenii de acasă, conform a ceea ce știți, a ceea ce panificați, conform discuțiilor pe care le aveți și la Comitetul Militar NATO, dar și cu omologii dumneavoastră, totul este într-o zonă de siguranță?
General locotenentul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Şi Armata României, și celelalte armate din cadrul NATO sunt angajate în diferite misiuni, sunt angajate în diferite operații. Cu toții avem un nivel comun de percepție a riscurilor și a amenințărilor și cu toții avem de soluționat probleme concrete, care se referă la situația din fiecare țară. Suntem, așa cum știți, foarte implicați în campania de vaccinare, suntem foarte implicați în procesul de construire de noi capabilități, în programele de înzestrare pe care le desfășurăm, în exercițiile pe care le-am planificat și în semnalul pe care îl transmitem cu acest exerciţiu. Cred că este evident că am plecat de la un nivel de capabilitate și că, odată cu alocarea resurselor necesare – cel puțin 2% din PIB – pentru apărare, am început să îmbunătățim consistent acest nivel de capabilitate. Situația în regiunea noastră evoluează așa cum evoluează, avem foarte clar specificat și în Strategia Națională de Apărare și în Strategia militară ceea ce reprezintă un pericol militar în regiunea Mării Negre și ce avem de făcut pentru contracararea acestui pericol. Nu putem acționa singuri, iar întâlnirile pe care le avem – cum a fost acest Comitet Militar – este un prilej de a ne expune punctul de vedere și a pleda pentru o prezență consistentă, aliată pe teritoriul României și a discuta, bineînțeles, și cu partenerul strategic și vom avea în curând și Comitetul Militar al Uniunii Europene, pentru că aceștia sunt cei trei stâlpi pe care se sprijină securitatea României: NATO, Uniunea Europeană și Parteneriatul strategic cu Statele Unite.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Statului Major al Apărării, generalul Locotenent Daniel Petrescu. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio.
General locotenentul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Vă mulţumesc și eu, toate cele bune și aveți încredere în Armata României!

A cincea ediție Black Sea and Balkans Security Forum

Publicat de prosavioleta, 9 septembrie 2021, 19:01

Andreea Popescu (realizator rubrică): Cea de-a cincea ediție a Black Sea and Balkans Security Forum s-a desfășurat pe 3 și 4 septembrie la București. Forumul a fost organizat de New Strategy Center, cu sprijinul Diviziei de diplomație publică a NATO, în parteneriat cu Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Externe. Evenimentul, găzduit de Universitatea de Ştiințe Agronomice și Medicină Veterinară, a avut invitați oficiali și experţi din România și din țările regiunilor Mării Negre și Balcanilor, din Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană, precum și oficiali ai Alianței Nord-Atlantice.

Balcanii şi influenţa lor

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 mai 2018, 13:52

Istoria are un mod ciudat de a muta regiunile teoretic uitate de la marginea geopoliticii în centrul evoluţiilor internaţionale. Balcanii, de la dizolvarea Iugoslaviei încoace au fost o preocupare neplăcută pentru europeni şi o sarcină asumată de nevoie pentru SUA. Bulgaria şi puţin mai la nord, România au intrat în UE şi reprezintă, practic, ţări cu o viteză diferită din cauza mecanismului de monitorizare a lor. În paralel, în întreaga regiune, din Albania şi Kosovo până în FRI Macedonia şi Serbia, Occidentul s-a ocupat, practic, doar de o gestionare a conflictelor „îngheţate”, fără vreo dorinţă deosebită de a schimba status quo-ul. În vremea asta, încet, dar sigur, prezenţa rusească a revenit în Balcani, iar la fel de notabilă este şi infiltrarea Turciei într-o regiune pe care Ankara o percepe – în sens larg  – drept o regiune culturală extinsă a sa, din motive istorice. În paralel, expansiunea comercială a Chinei a transformat Balcanii dintr-un semn de întrebare într-o „zona sensibilă” a Europei Centrale, într-un canal care va lega Marea Egee şi portul Pireu cu Dunărea şi restul Europei. În această regiune însă, în special în Albania, crima organizată este activitatea cea mai profitabilă, iar Bosnia-Herţegovina este un stat disfuncţional care nu poate ţine sub control terorismul latent din ţară.

În fapt, europenii au înţeles că trebuie să existe imediat o politică europeană. Datele sunt clare, însă politicile divergente. Una dintre cele mai interesante atitudini este cea a Vienei care – într-o relativă, chiar dacă nu mereu evidentă, coordonare cu Budapesta – percepe regiunea drept o regiune istorică pentru interesele sale. O atitudine care prin natura lucrurilor creşte şi importanţa Serbiei drept coloană vertebrală a regiunii. Pe bună dreptate, aşadar, diferendele bilaterale ale Grecia cu Albania şi mai ales cu FRI Macedonia intră, prin natura lucrurilor, într-un mare joc de redistribuire a zonelor de influenţă în Balcani. Grecia se află, aşadar, încă o dată la răscruce, de data aceasta de partea celor puternici. Dacă nu-şi va juca bine cărţile, va depinde dacă va avea sau nu influenţă în Balcani sau dacă îi va lăsa pe alţii să „măture tot” într-o regiune a intereselor sale vitale.

Premierul Bulgariei: „UE doreşte pacea şi prosperitatea statelor din Balcani”

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 aprilie 2018, 10:06

„UE doreşte pacea şi prosperitatea statelor din Balcani”, a declarat prim-ministrul Bulgariei, Boiko Borisov, în cadrul celui de-al 21-lea Târg economic internaţional de la Mostar, din Bosnia şi Herţegovina. „Le mulţumesc gazdelor pentru invitaţie. Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a depus foarte multe eforturi, iar eu, ca persoană din Balcani, îi cunosc pe sârbi şi ştiu cât de dificil le este, ştiu câte eforturi se depun pentru continuarea procesului şi menţinerea păcii. Chiar sper ca şi colegii din Kosovo să continue în acelaşi spirit. Aceste provocări şi conflicte recente au început să provoace îngrijorări, deoarece rănile sunt încă proaspete. În general, starea de spirit nu este foarte optimistă, ci mai degrabă există sentimentul că urmează ceva rău. În urmă cu câteva luni, nu era astfel. Fac apel la fraţii noştri musulmani, bosniaci, fraţii noştri croaţi, sârbi, întreaga regiune din Grecia, România, Croaţia, Slovenia, Balcani – să dăm dovadă de raţiune, deoarece consecinţele nu vor fi numai pentru Balcani. Niciun stat din Balcani nu trebuie să fie egoist şi să ne gândim că un anumit conflict va trece pe lângă noi. Mostar este un loc bun pentru a spune aceste lucruri. Fac un apel către toţi liderii din Balcani – să manifestăm raţiune; consecinţele vor fi pentru noi toţi. Există un interes geostrategic. Mama noastră este Europa. Sunt convins, ascultându-mi colegii din Europa, din Consiliul European şi UE, că ei doresc pace şi prosperitate în Balcani. Încă o dată, îl felicit pe preşedintele Vucic pentru energia sănătoasă şi sperăm să continue astfel şi în viitor, pentru că nu întotdeauna, în Europa, ceea ce doreşti se întâmplă imediat, uneori lucrurile sunt mai lente”, a mai spus premierul bulgar.

Churchill: „Balcanii produc mai multă istorie decât pot consuma”

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 octombrie 2017, 10:33

THE GUARDIAN (Marea Britanie) publică un articol despre necesitatea unei iniţiative ferme a UE de a veni în ajutorul ţărilor care constituie flancul sud-estic sărac şi îngrijorător al Europei.

Sarcina UE de lărgire este în continuare neterminată: flancul sud-estic al blocului este în mare măsură într-o zonă incertă.
La aproape 20 de ani după terminarea războaielor din Balcani, pe hartă există o gaură înconjurată de state membre precum Croaţia, România şi Grecia. În 2015, criza refugiaţilor a evidenţiat rapiditatea cu care pot reveni pasiunile naţionaliste în regiune. În momentul în care sute de mii de oameni se îndreptau spre nord, voluntarii au ajutat la asigurarea hranei şi hainelor pentru refugiaţii distruşi. Dar tensiunile au izbucnit între guverne şi la unele graniţe au fost trimişi chiar militari. După doi ani, ruta balcanică este în cea mai mare parte închisă, dar problemele regiunii sunt încă vii.
Întrebarea cum să fie stabilizaţi Balcanii, cum să fie ancorată democraţia aici şi regiunea să fie apropiată mai mult de instituţiile UE, rămâne o provocare imensă, căreia i se acordă o atenţie insuficientă. Activiştii societăţii civile din Balcani sunt din ce în ce mai preocupaţi de şomaj, corupţie şi fuga creierelor tinere, de plecarea oamenilor instruiţi care merg să muncească în alte locuri din Europa. Ei spun că este crucial să fie reînnoită perspectiva integrării în UE a Serbiei, Bosniei, Macedoniei, Albaniei şi Muntenegrului, pentru a încuraja reformele foarte necesare. Au dreptate. Balcanii contează pentru Europa nu doar din cauza problemei migraţiei, ci şi pentru rutele energetice, securitate şi lupta împotriva crimei organizate. S-a făcut puţin pentru tratarea problemelor subterane.
Vestea bună este că pare a creşte conştientizarea acestui fapt. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a spus recent că dacă UE vrea să-şi asigure o stabilitate mai mare în vecinătatea sa, „atunci trebuie să menţină o perspectivă credibilă de lărgire pentru Balcanii de Vest”. În 2018, Regatul Unit va găzdui un summit special dedicat Balcanilor de Vest – o iniţiativă despre care guvernul a spus că este o dovadă că „Marea Britanie pleacă din UE dar nu şi din Europa”. Iar atunci când preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi-a prezentat planurile privind viitorul Europei, el a spus că „UE va trebui să se deschidă pentru ţările balcanice” când ele vor întruni condiţiile, deoarece aceasta va ajuta la consolidarea „păcii şi stabilităţii pe continentul nostru”. Miza, a adăugat el, este nevoia de a împiedica ţările din Balcani să „întoarcă spatele Europei şi să se îndrepte fie spre Rusia, fie spre Turcia, fie spre puteri autoritare”.
Căci problema Balcanilor ţine în egală măsură de competiţia internaţională extinsă şi de valori. UE se confruntă cu o puternică competiţie din partea puterilor externe care încearcă să se implanteze la porţile sale şi să profite de slăbiciunile regiunii. Rusia se foloseşte de legăturile ortodoxe şi slave, iar Turcia încearcă să promoveze o viziune „neootomană”. Dar sunt tot mai activi şi actori mai îndepărtaţi, inclusiv China şi Arabia Saudită. Un activist din societatea civilă, de la Belgrad, descrie situaţia ca fiind „un incredibil joc geopolitic, care ar fi fost de neimaginat în 1989”, când blocul comunist a început să se prăbuşească.
Acum, când UE vorbeşte despre revigorarea proiectului său de 60 de ani, este necesar să construiască o arhitectură regională stabilă pentru Balcani. Anii de amânare a perspectivei integrării şi-au spus cuvântul. Studiile arată că sprijinul public pentru UE a scăzut în rândul cetăţenilor regiunii. Aceasta nu face decât să ajute la alimentarea polarizării şi populismului, regimurile corupte beneficiind iar economia suferind. Normalizarea relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo ţine de ceea ce poate oferi Europa. Spre această regiune ar trebui dirijată o sporire a fondurilor UE, ca stimulent.
Churchill a spus cândva că „Balcanii produc mai multă istorie decât pot consuma”. Dacă nu vor fi remediate, efectele proastei administrări şi ale vechilor certuri s-ar putea să-i afecteze pe toţi. Consecinţele ar fi resimţite dincolo de această regiune. Lecţia care se desprinde din istoria ei este, cu siguranţă, că restul Europei are un interes crucial să se asigure că nu va lăsa Balcanii să devină un iaz al tensiunilor care clocotesc, ci va ajuta regiunea să se modernizeze şi, într-o zi, o va aduce în club.

Expoziţia intinerantă „Lumea Turcică din Munţii Altay până în Balcani”

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 3 februarie 2017, 12:05 / actualizat: 3 februarie 2017, 13:15

Expoziţia intinerantă „Lumea Turcică din Munţii Altay până în Balcani” a ajuns la Bucureşti

Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Naţional-Bucureşti găzduieşte în această perioadă, expoziţia de pictură „Lumea Turcică din Munţii Altai până în Balcani”. Vernisajul a fost deschis la 01 februarie 2017 în prezenţa Excelenţelor sale Ambasadorii Republicilor: Turcia, Kazakhstan, Azerbaijan, a reprezentanţilor TUKSOY (Organizaţia Internaţională a Culturii din Lumea Turcică), a Centrului Cultural Turc „Yunus Emre” din Bucureşti şi a unui public numeros.

Expoziţia intinerantă aduce în faţa publicului iubitor de frumos 33 de lucrări pictate în ulei de artişti din 17 ţări în cadrul întrunirilor tradiţionale organizate de  TUKSOY.

Scopul vernisajului este de a aduce în faţa publicului aspecte mai puţin cunoscute despre lumea turcică. Cu o istorie de aproape 20 de ani conceptul a reunit aproximativ 250 de pictori din 20 de ţări, iar lucrările lor au fost expuse din New York până la Teheran, întâlnind publicul din 27 de ţări şi 100 de oraşe.

În deschiderea evenimentului au evoluat artişti renumiţi din Turcia, aceştia au susţinut un recital de muzică tradiţională din lumea turcică.

Picturile sunt inspirate atât din epopeea istorică „Dede Korkut”(Cartea bunicului Korkut), o capodoperă literară a lumii turcice, cât şi din legendele locurilor, reliefând în acelaşi timp obiceiurile, tradiţiile, veşmintele purtate, dar şi frumuseţea peisajelor mirifice întâlnite în acest spaţiu al lumii turcice. Tabloul privirii pătrunzătoare ne arată trei legende, legenda eroilor de la Canakkale în josul tabloului, lacrima de sânge care semnifică regretul, iar deasupra imaginii întâlnim mausoleul dedicat acestor eroi. O altă imagine predominată de culori reci, exprimă privirea gânditoare a frumoasei fete care aşteaptă renaşterea zilei încărcată cu noi speranţe. Tonurile de gri sunt pregnante în tabloul bătrânui yahut împreună cu turma de cerbi şi subliniază traiul dur din ţinutul rece siberian.

Evenimentul a fost organizat de Ambasada Republicii Turcia la Bucureşti,Yunus Emre Enstitusu-Centrul Cultural Turc din Bucureşti, în colaborare cu TURKSOY,.

Expoziţia va putea fi vizitată până pe 5 februarie 2017.

Ghiulşen Ismail-Iusuf

Radio România Constanţa