Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 14 octombrie 2024, 16:10

Ciprian Panga (realizator rubrică): Prima oprire de săptămâna aceasta o facem în Balcanii de Vest, mai exact în regiunea Kosovo, unde țara noastră și-a asumat angajamentul de a contribui cu trupe și mijloace tehnice la efortul comun de menținere a păcii în această regiune.

NATO desfășoară operația multinațională de menținere a păcii KFOR din anul 1999, atunci când s-a stabilit crearea unei prezențe internaționale de securitate în Kosovo.

În prezent, în KFOR sunt peste 4.400 de militari din 28 de țări, 185 dintre aceștia fiind din Armata României, iar parte din detașamentul actual dislocat acolo se apropie de finalul celor șase luni de misiune.

Căpitan Angela Carina Avădănei, ofițer de stat major în comandamentul KFOR: A fost solicitantă. Este un ritm destul de intens aici, în comandamentul KFOR, dar cred că am făcut față atât eu, cât și colegii mei cu brio și am făcut cinste Armatei României.

Sunt pentru a treia oară aici în Kosovo și pot spune că a treia oară a fost chiar mai greu, chiar dacă credeam că știu ce mă așteaptă, dar mă bucur că ne apropiem de final și ne vom întoarce acasă, la cei dragi.

Ciprian Panga (realizator rubrică): Din Balcanii de Vest ajungem în Polonia, pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, unde militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Sky Guardians” se află în perioada de predare a misiunii către colegii lor din Batalionul 348 Apărare Antiaeriană de la Murfatlar, unitate care generează detașamentul „Iron Cheetahs”.

Misiunea militarilor dobrogeni va începe la jumătatea lunii și va fi cea de-a 16 rotație a detașamentului românesc de apărare antiaeriană în cadrul Grupului de luptă NATO din Polonia.

Maior Felician Miron, comandantul Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Sky Guardians”: Aceste șase luni de zile ne-am atins toate obiectivele, ne-am îndeplinit misiunea, am început puțin timid cu predarea-primirea, dar după o săptămână ne-am integat într-un exercițiu multinațional cu partenerii americani, finalizat cu trageri de luptă în poligoanele din jurul bazei de instrucţie din nstitutul din Bemowo Piskie.

Sfatul meu către comandantul de detașament nou începând din prima zi să continue misiunea, să o ducă la bun sfârșit, să mai pună o cărămidă în plus față de ce am făcut noi şi, nu în ultimul rând, să nu uite că nu suntem de la Murfatlar, Focșani sau Turda, suntem români și populația străină ne percepe ca români.

Ciprian Panga (realizator rubrică): Părăsim Europa pentru a ne opri pe continentul african, unde misiunea Uniunii Europene de Instruire în Republica Centrafricană, în strânsă coordonare cu alte misiuni internaționale, este angajată în reforma sectorului apărării.

La mii de kilometri de România, în baza militară Moana din Bangui, militarii români își continuă misiunea de consiliere strategică și educație pentru forțele de securitate locale.

Maior Ionuț Bobolicu, șef celulă logistică, Grupul de consiliere strategică: La început, într-adevăr, nu știam exact care este relația.

Este nevoie de foarte multă diplomație, trebuie multă răbdare, deoarece ei au un alt stil de lucru, dar am observat că ei sunt foarte mândri că noi suntem împreună cu ei.

Când văd uniforma României, sunt foarte bucuroși că suntem printre ei. Simpla noastră prezență acolo și că semnăm că participăm la acea activitate pentru ei este foarte important.

Misiuni internaționale

Misiuni internaționale

Misiuni internaționale

Misiuni internaționale

Misiuni internaționale

Misiuni internaționale

Misiuni internaționale

Misiuni internaționale

Misiuni internaționale

Misiuni internaționale

Misiuni internaționale

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 23 septembrie 2024, 14:59

Ciprian Panga (realizator rubrică): Prima oprire din această săptămână o facem în Balcanii de Vest, mai exact în regiunea Kosovo, unde țara noastră și-a asumat angajamentul de a contribui cu trupe și mijloace tehnice la efortul comun de menținere a păcii în această regiune.

Experiența teatrelor de operații are un cuvânt greu de spus în abordarea unei misiuni complexe, cum este în Kosovo.

Personalul de stat major din comandamentul KFOR sau din elementul național de sprijin este implicat continuu în misiuni diverse într-un cadru multinațional, venind în sprijinul autorităților locale pentru menținerea unui climat de securitate regional.

Locotenent-colonelul Viorel Constantin, comandantul elementului național de sprijin și reprezentantul național din Kosovo: Nu sunt la prima experiență din acest teatru de operații.

Este a treia misiune în teatrul de operații Kosovo și în fiecare misiune am învățat câte ceva nou, iar acum pot să împărtășesc din experiența mea colegilor participanți la misiune, le dau sfaturi și să-i consiliez în problemele pe care le întâmpină pe perioada desfășurării misiunii.

Ciprian Panga (realizator rubrică): Din Balcanii de Vest ajungem în Polonia, pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, unde militarii detașamentului de apărare antiaeriană „Sky Guardians” își continuă misiunea și se instruiesc în comun alături de aliații din cadrul grupului de luptă NATO.

Pe 19 septembrie, artileriștii antiaerieni români au sărbătorit ziua armei – 108 ani de când, în cadrul manevrei de la Flămânda, a fost doborât primul avion inamic de către o baterie de artilerie înzestrată cu tunuri antiaeriene propriu-zise.

Militarii români i-au invitat pe partenerii de misiune să participe alături de ei la diferite competiții sportive.

Locotenent Valentin Alexandru, ofițer de informare și relații publice al detașamentului: Militarii detașamentului de apărare antiaeriană „Sky Guardians” au organizat o competiție sportivă cu ocazia sărbătoririi Zilei Artileriei și Rachetelor Antiaeriene, în cadrul căreia militarii și-au demonstrat forța fizică la „tug of war”, capacitatea de analiză și planificare la șah, îndemânarea la tenis de masă, precum și abilitățile de lucru în echipă la fotbal și volei.

Ciprian Panga (realizator rubrică): Trecem de la Forțele Terestre la cele Navale, care, după două săptămâni intense de antrenamente în La Spezia, în Italia, au finalizat a doua iterație a exercițiului Dynamic Move 2024, la care au participat militari din 16 țări membre NATO, dar și aparținând naţiunilor parteneri.

Acest exercițiu reprezintă o platformă esențială pentru exersarea capacităților de luptă contra minelor și pentru consolidarea cooperării internaționale în domeniul securității maritime.

Locotenent-comandorul Mihaela Zaharia, ofițerul de informare și relații publice al Grupării Navale SNMG2: O altă componentă a Dynamic Move 2024-2 a fost exercițiul asistat pe calculator. Acea fază a permis participanților să simuleze și să exerseze lupta contra minelor într-un mediu virtual controlat.

A oferit un cadru realist, dar sigur pentru antrenent în diferite scenarii tactice, permițând forțelor să-și perfecționeze strategia și modul de acțiune.

Utilizând simulări avansate pe calcultor, exercițiul a replicat medii maritime complexe și amenințările legate de războiul împotriva minelor care ar putea fi întâlnite în operațiuni reale.

Misiuni internaţionale

Publicat de Gabriel Stan, 2 septembrie 2024, 19:58

Ciprian Panga (realizator rubrică): Prima oprire de săptămâna aceasta o facem pe continentul african, unde misiunea Uniunii Europene de Instruire în Republica Centrafricană, în strânsă coordonare cu alte misiuni internaționale, este angajată în reforma sectorului apărării.

La mii de kilometri de România, în Baza Militară Moana din Bangui, militarii români își continuă misiunea de consiliere strategică și educație pentru forțele de securitate locale.

Pe lângă provocările militare ale misiunii, aceștia trebuie să facă față dorului de casă, dar și evenimentelor importante din viața familiei.

Locotenent-colonelul Valentin Văileanu, șef comunicare strategică: Normal că ne gândim, normal că ne-au lipsit anumite momente, momente pe care l-am pierdut.

Am avut în această vară, nu chiar recent, băiatul cel mare care a susținut admiterea la unul din colegiile militare și mi-a lipsit acel moment în care eu, ca tată, aș fi vrut să fiu lângă el, să-l îmbrățișez în momentul în care intră să susțină acele probe.

Într-adevăr există mijloace tehnice de menținere a legăturii cu familia. I-am transmis acele mesaje de la depărtare, dar să știți că ne-au lipsit mult acele momente.

Ciprian Panga (realizator rubrică): Traversăm continentul african și ajungem în Balcanii de Vest, mai exact în regiunea Kosovo, unde țara noastră și-a asumat angajamentul de a contribui cu trupe și mijloace tehnice la efortul comun de menținere a păcii în această regiune.

Printre cei prezenți acolo regăsim și un modul de militari români generat de Brigada 15 Mecanizată din Iași, care își desfășoară activitatea în comandamentul Batalionului 2 Multinațional Operational Reserve Forces, o structură din care mai fac parte militari albanezi, bulgari și greci.

Căpitanul Andrei Vicol, ofițerul de informare și relații publice al Batalionului multinațional: După trei luni de zile, în care a acționat în această regiune, Batalionul multinațional și-a încheiat misiunea încredințată. În acest context, săptămâna aceasta s-a desfășurat ceremonia de acordare a medaliilor NATO Non Art. 5 militarilor români, albanezi, bulgari și greci.

Momentul festiv a avut loc în Camp Bondsteel, în prezența comandantului Comandamentului Regional Est, colonelul Jason Baker, care și-a exprimat aprecierea față de personalul Batalionului multinațional pentru contribuția semnificativă la efortul KFOR de a asigura un mediu de securitate sigur și stabil pentru toate comunitățile din Kosovo.

Ciprian Panga (realizator rubrică): Din Kosovo venim mai aproape de casă, mai exact în Bulgaria, unde, începând cu anul 2022, un detașament de militari execută misiunea de asigurare a legăturilor de comunicații și informatică între Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est și structurile subordonate de pe teritoriul Bulgariei, aflate sub controlul operațional al acestuia.

În cadrul Grupului de Luptă NATO dislocat pe teritoriul Bulgariei, militarii români își desfășoară misiunile alături de colegii din alte armate, cu care se relaționează zilnic, atât pentru îndeplinirea sarcinilor, cât și pentru petrecerea timpului liber.

Căpitanul Daniel Dumitru, comandantul Detașamentului de comunicații și informatică: Deja ne simțim ca într-o mare familie și asta se datorează în special faptului că interacționăm zilnic, participăm la activități de instruire împreună și asta ne ajută să formăm o interoperabilitate atât pe partea de comunicații, cât și pe partea de resurse umane.

Misiuni Internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 19 august 2024, 13:38

Edi Nicola (realizator rubrică): Prima staționare a săptămânii o facem în Polonia, unde Detașamentul de Apărare Antiaeriană „Sky Guardians” din cadrul Grupului de Luptă NATO a participat săptămâna aceasta la activitățile organizate cu ocazia Zilei Armatei.

În Varșovia s-a organizat cea mai mare paradă militară din ultimii ani, participând peste 2.500 de militari și aproximativ 200 de vehicule și echipamente militare aparținând Armatei Poloneze și armatelor străine dislocate în Polonia.

Locotenentul Valentin Alexandru, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Sky Guardians”, despre participarea militarilor români la acest eveniment: La parada militară din Varșovia am participat cu complexe antiaeriene Gepard și militari în detașamentul de defilare.

În localitățile din proximitatea bazei în care suntem dislocați am participat cu autoturisme tactice de teren, detașamente de defilare și prezentări de armament și tehnică militară.

Edi Nicola (realizator rubrică): O altă oprire o facem în Balcanii de Vest, acolo unde România și-a asumat angajamentul de a contribui cu forțe și mijloace tehnice la efortul comun de menținere a păcii în regiunea Kosovo, în cadrul misiunii NATO KFOR.

În acest moment, țara noastră are dislocați acolo un număr de aproximativ 200 de militari români.

Printre structurile participante la această misiune se regăsește și o structură independentă de nivel operațional, mai exact un detașament românesc al elementului național de sprijin. Recent, militarii acestui modul au participat la un eveniment în Camp Film City Pristina, în contextul aniversării Zilei Internaționale a KFOR.

Cu mai multe detalii vine căpitanul Andrei Vicol, ofițerul de informare și relații publice al Batalionului 2 Multinațional Operational Reserve Forces: Acest eveniment este organizat anual și are ca scop consolidarea integrării între personalul militar internațional și populația civilă, dar și promovarea diversității culturale în cadrul misiunii, ca factor de succes și dezvoltare.

Militarii elementului național de sprijin au organizat un stand de prezentare a României ce a atras un real interes din partea publicului prezent. Sute de persoane, adulți și copii deopotrivă, au interacționat mai multe ore în șir cu militarii români.

Edi Nicola (realizator rubrică): Din Europa ne mutăm pe continentul african, unde Detașamentul de Protecție a Forței Generat de Brigada 9 Mecanizată Mărășești își continuă misiunea în Bangui, Republica Centrafricană. Militarii români participă la misiunea Uniunii Europene de instruire a forțelor centrafricane.

Nivelul ridicat de pregătire al militarilor a fost confirmat în cadrul unei ședințe de tragere desfășurată în poligonul  Camp Kasai.

Locotenentul Iulian Eavaz, comandantul Detașamentului de Protecție a Forței: Militarii se mențin la un nivel ridicat de pregătire prin exerciții de repetiție, care au loc în tabăra Moana.

De asemenea, nivelul îl menținem prin ședințe de tragere periodice în poligonul din tabăra Kasai, localizat tot în capitala Republicii Centrafricane.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 22 iulie 2024, 16:39

Ciprian Panga (realizator rubrică): Prima oprire din această săptămână o facem în Marea Mediterană, unde Gruparea Navală Permanentă NATO de Luptă Contra Minelor 2, sub comandă românească, își continuă misiunea alături de parteneri. Puitorul de mine și plase 274 „Viceamiral Constantin Bălescu” are rolul de navă – comandant și, împreună cu vânătorul de mine TCG Enez, au desfășurat diverse activități în comun, menite să întărească cooperarea și interoperabilitatea dintre forțele navale. Gruparea Navală Permanentă 2 își desfășoară misiunile în principal în Marea Mediterană, dar navele sale pot fi dislocate și în alte regiuni maritime.
Locotenent-comandorul Bogdan Iosif (comandantul Puitorului de mine și plase 274 „Viceamiral Constantin Bălescu”): Până în acest moment, nava -comandant a grupării SNMCMG2 a desfășurat o serie de activități din spectrul misiunilor de bază ale grupării NATO. Vorbim despre exercițiile desfășurate cu navele din subordine, vânătoarele de mine Enez și Gaieta, aparținând forțelor navale turcești, respectiv italiene. Vorbim despre promovarea securității maritime, prin activități de patrulare și prezență navală în bazinul Mării Mediterane.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Din Marea Mediterană mergem în Balcanii de Vest, mai exact în Kosovo, unde Armata României a suplimentat efectivele militare pentru misiunea NATO KFOR cu o structură de nivel companie, generată de Batalionul 191 Infanterie „Colonel Radu Golescu”, companie dislocată în baza militară Villaggio Italia, din regiunea Kosovo. Principala misiune este asigurarea unui climat de securitate sigur și stabil, precum și libertatea de mișcare pentru toți cetățenii din această regiune, conform rezoluției 1244 a Consiliului de securitate al ONU.
Căpitanul Florin Petrași (comandantul companiei): Sunt sigur că a fost un efort destul de mare pentru toate structurile care au fost angrenate pentru a aduce toate mijloacele tehnice și tot echipamentul necesar desfășurări misiunii. Momentan suntem preocupaţi cu activitățile administrative pentru desfășurarea în cele mai bune condiții a misiunilor. Vom fi focusați în principal pe misiuni de patrulare, vehicule check point-uri și posturi de observare până la momentul actual din informațiile primite.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Rămânem tot la militarii din forțele terestre și ajungem în Polonia, pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, unde detașamentul de apărare antiaeriană Sky Guardians îşi continuă misiunea şi se instruiește  în comun alături de aliați din cadrul Grupului de luptă NATO. Pe lângă toate exercițiile tactice desfășurate, aceștia au participat și la un exercițiu de orientare și deplasare în teren, parte din programul de pregătire al militarilor, indiferent de armă și specialitate.
Locotenentul Valentin Alexandru (ofițerul de informare și relații publice al detașamentului): În ultima perioadă, militarii detașamentului de apărare anti-aeriană Sky Guardians au executat exerciții de orientare în teren în poligoanele de instrucție din Polonia. Aceste exerciții au constat în identificarea locațiilor pe hartă și deplasarea prin diferite procedee între punctele de control marcate pe traseu. Acest tip de exercițiu combină efortul fizic și mental, fiind necesară o condiție fizică bună dar şi capacitatea de analiză rapidă a situației.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 6 mai 2024, 14:35

Ciprian Panga (realizator rubrică): Conducerea Ministerului Apărării Naționale a organizat zilele trecute o videoconferință la care au participat reprezentanții echipelor de comandă ale structurilor dislocate în teatrele de operații din Kosovo, Bosnia și Herțegovina, precum și ai detașamentelor aflate în misiune în Bulgaria și Polonia. Șeful statului major al apărării, generalul Vlad Gheorghiță, a ținut să sublinieze faptul că apreciază modul în care militarii dislocați peste hotare își îndeplinesc sarcinile și reprezintă România și Armata României în fața partenerilor și aliaților.
Vlad Gheorghiță: Sunteți ambasadori ai României și vă rog să nu uitați acest lucru nici un moment. Vă desfășurați activitatea într-un mediu de securitate destul de complex. Și eu, personal, sunt mai mult decât convins că o să vă ridicați la nivelul așteptărilor noastre, pentru că aveți un nivel de pregătire foarte ridicat. Vă aflați, marea majoritate dintre dumneavoastră, într-o perioadă de rotații ale contingentelor. Drept urmare, vă invit să vă mențineți un nivel ridicat de vigilență și să vă creșteți capacitatea de reacție, astfel încât să vă puteți îndeplini misiunile oportun.
Ciprian Panga (realizator rubrică):  În Bosnia și Herțegovina, România contribuie cu cei mai mulți militari în cadrul misiunii de menținere a păcii EUFOR ALTHEA, atât cu cei dislocați în teatru, cât și cu cei din cadrul rezervelor operației, iar principalul obiectiv al trupelor românești prezente acolo este menținerea unui climat de securitate cât mai stabil pentru toți locuitorii din zonă. Rotirea detașamentelor românești tocmai s-a încheiat. Mai multe informații am aflat în cadrul videoconferinței de la șeful de stat major al misiunii EUFOR ALTEHA, generalul de brigadă Ovidiu Lungu.
Ovidiu Lungu: Din perspectiva activităților desfășurate de contigentul național care a terminat rotația, atât comandatul EUFOR, cât și comandantul operației, generalul Cottereau, au apreciat pozitiv modul de executare a misiunilor încredințate companiei de stat major din batalionul multinațional, precum și performanța personalului de stat major din cadrul Comandamentului EUFOR. Pentru contigentul care doar a intrat în teatrul de operații, în prezent execută instruirea pentru realizarea capacității operaționale finale.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Videoconferința a continuat cu informări legate de situația de securitate din zona Balcanilor de Vest, mai precis Kosovo, unde România este reprezentată de o structură compusă din 50 de militari. Noutățile au fost aduse de maiorul Cristian Leopa.
Cristian Leopa: Situația generală de securitate din provincia Kosovo se menține relativ stabilă, ușor tensionată în nordul Kosovo. Nivelul de amenințare la adresa securității și libertății de mișcare se menține în general scăzut, dar mediu în nord, cu potențial de deteriorare în cazul apariției unor factori destabilizatori care ar putea conduce la deteriorarea rapidă a situației de securitate.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, le-a mulțumit militarilor pentru efortul depus în vederea îndeplinirii misiunilor ce le revin în cadrul diferitelor structuri în care acționează, îndemnându-i, ca și de acum înainte, să demonstreze prin profesionalismul lor că sunt o forță pe care aliații se pot baza.
Angel Tîlvăr: Mă bucur că aveți lucrurile în atenție și că aveți o înțelegere a situației care să ne permită și nouă, dar și dumneavoastră, să luați cele mai bune decizii în funcție de evoluție. Mă bucur că toată lumea e sănătoasă și că vă îndepliniți cu onoare și cu competență misiunea. Vă doresc sărbători pascale cât se poate de bune! Vă rog să transmiteți și familiilor dumneavoastră de acasă că se bucură de aprecierea și de respectul nostru.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 15 aprilie 2024, 14:10

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Prima oprire de săptămâna aceasta o facem pe continentul african, unde misiunea Uniunii Europene de Instruire în Republica Centrafricană, în strânsă coordonare cu alte misiuni internaționale, este angajată în reforma sectorului apărării. La mii de kilometri de România, în Baza Militară Moana, din Bangui, militarii români își continuă misiunea de consiliere strategică și educație pentru forțele de securitate locale.

Maiorul Irina-Alina Stoian (consilier pe probleme de gen în cadrul misiunii EUTM): Nivelul de educație, în ansamblu, în Republica Centrafricană este diferit față de România, față de Europa, față de statele civilizate. În consecință, este nevoie de un efort comun al tuturor organizațiilor și entităților militare, pentru a ne îndeplini misiunea și pentru a-i sprijini pe Host Nation, țara-gazdă, să-și îndeplinească obiectivele.

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): În Polonia, pe Flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, Detașamentul de Apărare Antiaeriană „Gheparzii Transilvani” desfășoară activități specifice de predare a misiunii către colegii lor din Detașamentul „Sky Guardians”, generat de Batalionul 288 Apărare Antiaeriană din Focșani. Aflați la finalul misiunii executate timp de șase luni, „Gheparzii Transilvani” se pregătesc de revenirea în țară, dar timpul capătă o altă dimensiune atunci când urmează reîntâlnirea cu cei dragi. Cum gestionează militarii noștri aceste momente, aflăm de la căpitanul Andrei Robert Gașpar, ofițer de stat major în cadrul Detașamentului de Apărare Antiaeriană.

Andrei Robert Gașpar: Având în vedere că avem un colectiv foarte bine închegat și știm să ne susținem unii pe ceilalți, moralul trupelor a fost întotdeauna la nivel ridicat. Tot ce facem în momentul de față este să menținem nivelul la care am ajuns, să le demonstrăm partenerilor noștri că ne putem duce misiunea la îndeplinire până în ultimul moment.

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Din Polonia coborâm în Balcanii de Vest, unde România contribuie cu cei mai mulți militari în cadrul misiunii de menținere a păcii  EUFOR ALTHEA din Bosnia și Herțegovina, atât cu cei dislocați în teatru, cât și cu cei din cadrul rezervelor operației. Această zonă a Balcanilor este măcinată de tensiuni interetnice, iar principalul obiectiv al trupelor românești prezente acolo este menținerea unui climat de securitate cât mai stabil pentru toți locuitorii din zonă. Pregătirea unei misiuni reprezintă unul din cele mai importante momente de dinaintea dislocării, dar care nu poate acoperi chiar toate aspectele cu care se vor întâlni militarii.

Căpitanul Florentina Bivolan (comandant pluton): Perioada de pregătire ne-a fost stâlp, să zic așa, pentru activitățile pe care le-am desfășurat aici și a fost ceea ce ne așteptam. Cea mai mare problemă de aici e distanța față de casă și suntem fericiți că am avut suportul familiei.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 27 martie 2024, 15:10

Ciprian Panga (realizator rubrică): În Balcanii de Vest, reprezentanții Armatei României contribuie la promovarea valorilor EUFOR în aria de operații, dar și la asigurarea unui climat de securitate cât mai sigur și stabil în zonă. Pentru că luna martie este dedicată în totalitate femeii și în teatrul de operații Bosnia și Herțegovina, militarii români le-au sărbătorit pe colegele lor, alături de care își desfășoară departe de casă misiunea. Locotenentul Andreea Axinte, consilierul juridic în cadrul Elementului Național de Sprijin:
Andreea Axinte: Am început ziua cu o recepție organizată de către comandantul EUFOR, la care au participat toate femeile din bază. Apoi am avut câteva activități cu colegii. Ne-au dăruit flori, dulciuri. A fost, așa, ceva foarte drăguț pentru noi, pentru că ne-a făcut să ne simțim mai speciale. Nu avem de multe ori ocazia să sărbătorim Ziua Femeii într-un teatru de operații, într-un mediu internațional.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Detașamentul de Apărare Antiaeriană „Gheparzii Transilvani”, rotația a XIV-a, asigură, până în luna aprilie, în cadrul Grupului de Luptă NATO din Polonia, prezența înaintată consolidată pe flancul nord-estic al Alianței. Militarii români se antrenează alături de partenerii americani, croați, britanici și polonezi, iar luna martie i-a adus cu un pas mai aproape de încheierea misiunii. Mărțișorul a fost și prilejul de recunoștință față de colegele alături de care se instruiesc zi de zi. Căpitanul Andrei Gașpar, ofițer de stat major în cadrul detașamentului:
Andrei Gașpar: În Polonia, în Croația și în Statele Unite nu este folosit acest simbol al primăverii, mărțișorul, dar i-am făcut noi să cunoască ce semnifică mărțișorul și le-am dăruit noi. N-am putut să oferim mărțișoare întregului personal feminin din cadrul Bazei Militare de Instrucție și Antrenament din Bemowo Piskie.
Ciprian Panga (realizator rubrică): La mii de kilometri distanță de România, în Baza Militară Moana, din Bangui, militarii români își continuă misiunea de consiliere strategică și educație pentru forțele de securitate locale. În spiritul valorilor europene, chiar și pe continentul african sunt promovate, în prima lună a primăverii, egalitatea de gen și drepturile femeilor în Republica Centrafricană. Maiorul Irina Alina Stoian, consilier pe probleme de gen în cadrul misiunii EUTM.
Irina Alina Stoian: Au fost desfășurate activități în Camp Kassai și în Camp Moana, prin care comandatul misiunii și șeful pilonului de educație și-au arătat aprecierea pentru personalul feminin al misiunii și, în același timp, și-au arătat aprecierea și le-au încurajat pe femeile din Armata Centrafricană, care reprezintă aproximativ 15% din cursanții Forțelor Armate Centrafricane. Am primit, într-adevăr, nişte mărțișoare. Le-am oferit și noi, la rândul nostru, colegelor din Armata Centrafricană niște cadouri simbolice. Le-am explicat, l-am dăruit câte o brățară și au fost foarte bucuroase.

Vizită oficială a Șefului Statului Major al Apărării macedonean în România

Publicat de prosavioleta, 5 martie 2024, 11:31

Sonia Raicu (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, s-a întâlnit cu omologul său din Republica Macedonia de Nord, generalul-locotenent Vasko Gjurchinovski, aflat în zilele de 26 și 27 februarie în vizită oficială în țara noastră. Cei doi au discutat despre situația de securitate, accentul fiind pus pe regiunea Balcanilor de Vest și pe flancul estic al c. Programul șefului apărării din Republica Macedonia de Nord a inclus vizite la unități din compunerea Brigăzii Multinaționale de Sud-Est, una dintre ele fiind Batalionul 1 Infanterie Olt, acolo unde este dislocat, la a treia rotație, contingentul macedonean. În cadrul unei ceremonii, generalul Gjurchinovski a mulțumit pentru sprijinul oferit de militarii români în programul de instruire din țara noastră.

Vasko Gjurchinovski: În calitate de comandant nu poți simți o satisfacție mare decât să asiști la progresele făcute încă de la început. Pentru noi, militarii Republicii Macedonia de Nord, să luăm parte la aceste activități înseamnă mult, chiar dacă suntem doar un pluton de 34 de militari. Națiunea noastră trebuie să înceapă de undeva și, mulțumită partenerilor și aliaților noștri, construim o forță mai puternică, bazându-ne pe lecțiile învățate și îmbunătățind doctrinele și conceptele naționale.

Sonia Raicu (realizator rubrică): La rândul său, Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a apreciat contribuția celor trei rotații ale militarilor macedoneni, subliniind că pregătirea în comun și participarea la misiuni NATO și UE consolidează parteneriatul dintre cele două armate.

Gheorghiţă Vlad: Militarii noștri se instruiesc umăr la umăr pe pământ românesc, la granița de est a NATO. Militarii români și cei nord-macedoneni au îndeplinit mai multe misiuni împreună în KFOR EUFOR ALTHEA. În ultimul an, am realizat un parteneriat și o prietenie puternică. Dialogul politico-militar dintre țările noastre este pe un trend ascendent și cred într-o continuă dezvoltare a acestor relații și în viitor.

Videoconferință între miniștrii român și francez ai apărării

Publicat de Gabriel Stan, 26 februarie 2024, 18:44

Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): Ministrul Apărării naționale, Angel Tîlvăr, a vorbit, marți, prin sistemul de videoconferință, cu omologul său francez, Sébastien Lecornu.

Cei doi miniștri au discutat despre cooperarea bilaterală româno-franceză în domeniul militar și despre sprijinul pe care cele două țări îl acordă Ucrainei în războiul contra Federației Ruse.

Ministrul Tîlvăr a subliniat eforturile țării noastre pentru instruirea militarilor ucraineni în cadrul misiunilor EUMAM a Uniunii Europene și Interflex condusă de Marea Britanie.

Cei doi oficiali s-au referit și la cooperarea României și Franței în cadru aliat, în special la contribuția partenerilor francezi la consolidarea flancului estic, prin asumarea conducerii grupului de lupte NATO de pe teritoriul României, dislocat la Cincu, județul Brașov.

Ministrul Angel Tîlvăr a discutat, joi, în cadrul unei vizite de lucru la Viena, și cu omologul său austriac Klaudia Tanner despre situația de securitate din regiunea Mării Negre și Balcanii de Vest, în contextul războiului din Ucraina și despre cooperarea în cadrul inițiativelor și angajamentelor cuprinse în politica de securitate și apărare comună a Uniunii Europene.

Ministrul apărării a depus o coroană de flori la parcela de onoare a Eroilor Români în Cimitirul Central din capitala Austriei.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 12 februarie 2024, 20:18

Ciprian Panga (realizator rubrică): Prima oprire de săptămâna aceasta o facem pe continentul african, unde misiunea Uniunii Europene de Instruire în Republica Centrafricană, în strânsă coordonare cu alte misiuni internaționale, este angajată în reforma sectorului apărării.

Instituită în aprilie 2016, misiunea a suferit mai multe modificări ale mandatului, cauzate de cerințe locale, situația de securitate, dar și de exigența Uniunii Europene de implementare a politicilor în această zonă și se află în acest an la al treilea mandat. Cum reușesc militarii să-și execute sarcinile, aflăm de la comandantul misiunii, generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan.

Gl. bg. Cornel Tonea-Bălan: Practic noi ne-am adaptat aici, am luat contact cu populația, cu realitățile de aici și încercăm să facem lucrurile astfel încât să nu ne gândim foarte mult la cum ar trebui să fie și cum este în realitate. Ținem cont de provocările din punct de vedere material pe care le întâlnim de fiecare dată, încercăm să ajutăm cât putem și să se treacă peste dificultățile materiale care sunt extrem de mari, sunt importante, pot fi relevante, dar misiunea trebuie să continue.

Ciprian Panga (realizator rubrică): Traversăm continentul african și ajungem în Balcanii de Vest, mai exact în Kosovo, unde Alianța Nord-Atlantică desfășoară operația multinațională de menținere a păcii KFOR din anul 1999, ca urmare a intervenției aliate prin care s-a pus capăt violenței în Kosovo. Operația se desfășoară sub mandatul Consiliului de securitate al ONU și garantează siguranța și libertatea de mișcare pentru toți locuitorii din Kosovo. Momentele de relaxare pe timpul executării misiunii nu sunt foarte multe, iar atunci când pot, militarii din bază aleg să-și petreacă timpul liber participând la diferite competiții sportive.

Cpt. Valentin Rizea: În principiu, această activitate este organizată de către o structură desemnată din cadrul misiuni KFOR. O dată pe lună se întâmplă aceasta, nu este o ocazie anume, dar militarii sunt implicați în astfel de activități pe bază de voluntariat, astfel încât fiecare să resimtă diferit această depărtare sau plecarea de acasă, pentru că da, noi, românii, poate plecăm pentru șase luni, am colegi în birou care pleacă pentru un an, am colegi care au stat și un an și jumătate. Da, asta se încearcă prin aceste activități.

Ciprian Panga (realizator rubrică): Birourile permanente ale Senatului și Camerei Deputaților au transmis, miercuri, comisiilor reunite de apărare, scrisoarea președintelui Klaus Iohannis prin care șeful statului informează Parlamentul despre participarea Armatei României la inițiativa de securitate și apărare a Uniunii Europene în Golful Guineei, începând cu anul 2024. Șeful statului evidențiază că prin participarea Armatei României la această misiune se urmărește consolidarea profilului de stat membru, asigurarea securității și creșterea rolului global al Uniunii Europene în sprijinul statelor din Golful Guineei, corespunzător nivelului superior de ambiție al țării noastre în raport cu continentul african. Mai multe detalii ne aduce Sorina Vrînceanu.

Sorina Vrînceanu (reporter): Obiectivul strategic al acestei misiuni este dezvoltarea de capabilități adecvate ale forțelor de securitate din Coasta de Fildeș, Ghana, Togo și Benin, care să permită un răspuns eficient al acestora împotriva amenințărilor generate de prezența grupărilor teroriste în regiune, având ca bază o structură cu o amprentă terestră redusă, flexibilă și modulară militar-civilă. Fondurile necesare participării Armatei României la inițiativa de securitate și apărare a Uniunii Europene în Golful Guineei sunt asigurate din bugetul alocat Ministerului Apărării Naționale în anul 2024.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 5 februarie 2024, 14:21

Edi Nicola (realizator rubrică): Prima oprire din această săptămână o facem în Polonia, unde Armata României participă, începând din anul 2017, la Grupul de Luptă NATO condus de Statele Unite ale Americii, ce are ca misiune asigurarea prezenței înaintate și consolidate în sistem rotațional pe flancul nord-estic al alianței.

Țara noastră contribuie la această misiune cu un detașament de militari și tehnică de luptă antiaeriană Ghepard. Militarii români au participat zilele trecute la un exercițiu cu trageri de luptă reale.

Detalii ne oferă locotenent Maria Dohotar, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Gheparzii Transilvani”, rotația a 14-a: Timp de 3 zile am participat alături de ceilalți parteneri din cadrul grupului de luptă la exercițiul Panther-Focus.

Acest exercițiu cu trageri de luptă reale ne-a îmbunătățit relațiile de comandă-control prin aplicarea corectă a procedurilor existente la nivelul subunității, precum și coordonarea cu alte structuri din cadrul Alianței NATO.

Scenariul acestui exercițiu ne-a oferit ocazia de a ne instrui alături de parteneri și de a ne familiariza cu capabilitățile tehnice din dotarea acestora.

Edi Nicola (realizator rubrică): Din Polonia coborâm în Balcanii de Vest, o zonă care este caracterizată de intense conflicte politice și sociale, nerezolvate nici până astăzi.

Militari din forțele terestre participă la misiunea Uniunii Europene EUFOR ALTHEA din Bosnia și Herțegovina, misiune lansată în anul 2004, în baza unui mandat acordat de Organizația Națiunilor Unite.

Cum sunt percepuți militarii români în rândul populației civile, aflăm amănunte de la căpitanul Marinela Bivolan, comandant pluton: Este foarte frumos atunci când mergi pe stradă și vezi copii care pur și simplu îți zâmbesc, oameni care nici măcar nu te cunosc, te văd doar că ești în uniformă, că îți execuți misiunile specifice, și îți fac cu mâna, te salută și îți mulțumesc pentru faptul că ești acolo să îi sprijini pe ei, pentru a menține un climat de securitate și stabilitate. Ăsta e scopul misiunilor pe care noi le executăm.

Edi Nicola (realizator rubrică): Rămânem tot în regiune și mergem la operațiunea de menținere a păcii din Kosovo, condusă de NATO încă din anul 1999, în baza Rezoluției Consiliului de Securitate al ONU și a Acordului Militar-Tehnic dintre NATO, Republica Federală Iugoslavia și Serbia.

Căpitanul Valentin Rizea vine cu ultimele detalii din zonă: Relația civili-militari pe care dvs. o menționați este una pozitivă din ceea ce am perceput eu, dar situația este schimbătoare, de la o zi la alta, niciodată o zi nu seamănă cu cealaltă. Pot fi situații pe care nu le-ai mai întâlnit sau te poți întâlni cu alte situații. Depinde fiecare cum percepe anumite întâmplări prin care trece.

Edi Nicola (realizator rubrică): Tot în Balcanii de Vest, elementele naționale de sprijin ale Armatei României au raportat, în cadrul ceremoniei de repatriere, „misiune îndeplinită”.

Militarii români au asigurat suportul logistic atât în Kosovo, cât și în Bosnia și Herțegovina, pentru toate detașamentele românești care sunt dislocate și în prezent acolo. Militarii români fac parte din Brigada 122 Logistică Muntenia din București.

Locotenent- colonelul Cornel Trifu, comandantul Detașamentului ENS Kosovo: A fost greu, dar în același timp a fost o provocare. În cele șase luni de zile petrecute acolo, am reușit să construim o facilitate foarte frumoasă, care în acest moment folosește drept casă pentru toți românii dislocați în teatrul de operații Kosovo.

Edi Nicola (realizator rubrică): Cele două detașamente ale elementului național de sprijin, cel din Kosovo și cel din Bosnia și Herțegovina, au asigurat pentru jumătate de an condițiile de luptă și de trai ale structurilor românești din Balcanii de Vest, dar și menținerea unui nivel ridicat de operativitate a tehnicii și echipamentelor militare.

Locotenent- colonelul Adrian Mureșan, comandantul Detașamentului ENS Bosnia și Herțegovina: Am avut noroc de o echipă foarte bună, am reușit să ne închegăm ca și echipă din perioada de pregătire.

Având în vedere că mulți dintre ei au mai participat în teatrele de operații, experiența lor a fost benefică, astfel încât am reușit să fim o echipă omogenă.

Vizita Șefului Statului Major al Apărării la Ankara

Publicat de Gabriel Stan, 5 februarie 2024, 13:20

Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării din țara noastră, generalul Gheorghiță Vlad, s-a întâlnit la Ankara, în perioada 29-31 ianuarie, cu şi la invitația omologului său, comandantul forțelor armate turce, generalul Metin Gürak, și cu ministrul apărării din Turcia, Yașar Guler.

Discuțiile purtate au vizat situația de securitate din regiunea Mării Negre, întărirea apărării pe flancul estic al NATO și dezvoltarea în continuare a cooperării militare dintre cele două state.

Șeful român al apărării a declarat că memorandumul de înțelegere pentru constituirea Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine în Marea Neagră este un instrument important pentru îmbunătățirea siguranței navigației atât pentru cele trei state semnatare – Bulgaria, România și Turcia, cât și pentru celelalte țări partenere riverane bazinului Pontic.

În cadrul întâlnirii, generalul Vlad a discutat și despre implementarea planurilor cuprinse în conceptul descurajării și apărării în spațiul euroatlantic și a evidențiat angajamentul aliaților turci în misiunile de stabilitate din Balcanii de Vest.

Vizita la Ministerul Apărării Naționale a reprezentantului special al prim-ministrului britanic pentru Balcanii de Vest

Publicat de Gabriel Stan, 5 februarie 2024, 12:57

Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): Secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru, a avut pe 30 ianuarie o întrevedere cu reprezentantul special al prim-ministrului britanic pentru Balcanii de Vest, lordul Stuart Peach.

Cei doi oficiali au discutat pe tema situației de securitate din Balcanii de Vest și din regiunea Mării Negre, menţionând importanța strategică a celor două regiuni, precum și legătura strânsă dintre ele.

Simona Cojocaru a subliniat angajamentul României în ceea ce privește contribuția la menținerea unui mediu sigur și stabil în Balcanii de Vest, prin participarea substanțială în cadrul misiunilor KFOR și EUFOR ALTHEA.

În alt context, s-a adus în discuție nivelul ridicat al cooperării dintre militarii români şi britanici în operația de menținerea păcii în Kosovo, condusă de NATO încă în 1999.

Pe de altă parte, misiunea Uniunii Europene în Bosnia şi Herțegovina, EUFOR ALTHEA, a fost lansată în 2004 și operează în baza unui mandat acordat de Organizația Națiunilor Unite.

Vizita la Cincu a conducerii Apărării Marelui Ducat de Luxemburg

Publicat de Gabriel Stan, 15 ianuarie 2024, 12:53

Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): Ministrul apărării și șeful statului major al armatei luxemburgheze au vizitat, luni, contingentul de militari al acestei țări aflat în grupul de luptă NATO găzduit de țara noastră.

În Centrul Național de Instruire de la Cincu, județul Brașov ei s-au întâlnit cu omologii din România ministrul Angel Tîlvăr și generalul Gheorghiță Vlad, alături de care au discutat despre situația de securitate din regiune, a Mării Negre și a Balcanilor de Vest și au făcut o analiză a stadiului relațiilor bilaterale de cooperare în domeniul militar.

Ministrul apărării, Angel Tîlvăr: Discuțiile au avut în vedere utilizarea centrului F-16, un alt succes al României, fiind singurul loc din Europa unde există un astfel de centru. Apoi, elementele de cyber defence, în care Luxemburg are o experiență pe care o poate împărtăși și cu noi. 

Conceptul de apărare colectivă, suntem atenți și implicați în ceea ce înseamnă Balcanii de Vest, dar și în ceea ce privește țări vulnerabile la comportamentul Rusiei, mă refer aici la Republica Moldova.

 Șeful statului major al apărării, generalul Gheorghiță Vlad, s-a întâlnit în această săptămână, la sediul batalionului 22 în Fanterie din Caracal și cu omologul portughez, generalul José Nunes da Fonseca.

Portugalia are dislocați în țara noastră, în sistem rotațional, începând din luna aprilie a anului 2022, circa 200 de militari în cadrul Brigăzii Multinaționale Sud-Est.

Îl ascultăm pe șeful apărării, General Gheorghiță Vlad, cu o declarație acordată pentru Jurnal Militar: Avem un plan de cooperare bilateral foarte bun cu armata portugheză. Au fost camarazii noștri de la începutul construcției tuturor structurilor multinaționale. Ne perfecționăm împreună, ne pregătim împreună, suntem interoperabili 100% în toate activitățile în care ne-am implicat.

Am avut acest sentiment că suntem camarazi, că suntem pe deplin compatibili și putem să desfășurăm misiuni de luptă, împreună.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 3 ianuarie 2024, 10:30

Ciprian Panga (realizator rubrică): De-a lungul anului, v-am ținut la curent cu misiunile pe care militarii români le execută dincolo de granițele țării, iar acum facem un bilanț al acestora cu generalul Valerică Vrăjescu, comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite, structura din Armata României care are ca principală misiune comanda serviciului de luptă permanent pe teritoriul național și asigurarea controlului operațional al forțelor dislocate în afara teritoriului național, în misiuni în diferite teatre de operații.
Generalul Valerică Vrăjescu: Serviciul de Luptă Permanent în Armata României se asigură 24 de ore, cu forțe și mijloace puse la dispoziție de categoriile de forțe armate, pentru gestionarea situațiilor în domeniul poliție aeriană, în domeniul intervenției EOD, în domeniul intervenției cu forțe, în domeniul supravegherii aeriene și în multe alte domenii pe care le gestionăm în momentul de față. Având în vedere că ne aflăm în proximitatea unui conflict, dintre Rusia și Ucraina, și având în vedere vecinătatea cu Ucraina pe granița fluvială, în special, Serviciul de Luptă Permanent a fost activat în mai multe rânduri, având misiunea în primul rând de a supraveghea spațiul aerian respectiv și de a interveni în situația în care avioanele sau aeronavele rusești se apropiau prea mult de spațiu aerian din zona de responsabilitate.
Ciprian Panga (realizator rubrică): În anul 2023, atât forțele aeriene, prin Detașamentul „Carpathian Vipers”, cât și cele navale, prin cele două fregate, „Regele Ferdinand” și „Regina Maria”, au participat la misiuni externe de asigurare a spațiului aerian și naval din zona de responsabilitate.
Generalul Valerică Vrăjescu: Participarea Forțelor Aeriene Române cu patru avioane F-16 la misiunea de poliție aeriană întărită în țările baltice a fost o misiune importantă, în special pentru forțele aeriene și pentru Armata României, având în vedere că ne-am adus contribuția la asigurarea supravegherii și apărării spațiului aerian în acea zonă de operații. Principalul beneficiu al misiunii din Lituania a fost faptul că poliția aeriană în acea zonă s-a executat împreună cu piloții italieni și cu aeronavele italiene, iar executarea misiunilor în comun a dus la o creștere a interoperabilității cu forțele aeriene din celelalte state.
Forțele navale au avut o contribuție deosebită la menținerea și participarea în cadrul grupărilor navale ale NATO din Marea Mediterană, în special. În acest sens, remarcăm participarea fregatei „Regele Ferdinand” la operația EUNAVFOR „Irini”, în perioada mai-iunie și, de asemenea, participarea fregatei „Regina Maria”, în perioada septembrie-octombrie, în Marea Mediterană, la operația „Sea Guardian”, operații conduse de NATO.
Ciprian Panga (realizator rubrică): În Polonia, Armata României participă, începând din anul 2017, la Grupul de luptă NATO condus de Statele Unite ale Americii care are ca misiune asigurarea prezenței înaintate și consolidate în sistem rotațional, pe flancul nord-estic al Alianței, pentru descurajarea oricărei potențiale agresiuni, în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul Summitului NATO de la Varșovia. România contribuie la această misiune cu un detașament format din aproximativ 100 de militari și tehnică de luptă antiaeriană Gepard.
În Balcanii de Vest, o zonă care este caracterizată de intense conflicte politice și sociale, nerezolvate nici până astăzi, militarii din forțele terestre au participat la misiunea Uniunii Europene EUFOR ALTHEA din Bosnia și Herțegovina, misiunea lansată în anul 2004, în baza unui mandat acordat de Organizația Națiunilor Unite, dar și la operația de menținere a păcii din Kosovo, condusă de NATO încă din anul 1999, în baza Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al ONU și a acordului militar tehnic dintre NATO, Republica Federală Iugoslavia și Serbia.
Generalul Valerică Vrăjescu: În momentul de față, în Bosnia și Herțegovina, România are cea mai numeroasă participare – peste 400 de militari participă în acest moment la Misiunea EUFOR ALTHEA. De asemenea, asigurăm o funcție importantă în cadrul Comandamentului EUFOR, cea de șef de Stat Major, asigurată de general de brigadă Ovidiu Lungu, și aprecierile comenzii misiunii sunt pozitive la adresa militarilor români care desfășoară misiunea în acea zonă de operație.
Ne-am confruntat cu o provocare inedită pentru noi: dislocarea companiei din rezerva strategică a SACEUR în teatrul de operații Kosovo, care a necesitat un efort deosebit, având în vedere termenul scurt de notificare pentru intrarea în zona de operații. Tocmai ce s-au întors militarii, înainte de Crăciun. Șeful Statului Major al Apărării a ținut neapărat ca militarii să-și încheie misiunea astfel încât să poată sărbători Crăciunul cu familiile și cu cei dragi, dar provocările au fost deosebite în special din punct de vedere logistic – și ne referim aici la mișcare, transport și toate celelalte elemente care au trebuit asigurate pentru dislocarea și redislocarea militarilor români din teatrul de operații Kosovo.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Pe continentul african, misiunile pe care militarii români le execută sunt de observatori sub egida Organizației Națiunilor Unite, dar și de instructori în cadrul misiunilor sub mandatul Uniunii Europene, așa cum este și misiunea din Republica Centrafricană, a cărei comandă este asigurată de generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan.
Generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan: În Republica Centrafricană tocmai ce am încheiat rotirea detașamentului. Am fost la preluarea misiunii de către România a misiunii de antrenament a Uniunii Europene. Principala misiune a contingentului român aflat în Republica Centrafricană este de instruire a forțelor armate ale Republicii Centrafricane. Din acest punct de vedere operațional, pericolele nu sunt foarte mari, nivelul amenințării este scăzut. Considerăm că singurul impediment care ne-ar putea împiedica să ne executăm misiunea sunt bolile specifice continentului african – și ne referim aici în special la malarie.
În momentul de față, peste 100 de militari români participă la misiuni individuale, misiuni conduse de ONU sau de Uniunea Europeană în diferite țări, precum Mozambic, Mali și în alte zone conflictuale de pe teritoriul Africii.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Indiferent de zonă sau misiunea unde au fost dislocați, militarii români au demonstrat că pot face față oricărei situații, au demonstrat că sunt adevărați profesioniști, ducându-și misiunile la final cu rezultate deosebite. Anul 2023 a fost un an al provocărilor din punct de vedere al misiunilor externe, misiuni care cu siguranță vor continua și în anul următor.
Generalul Valerică Vrăjescu: Având în vedere că încheiem un an cu multe provocări, ne așteptăm ca în continuare aceste provocări să persiste, și sunt convins că suntem pregătiți să le facem față în acest moment. Țin să transmit militarilor români care se află în misiuni în afara teritoriului național la mulți ani, cu multă sănătate, și îi așteptăm cu drag acasă, să se întoarcă sănătoși!

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 11 decembrie 2023, 13:05

Ciprian Panga (realizator rubrică): În perioada 28 noiembrie – 6 decembrie, militarii români din cadrul Divizionului 175 nave scafandri de luptă au participat la exercițiul multinațional NUSRET 23, organizat de Forțele Navale ale Turciei. Obiectivul principal al exercițiului a vizat dezvoltarea nivelului de interoperabilitate dintre forțele specializate în lupta împotriva amenințărilor subacvatice din Malta, Arabia Saudită, Statele Unite ale Americii, România și Turcia. Cu detalii despre exercițiu vine căpitan-comandorul Mihai Iordache, șeful secției scafandrii de luptă EOD.
Căpitan-Comandorul Mihai Iordache: Din partea română au participat 14 scafandrii de luptă EOD pentru secțiunea de ape de foarte mică adâncime, „very shallow water”, unde s-au executat diferite proceduri de neutralizare și distrugere a minelor, atât cele aflate pe fundul mării, ancorate sau de fund, cât și cele în derivă. S-au folosit ambarcațiuni rapide și o intervenție cu un elicopter.
Ciprian Panga (realizator rubrică): În Polonia, Detașamentul de Apărare Antiaeriană Gheparzii Transilvani își continuă misiunea de asigurare a prezenței înaintată consolidată în Flancul estic al Alianţei, conform măsurilor adoptate în cadrul Summit-ului de la Varșovia din anul 2016 și se instruiește în comun alături de aliații americani, britanici, croați și polonezi din cadrul Grupului de Luptă NATO, desfășurând diverse exerciții de antrenament și instruire. Mai multe aflăm de la locotenentul Maria Dohotar, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului:
Locotenentul Maria Dohotar: Poligonul Vireby a fost locul în care aceștia au desfășurat exerciții tactice de rezolvare a unor situații care s-au dovedit a fi o modalitate de dezvoltare și îmbunătăţire a modului de reacție în situații specifice câmpului de luptă modern, atât pentru comandanții de secţie, tinerii ofițeri, cât și pentru membrii echipajelor.

Ciprian Panga (realizator rubrică):  Mergem mai departe și ne oprim în Balcanii de Vest, mai exact, în Kosovo, acolo unde compania din cadrul Batalionului 21 Vânători de Munte, destinată ca rezervă strategică de forțe, și-a încheiat misiunea în cadrul grupului de luptă, alături de militarii britanici. Misiunea Vânătorilor de Munte din Predeal va continua însă pentru încă o perioadă, de această dată, în cadrul unui batalion multinațional, a cărui comandă și control aparțin partenerilor americani. Despre cum a fost misiunea în cele două luni în care au acționat acolo aflăm de la căpitanul Paul Neculoiu, comandantul companiei românești.

Căpitanul Paul Neculoiu: Am finalizat misiunea în cadrul batalionului multinațional format din militarii români și britanici. A fost foarte interesantă. În cadrul misiunii am reușit să punem în practică tot ce am învățat, tot ce am exersat în partea de pregătire înainte de dislocare. A fost o provocare, atât partea de dislocare, cât și partea de executare a misiunilor în aria de operații, dar prin faptul că suntem pregătiți, nu au fost probleme.
Ciprian Panga (realizator rubrică):  Ultima oprire de săptămâna aceasta o facem în Bosnia și Herțegovina, unde militarii români participă la misiunea EUFOR ALTHEA a Uniunii Europene. Chiar dacă misiunile zilnice le ocupă aproape tot timpul, aceștia au participat și la o acțiune caritabilă organizată în baza militară Camp Butmir din Sarajevo. Mai multe informații avem de la locotenentul Daniel Rezeanu, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului:
Locotenentul Daniel Rezeanu: Personal din cadrul Companiei de Stat Major și Deservire, Companiei IRF și Plutonului de Infanterie pentru operația EUFOR ALTHEA, a participat la campania de donare de sânge organizată de Centrul de Transfuzie Sanguină al Federației Bosnia și Herțegovina, cu sprijinul Comandamentului EUFOR. Militarii donatori au răspuns ‘prezent’ pentru acordarea ajutorului semenilor aflați la nevoie. Prin participarea la această activitate, militarii doresc să încurajeze alți posibili donatori, indiferent de locul unde se află, să le urmeze exemplul.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 9 octombrie 2023, 15:34

Ciprian Panga (realizator rubrică): Consiliul Nord-Atlantic a autorizat suplimentarea forțelor pentru gestionarea situației curente din Balcanii de Vest.

România va disloca în perioada următoare o subunitate de nivel companie în cadrul operației NATO-KFOR din Kosovo. Până atunci, un modul de militari români din Brigada 15 Mecanizată a ajuns în baza militară Bondsteel din Kosovo în aceeași misiune a Alianței Nord-Atlantice.

Militarii noștri își desfășoară misiunile în cadrul comandamentului Batalionului 2 Multinațional, care face parte din forțele rezervei operaționale NATO și mai are în componență parteneri din Grecia, Bulgaria și Albania.

KFOR este o operație de menținere a păcii în Kosovo, condusă de NATO din anul 1999, în baza Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al ONU.

Detalii ne aduce din Kosovo căpitanul Andrei Vicol: Militarii români s-au integrat cu succes în cadrul comandamentului multinațional și lucrează foarte bine alături de partenerii din această structură.

Faptul că ne desfășurăm activitatea în acest comandament format din mai multe națiuni reprezintă pentru noi o mare provocare, dar, în același timp, și un real succes în ceea ce privește capacitatea de a acționa în mod eficient și de a lua decizii împreună.

Rolul forței militare este acela de a asigura un mediu de securitate sigur și stabil, precum și libertatea de mișcare pentru toți cetățenii și a comunităților de aici.

Ciprian Panga (realizator rubrică): Fregata „Regina Maria”, având la bord un elicopter IAR 330 Puma NAVAL și un detașament de operatori pentru forțe speciale, participă în Marea Mediterană la operația NATO „Sea Guardian”, care este o operație de securitate maritimă lansată la Summitul de la Varșovia din iulie 2016 și care are ca scop consolidarea capacității de securitate, sprijinul pentru conștientizarea situației și a imaginii maritime din zona de sud a NATO și combaterea terorismului în Marea Mediterană.

Detalii despre misiunile pe care nava le-a executat aflăm de la comandorul Alexandru Mitel, comandantul fregatei „Regina Maria”: În acea săptămână, nava a parcurs peste 4.000 de mile marine, aproximativ 7.500 de kilometri, a interogat peste 150 de nave comerciale posibil suspecte și a executat vizite de promovare a Alianței NATO și a operației „Sea Guardian” la trei nave comerciale.

În același timp, s-au executat activități de instrucție pentru menținerea nivelului ridicat de pregătire al echipajului, al elicopterului IAR 330 Puma NAVAL, dar și a grupei de forțe pentru operații speciale. Am executat și trageri specifice pentru apărarea apropiată a navei.

Ciprian Panga (realizator rubrică): Pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, militarii detașamentului de apărare antiaeriană „Gheparzii de Fier”, împreună cu ceilalți aliați din cadrul grupului de luptă NATO, au participat la sediul Brigăzii 15 Mecanizată la ceremonia de predare-primire a comenzii și drapelului de luptă al unității.

La acest eveniment au fost prezenți, pe lângă numeroși reprezentanți ai sistemului național de apărare și ai autorităților publice locale poloneze, și reprezentanții NATO din cadrul marilor unități de pe teritoriul națiunii-gazdă.

Ceremonialul a fost organizat în prezența comandantului Diviziei 16 Mecanizată, generalul de brigadă Wojciech Ziolkowski, care, pe parcursul desfășurării festivității, a oferit numeroase distincții și embleme de onoare militarilor din cadrul brigăzii, pentru modul ireproșabil de îndeplinire a misiunilor încredințate, în special a celor desfășurate la nivelul întrunit cu militari din cadrul grupului de luptă NATO din Polonia.

Ceremonialul militar s-a încheiat cu defilarea tuturor aliaților și cu desfășurarea unui static display pentru invitații prezenți la eveniment.

Angel Tîlvăr: Centrul de instruire F16 din țara noastră va deservi în primul rând piloților români, dar pot participa și alte țări, dacă-și exprimă dorința

Publicat de Gabriel Stan, 4 septembrie 2023, 13:49

Miniștrii apărării din statele Uniunii Europene s-au întâlnit marți și miercuri, în Spania, pentru a discuta despre angajamentele de securitate pentru Ucraina.

Oficialii europeni au analizat și misiunile militare și operațiile desfășurate de Uniunea Europeană în Balcanii de Vest și Africa.

Ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, a semnat cu această ocazie, alături de omologul din Regatul Țărilor de Jos și de reprezentantul companiei americane Lockheed Martin, scrisoarea de intenție privind constituirea Centrului de instruire F-16 în România.

Ministrul spaniol al apărării, Margarita Robles, a confirmat participarea a 230 de militari din această țară la Grupul de Luptă NATO dislocat în România.

Detalii despre toate acestea avem în continuare, la Subiectul Săptămânii, chiar de la ministrul Angel Tîlvăr, în interviul realizat de Emilia Beciu de la emisiunea Pro Patria.

Emilia Beciu (realizator rubrică): Domnule ministru, ați semnat recent scrisoarea de intenție pentru formarea centrului de instruire F16 în România. Ce revine fiecărei părți implicate în acest proiect?

Angel Tîlvăr: Acest centru va deservi în primul rând piloții români, pentru că, așa cum știți, urmează să primim și noi 32 de aeronave F16, motiv pentru care pregătirea piloților este un lucru mai mult decât important. Semnarea scrisorii de intenție pe care am făcut-o la Madrid împreună cu mologul meu din Olanda, dar și cu reprezentanții firmei Lockheed Martin este primul pas pentru a avea acest centru pe teritoriul național, lucru care ne bucură, pentru că în felul acesta este recunoscută și activitatea, și profesionalismul militar români în cadrul alianței. Noi vom pune la dispoziție baza în care acest centru va fi organizat. Totodată, vom certifica piloții, vom asigura elementele de infrastructură și toate obligațiile care vin unei țări gazdă.

Partea olandeză va pune la dispoziţie aparatele, iar Lockheed Martin va asigura activitatea de pregătire, ca şi pe cea de mentenanţă.

Este un centru binevenit, la care pot participa și alte țări, dacă-și exprimă dorința de a-și instrui piloţii, pentru că F-16 este o aeronavă prezentă în Europa şi care va sta multă vreme în Europa, motiv pentru care credem că vor fi solicitări multe pentru a instrui piloți în acest centru, repet, prioritate având piloții români, aşa cum am decis încă de la început.

Şi mă bucur că pe de-o parte, ceea ce am comunicat în timpul summitului de la Vilnius, iată acum s-a consfințit prin această scrisoare de intenție, urmând ca acordurile tehnice și detaliile să fie stabilitate în cel mai timp.

Emilia Beciu (realizator rubrică): Ați afirmat, de asemenea, că la acest centru se vor putea instrui și piloți ucraineni. În continuare, România cum va sprijini țara vecină?

Angel Tîlvăr: Se pot pregăti și piloți ucraineni după ce noi vom face acest lucru pentru piloții români, repet, acest lucru, pe baza contractuală și ținând seama de acordurile tehnice și de aderarea la acest proiect. Încă de acum două săptămâni, în vizita premierului ucrainean în România, ne-a dat posibilitatea să exprimăm din nou sprijinul pentru Ucraina și într-o primă instanță încercăm să creştem cantitatea de cereale care pot tranzita România, pentru că acest lucru este vital, iar discuţiile din cadrul reuniunii informale a miniștrilor apărării din Spania au punctat și au subliniat acest lucru, România va sprijini Ucraina atât cât este necesar, pentru că sprijinul sau solicitările lor sunt legitime și este o țară aflată în dificultate, pe care o înţelegem să o sprijinim.

Emilia Beciu (realizator rubrică): Ucraina a solicitat sisteme de rachete la Reni și Ismail. România va fi afectată de o eventuală decizie a alianței în acest sens?

Angel Tîlvăr: România este o țară membră a celei mai puternice alianțe politico-militare din istoria omenirii. Totodată, este membră a Uniunii Europene, iar granița de este a României este și granița de este a alianței, motiv pentru care, cu siguranţă vom fi unii dintre cei care vor avea o voce importantă în ceea ce privește negocierile pentru un astfel de sprijin.

Vreau să spun că, pe lângă faptul că noi condamnăm, și o fac din nou prin intermediul dumneavoastră, atacurile care au avut loc la Reni și la Ismail, care pun foarte aproape de granițele noastre incidente de securitate și acte de agresiune, vom lua cele mai bune măsuri în așa fel încât solicitarea părții ucrainene să capete un răspuns adecvat.

Emilia Beciu (realizator rubrică): În cadrul convorbirilor cu omologul dumneavoastră spaniol, Margarita Robles, ați discutat despre contingerul spaniol care va fi dislocat în România. Vor fi 230 de militari.

Angel Tîlvăr: Mă bucur că anunțul pentru prezenţa militarilor spanioli a fost făcută tot în cadrul reuniunii de la Vilnius şi mă bucur că am avut ocazia că, acum când m-am deplasat în Spania și am avut întâlnirea bilaterală cu mologul meu, cu doamna Margarita Robles, am consfinţit acest lucru, iar prezența militarilor spanioli în cadrul bazei de la Cincu reprezintă un exemplu de bună colaborare pe care o avem cu militarii spanioli care nu vor veni pentru prima dată în România.

Ei au participat și la activități de poliție aeriană, au deservit capabilități militare care au posibilitatea să avertizeze în ceea ce privește spațiul aerian.

Totodată, i-am văzut și am vorbit cu ei atunci când au participat la diferite exerciții în România, deci sunt parteneri și militari de nădejde.

Ne bucurăm că noi, ca națiune gazdă, vom putea să avem pe teritoriul nostru acest contingent care este important și care, în cadrul activității de națiune cadru pe care Franța o face la noi, își vor găsi locul în întărirea flancului estic și a posibilității de apărare înaintată.

Emilia Beciu (realizator rubrică): România contribuie la securitatea Uniunii Europene? Mă refer în mod special la misiunea EUFOR ALTHEA din Bosnia și Herțegovina.

Angel Tîlvăr: Încă de când m-am întâlnit cu militarii români în Bosnia am văzut cât de importantă este activitatea lor. România, vreau să vă spun că este principalul contributor la această misiune.

Noi vom avea și funcții din ce în ce importante în cadrul misiunii și credem că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei nu trebuie să ne facă să uităm că abordarea de 360 de grade care a fost prezentă și în documentele de la Madrid, dar și la Vilnius, este o abordare care ne dă posibilitatea ca și în zona Balcanilor de Vest, România să-și aducă contribuția la menținerea păcii, pentru că este o zonă care are nevoie de acest lucru, iar România, ca membru de nadejde al alianței, dar și al Uniunii Europene, înțelege să îşi facă datoria și din acest punct de vedere.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 31 iulie 2023, 13:56

Teodora Mazăre (realizator rubrică): După 28 de zile petrecute pe mare, Nava-școală Mircea se întoarce luni în Portul Constanța.

Cei 67 de studenți din anul II de la Academia Navală Mircea cel Bătrân și 12 studenți de la academii partenere din Bulgaria, Germania, Polonia, Turcia, Letonia, Spania și Italia și-au pus în practică cunoștințele dobândite.

Au luat parte la ședințe de navigație cu sextantul, atât ziua, cât și noaptea, iar antrenamentele în arboradă au fost la ordinea zilei.

Pe perioada celor patru săptămâni, velierul a acostat în porturile Pireu, Taranto și Izmir, obiectivul marșului fiind acela de a le forma viitorilor ofițeri deprinderile specifice carierei alese.

Tot luni, 31 iulie, este ultima zi misiune în Lituania pentru detașamentul Carpathian Vipers.

Timp de patru luni de zile, contingentul format din patru aeronave F-16 și 100 de militari aparținând Bazei 86 Aeriană de la Borcea au asigurat serviciul de poliție aeriană întărită în Lituania, în cadrul celei de-a 62-a rotații a misiunii de apărare a integrității spațiului aerian al Țărilor Baltice.

Pe perioada petrecută în Lituania, aeronavele F-16 au fost alertate de Centrul de Operații Aeriene NATO din Germania de peste 20 de ori, rezultând aproximativ 50 de ieșiri ale avioanelor.

La final de misiune ne vorbește căpitanul Lucian Popa, șeful logisticii detașamentului Carpathian Vipers: Detașamentul român și portughez va preda misiunea de poliție aeriană aliaților italieni, care vor asigura în următoarele patru luni securitatea spațiului aerian al Țării Baltice.

Planificarea redislocării contingentului român de patru avioane de luptă F-16 este deja în plină desfășurare.

Operațiunea logistică specifică redislocării este un efort considerabil și presupune organizarea minuțioasă a transporturilor militarilor și echipamentelor militare.

Teodora Mazăre (realizator rubrică): Din Lituania traversăm granița și ajungem Polonia, acolo unde militarii dobrogeni, membri ai contingentului Iron Cheetahs și-au depășit limitele în cadrul unui marș de 25 de km. Nu a fost o simplă plimbare prin pădure, pe parcursul acestei curse ei fiind nevoiți să treacă prin mai multe situații tactice.

Cu detalii vine căpitanul Gabriela Nohai, ofițerul de informare și relații publice al celui de-al 13-lea detașament românesc dislocat în cadrul Grupului de luptă din Polonia, în vederea asigurării securității pe flancul nord-estic al Alianței: Pe parcursul activității, care a durat aproximativ șapte ore, am avut de rezolvat diverse incidente, precum respingerea unui atac al inamicului, și am aplicat procedurile standard operare existente la nivelul detașamentului privind reacția la descoperirea unor dispozitive explozive improvizate.

Teodora Mazăre (realizator rubrică): Din Polonia ajungem în Balcanii de Vest, mai precis în Bosnia și Herțegovina, unde Elementul Național de Sprijin rotația II-a și-a început mandatul. Acest detașament va asigura sprijinul logistic personalului și structurilor românești participante la operația EUFOR ALTHEA.

Ultimele vești de astăzi le primim de pe continentul asiatic, unde doi militari români acționează în cadrul misiunii ONU de observare și monitorizare din India și Pakistan.

Deschisă în luna ianuarie 1949, este cea mai lungă misiune a ONU, având drept obiectiv monitorizarea acordului de încetare a focului dintre India și Pakistan în statul indian Jammu și Kashmir.

Îl ascultați pe căpitanul Adrian Stoian, observator în cadrul echipei Organizației Națiunilor Unite: Aici ne folosim doar de șoferii pe care-i avem, care fac parte din armata pakistaneză, și cu ajutorul lor reușim interacțiunea cu civilii, ne ajută într-adevăr cu traducerea, dar și cu păreri cu privire la ce ar fi bine să facem din punct de vedere cultural.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 6 iunie 2023, 13:03

Edi Nicola și Violeta Proșa: Baza aeriană din Šiauliai, Lituania, a găzduit ceremonia militară organizată cu prilejul rotirii a aproximativ jumătate din personalul Detașamentului „Carpathian Vipers”.

La eveniment au participat locţiitorul pentru Operații al Comandamentului Forțelor Întrunite, general de brigadă, Robert Manea, comandantul Bazei 86 Aeriană „Gheorghe Mociorniță”, general de flotilă aeriană Cătălin Micloș și din partea națiunii gazdă, șeful de stat major al Bazei Aeriene, maior Robertas Tumasonis din Lituania, transmite locotenentul Laura Bașturea, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: A fost o zi plină de emoții pentru toți cei prezenți. Cei care se întorc în țară au fost decorați cu medalia NATO pentru misiuni de Poliție aeriană, în semn de apreciere a profesionalismului de care au dat dovadă.

Noii veniţi și-au preluat atribuțiile și vor fi ajutați de colegii care își continuă misiunea să se integreze, astfel încât spațiul aerian al țărilor baltice să rămână sigur și misiunea să fie dusă la bun sfârșit, conform mandatului.

Edi Nicola și Violeta Proșa: Din Lituania, ajungem în Polonia, unde, începând cu luna aprilie a acestui an, Detașamentul de Apărare Antiaeriană „Iron Cheetahs”, generat de Batalionul 348 Apărare Antiaeriană Dobrogea, acționează în cadrul unei misiuni NATO, în semn de recunoștință pentru militarii căzuți la datorie.

Fruntașul Vlad Pop a participat zilele trecute la concursul Murph Challenge. Competiția a constat într-o serie de probe sportive de rezistență și forță, la care au luat parte 37 de militari:

Competiția mi-a oferit ocazia să arăt respectul pe care îl port celor căzuți la datorie, indiferent de naționalitatea lor.

A fost solicitantă. Am reușit să finalizez probele în 58 de minute. Am avut momente în care mă simțeam epuizat, dar nu mi-a trecut nicio secundă prin gând să mă opresc, deoarece sunt o fire ambițioasă.

Edi Nicola și Violeta Proșa: Din Polonia coborâm în Balcanii de Vest și ne oprim în Bosnia și Herțegovina, unde o companie de militari români, generată de Batalionul 341 din Topraisar, participă la misiunea de menținere a păcii EUFOR ALTHEA.

Despre cum sunt văzuți aceștia aflăm detalii de la căpitanul Alexandru Călin, comandantul Companiei Manevră rotația a III-a: Militarii români au avut întotdeauna o imagine bună în Bosnia și Herțegovina.

Au fost văzuți bine atât de populația locală, cât și de militarii din cadrul Batalionului Multinațional.

Parte din militari au mai participat anterior la misiuni în teatrele de operații, atât în Irak, Kosovo, cât și în Afganistan, dar nicio misiune nu seamănă cu cealaltă. Aici este un alt teatru, aici este o altă misiune și sprijinul Batalionului Multinațional a fost de importanță pentru noi.

Edi Nicola și Violeta Proșa: O altă misiune la care participă militarii români este și cea desfășurată de Organizația Națiunilor Unite în India și Pakistan, în vederea monitorizării acordului de încetare a focului dintre cele două țări.

Pe lângă activitățile specifice, ONU derulează și acțiuni de cooperare civil-militare în zonele de responsabilitate.

Despre acestea ne vorbește căpitanul Adrian Stoian din echipa de observatori: Facem și activități de CIMIC, pentru că mergem în moschei, şcoli, în spitale și luăm contact cu profesorii, cu copiii.

Încercăm să aducem ceva cadouri, poate pentru copii, care să îmbunătățească imaginea Națiunilor Unite în această zonă.

NATO va desfășura forțe suplimentare în Kosovo

Publicat de Gabriel Stan, 6 iunie 2023, 12:03

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Alianța Nord-Atlantică a anunțat că va desfășura forțe suplimentare în Kosovo, ca răspuns la confruntările cu protestatarii sârbi, care au dus la rănirea a circa 50 de localnici și 30 de militari KFOR.

NATO a ordonat desfășurarea forțelor operaționale de rezervă pentru Balcanii de Vest. Acestea au la dispoziție şapte zile pentru dislocare, a comunicat Comandamentul Forțelor Întrunite ale NATO din Napoli.

Oficialii aliați au mai transmis că suplimentarea forțelor este o măsură pentru a se asigura că misiunea NATO de menținere a păcii în Kosovo – KFOR – are capabilitățile necesare pentru a menține securitatea.

11 militari italieni și 19 maghiari au fost răniți de dispozitive incendiare explozive improvizate și cu arme de foc, însă fără ca viața să le fie pusă în pericol.

Tensiunile au cuprins Kosovo după ce sârbii, majoritari în nordul provinciei, au boicotat ultimele alegeri locale, iar primari de etnie albaneză au venit împreună cu poliția kosovară să fie instalaţi pe funcții, chiar dacă prezența la vot a fost de sub cinci procente. În acest moment, trupele aliate dislocate în Kosovo numără aproximativ 3.800 de militari, dintre care 65 sunt români.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 27 februarie 2023, 15:56

Ciprian Panga și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Misiunea Uniunii Europene de Instruire în Somalia se desfășoară de aproape 13 ani, mai exact din 10 aprilie 2010 și este o misiune de consiliere a armatei somaleze.

România este și ea parte a acestui efort de asigurare a stabilității și securității în Somalia și participă cu instructori la această misiune, care își reînnoiește mandatul o dată la 2 ani.

Despre organizarea actuală a armatei somaleze ne vorbește maiorul Laura Istrate, mentor în elaborarea doctrinei militare a Forțelor armate somaleze: Armata somaleză, în momentul de față poată să afirme că are toate cele 3 categorii pe care și țara noastră le deține: forțe aeriene, forțe terestre și forțe navale, doar că, din punct de vedere al tehnicii, aceasta nu este dotată la capitolul forțe aeriene sau forțe navale.

Aceste două structuri există doar la nivel de plan și hârtie. Ei în momentul de față sunt focusați pe forțele terestre și pe structurile forțelor terestre, în principiu pe trupe și unități, structuri de infanterie.

Ciprian Panga și Violeta Proșa (realizatori rubrică): De pe continentul african, revenim în Europa, mai exact în Polonia, acolo unde programul de instruire al militarilor români din Detașamentul de Apărare Antiaeriană „Sky Guardians”, structură generată de Batalionul 288 Apărare antiaeriană Milcov, continuă.

Militarii focşăneni se instruiesc în baza Bemowo Piskie, acolo unde sunt dislocați de aproape 5 luni, având misiunea de asigurare a prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-estic al Alianței.

Detalii despre modul în care se instruiesc aceștia avem de la locotenentul Cornelia Dumitru, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: Exercițiile de rezolvare a unor situații tactice și cele de antrenament în teren au devenit o obișnuință pentru noi. Am trecut prin toate etapele de instruire de la nivel secție la nivel baterie.

Punctul central al săptămânii a fost antrenamentul în vederea pregătirii exercițiului cu trageri reale de săptămâna viitoare, care va integra și partenerii din cadrul Grupului de luptă NATO din Polonia.

Ciprian Panga și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Din Polonia coborâm până în Balcanii de Vest, mai precis în baza militară Camp Butmir-Sarajevo din teatru de operații Bosnia și Herțegovina, acolo unde Plutonul de Manevră Rotația a II-a, generat de Batalionul 22 Infanterie Romanați, și-a încheiat misiunea predând zona de responsabilitate.

Despre concluziile rezultate în urma executării misiunii ne vorbește locotenentul Alexandru Mitrică, comandantul plutonului de manevră: Militarii din subordine au avut o reacție foarte bună la modul în care au executat misiunile primite. Misiunea a decurs foarte bine, chiar mai bine decât ne așteptam.

Am avut sprijin din partea colegilor de la companie, cât și a colegilor din batalionul multinațional.

Cele mai mari provocări au fost pe perioada exercițiului „Quick Response 22” în care am primit mai multe misiuni față de ce executam în mod obișnuit, dar am reușit să trecem peste cu bine.

Misiuni internaționale

Misiuni internaționale

Misiuni internaționale

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 9 ianuarie 2023, 15:25

Gabriela Saksa (realizator rubrică): 24 de militari români au trecut pragul dintre ani pe continentul african, mai exact în Baza militară Bamako din Mali, acolo unde își desfășoară misiunea sub egida Uniunii Europene, alături de militari din alte 14 națiuni.

Misiunea EUTM Mali acordă asistență pentru refacerea unor forțe armate maliene eficace și responsabile, capabile să asigure securitatea pe termen lung în Mali și, sub autoritate civilă, să restabilească integritatea teritorială a țării.

În acest scop, EUTM Mali instruiește forțele armatei maliene și dezvoltă capacitatea de instruire automată a acestora. De asemenea, misiunea oferă consilierea autorităților maliene în vederea reformării armatei.

Căpitan Roxana Davidovits, consilier pentru armata maliană: Armata maliană este bine organizată, are forțe terestre, forțe aeriene, toate specializările de infanterie, de artilerie, inclusiv partea asta de cooperare civil-militară, se instruiesc zi de zi și au misiuni în țară, duc o luptă continuă cu grupările teroriste.

E foarte greu să aperi un teritoriu atât de mare, cu o geografie destul de diferită, de la deșert la dune de nisip, de dune de nisip la partea de vegetație foarte dezvoltată în jurul fluviului Niger.

Gabriela Saksa (realizator rubrică): Din Mali facem un salt către nord-est, mai exact în Polonia, acolo unde militarii detașamentului de apărare antiaeriană Sky Guardians, structură generată de Batalionul 288 apărare anti-aeriană Milcov din Focșani, acționează în cadrul grupului de luptă în vederea asigurării prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-estic al Alianței.

Dislocați în Baza Bemowo Piskie, militarii au început noul an cu executarea unui marș tactic pe o distanță de 25 de kilometri.

Pe lângă o rezistență fizică foarte bună, militarii trebuie să dețină și cunoștințe solide despre modul de reacție la diferite incidente, lucruri care au fost evaluate pe timpul desfășurării marșului tactic și despre care ne spune mai multe locotenent Daniela Glineschi, comandant secție în cadrul bateriei Ghepard.

Daniela Glineschi: Printre obiectivele marșului se numără creșterea rezistenței la efort fizic și psihic prelungit, testarea capacității de reacție la diferite incidente și creșterea coeziunii de grup.

Militarilor le-au fost testate capacitatea de reacție la contact, acordarea primului ajutor sau executarea regrupării. Este cel de-al doilea marș executat în Polonia, iar militarii au reacționat foarte bine la incidentele pregătite pe traseu.

Gabriela Saksa (realizator rubrică): Din Polonia, coborâm până în Balcanii de Vest, în Baza militară Camp Butmir Sarajevo din Teatrul de Operații Bosnia și Herțegovina, acolo unde militarii din componența Batalionului 22 Infanterie Romanați execută, pentru o perioadă de 6 luni de zile, misiuni specifice, în scopul menținerii unui climat de securitate și stabilitate în zonă. Mai multe detalii despre modul în care și-au executat misiunile, avem de la locotenentul Alexandru Mitrică, comandantul plutonului.

Alexandru Mitrică: Ne-am integrat foarte bine. În cadrul misiunilor pe care le executăm am interacționat atât cu populația civilă, cât și cu militari, când ne-am întâlnit.

Plutonul a început să facă misiuni de durată scurtă în partea de nord a țării, chiar din a doua săptămână după intrarea în teatrul de operații.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 18 octombrie 2021, 18:33

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Încă din anul 2017 România sprijină eforturile NATO de asigurare a prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-vestic al Alianței, participând cu un detașament de apărare antiaeriană în cadrul grupului de luptă din Polonia, alături de parteneri britanici, americani, croați și polonezi.

Militarii Batalionului 288 Apărare Antiaeriană „Milcov” din Focșani au asigurat rotația a IX-a a detașamentului încă din luna aprilie a acestuia an, având oportunitatea de a se instrui într-un cadru multinațional.

Mircea Zemțev, comandantul Detașamentului de Apărare Antiaeriană, rotația a IX-a: Pe parcursul celor șase luni de antrenamente intense ne-am dezvoltat și ne-am adaptat procedurile operaționale la specificul cerințelor grupului de luptă.

Această colaborare între națiunile aliate este deosebit de importantă, deoarece prin acest schimb de experiență ne îmbunătățim nivelul de interoperabilitate și putem acționa întrunit pentru înlăturarea oricărei potențiale agresiuni asupra flancului nord-estic.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): În strânsă colaborare cu misiunea EULEX a Uniunii Europene şi cu Organizaţa Naţiunilor Unite, misiunea NATO, KFOR, reprezintă principala forță stabilizatoare din Kosovo, cu un rol strategic în menținerea securității în Balcanii de Vest și contribuții remarcabile în ce privește facilitarea integrării euro-atlantice în regiune. Armata României participă în teatrul de operații din Kosovo cu 51 de militari, deținând funcție de stat major în cadrul Comandamentului NATO.

Maior Adrian Peter: Activitatea mea din ultima perioadă s-a axat în special pe actualizarea şi armonizarea procedurilor de operare la nivelul comandamentului, fiind nominalizat ofiţer de proiect pentru secţia din care fac parte, şi anume, Centrul de Efecte Integrate.

Periodic, am participat la şedinţe de coordonare şi informare pentru a putea menţine o imagine comună asupra mediului de securitate din zonă. Având în vedere faptul că misiunea se va încheia în curând, doresc să le mulţumesc colegilor pentru sprijinul acordat în această perioadă.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Joi, 14 octombrie, dragorul maritim „Locotenent Lupu Dinescu” a acostat în Portul Militar Constanţa, după ce timp de trei săptămâni a executat misiuni în Marea Neagră.

Nava militară românească a făcut parte din gruparea navală permanentă a NATO de luptă contra minelor numărul doi şi a mai avut în compunere alte patru nave, din Spania, Italia, Turcia şi Bulgaria.

Acestea au executat misiuni specifice de luptă împotriva ameninţărilor subacvatice și de supraveghere navală în raioane maritime din Marea Neagră, precum și exerciții în comun cu Garda de Coastă a Georgiei și cu nave turcești din compunerea Operation Black Sea Harmony.

Locotenent comandorul Ionuț Diaconu, comandantul dragorului maritim „Locotenent Lupu Dinescu”: A fost o misiune dificilă din punct de vedere al exercițiilor pe care care le-am făcut alături de grupare, a fost o integrare foarte complexă şi un an foarte încărcat, cu multe misiuni, multe exerciţii, dar care sunt foarte benefice pentru Marina română. Orice ieșire pe mare nu este o rutină, nu avem timp niciodată să ne pierdem din interes pentru misiune.

Informații din teatrele de operații

Publicat de prosavioleta, 13 octombrie 2021, 01:14

Teodora Mazere (realizator rubrică): Cei aproximativ 130 de militari aparținând detașamentului Batalionului 812 Infanterie Bistrița, aflați la exercițiul multinațional Green Griffin 21 din Germania, au participat la o serie de exerciții într-un scenariu tactic complex, care include acțiuni ale unor detașamente de forțe terestre, forțe aeriene și forțe speciale. Aceste acțiuni fac parte din seria de exerciții Griffin sub egida NATO, în parteneriat cu Germania și presupun desfășurarea de către compania de infanterie a unor operații de stabilitate și sprijin, escortă convoaie, securitate zone și ulterior, spre finalul exercițiului, executarea unei operații de înlocuire a forțelor partenere.  Locotenent Neștiut Octavian, ofițerul de legătură al detașamentului bistrițean, participant la exercițiu.
Locotenent Neștiut Octavian: Spre finalul scenariului, compania a primit misiunea de a executa un marș tactic pe roți, de aproximativ 70 de km, iar mai apoi de a înlocui forțele Batalionului 11 olandez. Deși unele aspecte ale acestui exercițiu au fost de noutate pentru noi, dat fiind faptul că majoritatea militarilor companiei nu au mai lucrat în comun cu militari germani și olandezi, a fost o experiență foarte bună.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Militarii bateriei Gepard, aparținând detașamentului de Apărare Antiaeriană rotația a IX-a din Polonia au participat, alături de aliații americani și croați, la prima parte a exercițiului Rifle Focus, desfășurat pe perioada a două săptămâni. În primele zile, militarii s-au axat pe planificarea secvențelor de instruire și pe integrarea tuturor capabilităților în scenariul tactic al exercițiului. Este ultimul exercițiu desfășurat împreună cu partenerii în cadrul grupului de luptă din Polonia înainte de întoarcerea detașamentului în țară. Mădălina Boboc, ofițerul de informare și relații publice al contingentului antiaerian românesc din Polonia, rotația a IX-a.
Locotenent Mădălina Boboc: S-au format două grupuri de luptă multinaționale, de nivel companie. Au avut rolul de a asigura protecția antiaeriană a tuturor forțelor de manevră pe toată durata exercițiului. Ne-am integrat foarte bine în scenariul tactic și am colaborat eficient cu partenerii celorlalte națiuni.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Lansată în 1999 ca operațiune de susținere a păcii, Forța Kosovo este desfășurată în prezent în Balcani pentru a menține un mediu sigur și stabil, libertate de circulație pentru toți cetățenii din Kosovo și pentru a facilita integrarea euro-atlantică a Balcanilor de Vest. Organizația Națiunilor Unite, Uniunea Europeană și alți actori internaționali continuă să sprijine dezvoltarea unui Kosovo stabil, democratic, multietnic și pașnic. Sergentul major Alexandru Matache, curier în cadrul Comandamentului KFOR din Kosovo, face parte din cei 51 de militari români participanți la această misiune.
Sergent major Alexandru Matache: La început, când am ajuns aici, mi s-a părut foarte diferit. Au fost câteva provocări din perspectiva lingvistică. Nu toată lumea cunoaște o limbă de circulație internațională, iar relaționarea cu anumite persoane a fost dificilă. Activitatea mea în teatru începe de la ora 7:00 dimineața, de luni până duminică, și mă ocup de tot ce înseamnă corespondența fizică KFOR. E nevoie, chiar și în această epocă a transferului, a internetului, și de transport al unor informații pentru o mai bună securitate.

Informații din teatrele de operații

Publicat de prosavioleta, 21 septembrie 2021, 17:39 / actualizat: 22 septembrie 2021, 10:33

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Compania 1 Rezervă Intermediară din Batalionul 2 Infanterie „Călugăreni” participă în perioada 18 septembrie – 3 octombrie la antrenamentul operațional „EUFOR QUICK RESPONSE 2021” din Bosnia și Herțegovina. Compania asigură rezerva intermediară a operației EUFOR Althea încă din 31 martie, fiind în măsură să execute misiuni în sprijinul păcii în teatrele de operații din Balcanii de Vest.

Locotenent-colonel Dan Laurențiu Popescu, comandantul Batalionului 2 Infanterie „Călugăreni”: Compania se va disloca cu tot cu tehnica militară aferentă, pe roți, urmând să participe în cadrul unui batalion multinațional care va acționa îndeplinind diverse tipuri de sarcini și de misiuni specifice operației de stabilitate și sprijin. Ne-am instruit, ne-am pregătit, la momentul de față consider că militarii companiei și compania în întregul său este pregătită, a atins nivelul de instruire suficient să poată participa la acest exercițiu și cred că suntem în măsură să-l executăm așa cum ne-am propus.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Tot în Balcanii de Vest, dar în cadrul misiunii KFOR, Armata României participă în teatrul de operaţii din Kosovo cu 51 de militari, deţinând funcţii cheie de stat major în cadrul Comandamentului NATO. Una din funcţii este cea de ofiţer de protocol, iar despre ce presupune aceasta ne spune maior Alexandra Stroe.

Maior Alexandra Stroe: Biroul din care fac parte se ocupă de organizarea şi întâmpinarea invitaţilor pentru diferite exerciţii care se desfăşoară pe plan local, vizite naţionale, miniştri şi şefi ai apărării, dar şi vizite la nivel NATO. Am avut ocazia să-l întâmpinăm pe secretarul general al NATO, pe comandantul suprem al Forţelor Aliate din Europa, dar şi alţi comandanţi din cadrul structurilor NATO.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Între pregătirile pentru ultimul exerciţiu cu trageri reale de luptă, planificat pentru Rotaţia a IX-a a Detaşamentului de Apărare Antiaeriană din Polonia, militarii români sărbătoresc Ziua rachetelor şi a artileriei antiaeriene într-un cadru multinaţional. Cu amănunte, locotenent Mădălina Boboc.

Locotenent Mădălina Boboc: Data de 19 septembrie are o rezonanţă aparte pentru noi, Armata României celebrează Ziua rachetelor şi a artileriei antiaeriene. Cu acest prilej, organizăm o ceremonie militară, la care i-am invitat şi pe aliaţii din cadrul Grupului de luptă. De asemenea, i-am invitat să participe la competiţii sportive, de fotbal, volei, tenis şi campionatul de tras sfoara.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Forţele Navale Române au confirmat participarea puitorului de mine şi plase „Viceamiral Constantin Bălescu” în perioada octombrie – decembrie la operaţia „IRINI” desfăşurată în Marea Mediterană, sub egida Uniunii Europene. Despre scopul misiunii, căpitan-comandor Daniel Gheorma, comandantul puitorului de mine şi plase „Viceamiral Constantin Bălescu”.

Căpitan-comandor Daniel Gheorma: Spectrul de misiuni va fi destul de complex, începând de la embargoul armelor impus Libiei până la trafic ilicit de persoane, armament, migraţie, materiale, astfel încât este nevoie de antrenarea şi crearea de scenarii cât mai apropiate de realitate. Am arătat că se poate, am continuat pregătirea şi ne dorim să executăm un spectru cât mai larg de misiuni şi în teatre de operaţii cât mai diferite.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 29 iunie 2021, 12:32

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Procesul de retragere a militarilor români din teatrul de operații Afganistan, început la data de 1 mai, continuă conform declarației comune a Consiliului Nord-Atlantic.

Armata României a participat la misiunile sub egida NATO din Afganistan încă din perioada de preaderare la Alianța Nord-Atlantică, ridicându-se la o contribuție de peste 32.000 de militari, în rotații de câte șase luni, din 2002 și până în prezent.

Aceștia au executat misiuni de patrulare în aria de responsabilitate, de asigurare a accesului securizat în baze și misiuni de tip escortă și protecție apropiată.

Căpitan Andrei Vicol: În această săptămână, două detașamente ale contingentului românesc din Afganistan au ajuns în țară după ce și-au încheiat misiunea. Pentru cei rămași aici lucrurile se desfășoară normal și continuăm să ne îndeplinim toate sarcinile și obiectivele specifice acestui teatru de operații. Misiunea NATO Resolute Support reprezintă în continuare o prioritate pentru toți militarii de aici și tratăm lucrurile cu maximă responsabilitate.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): În 22 iunie, la sediul KFOR din Pristina a avut loc vizita comandantului suprem al Forțelor Aliate din Europa, generalul Tod Wolters.

Acesta a amintit militarilor participanți că misiunea NATO KFOR reprezintă principala forță stabilizatoare din Kosovo, cu un rol strategic în menținerea securității în Balcanii de Vest și contribuții remarcabile în ce privește facilitarea integrării euroatlantice în regiune.

România participă la misiunea din Kosovo cu 51 de militari, deținând funcții-cheie de stat major în cadrul comandamentului NATO.

Capitan Teodora Mariș (analist media): Ceea ce pentru mulți alții a fost o simplă zi de marți, pentru noi, militarii care servesc sub egida NATO în cadrul KFOR, a reprezentat o zi foarte importantă, și anume vizita comandantului SACEUR.

Această întâlnire a constituit prilejul de a prezenta către cel mai înalt nivel de comandă activitatea desfășurată aici. Ne simțim onorați de faptul că am luat parte la acest eveniment. Misiunea continuă cu energie pozitivă, motivație, profesionalism și dăruire din partea militarilor români.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Tot în 22 iunie s-a realizat schimbarea comenzii din cadrul Grupului multinațional de luptă din Polonia, asigurată în prezent de contingentul american War Eagles.

Pe lângă partenerii americani, militarii detașamentului românesc de apărare antiaeriană rotația a 9-a au ocazia de a se antrena cu militari britanici, croați și polonezi.

Locotenent Mădălina Boboc (ofițer de relații publice): Ne bucurăm foarte mult că am avut oportunitatea de a ne instrui în comun cu militarii profesioniști și foarte bine pregătiți cum au fost cei din Dark Rifles, alături de care am avut șansa să executăm foarte multe exerciții.

De asemenea, așteptăm cu nerăbdare să îi cunoaștem pe noii noştri colegi să putem să le împărtășim din experiența dobândită până în prezent, aici, în Polonia. Suntem încrezători că vom avea o colaborare fructuoasă cu aceștia.

Ceremonii militare și religioase dedicate Zilei Eroilor

Publicat de Gabriel Stan, 17 iunie 2021, 15:48

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a desfășurat joi, 10 iunie, în garnizoanele din țară, precum și la mausoleele eroilor, cimitirele și parcelele de onoare, ceremonii militare și religioase dedicate Zilei Eroilor, în cadrul cărora au fost rostite, simbolic, nume ale eroilor români căzuți la datorie în războaiele purtate de Armata României ori în misiuni executate în teatrele de operații.

În programul manifestărilor dedicate Zilei Eroilor s-au mai aflat și depuneri de coroane de flori, momente artistice și concerte ale muzicilor militare, survoluri ale aeronavelor Forțelor Aeriene Române, proiecții video, retrageri cu torțe.

România a participat începând cu anul 1877 la confruntări militare majore desfășurate pe teritoriul național și în afara acestuia – Războiul de Independență, al Doilea Război Balcanic, Primul și Al Doilea Război Mondial și după 1990, la misiunile din teatrele de operații din Balcanii de Vest, Afganistan și Irak.

Pierderile totale ale Armatei României în aceste acțiuni militare au fost estimate la peste 1,4 milioane de morți, răniți, dispăruţi și invalizi. Ziua Eroilor a fost legiferată în țara noastră în anul 1920, fiind sărbătorită de Înălțarea Domnului, iar în anul 2003, i s-a conferit statutul de sărbătoare națională.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 17 iunie 2021, 11:30

Teodora Mazere (realizator rubrică): La două luni de la anunţarea retragerii trupelor din Afganistan, repatrierea din acest teatru a contingentului Armatei României continuă.

Pe timpul participării la acțiunile militare, camarazii noștri au executat misiuni specifice de protecție a forței, cât și misiuni de consiliere în cadrul misiunii NATO Resolute Support.

Armata României acționează sincronizat cu partenerii de coaliție NATO, până în acest moment repatriind aproximativ 50% din contingentul național participant la această misiune NATO.

Căpitan Andrei Vicol: Duminică, 6 iunie, un alt detașament al contingentului românesc ajuns în țară, după ce şi-a încheiat misiunea în Afganistan.

Pentru ceilalți militari din Batalionul de Protecția Forței misiunile continuă cu aceeași responsabilitate şi implicare.

Joi, de ziua Înălţării Domnului, militarii români prezenți în Baza Aeriană Bagram au participat la o ceremonie de comemorare a eroilor neamului.

Nu s-a uitat nici de cei 27 de eroi care au căzut la datorie aici în teatrul de operații din Afganistan. Suntem datori să păstrăm memoria lor vie și să-i onorăm de fiecare dată așa cum se cuvine.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Lansată în 1999 ca operațiune de susținere a păcii forța KFOR Kosovo este desfășurată, în prezent, în Balcani pentru a menține un mediu sigur și stabil, libertate de circulație pentru toți cetățenii din Kosovo și pentru a facilita integrarea euroatlantică a Balcanilor de Vest.

Pe lângă misiunea de bază, militarii participă la diverse competiții sportive, prin intermediul cărora își pot demonstra valorile. Prin rolul său social, cultural și de recreere, sportul deține un potențial imens de a reuni persoane, indiferent de vârstă sau origine socială.

Sergent major Alexandru Matache, curier în baza militară KFOR: Mă aflu la prima misiune în afara graniţelor țării. A fost diferit de ceea ce fac în țară mediul internațional.

Emoții de început, dar sunt deja două luni de când sunt aici, iar totul acum mi se pare firesc.

Am aflat despre această competiție, îmi doream să fac ceva diferit de activitatea de zi cu zi. Mi s-a părut o provocare. Concursul a avut loc în altă bază militară de pe teritoriul Kosovo și a fost în același timp o oportunitate.

Am ales cursa de 5 km, unde am câștigat locul trei din aproximativ o sută de participanți. Sunt mândru de locul obținut. România a fost în primele trei locuri din 29 de țări.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană rotația a IX-a din Polonia au participat alături de partenerii americani, britanici și croați la ședințe de tragere cu armamentul individual.

Activitatea a fost una dinamică și interesantă, care a avut ca scop familiarizarea militarilor cu armamentul celorlalte națiuni din cadrul grupului de luptă.

Acest schimb de experiență contribuie semnificativ la menținerea unui nivel ridicat de interoperabilitate dintre parteneri. Cu detalii din prima sa emisiune internațională vine sublocotenentul Sebastian Trandaf.

Sublocotenent Sebastian Trandaf: Înainte de sosirea în teatru, mă așteptam ca partenerii să fie foarte bine pregătiți și să desfășurăm foarte multe exerciții în comun.

Noi, ca detașament, am avut un răspuns ferm și o reacție rapidă la toate solicitările partenerilor. Am participat la două exerciții majore și am executat trageri de luptă cu complexul antiaerian Gepard.

Pe lângă activitățile de instrucție, cea mai inedită experiență pe care am avut-o, de când sunt aici, a fost tragerea cu armamentul de infanterie. Mi s-a părut foarte interesant să le testăm armele tuturor contingentelor.

Întâlnirile Comitetului Militar cu șefii apărării la Bruxelles

Publicat de Gabriel Stan, 25 mai 2021, 11:04

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general, bun venit la „Subiectul săptămânii”.

General-locotenent Daniel Petrescu: Bună ziua, domnule Dumitraşcu. Mulţumesc pentru invitaţie.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Aţi fost marți, în 18 mai, la Bruxelles, la Reuniunea Comitetului Militar al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și miercuri, 19 mai, la reuniunea Comitetului Militar al Uniunii Europene, organizat în formatul șefilor apărării – aşadar două întâlniri complementare, le-aş spune, foarte importante pentru noi, ca țară, în zona în care suntem. Care sunt concluziile principale după cele două întâlniri?

General-locotenent Daniel Petrescu: Am participat după o perioadă mai lungă, în care eram prezenți doar online la întâlnirile Comitetului Militar, am avut ocazia să ne întâlnim în persoană cu șefii apărării la Bruxelles.

A fost o ocazie să ne întâlnim cu secretarul general al NATO, cu ceilalți șefii ai apărării. De asemenea, o ocazie pentru mine să susțin implementarea conceptului de apărare și descurajare și să insist pentru o abordare unitară pe fiecare direcție strategică, în conformitate cu riscurile și amenințările identificate.

De asemenea, am subliniat contribuția României în misiunile și operațiile NATO și am mulțumit aliaților pentru participarea la exercițiile care se desfășoară în prezent pe teritoriul României. Desfășurăm trei exerciții foarte importante: Defender Europe 21, coordonate de Comandamentul Forțelor Terestre americane din Europa, exercițiul Steadfast Defender și exercițiul Noble Jump, două exerciții NATO, coordonate de SHAPE și Comandamentul Întrunit de la Napoli.

Sunt exerciții care reunesc o participare de aproximativ 15.000 de militari și dintre aceștia aproximativ 5.000 de militari aliați – o participare importantă, spun eu, pe care reușim să o desfășurăm în ciuda condițiilor pandemice.

De asemenea, în formatul Comitetului Militar UE cu șefii apărării, am argumentat necesitatea unei strânse colaborări și cooperării între NATO și Uniunea Europeană, am prezentat contribuția României la elaborarea busolei strategice, am salutat rolul facilității de pace europeană, precum și importanța fondului european pentru apărare; mobilitatea militară; cooperarea industrială în implementarea tehnologiilor emergente – și acestea au fost lucruri aflate pe agenda discuției.

Am încurajat participarea contribuției la grupurile de luptă ale Uniunii Europene, am căutat să găsim soluții pentru a eficientiza rolul acestor grupuri de luptă în implementarea obiectivelor strategice ale Uniunii Europene.

Cristian Dumitrașcu (realizator):  Puteți dezvolta despre aceste grupuri de luptă, e interesant, e un element de noutate – ați analizat împreună cu ceilalți șefi ai apărării această inițiativă?

General-locotenent Daniel Petrescu: Da, sunt structuri de nivel grup de luptă, nivel batalion, constituite prin participarea mai multor state. România participă la grupul de luptă al HELBROC.

Sunt structuri care desfășoară perioadă de instruire, după care perioada de standby șase luni de zile. Au fost discuții cum putem să eficientizăm atât funcționarea lor în perioada de standby, cât și perioada de pregătire și să încurajăm participarea statelor membre ale Uniunii Europene la aceste grupuri de luptă.

Am discutat şi misiunile și operațiile UE și asta a fost o ocazie pentru mine să reconfirm angajamentele pe care le avem, în principal în Balcanii de Vest, în operația ALTHEA, în Marea Mediterană, în operația IRINI, precum și în misiunile de instruire pe care Uniunea Europeană le desfășoară în acest moment.

Cristian Dumitrașcu (realizator):  Dincolo de acest subiect, îmi permit să vă invit să le transmiteți un mesaj militarilor noștri care tocmai ce au părăsit baza din Kandahar – am difuzat mai devreme în ‘Actualitatea militară’; ultimul militar român, comandantul batalionului care este acum acolo, care, iată, a părăsit baza din Kandahar – un mesaj pentru toți militarii care au fost acolo timp de 19 ani.

General-locotenent Daniel Petrescu: Desfășurăm redislocarea militarilor noștri în conformitate cu planul de redislocare pe care l-am agreat cu aliații și partenerii. Un prim eşalon al forțelor românești s-a întors în țară.

Urmează ca, în cursul săptămânii viitoare, alte două eșaloane să se reîntoarcă în țară. Încheiem misiunea cu capul sus. Am avut o contribuție importantă în această misiune alături de toţi aiații.

Le mulțumesc tuturor celor care au fost implicați, nu numai în executarea misiunii efectiv în teatru, ci și în pregătirea misiunii, în susținerea ei din țară. Cred că putem să spunem că am avut o contribuție importantă. Ne-am făcut datoria, iar militarii noștri pot să aibă conștiința datoriei împlinite.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc foarte mult, domnule general. Am onoarea să vă salut.

General-locotenent Daniel Petrescu: Mulţumesc şi eu. Toate cele bune.

Întâlnirile Comitetului Militar cu șefii apărării la Bruxelles

Întâlnirile Comitetului Militar cu șefii apărării la Bruxelles

Întâlnirile Comitetului Militar cu șefii apărării la Bruxelles

Balcanii de Vest sunt pe poziţia a treia pe agenda preşedinţiei României la Consiliul UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 februarie 2019, 11:47 / actualizat: 25 februarie 2019, 15:18

În timpul preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, copleşită de Brexit şi alegerile pentru Parlamentul European, se înregistrează o stagnare a procesului de integrare europeană a Balcanilor de Vest. Acest fapt este demonstrat de întârzierea publicării raportului privind progresul înregistrat în procesul de integrare europeană şi de organizarea abia în luna iunie a conferinţei interguvernamentale la care Serbia aşteaptă să deschidă noi capitole din cadrul negocierilor de aderare, iar Macedonia să înceapă negocierile de aderare. Este o mare provocare pentru România să finalizeze toate activităţile astfel încât, în cel mai bun caz, în iunie să convoace conferinţa la care Serbia ar trebui să deschidă unele din cele cinci capitole, care sunt deja pregătite pentru deschidere.  „Progresul înregistrat pe fiecare capitol este evaluat în raportul anual, iar dacă raportul întârzie statele membre UE nu pot aprecia dacă s-au făcutînregistrat progrese. Procesul de negociere are dimensiuni politice şi tehnice şi cred că suntem cu toţii de acord că nu putem avansa fără o evaluare tehnică a progresului” – a declarat negociatorul şef al Serbiei în negocierile cu UE, Tanja Miscevic, adăugând că România prietenă are extinderea UE pe a treia poziţie a agendei preşedinţiei la consiliul UE, pentru că pe primele două poziţii sunt Brexit şi alegerile din luna mai. „România sprijină cu fermitate parcursul european al Serbiei, nu doar în calitate de ţară prietenă şi vecină, ci şi pentru că este interesul nostru strategic ca Serbia şi regiunea Balcanilor de Vest să avanseze spre UE. Nu-mi place să anticipez, dar imediat după încheierea alegerilor pentru Parlamentul European, Balcanii de Vest vor fi în centrul atenţiei” – a declarat ambasadorul României la Belgrad, Oana Cristina Popa.

„Integrarea europeană a Balcanilor de Vest va continua”, susţine ministrul bulgar de externe

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 octombrie 2018, 15:08

„Interesul naţional al Bulgariei determină existenţa unor vecini puternici, stabili şi democraţi, cum sunt ţările din Balcanii de Vest. În acest sens, integrarea europeană a Balcanilor de Vest va continua şi în viitor. Pentru a fi noi bine, trebuie ca şi vecinii noştri să fie bine”, a declarat viceprim-ministrul şi ministru al afacerilor externe al Bulgariei, Ekaterina Zaharieva, în cadrul controlului parlamentar de vineri cu privire la extinderea UE după preşedinţia bulgară a Consiliului UE. „România şi Croaţia au anunţat oficial că vor continua negocierile privind perspectiva europeană a Balcanilor de Vest. În plus, Bulgaria continuă să fie invitată la forumuri legate de integrarea europeană a vecinilor noştri. Bulgaria a fost prima ţară care a stabilit ca prioritate problema Balcanilor de Vest în faţa membrilor UE, astfel încât să nu subestimăm eforturile noastre. Vom continua să ne îndemnăm prietenii şi vecinii din Balcanii de Vest să devină parte a familiei europene”, a concluzionat ministrul bulgar de externe.

Impedimente europene pentru Albania şi FRI Macedonia

Publicat de Camelia Teodosiu, 30 mai 2018, 12:39

Summitul UE – Balcanii de Vest şi multiplele manifestări organizate în paralel la Sofia timp de trei zile săptămâna trecută, de miercuri până vineri, au reliefat impasul de ansamblu al politicii europene în regiune, dar şi punctele de vedere divergente pe care statele occidentale le au faţă de această regiune. Cei care au urmărit summitul au rămas dezamăgiţi deoarece au înţeles că în realitate perspectiva europeană a celor şase din Balcanii de Vest (FRI Macedonia, Albania, Muntenegru, Kosovo, Serbia şi Bosnia-Herţegovina) este cel puţin foarte îndepărtată – dacă nu chiar mai rău. În timpul reuniunii de joi, ţările care au afişat cele mai serioase opoziţii la posibilitatea unei noi extinderi au fost Franţa şi Olanda. Argumentele de bază ale francezilor şi olandezilor sunt ultimele extinderi ale UE care au creat un dezechilibru între Est şi Vest. Exemplul cel mai caracteristic sunt considerate ţările de la Vişegrad, în special Ungaria şi Polonia care, în esenţă, anulează progresul în gestionarea unor probleme, cum ar fi cea a refugiaţilor.

Summitul din iunie

Obiecţii concrete, dar şi îngrijorări mai generale ale marilor state din Occident cu privire la crima organizată din Balcanii de Vest sunt de asemenea o frână pentru perspectiva de aderare a celor şase state. La summitul din iunie se va decide parcursul Albaniei şi al FRI Macedonia. Atunci, după cum a explicat pentru ziarul nostru comisarul pentru extindere Johannes Hahn (la un dineu cu ziarişti europeni desfăşurat miercuri la Sofia), se va decide, într-adevăr, parcursul celor două ţări, dar într-un mod care este departe de a duce la o direcţie fără obstacole şi în linie dreaptă spre Europa. Dimpotrivă, parcursul lor va fi analizat foarte sever şi în multe etape complicate. În primul rând, Bruxelles-ul doreşte să evite cu orice chip reluarea unui scenariu Bulgaria-România care au fost integrate în Europa sub un regim de monitorizare sporită.
Pentru Tirana şi Skopje există o dată estimată pentru începerea negocierilor de aderare (2023) care ar duce la mult dorita intrare în UE în 2025. Va trebui însă pentru început să se realizeze o examinare a acquis-ului comunitar pentru ţările respective. Practic, înseamnă că în luna iunie, Albania şi FRI Macedonia vor primi o recomandare pozitivă pentru începerea negocierilor de aderare la UE. Experienţa cea mai recentă este cea a Croaţiei, pentru care negocierile de aderare au durat aproape opt ani. Este absolut clar că pentru Albania şi FRI Macedonia, negocierile vor dura mai mult.
Prin urmare, chiar dacă Skopje şi Tirana primesc în luna iunie o dată pentru începerea negocierilor de aderare, finalizarea lor va fi o altă chestiune. În linii generale, în Comisia Europeană există concepţia următoare: dacă una dintre cele două ţări nu reuşeşte să primească o invitaţie în luna iunie, atunci acest lucru o va afecta şi pe cealaltă. Dacă însă FRI Macedonia primeşte invitaţie în luna iunie, atunci ar putea fi şi în beneficiul Albaniei care a fost subiectul cel mai dificil la summitul desfăşurat al Sofia în urmă cu câteva zile. Mai ales Franţa consideră că o combatere eficientă a mafiei din Albania este o precondiţie pentru „deschiderea” negocierilor de aderare.
Însă din partea Comisiei se subliniază că politica uşilor deschise este mai eficientă decât perpetuarea aşteptării. „Fie vom exporta stabilitate, fie vom importa instabilite” a spus pentru ziarul nostru Hahn, semnalând că analizarea situaţiei generale arată că – în ciuda problemelor existente- fiecare dintre ţările din regiune au făcut progrese, în special în comparaţie cu doi sau cu mai mulţi ani în urmă. Chiar dacă recunoaşte că în regiune acţionează influenţe externe, Hahn apreciază că „principala sursă de instabilitate se află chiar în interiorul regiunii”. Astfel că în ciuda unei atitudini generale pozitive, Comisia Europeană rămâne ataşată principiului inexistenţei unor probleme bilaterale. „Nicio ţară nu va intra în UE dacă anterior nu şi-a rezolvat diferendele bilaterale cu vecinii” a explicat Hahn, subliniind: „Nerezolvare echivalează cu neparticiparea”.

Iluzia aderării la UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 21 mai 2018, 08:43

„Ori exportăm stabilitate, ori importăm instabilitate.”Comisarul pentru Extindere, Johannes Hahn, sintetizează astfel impulsul UE de a oferi perspective europene Balcanilor de Vest. Christoph Hasselbach comentează.

Declaraţia ar trebui să stimuleze reformele democratice şi economice, dar şi soluţionarea conflictelor interstatale şi interne. La fel de important este însă şi ceea ce Comisia nu spune, anume că UE vrea să contracareze influenţa sporită a Rusiei şi Chinei în regiune. Aceştia atrag cu bani şi, spre deosebire de autorităţile comunitare, nu se sinchisesc de situaţia statului de drept.

Argumente împotriva aderării în viitorul apropiat sunt nu doar temele nefăcute, ci şi derapaje independente de ritmul reformelor din Balcani.

În acest moment, UE este mult prea preocupată de soarta ei, pentru a găsi puterea necesară unei noi extinderi. Doar stabilirea unei date – Comisia a menţionat pentru Serbia şi Muntenegru anul 2025 – provoacă panică în multe capitale europene şi nu fără motive.

La cele mai recente aderări, deciziile politice au primat în faţa îndoielilor iscate de nivelul de pregătire al candidaţilor. România şi Bulgaria, de exemplu, ar trebui să facă astăzi mult mai mult pentru a fi integrate în structurile europene. Dar, după ce au devenit membri cu drepturi depline, este greu să mai schimbi ceva. Noii veniţi profită de toate avantajele comunitare şi au drept de vot, chiar dacă comportamentul lor lasă mult de dorit. Guvernele din Ungaria şi Polonia sunt dovada vie a posibilităţilor limitate ale Bruxellesului de a readuce statele membre pe calea cea bună.

Naţionalismul din Balcani reprezintă probabil cea mai mare problemă. Comisia speră ca acesta să fie ţinut în frâu în momentul aderării. Mult mai posibil este însă ca, în interiorul UE, acesta să blocheze şi mai mult structurile comunitare.

Să nu uităm şi de enormele diferenţe economice. Toate cele şase state au performanţe economice cu mult sub media comunitară, devenind astfel beneficiari permanenţi. Pentru contribuabilii europeni, calitatea de membru devine tot mai puţin atractivă, pe măsură ce creşte numărul membrilor UE şi al beneficiarilor de fonduri. Principiul solidarităţii este bun. Dar dezechilibrul nu are voie să devină prea mare. În plus, calitatea de membru deplin ar atrage cândva şi dreptul la libera circulaţie, ceea ce ar însemna noi valuri migratoare dinspre Balcani înspre statele bogate cu sisteme sociale solide. Din punct de vedere umanitar este de înţeles, dar s-ar alimenta şi mai mult xenofobia în nord.

Ce urmează? UE nu ar trebui să lasă Balcanii de Vest fără sprijin şi sub influenţa Rusiei şi Chinei. Scopul ar trebui să fie o mai puternică legătură, dar nu sub forma statutului de membru deplin, ci a unui parteneriat, comparabil de exemplu cu modelul din statele EFTA. Ar însemna practic sprijin şi cooperare economică, dar niciun drept de a decide în chestiuni comunitare.

Probabil că mulţi dintre şefii guvernelor din UE gândesc astfel, dar nu se exprimă public. La Sofia, s-au lansat aceleaşi îndemnuri la răbdare şi reformă, până când va veni şi momentul aderării Balcanilor de Vest. Mult mai sincer ar fi să ne luăm rămas bun de la iluzia integrării în UE a statelor din Balcanii de Vest.

Autor Christoph Hasselbach

Perspectiva europeană a Balcanilor de Vest este un proces ireversibil

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 martie 2018, 10:49

Ministrul pentru preşedinţia bulgară a Consiliului UE, Liliana Pavlova, a susţinut un discurs în cadrul forumului partidelor GERB şi Partidul Popular European /PPE/, desfăşurat la Sofia. „Tema privind perspectiva europeană a Balcanilor de Vest se află deja pe agenda europeană comună şi este recunoscută de toţi partenerii şi instituţiile europene drept un proces ireversibil. Eforturile sunt îndreptate spre viitorul summit de la Sofia din 17 mai, pentru a realiza nu numai consensul politic, ci şi pentru a elabora proiecte clare şi concrete”, a declarat ministrul Pavlova. Potrivit acesteia, proiectele trebuie să fie evidente şi palpabile pentru cetăţenii din Balcanii de Vest, pentru a le oferi transport, conectivitate digitală şi educațională. „Perspectiva nu înseamnă promisiuni false de aderare rapidă. Fiecare dintre aceste ţări mai are de parcurs un drum lung, însă aceasta este o garanţie a direcţiei de care ele au nevoie”, a precizat ministrul bulgar. Adresându-se oaspeţilor din PPE, Pavlova a menţionat că aşteaptă sprijinul lor pentru priorităţile bulgare ale preşedinţiei europene. „Am primit sprijinul vostru şi aşteptăm opiniile voastre specializate privind priorităţile noastre în trei domenii principale – viitoarea politică de coeziune, costurile cu şi fără politica de coeziune pentru Balcanii de Vest şi includerea autorităţilor locale din Balcanii de Vest în cooperarea regională”, a mai spus ministrul preşedinţiei bulgare a Consiliului UE.

Opinii divergente în cadrul UE, în privinţa extinderii către Balcanii de Vest

Publicat de Camelia Teodosiu, 21 februarie 2018, 11:25

Miniştri de externe din Uniunea Europeană au opinii divergente, cu privire la propunerea executivului comunitar de a cere extinderea către Balcanii de Vest, o regiune încă marcată de pe urma conflictelor interetnice din anii ’90 şi afectată de o reputaţie de anarhie.

Reuniţi în Bulgaria, miniştrii UE au avut primele discuţii pe marginea planului Comisiei Europene ce stabileşte anul 2025 ca obiectiv pentru aderarea Serbiei şi a Muntenegrului. Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, s-a declarat „foarte dezamăgit” de această ţintă, afirmând că primele două dintre cele şase state din Balcanii de Vest ar trebui să fie primite din 2022.

„Cred că 2025 este foarte târziu şi merită o cale mult mai rapidă către aderare”, a declarat ministrul de externe de la Budapesta, subliniind că aderarea la UE ar trebui să ajute la atenuarea tensiunilor dintre vecini, într-o regiune care se situează la uşa blocului comunitar. Polonia, Italia şi Austria se numără, de asemenea, printre ţările care s-au declarat în favoarea intensificării eforturilor de a deschide UE către această regiune, în care se înregistrează o influenţă tot mai mare din partea Rusiei şi a Chinei.

„Cine va fi prima la Belgrad – China sau UE? Asta este ceea ce trebuie contracarat, întrucât se află în imediata noastră vecinătate”, a declarat ministrul austriac, Karin Kneissl.

Însă Germania, cea mai mare putere din UE, este foarte reticentă, indicând către deficienţele în respectarea statului de drept în statele membre mai noi – de la România şi Bulgaria, la Polonia şi Ungaria.

Ministrul de externe sloven, Karl Erjavec, consideră că nici măcar ţinta 2025 „nu este realistă”, afirmând că statele din Balcanii de Vest vor avea nevoie de mai mult timp pentru a-şi soluţiona disputele şi de a întruni criteriile de aderare la UE.

Ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, a adoptat, la rândul său, un ton precaut: „Este clar că există nişte condiţii, iar aceste condiţii sunt exigente”.

Estonia sprijină aderarea Bulgariei la Spaţiul Schengen

Publicat de Camelia Teodosiu, 12 ianuarie 2018, 13:13

„Estonia sprijină aderarea Bulgariei la Spaţiul Schengen şi această problemă se va afla pe ordinea de zi a Consiliului European în următoarele luni”, a declarat vice-ministrul pentru afaceri europene în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Estoniei, Matti Maasikas, într-un interviu acordat postului naţional de radio din Bulgaria, BNR.

„Bulgaria şi România au îndeplinit criteriile necesare pentru aderarea la Schengen în urmă cu 6 ani. Trebuie acţiune în această direcție. Acest proces a durat prea mult. Estonia a susţinut întotdeauna aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen”.

Diplomatul estonian şi-a exprimat speranţa că summitul de la Sofia pentru ţările din Balcanii de Vest va actualiza politica de extindere a UE: „Preşedinţia bulgară va include pe ordinea de zi priorităţile şi punctele forte. Cu toţii avem mari speranțe în Bulgaria în ceea ce priveşte regiunea balcanică. Accentul pe care Bulgaria l-a ales este foarte precis. Este foarte important ca Bulgaria să aleagă această prioritate de vârf. Nu numai pentru că ţara dvs. se află aproape de această regiune şi cunoaște bine circumstanţele, dar şi pentru că procesele din Balcani şi dincolo de aceştia nu au fost întotdeauna fără probleme. Trebuie să evaluăm capacităţile noastre, precum şi responsabilităţile pe care le are UE în regiune. Şi, bineînţeles, să vedem cum să accelerăm procesele de reformă din aceste ţări. Este necesară o abordare complexă. Avem multe probleme de discutat şi salutăm Bulgaria că se concentrează pe Balcanii de Vest”.

Maasikas a comentat şi tema liniei de demarcaţie dintre ţările europene în ceea ce priveşte introducerea cotelor de migranţi: „Este clar că această problemă dezbină. Spre acest fapt ne-a condus în discursul său Donald Tusk, la cel mai recent Consiliu European. Deciziile europene sunt compromisuri – mai mult sau mai puţin. Toate statele membre ale UE sunt de părere că ar trebui să găsim un mecanism care acţionează pentru soluţionarea crizelor viitoare legate de migraţie.

Unele elemente ale acestei decizii dezbină, însă nu aş lega rezolvarea unei chestiuni cheie doar de o  legislaţie problematică. Acesta este doar un element al unui set întreg de măsuri de reglementare a migraţiei”.

Matti Maasikas este convins că preşedinţia bulgară va avea succes şi a dat drept exemplu ţara sa: „Uitaţi ce am realizat, uitaţi ce a realizat UE în timpul preşedinţiei estoniene şi spuneţi că estonienii sau bulgarii sau cetăţenii unui alt stat membru mic nu pot realiza nimic, nu pot aduce schimbări. Putem schimba lumea dacă încercăm, dacă suntem pregătiţi şi puternic motivaţi. Deci, şi bulgarii pot”, a concluzionat  Matti Maasikas.

PERSPECTIVELE EXTINDERII UE ÎN BALCANII OCCIDENTALI (II)

Publicat de Camelia Teodosiu, 8 ianuarie 2018, 13:30

Albanezii sunt mai interesați decât sârbii de aderarea la Uniunea Europeană

„În Serbia și Muntenegru, state considerate candidate sigure pentru următorul val de extindere a Uniunii Europene, mult mai puțini cetățeni doresc aderarea la UE, decât în alte state ale regiunii, cum ar fi Albania, care în mod greșit este ținută la sfârșitul listei cu statele candidate la UE” – a apreciat fostul șef al diplomației franceze, Bernard Kouchner, într-un articol publicat de EUobserver.

Kouchner menționează că președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, la trei ani după preluarea mandatului vorbește în sfârșit despre extinderea UE. „Indiferent care ar fi motivul – depășirea crizei globale, îmbunătățirea situației economice sau Brexit – Juncker consideră că a venit momentul să împartă bilete de intrare, dar doar două și acestea nu sunt pentru statele nerăbdătoare să fie primite în UE” – apreciază Kouchner, adăugând că în Serbia și Muntenegru aderarea la UE rămâne în continuare o problemă controversată, deși în prezent aceste state sunt considerate drept principalele candidate pentru viitorul val de extindere al UE. „Liderii lor au merite pentru progresul realizat, dar adevărul este că există state în Balcanii de Vest care merită la fel de mult să adere la UE și de importanță capitală este faptul că în celelalte state există mai mult entuziasm pentru aderare” – consideră Kouchner și adaugă că la Bruxelles „se vorbește” că Muntenegru și Serbia sunt cele mai bune candidate, deoarece sunt „cele mai înclinate să-și schimbe opțiunea europeană și să treacă de partea Moscovei”.

„Personal, nu consider că acesta este un motiv. În afară de petrol și rachete, Rusia nu are multe de oferit. Chiar dacă acesta este adevărul, nu cred că este un motiv întemeiat pentru a se refuza aderarea altor state” – explică Kouchner, dând exemplul Albaniei, unde sondajele de opinie demonstrează constant că 80% din populație dorește aderarea la UE. „Acolo unde există consens privind aderare, reformele politice și instituționale sunt aplicate mai ușor” – consideră Kouchner și propune ca UE să transmită un semnal clar albanezilor că interesul lor pentru UE contează.

Kouchner subliniază că în Macedonia cea mai mare parte a populației dorește aderarea la UE, ceea ce nu este cazul în Serbia, iar în Kosovo 90% din locuitorii săi doresc integrarea europeană. „Din păcate, nu cred că dorința lor se va împlini în curând, deoarece Serbia și cinci state membre UE refuză să recunoască independența Kosovo. UE trebuie să fie proactivă și să încurajeze Ciprul, Grecia, România, Slovacia și Spania să accepte inevitabilul și să recunoască suveranitatea Kosovo” – apreciază Kouchner, fost emisar special ONU în Kosovo și fost șef UNMIK.

Churchill: „Balcanii produc mai multă istorie decât pot consuma”

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 octombrie 2017, 10:33

THE GUARDIAN (Marea Britanie) publică un articol despre necesitatea unei iniţiative ferme a UE de a veni în ajutorul ţărilor care constituie flancul sud-estic sărac şi îngrijorător al Europei.

Sarcina UE de lărgire este în continuare neterminată: flancul sud-estic al blocului este în mare măsură într-o zonă incertă.
La aproape 20 de ani după terminarea războaielor din Balcani, pe hartă există o gaură înconjurată de state membre precum Croaţia, România şi Grecia. În 2015, criza refugiaţilor a evidenţiat rapiditatea cu care pot reveni pasiunile naţionaliste în regiune. În momentul în care sute de mii de oameni se îndreptau spre nord, voluntarii au ajutat la asigurarea hranei şi hainelor pentru refugiaţii distruşi. Dar tensiunile au izbucnit între guverne şi la unele graniţe au fost trimişi chiar militari. După doi ani, ruta balcanică este în cea mai mare parte închisă, dar problemele regiunii sunt încă vii.
Întrebarea cum să fie stabilizaţi Balcanii, cum să fie ancorată democraţia aici şi regiunea să fie apropiată mai mult de instituţiile UE, rămâne o provocare imensă, căreia i se acordă o atenţie insuficientă. Activiştii societăţii civile din Balcani sunt din ce în ce mai preocupaţi de şomaj, corupţie şi fuga creierelor tinere, de plecarea oamenilor instruiţi care merg să muncească în alte locuri din Europa. Ei spun că este crucial să fie reînnoită perspectiva integrării în UE a Serbiei, Bosniei, Macedoniei, Albaniei şi Muntenegrului, pentru a încuraja reformele foarte necesare. Au dreptate. Balcanii contează pentru Europa nu doar din cauza problemei migraţiei, ci şi pentru rutele energetice, securitate şi lupta împotriva crimei organizate. S-a făcut puţin pentru tratarea problemelor subterane.
Vestea bună este că pare a creşte conştientizarea acestui fapt. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a spus recent că dacă UE vrea să-şi asigure o stabilitate mai mare în vecinătatea sa, „atunci trebuie să menţină o perspectivă credibilă de lărgire pentru Balcanii de Vest”. În 2018, Regatul Unit va găzdui un summit special dedicat Balcanilor de Vest – o iniţiativă despre care guvernul a spus că este o dovadă că „Marea Britanie pleacă din UE dar nu şi din Europa”. Iar atunci când preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi-a prezentat planurile privind viitorul Europei, el a spus că „UE va trebui să se deschidă pentru ţările balcanice” când ele vor întruni condiţiile, deoarece aceasta va ajuta la consolidarea „păcii şi stabilităţii pe continentul nostru”. Miza, a adăugat el, este nevoia de a împiedica ţările din Balcani să „întoarcă spatele Europei şi să se îndrepte fie spre Rusia, fie spre Turcia, fie spre puteri autoritare”.
Căci problema Balcanilor ţine în egală măsură de competiţia internaţională extinsă şi de valori. UE se confruntă cu o puternică competiţie din partea puterilor externe care încearcă să se implanteze la porţile sale şi să profite de slăbiciunile regiunii. Rusia se foloseşte de legăturile ortodoxe şi slave, iar Turcia încearcă să promoveze o viziune „neootomană”. Dar sunt tot mai activi şi actori mai îndepărtaţi, inclusiv China şi Arabia Saudită. Un activist din societatea civilă, de la Belgrad, descrie situaţia ca fiind „un incredibil joc geopolitic, care ar fi fost de neimaginat în 1989”, când blocul comunist a început să se prăbuşească.
Acum, când UE vorbeşte despre revigorarea proiectului său de 60 de ani, este necesar să construiască o arhitectură regională stabilă pentru Balcani. Anii de amânare a perspectivei integrării şi-au spus cuvântul. Studiile arată că sprijinul public pentru UE a scăzut în rândul cetăţenilor regiunii. Aceasta nu face decât să ajute la alimentarea polarizării şi populismului, regimurile corupte beneficiind iar economia suferind. Normalizarea relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo ţine de ceea ce poate oferi Europa. Spre această regiune ar trebui dirijată o sporire a fondurilor UE, ca stimulent.
Churchill a spus cândva că „Balcanii produc mai multă istorie decât pot consuma”. Dacă nu vor fi remediate, efectele proastei administrări şi ale vechilor certuri s-ar putea să-i afecteze pe toţi. Consecinţele ar fi resimţite dincolo de această regiune. Lecţia care se desprinde din istoria ei este, cu siguranţă, că restul Europei are un interes crucial să se asigure că nu va lăsa Balcanii să devină un iaz al tensiunilor care clocotesc, ci va ajuta regiunea să se modernizeze şi, într-o zi, o va aduce în club.

Summit la Trieste

Publicat de adinaiftime, 13 iulie 2017, 09:00

Şapte ţări membre ale Uniunii Europene şi şase din Balcanii de Vest participă la un summit, la Trieste, în nord-estul Italiei, pentru a promova cooperarea regională şi apropierea de blocul comunitar. Summitul, care va debuta în scurtă vreme, a fost precedat de o reuniune trilaterală, între liderii Italiei, Franţei şi Germaniei. În centrul discuţiilor s-a aflat problema migranţilor, căreia autorităţile de la Roma îi fac faţă cu tot mai mare dificultate. Summitul are o importanţă deosebită – a afirmat ministrul italian de Externe Angelino Alfano. Este un obiectiv prioritar al politicii externe italiene, deoarece Roma este convinsă că Balcanii de Vest pot contribui la securitatea Europei. Discuţiile se vor purta cu lideri din Macedonia, Serbia, Kosovo, Albania, Bosnia şi Muntenegru – multe dintre ele teatre de război în anii 1990, dar toate angajate acum în procesul de aderare la Uniunea Europeană – notează France Presse.

Sesiunea Parlamentului European 12-15 iunie 2017

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 iunie 2017, 16:03

Săptămâna aceasta, în perioada 12-15 iunie, Parlamentul European este în sesiune. Principalele subiecte aflate pe ordinea de zi sunt:

Schimbări climatice. Decizia președintelui SUA, Donald Trump, de a se retrage din acordul de la Paris privind schimbarea climatică va fi discutată miercuri cu Consiliul, Comisia și președintele Insulelor Marshall, Hilda Heine. În aceeași zi, Parlamentul va vota o legislație care să pună în aplicare obiectivele de reducere pentru emisiile de CO2 până în 2030, imediat după discursul oficial adresat în plen de către Președintele Coastei de Fildeș, Alassane Ouattara, care va aborda, de asemenea, consecințele schimbărilor climatice. (Miercuri)

Etichetarea energetică. Deputaţii europeni vor da la votul final privind noile etichete energetice pentru aparatele de uz casnic, care vor fi clasificate pe o scară de la A la G (și nu A + / A ++ / A +++) pentru a indica consumul de energie. (Dezbatere și vot marți)

30 de ani de Erasmus. Parlamentul va sărbători programul Erasmus +, care a ajutat mai mult de 9 milioane de tineri să studieze, să lucreze sau să facă voluntariat în străinătate în ultimii 30 de ani, cu participarea a 33 de studenți Erasmus de ieri și de azi. (Marți)

Următorul summit european. Membrii aduc contribuția lor înaintea Summit-ului european din 22-23 iunie care se va ocupa de negocierile privind Brexit, inclusiv relocarea agențiilor UE aflate în prezent în Marea Britanie. Vor fi abordate, de asemenea, problemele legate de migrație, securitate și apărare, în timpul unei dezbateri cu Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și președinția Consiliului maltez. (Miercuri)

Decalaj de pensii între femei și bărbați. Deputații europeni prezintă soluții pentru a lupta împotriva decalajului dintre pensiile femeilor și cele ale bărbaților, care a fost de 39,4% în 2014 în UE și care a crescut în jumătate din statele membre în ultimii cinci ani. (Dezbatere luni și miercuri vot)

Balcanii de Vest: rapoartele privind progresele înregistrate în 2016. Controlul anual al Parlamentului privind eforturile de reformă din Serbia și Kosovo, pentru eventuala aderare la UE este de așteptat marți. Deputații europeni vor vota, miercuri, două rezoluții separate pe această temă și un alt text privind Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.

Glifosatul. Comisia Europeană ar trebui să indice dacă intenționează să investigheze acuzațiile de influență necorespunzătoare de către Monsanto asupra procesului de aprobare de către UE a acestei substanțe erbicide. Într-o întrebare orală adresată Comisiei, deputații europeni consideră corespondența de companie, care a fost publicată recent, ca punând la îndoială credibilitatea unui număr de studii sponsorizate de Monsanto. (Marți)

Partajarea economiei și rolul platformelor online. Provocările legate de economia „colaborativă” sau „partajarea”, inclusiv concurența loială, drepturile lucrătorilor și respectarea impozitelor, precum și rolul platformelor online în lupta împotriva răspândirii știrilor false sunt abordate în două rezoluții separate și fără caracter obligatoriu. (Dezbateri miercuri și voturi joi)

Comisii parlamentare

Fiscalitate / multinationale. Întreprinderile mari din Europa care își desfășoară activitatea în UE vor trebui să publice informații cu privire la locul în care realizează profiturile și taxele pe care le plătesc pentru fiecare țară, conform unui proiect de lege care va fi votat de comisiile pentru afaceri economice și juridice. (Luni)

Reforma sistemului european de azil. Un proiect de lege pentru armonizarea standardelor pentru a determina dacă o persoană are nevoie de protecție internațională și definirea drepturilor de care ar trebui să beneficieze, vor fi supuse la vot în cadrul Comitetului pentru Libertăți civile. Textul stabilește, printre altele, durata permiselor de ședere acordate refugiaților. (Joi)

Agenda președintelui. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, va prezida marți ceremonia de sărbătorire a celei de-a 30-a aniversări a programului Erasmus +, în sala de plen. Miercuri, va avea o întâlnire cu președintele Alastanei Ouattara, din Coasta de Fildeș.

Proiectul de ordine de zi în detaliu

Comisarul European Johannes Hahn s-a aflat ieri în Serbia

Publicat de Monica Slavici, 21 noiembrie 2014, 09:31

Este prima sa vizită în străinătate în noua sa funcție, semn clar că Uniunea Europeană dorește extinderea în regiunea Balcanilor de Vest.

Cum a decurs vizita aflăm de la Andreea Drăguleasa, București FM: