Muzica Unei Generații Perene – Muzică Tradițională din România cu Orchestra ȘTEFAN BUCUR! La mulți ani, ROMÂNIA!

Publicat de Bogdan Dragomir, 1 decembrie 2022, 10:52 / actualizat: 21 iunie 2023, 13:41

Aici puteți asculta var. audio a emisiunii Muzica Unei Generații Perene, Albume de Colecţie – Muzică Tradiţională din România cu Orchestra ŞTEFAN BUCUR! O emisiune realizată de Bogdan Dragomir pentru Radio România Regional. Regia de emisie: Florin Bordeiașu. P – 2019 Radio România Regional. Audiţie plăcută!

*****

Orchestra regretatului muzician Ștefan Bucur a fost înființată în 1986 și a fost una dintre formațiile folclorice instrumentale cu cele mai bogate prezențe europene după 1990. Este de remarcat intensa lor colaborare cu marele naist Gheorghe Zamfir. Structura formației, alcătuită din Alexandru  Marian – vioară, Marian Mirea – contrabas, Costel Pandelescu – țambal, Dan Ionescu – instrumente de suflat tradiționale, Pancirel Costandache – trompetă, Ilie Gheorghe – acordeon, Gheorghe Dumitru – nai și Ștefan Bucur – violă și conducerea muzicală, este cea a unui taraf țărănesc tradițional, îmbogățit cu instrumente de culoare zonală (vioară, violă, contrabas, țambal, trompetă, clarinet, caval, fluier, tilincă, pai, ocarină, saxofon sopran, acordeon și nai) menite să acopere, din punct de vedere al repertoriului, întregul spațiu cultural românesc. Sincronizarea extraordinară a întregului grup este evidențiată prin multitudinea de soluții de prelucrare utilizate de Ștefan Bucur, autorul aranjamentelor orchestrale. Experimentele lui Ștefan Bucur în tratarea armonică a melodiilor populare au repurtat succese semnificative mai ales în turneele din străinătate (Belgia, Olanda, Elveția, Danemarca, Franța, Germania).

Foto copertă CD Stefan Bucur.1100 (foto by orig. Bogdan Dragomir)

Formația instrumentală a lui Ștefan Bucur, se caracterizează prin originalitate, construindu-și un sunet propriu, care o reprezintă și punând în prim-plan o selecție repertorială, pargurgând toate zonele folclorice muzicale, în care aflăm valori antologice ale doinei păstorești, cântecului de dragoste, repertoriului de joc, sau ale cântecului bătrânesc, redate cu o sensibilitate și cu o bogăție coloristică surprinzătoare.

Foto CD Stefan Bucur.1100 (foto by orig. Bogdan Dragomir)

Acest Album de Colecție, a fost înregistrat în Studioul Migas Real Compact din București, în perioada aprilie –mai 1997, maestru de sunet – Adrian Ordean și editat pe CD de Casa de Discuri INTERCONT MUSIC. Materialul artistic este bogat în bijuterii muzicale din Ardeal, Muntenia, Oltenia, Banat și Moldova, interpretate atât sub formă de suite orchestrale cât și ca solistică acompaniată.

Surse info: Casa de Discuri INTERCONT MUSIC, materiale jurnalistice din arhiva personală Bogdan Dragomir, fonoteca și arh. Radio Romania Regional. Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir –

Muzician şi Jurnalist la Radio România Regional.

„Contribuţia Femeilor din Banat în Primul Război Mondial” – expoziţie de fotografie la MNB!

Publicat de Andra Radu, 1 februarie 2022, 17:27 / actualizat: 1 februarie 2022, 18:28

Muzeul Naţional al Banatului expune o expoziţie fotografică în care este ilustrată „Contribuţia Femeilor din Banat în Primul Război Mondial”, care va fi deschisă pentru public pe parcursul lunii februarie.

În fotografii se regăsesc femei din acea perioadă care s-au implicat cu predilecţie în acţiuni de caritate pentru ajutorarea bolnavilor şi a familiilor sărace, la întreţinerea bucătăriilor populare din cartiere, în căminele de copii sau în viaţa medicală şi protecţia sanitară a Timişoarei.

„Odată cu introducerea stării de necesitate din timpul războiului, atelierele şi întreprinderile care s-a hotărât că urmau să aprovizioneze armata cu produsele pe care le produceau au fost militarizate. În aceste condiţii, au început a fi angajate femei şi copii minori. Din anul 1916 au izbucnit tot mai multe mişcări protestatare în majoritatea centrelor industriale din Banat. În unele dintre acestea au fost implicate şi femei care îşi revendicau drepturile cuvenite.

Ambiţia femeilor din Banat, dar şi a celor din restul Europei, de a face faţă singure provocărilor nou ivite şi în cele mai multe cazuri reuşita lor, a contribuit la fragilizarea societăţii patriarhale tradiţionale, fapt condamnat de mulţi, dar care va prefigura o transformare completă a raporturilor între genuri”, se afirmă în prezentarea MNB.

„Gustă diversitatea bănăţeană – între tradiţii şi digitalizare” – proiect de promovare a patrimoniului cultural local!

Publicat de Andra Radu, 15 decembrie 2021, 16:30 / actualizat: 15 decembrie 2021, 18:59

Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului în judeţul Timiş, Consiliul Judeţean Timiş şi Asociaţia Patronală HORETIM au încheiat proiectul de promovare a patrimoniului cultural local „Gustă diversitatea bănăţeană – între tradiţii şi digitalizare”, în care au fost incluse, până acum, 16 restaurante din judeţ, pe un traseu semnalizat al gastronomiei bănăţene.

Directorul executiv al APDT Timiş, Delia Barbu, a explicat, miercuri, că proiectul a cuprins mai multe etape. Printre acestea se află introducerea reţetelor tradiţionale din Banat în meniurile restaurantelor din Timişoara, crearea unei hărţi a locaţiilor cuprinse în proiect şi marcarea acestora cu simboluri specifice ale proiectului sintetizat într-un QR Code, realizarea de materiale de promovare, dar şi editarea unui volum semnat de prof. Mărioara Pisat, care cuprinde reţete tradiţionale din Banatul de câmpie.

Proiectul a demarat în vară, având dublul scop de a dezvolta oferta de servicii puse la dispoziţia turiştilor care ajung în destinaţia locală prin promovarea patrimoniului gastronomic local, dar şi de a sprijini industria ospitalităţii în această perioadă marcată de pandemie.

De la demararea proiectului s-au alăturat demersului 16 restaurante din întregul judeţ, respectiv din Timişoara, Lugoj şi Altringen, iar lista celor care doresc să introducă în meniurile lor produse tradiţionale din Banat rămâne deschisă şi ea poate fi accesată oricând, din întreaga lume, pe aplicaţia digitală Discover Timiş, sub denumirea Gustă diversitatea.

Muzica Unei Generații Perene – In memoriam 20 Ștefan Bucur – Albume de colecție!

Publicat de Bogdan Dragomir, 24 noiembrie 2020, 18:22 / actualizat: 20 iunie 2023, 15:23

Bun găsit tuturor! Astăzi, dedicăm – in memoriam 20 – această ediție a emisiunii, unui muzician rafinat, extrem de talentat în știința aranjamentelor orchestrale, mai ales pentru muzica populară – instrumentist cu har, șef de orchestră dar mai ales unui prieten drag, plecat mult prea devreme din această lume – ȘTEFAN BUCUR!

Ștefan Bucur este originar din București (n. 12.11.1956 – d. 9.12.2000), unde a studiat muzica la Liceul de Artă “George Enescu” și apoi la Conservatorul “Ciprian Porumbescu”. La liceu a făcut muzică de cameră cu Vladimir Mendelsohn, iar în conservator a cântat în orchestra “Camerata” condusă de Paul Staicu și această experiență de ansamblu cameral și-a pus amprenta și asupra manierei prelucrărilor pe care le realizează pentru mica sa orchestră simfonică. El a mai primit din plin influențele și experiența practicii orchestrale în formația “Virtuozii Români ” –  inițiată de Florian Economu în anii ’70, grup în care a cântat alături de Toni Iordache, Florea Cioacă, Efta Botoca, Ion Drăgoi, Constantin Gherghina, Luca Novac, Alexandru Țitruș, Vasile Pandelescu și alții.

Orchestra regretatului muzician Ștefan Bucur (plecat la ceruri la numai 44 de ani) a fost înființată în 1986 și a fost una dintre formațiile folclorice instrumentale cu cele mai bogate prezențe europene după 1990. Este de remarcat intensa lor colaborare cu marele naist Gheorghe Zamfir. Structura formației, alcătuită din Alexandru  Marian – vioară, Marian Mirea – contrabas, Costel Pandelescu – țambal, Dan Ionescu – instrumente de suflat tradiționale, Pancirel Costandache – trompetă, Ilie Gheorghe – acordeon, Gheorghe Dumitru – nai și Ștefan Bucur – violă și conducerea muzicală, este cea a unui taraf țărănesc tradițional, îmbogățit cu instrumente de culoare zonală (vioară, violă, contrabas, țambal, trompetă, clarinet, caval, fluier, tilincă, pai, ocarină, saxofon sopran, acordeon și nai) menite să acopere, din punct de vedere al repertoriului, întregul spațiu cultural românesc. Sincronizarea extraordinară a întregului grup este evidențiată prin multitudinea de soluții de prelucrare utilizate de Ștefan Bucur, autorul aranjamentelor orchestrale. Experimentele lui Ștefan Bucur în tratarea armonică a melodiilor populare au repurtat succese semnificative mai ales în turneele din străinătate (Belgia, Olanda, Elveția, Danemarca, Franța, Germania).

Foto copertă CD Stefan Bucur.1100 (foto by orig. Bogdan Dragomir)

Formația instrumentală a lui Ștefan Bucur, se caracterizează prin originalitate, construindu-și un sunet propriu, care o reprezintă și punând în prim-plan o selecție repertorială, pargurgând toate zonele folclorice muzicale, în care aflăm valori antologice ale doinei păstorești, cântecului de dragoste, repertoriului de joc, sau ale cântecului bătrânesc, redate cu o sensibilitate și cu o bogăție coloristică surprinzătoare.

Foto CD Stefan Bucur.1100 (foto by orig. Bogdan Dragomir)

Acest Album de Colecție, a fost înregistrat în Studioul Migas Real Compact din București, în perioada aprilie –mai 1997, maestru de sunet – Adrian Ordean și editat pe CD de Casa de Discuri INTERCONT MUSIC. Materialul artistic este bogat în bijuterii muzicale din Ardeal, Muntenia, Oltenia, Banat și Moldova, interpretate atât sub formă de suite orchestrale cât și ca solistică acompaniată.

Aici puteți asculta var. audio a emisiunii Muzica Unei Generații Perene, Albume de Colecţie – Muzică Tradiţională din România cu Orchestra ŞTEFAN BUCUR! O emisiune realizată de Bogdan Dragomir pentru Radio România Regional. Regia de emisie: Florin Bordeiașu. P – 2019 Radio România Regional. Audiţie plăcută!

*****

Surse info: Casa de Discuri INTERCONT MUSIC, materiale jurnalistice din arhiva personală Bogdan Dragomir.

P.S.: Această ediție specială este dedicată in memoriam și celor doi instrumentiști excepționali – Costel Pandelescu (țambal) și Gheorghe Dumitru (nai) – plecați prematur din această lume! Dumnezeu să-i ierte și să-i odihnească în pace!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir –

Muzician şi Jurnalist la Radio România Regional.

Muzica Unei Generaţii Perene – Albume de Colecţie – Muzică Tradiţională din România cu Orchestra ŞTEFAN BUCUR!

Publicat de Bogdan Dragomir, 5 decembrie 2019, 16:31 / actualizat: 21 iunie 2023, 17:22

Orchestra regretatului muzician Ștefan Bucur a fost înființată în 1986 și a fost una dintre formațiile folclorice instrumentale cu cele mai bogate prezențe europene după 1990. Este de remarcat intensa lor colaborare cu marele naist Gheorghe Zamfir. Structura formației, alcătuită din Alexandru  Marian – vioară, Marian Mirea – contrabas, Costel Pandelescu – țambal, Dan Ionescu – instrumente de suflat tradiționale, Pancirel Costandache – trompetă, Ilie Gheorghe – acordeon, Gheorghe Dumitru – nai și Ștefan Bucur – violă și conducerea muzicală, este cea a unui taraf țărănesc tradițional, îmbogățit cu instrumente de culoare zonală (vioară, violă, contrabas, țambal, trompetă, clarinet, caval, fluier, tilincă, pai, ocarină, saxofon sopran, acordeon și nai) menite să acopere, din punct de vedere al repertoriului, întregul spațiu cultural românesc. Sincronizarea extraordinară a întregului grup este evidențiată prin multitudinea de soluții de prelucrare utilizate de Ștefan Bucur, autorul aranjamentelor orchestrale. Experimentele lui Ștefan Bucur în tratarea armonică a melodiilor populare au repurtat succese semnificative mai ales în turneele din străinătate (Belgia, Olanda, Elveția, Danemarca, Franța, Germania).

Foto copertă CD Stefan Bucur.1100 (foto by orig. Bogdan Dragomir)

Formația instrumentală a lui Ștefan Bucur, se caracterizează prin originalitate, construindu-și un sunet propriu, care o reprezintă și punând în prim-plan o selecție repertorială, pargurgând toate zonele folclorice muzicale, în care aflăm valori antologice ale doinei păstorești, cântecului de dragoste, repertoriului de joc, sau ale cântecului bătrânesc, redate cu o sensibilitate și cu o bogăție coloristică surprinzătoare.

Foto CD Stefan Bucur.1100 (foto by orig. Bogdan Dragomir)

Acest Album de Colecție, a fost înregistrat în Studioul Migas Real Compact din București, în perioada aprilie –mai 1997, maestru de sunet – Adrian Ordean și editat pe CD de Casa de Discuri INTERCONT MUSIC. Materialul artistic este bogat în bijuterii muzicale din Ardeal, Muntenia, Oltenia, Banat și Moldova, interpretate atât sub formă de suite orchestrale cât și ca solistică acompaniată.

Aici puteți asculta var. audio a emisiunii Muzica Unei Generații Perene, Albume de Colecţie – Muzică Tradiţională din România cu Orchestra ŞTEFAN BUCUR! O emisiune realizată de Bogdan Dragomir pentru Radio România Regional. Regia de emisie: Florin Bordeiașu. P – 2019 Radio România Regional. Audiţie plăcută!

*****

Surse info: Casa de Discuri INTERCONT MUSIC, materiale jurnalistice din arhiva personală Bogdan Dragomir.

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir –

Muzician şi Jurnalist la Radio România Regional.

Obiceiuri și tradiții de Paște

Publicat de Andra Radu, 22 aprilie 2019, 15:13

Paştele, sărbătoarea creştină care cheamă oamenii să ia Lumina Sfântă, aduce bucuria unică a Învierii Mântuitorului, dar şi ritualuri printre care şi cea a salutului cunoscut chiar şi de cei mici – „Hristos a înviat!”, „Adevărat a înviat!”.

Sărbătoarea Paştelui este considerată a fi una a bucuriei date de vestea Învierii.

În ortodoxie, începutul sărbătorii e marcat odată cu postul de şapte săptămâni. O semnificaţie foarte importantă o are Joia Mare din Săptămâna Patimilor. Din această zi, ţăranii încetează lucrul la câmp şi se concentrează asupra casei și curţii, pentru ca totul să fie curat. Tot în Joia Mare, femeile încep să pregătească pasca şi să vopsească ouăle.

De Paşte, spun preoţii, nimeni nu trebuie să fie trist, nimeni nu trebuie să plângă, bucuria fiind sentimentul pe cât de unic, pe atât de predominant în zilele de Paşte.

Numele sărbătorii derivă din cuvântul ebraic „pesah”, care înseamnă „trecere” şi vine din termenul egiptean cu acelaşi înţeles „paseh”.

Credincioşii aduc la biserică, în noaptea Învierii, ouă vopsite, cozonac, pască, friptură şi alte preparate de Paşte, pe care preoţii le sfinţesc.

În Transilvania, băieţii merg în familiile în care există o fată sau mai multe, pe care le stropesc cu parfum, „ca să nu se veştejească”. „Stropitul” este păstrat şi azi şi reprezintă un bun prilej pentru o reîntâlnire cu prietenii, şi, în fond, de distracţie.

În Banat, la micul dejun din prima zi de Paşti, se practică tradiţia tămâierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeşte o linguriţă de paşti (vin+pâine sfinţite). În meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, ouă albe şi mâncăruri tradiţionale, după acestea se continua masa cu friptură de miel.

În Bucovina, fetele se duc în noaptea de Înviere în clopotniţă şi spală limba clopotului cu apă neîncepută. Cu această apă se spala pe fată în zorii zilei de Paşti, ca să fie frumoase tot anul. Flăcăii trebuie să se ducă cu flori la casele unde locuiesc fetele care le sunt cele mai dragi, iar ele, dacă îi plac, trebuie să le oferă un ou roşu.

În Maramureș, în prima zi de Paşti, copiii merg la prieteni şi la vecini să le anunţe Învierea Domnului. Gazda dăruieşte fiecărui urător un ou roşu. La plecare, copiii mulţumesc pentru dar şi urează gospodarilor “Sărbători fericite!”. La această sărbătoare, pragul casei trebuie trecut mai întâi de un băiat, pentru că în acea gospodărie să nu fie discordie tot restul anului.

În Moldova, dimineaţa după noaptea Învierii, se pune un ouă roşu şi unul alb într-un bol cu apă ce trebuie să conţină monezi, copii trebuie să şi clătească fata cu apă şi să-și atingă obrajii cu oualele pentru a avea un an plin de bogăţii. O altă tradiţie de pe malurile Prutului cere ca oul de Paşti să fie mâncat, iar cojile să fie aruncate neapărat pe drum.

Prognoza meteo pentru următoarele două săptămâni

Publicat de Camelia Teodosiu, 28 august 2018, 13:44 / actualizat: 28 august 2018, 14:46

Meteorologii prognozează că în următoarele două săptămâni vremea va fi caldă, cu temperaturi medii diurne în creştere chiar şi în primele zile ale lunii septembrie.

În ceea ce priveşte precipitaţiile, acestea vor fi prezente pe arii mai extinse spre finalul lunii august şi doar sporadic după două septembrie, reiese din estimările Administraţiei Naţionale de Meteorologie valabile până în 9 septembrie.

În Banat, în primele zile ale intervalului de prognoză, regimul termic diurn va fi în creştere uşoară de la o zi la alta, astfel încât temperaturile maxime vor atinge 31 de grade, pe 31 august şi 1 septembrie, pornind de la o valoare medie regională de 22 – 23 de grade în prima zi de prognoză. În intervalul 2 – 9 septembrie nu vor mai fi variaţii termice importante, iar valorile diurne vor fi de aproximativ 28 – 29 de grade. Temperaturile nocturne vor avea uşoare variaţii, dar pe întreg parcursul celor două săptămâni de prognoză se vor încadra, în medie, între 14 şi 16 grade. Probabilitatea de apariţie a averselor pe arii relativ extinse şi mai însemnate cantitativ va fi ridicată în prima zi, iar apoi doar izolat se vor mai semnala ploi slabe, în intervalul 2 – 9 septembrie.

În Crişana, temperaturile maxime vor fi în creştere, de la o medie de 24 de grade în prima zi a intervalului de prognoză, până în jurul valorii de 30 de grade, pe 31 august şi 1 septembrie. Ulterior, regimul termic diurn va marca o uşoară scădere, iar media regională a maximelor se va menţine constantă, în jurul a 28 de grade, până la finalul celei de-a doua săptămâni de prognoză. Valorile termice nocturne vor marca uşoare variaţii în prima săptămână, când se vor situa, în general, între 13 şi 16 grade, dar se vor menţine relativ constante în cea de-a doua săptămână, când se vor situa în jurul unei valori medii de 14 grade. În prima zi a intervalului de prognoză vor fi averse pe arii relativ extinse, iar după data de 1 septembrie şi până la sfârşitul celei de-a doua săptămâni, probabilitatea pentru ploi slabe, pe arii restrânse, va fi ridicată aproape în fiecare zi.

România se teme de un nou val de migraţie

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 februarie 2018, 12:36

Autoritatea din România pentru protecţia în faţa catastrofelor se pregăteşte pentru înfiinţarea de tabere mobile pentru refugiaţi.

România se pregăteşte pentru sosirea unor mase de migranţi, de aceea autoritatea de specialitate IGSU  achiziţionează containere pentru amenajarea a 36 de tabere mobile de refugiaţi – a relatat cotidianul bucureştean Adevărul, citându-l pe colonelul Cristian Radu, comandantul adjunct al IGSU.

Marţi, în cadrul unei conferinţe de presă din Alba Iulia, Radu a vorbit despre proiectele IGSU pentru anul în curs şi pentru anii următori. Printre acestea a menţionat că până în anul 2020 IGSU va fi dotat cu containere speciale potrivite pentru instalarea de tabere de refugiaţi în orice zonă a ţării. În fiecare dintre aceste tabere se pot asigura chiar şi pe o perioadă de mai multe săptămâni condiţiile necesare pentru 200 de refugiaţi.

Containerele vor putea fi folosite şi în cazul producerii unor catastrofe naturale, evacuări în masă, dar se potrivesc şi pentru cazarea şi hrănirea imigranţilor în cazul în care fenomenul migraţiei va deveni unul cu caracter de masă.

O parte importantă a taberelor de containere mobile va fi amplasată în Banat – în judeţele Timiş şi Caraş-Severin, locul unde intră în ţară imigranţii dinspre Serbia. O altă zonă de risc se află în Dobrogea – în judeţele Constanţa şi Tulcea  aflate la Marea Neagră.

Comandantul adjunct al IGSU a adăugat că în momentul de faţă nu există informaţii care să anunţe apariţia iminentă a unei crize, riscul este “moderat”, dar nu se poate neglija eventualitatea pericolului ca pe viitor migraţia care tranzitează România să se transforme într-una cu caracter de masă, dar a precizat că autorităţile vor să se fie pregătite şi pentru această eventualitate.

Lioară, Lioară – Florica Bradu

Publicat de Cristina Ion, 25 octombrie 2017, 06:26

“Lioară, Lioară” este un cântec ritualic al unui ceremonial de primăvară întâlnit în obiceiurile din Bihor, echivalentul “Mătcălăului” din Banat, ortăcirea fetelor, legământul lor de-a păstra mereu o pritenie curată.

Obiceiul se practică în Bihor mai ales pe Valea Crişului Negru, în prima sau a doua zi de Paşti .

Pentru Florica Bradu acest cântec este “cartea de vizită” a profesiei sale, o copertă a ceea ce a reuşit să facă pentru cântecul popular românesc. De o simplitate şi o nobleţe extraordinară, melodia a fost înveşmântată în armonia şi orchestraţia realizate de regretatul George Vancu, la pupitrul dirijoral al Orchestrei Radio.

La Obreja-ntr-o grădină – Achim Nica

Publicat de Cristina Ion, 22 octombrie 2017, 08:53

Un cântăreţ de muzică populară este considerat valoros în Banat dacă poate cânta foarte bine o doină. Născut la 20 ianuarie 1930, în localitatea Obreja din judeţul Caraş Severin, Achim Nica avea să devină doinitorul Banatului.

Remarcat de regretata Maria Tănase, în cadrul unui festival de muzică populară organizat în Obreja, Achim Nica este chemat la Bucureşti pentru înregistrări. Debutează la Radiodifuziunea Română cu propria creaţie: “La Obreja-ntr-o grădină” – melodia care îl va face celebru. Devenită un imn al bănăţenilor, doina la Obreja-ntr-o grădină reflectă toată dragostea lui Achim Nica pentru locurile natale, după cum avea să afirme după ani şi ani.

“La Obreja-ntr-o grădină” este piesa care i-a adus renumele micii localităţi din Valea Almăjului, doina care le mai alină dorul obrejenilor plecaţi de acasă, după cum spune şi compozitorul de muzică populară, Simion Ţeicu.

ANM: Vremea se va încălzi și va intra într-un regim termic normal

Publicat de Mihaela Costache, 28 martie 2017, 10:30

Vremea se va încălzi în următoarele zile, devenind mai caldă decât în mod normal pentru această perioadă, cu temperaturi ce vor atinge pe timpul zilei și 20 de grade Celsius în unele regiuni, în timp ce ploile vor fi prezente în ultimele două zile din martie, dar și în primul interval din luna aprilie, relevă prognoza Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), valabilă pentru perioada 27 martie – 9 aprilie 2017.

În Moldova, la începutul intervalului de prognoză media temperaturilor maxime va fi de 11 grade Celsius, iar pe 29 martie ea va ajunge la 19 grade. După două zile mai reci, vremea se va încălzi din nou, astfel încât, pe 2 aprilie, media regională a maximelor termice va reveni la 19 grade. În timpul celei de-a doua săptămâni, aceeași medie se va încadra între 15 și 17 grade. Temperaturile minime vor crește și ele în următoarele zile, de la o medie în jurul a 0 grade în prima noapte, până la 6 — 7 grade în jurul datei de 30 martie. Vor urma două nopți cu minime termice apropiate de pragul înghețului, iar ulterior această medie va oscila între 2 și 5 grade, adică un regim termic nocturn apropiat de normalul primei decade a lunii aprilie. Probabilitatea de apariție a ploilor va fi mai ridicată în data de 30 martie și din nou în unele zile ale celei de-a doua săptămâni.

În Banat, la începutul intervalului de prognoză, vremea se va încălzi, ajungând spre mijlocul primei săptămâni să fie mai caldă decât în mod normal la această dată, cu o medie a temperaturilor maxime de 19 — 20 de grade Celsius. După o răcire de scurtă durată, începând din 31 martie, această medie se va încadra în limite apropiate de normele perioadei, respectiv între 16 și 18 grade. Temperaturile minime vor crește și ele, de la o medie de 1 — 2 grade până la 6 — 7 grade în jurul datei de 30 martie. Ulterior, media acestora va scădea până spre 2 — 3 grade în ultima noapte din martie, urmând să oscileze între 4 și 7 grade, deci și regimul termic nocturn va fi apropiat de cel normal pentru prima decadă a lunii aprilie. Probabilitatea de apariție a ploilor va fi mai ridicată în data de 30 martie și, din nou, temporar, în timpul celei de-a doua săptămâni.

În zona Crișanei, vremea se va încălzi treptat, ajungând spre mijlocul primei săptămâni să fie mai caldă decât în mod normal la această dată, cu o medie a temperaturilor maxime de 19 — 20 de grade, iar ulterior vor fi variații de la o zi la alta ale acestei medii, care se va încadra în limite apropiate de normele perioadei, respectiv între 16 și 18 grade. Temperaturile minime vor crește și ele, de la o medie de 1 — 2 grade în prima noapte, până spre 6 grade în jurul datei de 30 martie, iar apoi se va situa între 4 și 7 grade, ceea ce semnifică și pentru regimul termic nocturn o evoluție apropiată de cea normală pentru prima decadă a lunii aprilie. În ceea ce privește apariția ploilor, probabilitatea va fi mai ridicată în cursul celei de-a doua săptămâni.

În Transilvania, în primele zile, vremea se va încălzi, ajungând mai caldă decât în mod normal, în data de 29 martie, când media temperaturilor maxime va fi de 18 — 19 grade. Ulterior unei răciri de scurtă durată, această medie se va încadra în limite apropiate de normele perioadei, respectiv între 13 și 17 grade. Temperaturile minime vor crește și ele, de la o medie de—2 grade în prima noapte, până la 3 — 4 grade în jurul datei de 30 martie. Ulterior, media acestora va oscila între—1 și 4 grade, fapt ce semnifică și pentru regimul termic nocturn o situație apropiată de cea normală în prima decadă a lunii aprilie. Probabilitatea de apariție a precipitațiilor, predominant sub formă de ploaie, va fi mai ridicată în data de 30 martie și din nou, temporar, în intervalul 3-9 aprilie.

Prognoza de specialitate relevă că, în Maramureș, vremea se va încălzi, devenind mai caldă decât în mod normal, în data de 29 martie, atunci când media regională a temperaturilor maxime va atinge 18 — 19 grade Celsius. După o răcire de scurtă durată în 30 și 31 martie, vremea se va încălzi din nou, apoi temperaturile diurne nu vor avea variații semnificative, iar mediile valorilor maxime vor fi de 16 — 18 grade Celsius. Temperaturile minime vor crește și ele, de la o medie regională în jurul a 0 grade în prima noapte, până la 5 — 6 grade în jurul datei de 30 martie, apoi, media acestora va oscila între 2 și 5 grade, fapt ce semnifică un regim termic nocturn apropiat de cel normal din prima decadă a lunii aprilie. În regiune, ploile vor fi prezente în intervalul 29 — 30 martie și temporar, pe parcursul celei de-a doua săptămâni.

Zona Dobrogei va fi caracterizată în intervalul 28-30 martie de o vreme mai caldă decât în mod obișnuit la sfârșit de martie, cu o medie a temperaturilor maxime de 17 — 18 grade Celsius. După o răcire de scurtă durată, această medie va crește treptat până la 14 grade pe 3 aprilie, pentru ca ulterior să se mențină apropiată de această valoare. Temperaturile minime vor crește și ele, de la o medie de 2 grade în prima noapte, până la 7 grade în jurul datei de 30 martie. Urmează o scădere de circa 5 grade, apoi până pe 3 aprilie media minimelor termice va crește spre 5 — 6 grade Celsius. Ulterior, media va oscila între 5 și 7 grade, ceea ce semnifică și pentru regimul termic nocturn o situație apropiată de cea normală în prima decadă a lunii aprilie, iar ploile va fi mai ridicată în intervalul 5 — 7 aprilie.

În Muntenia, procesul de încălzire a vremii va determina o medie regională a temperaturilor maxime de 20 de grade pe 29 și 30 martie. După o zi mai rece, din nou vremea se va încălzi, astfel încât pe 3 aprilie vor fi, în medie, temperaturi maxime de 18 grade. Ulterior, această medie se va încadra în limite apropiate de normele perioadei, respectiv între 16 și 18 grade Celsius. Temperaturile minime vor crește și ele, de la o medie de 1 — 2 grade în primele două nopți, până la 5 — 6 grade Celsius în jurul datei de 31 martie. După o noapte rece, această medie va urca treptat spre o medie de 4 — 6 grade Celsius. Probabilitatea de apariție a ploilor va fi mai ridicată pe 30 martie și în intervalul 4 — 7 aprilie.

În regiunea Olteniei, procesul de încălzire a vremii va determina o medie regională a temperaturilor maxime de 20 de grade pe 29 și 30 martie. După o zi mai rece, din nou vremea se va încălzi astfel încât pe 3 aprilie vor fi, în medie, temperaturi maxime de 19 grade. Ulterior, această medie se va încadra în limite apropiate de normele perioadei, respectiv între 17 și 19 grade. Temperaturile minime vor crește și ele, de la o medie de 0 — 2 grade în primele două nopți, până la 4 — 5 grade Celsius în jurul datei de 31 martie. După o noapte rece, această medie va urca treptat spre 4 — 6 grade Celsius. Probabilitatea de apariție a ploilor va fi mai ridicată pe 30 martie și în intervalul 3 — 7 aprilie.

La munte, până în data de 29 martie, vremea se va încălzi, astfel încât media maximelor termice va ajunge la valori în jurul a 10 grade. Zilele de 30 și 31 martie vor fi mai reci, dar ulterior media temperaturilor maxime se va încadra în limite apropiate de cele normale ale primei decade a lunii aprilie, respectiv între 6 și 8 grade. Media temperaturilor minime va fi cuprinsă între—2 și 2 grade, exceptând noaptea de 27 spre 28 martie, precum și intervalul 30 martie — 1 aprilie, când această medie va fi de—4 și—3 grade Celsius. Probabilitatea de apariție a precipitațiilor sub formă de ploaie, lapoviță și ninsoare va fi mai ridicată în data de 30 martie și din nou în unele zile ale intervalului 3-8 aprilie.

Estimările sezoniere sunt realizate de Centrul European pentru prognoze pe medie durată (ECMWF) de la Reading, Anglia, și au un grad de realizare de aproximativ 60%. (Agerpres/ FOTO cronicadefalticeni.ro)

Comemorarea conducătorului bulgar Han Kubrat

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 iunie 2016, 12:23

Zilele trecute in Ucraina, in localitatea Malaq Perescepina a avut loc o comemorare a marelui conducator bulgar Han Kubrat, eveniment la care au participat doi tineri bulgari din Banat, Anca Budur si Raul Ciocani, trimisi ca reprezentanti ai Uniunii Bulgare din Banat Romania

Dumitru Fărcaş – un virtuoz al muzicii populare româneşti

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 iunie 2016, 05:30

Într-o zi de florar (16), era anul 1938, a văzut lumina zilei, în comuna Groşi-Maramureş, cel ce avea să dea instrumentului popular, taragotul, sunetele harului divin. „Noi avem în tradiţie instrumentele de lemn şi i-am dat taragotului personalitate cu trăirile interioare, cu dăruirea, cu sufletul meu”. Sunt mărturisiri ale celui ce a făcut să răsune tăriile cerului prin sunetele taragotului purtător de dor românesc. Maramureşan prin origine, trăind peste 40 de ani la Cluj, unde a plecat „cu câţiva bănuţi într-o desagă” pentru a învăţa la Liceul de muzică din inima Ardealului, va urma cursurile Academiei de muzică „Gh. Dima”, fiind licenţiat în oboi. Solist instrumentist şi dirijor al tarafului Ansamblului „Mărţişorul” al Casei de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca din 1962, Dumitru Fărcaş va participa la peste 100 de concerte în turnee organizate în Europa, S.U.A., Australia, Africa, Asia. „Cel mai aproape de mine  mă simt când ajung la Ţebea, la Alba, la Sarmisegetusa, pe la căminele culturale, unde umblam uneori cu Nichita Stănescu şi Tudor Gheorghe” – declara maestrul într-un interviu, în 1994, lui Ion Parhon. Cofondator al Fundaţiei culturale româno-americane, membru la Fundaţiei ETHNOS, cetăţean de onoare al oraşelor Phenian, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Baia Mare, membru  al Uniunii Artiştilor Muzicieni din Elveţia „SUISSA” şi laureat al Institutului Smithsonian – Washington DC, Dumitru Fărcaş va fi deţinătorul trofeelor de aur (Discul de Aur al Academiei Franceze „Charles Cros”, Colierul de Aur, Medalia de Aur pentru cel mai bun şef de orchestră) de la Dijon, Franţa. Profesor universitar doctor al Academiei de Muzică din Cluj-Napoca, Dumitru Fărcaş va fi înnobilat cu cea mai înaltă distincţie a unei instituţii universitare: Doctor Honoris Causa.

Numit pe bună dreptate Voievod al taragotului, Dumitru Fărcaş va uimi lumea prin repertoriul bogat alcătuit din doine, balade, cântece şi dansuri, culese din Maramureş, dar şi de pe alte meleaguri ale Transilvaniei şi ale Banatului.

„În mâinile lui Dumitru Fărcaş, taragotul exersează o putere magică şi o forţă sugestivă ce trece de la magie la mister” – definea prezenţa sa muzicală elveţianul Marcel Cellier.

Impresionat de sunetele venite parcă din Înalt ale taragotului lui Dumitru Fărcaş, Fănuş Neagu îi creiona profilul muzical: „Dumitru Fărcaş multiplică la nesfârşit mândria Ardealului, împărţind-o, plin de dragoste, întregii ţări”:

Cel mai sugestiv însă se caracterizează însuşi maestrul Dumitru Fărcaş: „Înainte de a cunoaşte instrumentul, i-am receptat timbrul, care îmi exprimă sufletul. Îmbinările sale de sunet sunt ale tulnicului, trâmbiţei şi buciumului. Nu e nici corn, nici clarinet, nici oboi etc., ci din toate câte ceva pe deasupra. Poetul Nichita Stănescu a inventat, în ce mă priveşte, cuvântul „a taragota” şi spunea că „Dacă Bach a fost un got, Fărcaş este un taragot” (în interviul acordat lui Augustin Cosmuţa, 1988).

Dumitru Fărcaş despre taragot: “Noi suntem singura ţară în lume unde muzica populară se cântă cu taragotul”.

“Taragotul exprimă toate stările sufleteşti: de la melancolie la extaz; are blândeţe, dar şi stridenţe. Este un instrument pastoral, cu timbru adânc, apropiat de vocea umană, ce slujeşte bine repertoriului Maramureşului şi al Ţării Moţilor”.

“Vreau să las cât mai multe glasuri acestui instrument, pentru veşnicie”.

Dumitru Fărcaş – un nume de rezonanţă unică într-o Galerie a interpreţilor de muzică populară la Radio România Regional, o rubrică realizată şi prezentată de Gabriela Rusu-Păsărin

Suita din Ţara Moţilor – Sursa: Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune
Hora oilor – Sursa: Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune
Mărunţelul din Groşi – Sursa: Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune
Horea lui Pintea – Sursa: Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune

La mulți ani Radio Reșița!

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 august 2015, 13:20

Radio România Reşiţa întăreşte de 19 ani vocea Societăţii Române de Radiodifuziune în întreg Banatul, dar şi în Valea Timocului, acolo unde românii au nevoie să asculte voci de acasă, crâmpeie de tradiţii şi spiritualitate românească.

Radio România Reşiţa sărbătoreşte 19 ani de la înfiinţare în mijlocul ascultătorilor datorită cărora suntem numărul 1 în Banat, 19 ani în care am crescut şi evoluat împreună.

Vara anului 1995, când la iniţiativa unor tineri entuziaşti lua fiinţă Radio România Reşiţa, a rămas întipărită în memoria tuturor. A urmat o perioadă de muncă şi emoţii până când s-a auzit în eter prima voce, iar la 8 august 1996, Radio România Reşiţa a fost statuat ca post public local al Societăţii Române de Radiodifuziune. Acela a fost punctul de plecare pentru a ceea ce avea să devină “Sunetul Banatului Montan”. Pe atunci frecvenţa era 102,5 MHz, după care în decembrie 2000 a fost schimbată în 105,6 MHz. La începutul anului 2004 Societatea Română de Radiodifuziune a hotărât acordarea titlului de post public regional. În cei 11 ani care au trecut de atunci am ţinut pasul cu tehnologia. Unul dintre cele mai importante momente a fost 1 decembrie 2014, dată de la care Radio România Reşiţa transmite şi în format visual-radio. Din această primăvară, Radio România Reşiţa are un studio în staţiunea Băile Herculane, în hotelul Afrodita.

La ceas aniversar, postul public îşi deschide astăzi porţile pentru cei care doresc să cunoască echipa şi să vadă cum sunt realizate ştirile, emisiunile şi tot ceea ce se aude în eter. Iubitorii mersului pe două roţi sunt invitaţi mâine să pedaleze împreună cu noi. Tura ciclistă are ca scop promovarea mişcării, care înseamnă sănătate, dar şi a naturii, judeţul Caraş-Severin abundând în zone frumoase. Bicicliştii care ne sunt alături la împlinirea a 19 ani pot participa la Festivalul de folk de la Gărâna, unde Radio România Reşiţa este co-organizator. Pe scena din Poiana Lupului vor urca printre alţii Mircea Baniciu şi Narcisa Suciu, iar ziua de duminică va fi dedicată muzicii, dansurilor şi berii germane.

Surprizele nu se opresc aici… Radio România Reşiţa dă startul la distracţie pe ştrandul Atlantic. Soare, muzică, apă sunt doar câteva din ingredientele care vor transforma o zi de sâmbătă într-o zi perfectă alături de Radio România Reşiţa. Vor fi concursuri care mai de care mai distractive şi mai haioase, dar şi multe premii.

De 19 ani împreună! De 19 ani alături de cel mai ascultat post de radio din Banat!

Vreme caldă, în Banat. Prognoza meteo pentru două zile

Publicat de Mihaela Costache, 4 august 2015, 15:20

Astăzi, Meteorologii anunță că vremea va fi călduroasă după-amiaza, pe arii restrânse caniculară la câmpie. După-masa local în zonele joase, indicele ITU poate atinge şi depăşi uşor valoarea de 80 unităţi. Cerul va fi variabil. Izolat, la deal şi munte sunt posibile averse şi descărcări electrice. Vântul va sufla slab la moderat din sector estic.

Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 31 şi 35 de grade, iar cele minime între 13 şi 20 grade, mai ridicate la deal până la 22…23 de grade.

Miercuri, vremea va fi călduroasă, caniculară după-amiaza şi uşor instabilă. Cerul va prezenta înnorări temporare mai ales ziua, când pe arii restrânse vor fi averse şi descărcări electrice. Vântul va sufla în general slab.

Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 31 şi 36 de grade, iar cele minime între 14 şi 22 grade.

Lostriţa – mărul discordiei între Direcţia silvică şi ABA Banat

Publicat de Andrei Cretoiu, 14 iulie 2015, 07:15

Lostrița, un pește pe cale de dispariţie în România, iese din legendă şi urmează să repopuleze apele din zonele de munte ale judeţului Caraş-Severin conform unui proiect iniţiat recent de specialiştii Direcţiei silvice judeţene. Aceştia și-au propus înmulțirea speciei în râurile Cerna şi Nera, spune Traian Roşu, şeful biroului vânătoare şi salmonicultură din cadrul Direcţiei silvice cărăşene. Reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă Banat combat însă înmulţirea lostriţei pe cursul râului Nera. Potrivit directorului Ervin Luci, această specie este un peşte răpitor feroce şi va decima în scurt timp fauna acvatică existentă, distrugând ecosistemul celui mai curat curs de apă din România. Specialiştii ABA Banat spun că această specie poate fi introdusă pe oricare alt curs de apă de munte din Banat, precum Bistra, Cerna şi Timiş. Vă reamintim că, specia se află în pragul dispariţiei din cauza pescuitului excesiv, a braconajului şi a limitării habitatului şi este declarat monument al naturii şi protejat de legile în vigoare

Serial premium marca Rador: rezistenţa anticomunistă

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 decembrie 2014, 15:17

Chiar şi după 25 de ani comunismul rămâne, în multe privinţe, o hartă cu multe pete albe. Într-un serial cu 20 de episoade, Agenţia de presă Rador va reconstitui o faţetă a regimului care a distrus proprietatea privată şi a încercat înlocuirea credinţei în Dumnezeu cu un ateism deşănţat. Războiul purtat împotriva celor care se opuneau a zguduit din temelii şi satele României.

Începând cu 2 decembrie şi până pe 22 decembrie, pe www.rador.ro puteţi citi zilnic mărturii selectate din aproape 200 de interviuri realizate în Maramureş, Dobrogea, Bucovina, Făgăraş, Argeş, Banat, Vrancea, despre oprimarea satelor şi colectivizare, despre lupta împotriva anticomuniştilor refugiaţi în munţii României în anii 1946-1958.

Interviurile – preluate din Arhiva de istorie orală Rador, sunt mărturii directe înregistrate cu ţărani din şapte zone: membri ai grupurilor din munţi ori ţărani care i-au ajutat. Au fost realizate de Colectivul de Istorie Orală al Societăţii Române de Radiodifuziune – Silvia Iliescu, Octavian Silivestru, Mariana Conovici şi Lavinia Ivaşcu, în perioada 1993 – 2001. Concepţia serialului aparţine Silviei Iliescu

Destinaţia zilei: Alegeţi Banatul şi pentru … renumita zupă de cocoş!

Publicat de Stefania Grigore, 9 octombrie 2014, 20:00

Zupa, cum spun bănăţenii, este un element obligatoriu al meselor tradiţionale de duminică. Este galbenă-aurie, datorită păsărilor grase, de curte. Cu găini de la Gostat nu iese cum trebuie, sau măcar dacă ar mai fi Gostatul din trecut, nu Supermarketul de azi. Chiar dacă se fierb mai mult (şi tot ramân greu de consumat ca atare), găinile batrâne fac mai bine zupei decât orataniile tinere din ogradă. Făcută din cocoş, zupa devine un deliciu al duminicilor speciale, iar dacă se organizează o duminică aleasă, mai sofisticată, atunci se impune zupa de fazan.

Ingrediente: un cocoş (sau o găină, depinde ce va prisoseşte în ogradă sau cine face mai multa mizerie/gălăgie), rădăcinoase (morcovi, rădăcina de pătrunjel, păstârnac), 1 ceapă, verdeaţă (patrunjel), sare, piper. Pentru tăieţei aveţi nevoie de puţină faină şi de un ou. Înainte sa vă apucaţi de zupă, preparaţi tăieţeii. Trebuie să fie de casă şi cât mai lungi. La prăvălie sunt gata rupţi şi nu dau aspectul originar, plus că se dezintegrează imediat şi tulbură compoziţia.

Cocoşul se cinătuieşte (cum ar zic bunicile de la ţară), adică se taie în bucăţi potrivite. Dacă există condiţii pentru a fierbe orătania întreagă, reţeta originală aşa este. Se spală bine şi se pune la fiert alături de legumele curăţate şi o lingură de sare. Pe tot parcursul fierberii se lasă focul cât mai mic, chiar dacă sunteţi tentaţi să grăbiţi mâncarea pentru că va e foame sau vin musafirii. Abţineti-va! Trageţi de timp! Cu cât va fierbe mai mult, în timp şi clocote mici, cu atât supa va fi mai limpede şi mai gustoasă. Şi în permanenţă staţi cu lingura în ea, să luaţi spuma, ca să obtineţi o zeamă cât mai limpede şi curată.
Carnea şi zeama se pun la loc în oală (ar fi grozav să o spalaţi şi să o clătiţi bine) şi se întorc pe foc. Se adaugă tăieţeii, legumele tăiate (unii peferă să renunţe la legume, sau, dacă le pun, le scot imediat după ce consideră că au dat gust nobil fierturii) şi, eventual, verdeaţa. Dacă puneţi mănunchiul de frunze, puteţi, de asemenea, să le scoateţi pe parcurs. Frunze de pătrunjel se pot adăuga şi ulterior zupei, direct de pe o farfurioară aşezată la colţul mesei. Conferă o pospeţime grozavă! Poftă bună!

Această prezentare necesită JavaScript.

Această prezentare necesită JavaScript.

Comuna cărăşeană Ciudanoviţa nu își găsește medic de familie!

Publicat de Andrei Cretoiu, 1 iulie 2014, 14:02

Problemele din comuna cărăşeană Ciudanoviţa, în ceea ce priveşte asistenţa medicală,  nu au fost nici acum rezolvate. Deşi primăria a investit zeci de mii de lei pentru a transforma un apartament într-un cabinet, niciun medic de familie nu este interesat să profeseze în această zonă. Postul a fost scos la concurs în urmă cu câteva luni însă numărul mic de locuitori şi salariul neatractiv sunt principalele motive pentru care medicii refuză să vină în acest colţ al Banatului. Astfel, bolnavilor nu le rămâne decât să se deplaseze la cabinetele din Oraviţa sau Moldova Nouă.

Timp de trei zile, în capitala Banatului montan, au avut loc două evenimente de marcă

Publicat de Andrei Cretoiu, 30 iunie 2014, 09:52

Timp de trei zile, în capitala Banatului montan, la Reşiţa, au avut loc două evenimente de marcă; este vorba de Zilele oraşului şi tradiţionala Rugă Bănăţeană, care au întrunit alături nume de excepţie ale muzicii populare, uşoare şi internaţionale, dar şi sportivi de seamă şi olimpici merituoşi. Hardy Cvoica, de la Radio România Reşiţa, a urmărit desfăşurarea acţiunilor şi consemnează:

Hardy Cvoica – Radio România Reşiţa – 105,6 FM