Dacă euro va dispărea, Europa se va prăbuşi

Publicat de Camelia Teodosiu, 20 iunie 2019, 10:10

Bruxelles-ul nu încetează să fie pentru Statele Unite altceva decât o mașină de funcţionari care nu au nimic de spus în procesul de devenire a noii ordini mondiale a secolului XXI. Totul se reduce la euro. Şi Europa nu se confruntă cu cele mai bune momente ale sale.

La mijlocul anului 2010, cancelarul Angela Merkel a spus că „dacă euro se prăbușește, ideea Uniunii Europene va dispărea”. Pentru Merkel, ca și pentru alți demnitari, Europa este un concept economic departe de postulatele așa-numitelor „părinţi ai Europei”, al căror proiect a susținut ideea unei comunități supranaționale fără diviziuni sau lupte sângeroase. Pentru asta, a fost necesar să se mențină principiile solide de solidaritate, libertate și înțelegere între diferitele popoare care au format-o, care doreau să o realizeze cu ajutorul fondurilor structurale pentru a ajuta țările cu probleme.

Deși Churchill a fost primul care a vorbit despre Statele Unite ale Europei, Schuman a promovat viziunea unei Europe unite politic, dar bazată pe responsabilitatea membrilor săi și creând un spațiu de solidaritate comună numit „sufletul Europei”. O idee mai avansată decât acordurile simple bazate pe o economie comună. În realitate, cu dificultățile sale, s-a sugerat revenirea la rădăcinile civilizației iudeo-creștine care sunt ascunse în realitatea europeană.

Totuși, astăzi, totul se reduce la euro. Iar Europa nu trăiește cele mai bune momente ale sale. Departe de a fi esențială în conflictul global care este organizat de Statele Unite și China, UE nu are nimic de spus şi cu nimic de contribuit. Chiar și noua administrație americană, împreună cu președintele ei, ignoră rolul Uniunii Europene și se prezintă la Londra pentru a susţine Brexitul. Bruxelles-ul nu încetează să fie pentru Statele Unite altceva decât o mașină de funcţionari care nu au nimic de spus în procesul de devenire a noii ordini mondiale a secolului XXI, al cărei scenariu, pe lângă faptul că va fi globală, se va manifesta cu toată cruzimea sa în Oceanul Indian și în Pacific; adică între Asia de Sud-Est și geopolitica permanentului „arc de criză” al Orientului Mijlociu, cu Iranul și Rusia ocupând spațiile pe care pot sau le vor putea permite.

O nouă criză vine asupra euro din zona Italiei, al cărei guvern ignoră recomandările sau „cererile” care vin de la Comisia Europeană pentru a-și echilibra conturile publice. O situație care vorbeşte despre validitatea precară a acordurilor de la Maastricht. Crede cineva că Comisia ar impune sancțiuni Italiei pentru neîndeplinirea postulatelor sale? Dacă da, ar trebui să facă același lucru și cu Franța, pentru a da un exemplu. Și dacă, în cele din urmă, se va decide impunerea de sancțiuni, crede cineva că Italia şi le va asuma? Provocarea dintre Comisie și principalele țări europene, în acest caz Italia, este lansată. Totuşi, Banca Centrală Europeană (BCE), care acționează în afara Comisiei, ar putea lua alte decizii, cum ar fi lansarea unui program de achiziții al Trezoreriei italiene, deși acestea ar trebui aprobate în cadrul Mecanismului European de Stabilitate (MES). O situație care ar putea deschide o confruntare între Germania și Franța împotriva Italiei. În orice caz, fie că un astfel de ajutor ar fi fost aprobat sau respins, Uniunea Europeană și euro ar intra într-o criză gravă. De aici şi vocile din Italia care, ca o amenințare, cer revenirea la liră și ieşirea din moneda unică. O criză latentă de mare amploare care, aparent, nu preocupă pe nimeni şi nici Spania.

Se pare că Europa este configurată altfel decât am văzut în ultimele decenii. Cu solidaritatea pierdută, fără „seva” despre care vorbea Schuman, apare posibilitatea reală ca țările de bază (Germania și Olanda, în special) să o apuce într-o altă direcție, lăsând riveranele la Marea Mediterană să meargă pe drumul lor. O Europă, nu cu două viteze, ci, poate, cu trei sau patru. Cu Regatul Unit în afara proiectului european, alături de Statele Unite sau, probabil, de China, cu germanii și olandezii obosiți să îi susțină pe cei care trăiesc în sud, iar cu Estul mai aproape de germani decât de noi, apare îndoiala rezonabilă că Europa, încetul cu încetul, se separă de ceea ce era un proiect comun. În acest caz, moneda euro ar fi redusă pentru a reveni la o uniune pierdută. O situație care ar putea duce la realitatea uimitoare de a vedea apărând din nou guldenul olandez, marca germană sau lira italiană, ca şi lira sterlină, configurând un nou spațiu monetar fără atașamentul față de o Europă unită dincolo de un comerț intern care ar slăbi țările cele mai îndatorate. Și aici, în acest nou scenariu, vor apărea toate slăbiciunile Spaniei, care ar intra într-o criză fără precedent, iar colapsul economic ar duce la prăbușirea ei ca țară. Sperăm că toate acestea nu se vor întâmpla, deși la orizont se pare că se zăreşte un stol lebede negre…

Articol de Eduardo Olier

Este de asteptat ca redresarea zonei euro sa continue intr-un ritm moderat

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 septembrie 2016, 10:30

Este de asteptat ca redresarea zonei euro sa continue intr-un ritm moderat si constant dar mai redus decat se estima in iunie, a afirmat Mario Draghi.

“Conform prognozei din septembrie a Bancii Central Europene se asteapta o crestere anuala reala a Produsului Intern Brut de 1,7 la suta anul acesta si de 1,6 la suta in fiecare din urmatorii 2 ani. Inflatia anuala este estimata la o,2 la suta anul acesta si va creste la 1,2 la suta in 2o17.”

Seful Bancii Central Europene remarca totusi latura pozitiva a situatiei- faptul ca economia zonei euro si-a revenit cu rapiditate in contextul incertitudinilor globale si politice care au urmat referendumului prin care cetatenii britanici au ales sa paraseasca Uniunea Europeana.

Impactul initial s-a consumat in primele zile dupa Brexit cand pietele financiare au reactionat iar pretul actiunilor a scazut dar intre timp cotatiile au revenit. Totusi, consecintele asupra perspectivei economice depind de evolutia si rezultatul negocierilor viitoare.

Indiferent ce fel de relatii vor aparea intre Uniunea Europeana si Marea Britanie este extrem de important ca principiile pietei unice sa fie respectate, a mai spus Mario Draghi.

Presedintele Bancii Central Europene a subliniat inca o data ca libertatea circulatiei fortei de munca, a capitalurilor, bunurilor si serviciilor nu poate fi fragmentata.

Banca Centrală Europeană a redus estimările privind creşterea economică

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 septembrie 2015, 09:15

Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene a decis ca rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la creditare şi la depozit să rămână nemodificate.

Banca Centrală Europeană a redus estimările privind creşterea economică şi rata inflaţiei în zona euro, iar preşedintele Mario Draghi, a avertizat că inflaţia în zona euro ar putea coborî, temporar, în zona negativă, în cursul următoarelor luni.

De asemenea, BCE a decis să lase nemodificată dobânda de bază la nivelul minim record de 0,05%, precizând că şansele ratării ţintei de inflaţie pe termen mediu au crescut ca urmare a scăderii preţului petrolului, încetinirii creşterii economiei chineze şi a altor pieţe emergente, precum şi a aprecierii monedei euro.

Riscurile la adresa perspectivelor de creştere a preţurilor au apărut recent a subliniat Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale:

“Politica monetară este axată pe menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, iar acest lucru contribuie la susţinerea activităţii economice. Cu toate acestea, în scopul de a culege toate beneficiile de la măsurile noastre de politică monetară, şi alte domenii de politică trebuie să contribuie în mod decisiv.”

Pentru a stimula creşterea economiei zonei euro şi a evita pericolul deflaţiei, BCE a început în luna martie să achiziţioneze lunar obligaţiuni suverane ale statelor din zona euro şi bonduri corporatiste de până la 60 de miliarde de euro. Liderii BCE intenţionează să deruleze acest program până în luna septembrie 2016 sau până când rata anuală a inflaţiei va reveni în apropierea obiectivului ţintă de 2%.

Grecia şi creditorii internaţionali au ajuns la un acord tehnic

Publicat de Andrei Cretoiu, 12 august 2015, 10:10

Grecia şi creditorii internaţionali au ajuns la un acord tehnic, privind cel de-al treilea pachet de salvare, în valoare de 85 de miliarde de euro

„Instituţiile şi autorităţile greceşti au ajuns la un acord la nivel tehnic, dar discuţiile continuă pentru punerea la punct a detaliilor. Pasul următor este acordul politic, care trebuie încheiat”, a afirmat purtatorul de cuvânt al CE Annika Breidthardt. Oficialii eleni anunţaseră la Atena, după 23 de ore de negocieri, că cele doua părţi au ajuns la un acord privind un împrumut de 85 de miliarde de euro, deşi rămân de rezolvat câteva „probleme minore”.

Oficiali greci au declarat că se aşteaptă ca acordul să fie ratificat de către Parlament astazi şi să fie aprobat de către miniştrii Finanţelor din zona euro vineri. Acest lucru ar ajuta la acordarea unei prime tranşe până pe 20 august, când este scandentă o rată în valoare de 3,2 miliarde de euro către Banca Centrală Europeană (BCE).

În timpul negocierilor din noaptea de luni spre marţi, părţile au convenit asupra obiectivelor fiscale finale care ar trebui să guverneze efortul de salvare, vizând un excedent bugetar primar – care exclude plata unor dobanzi – începând din 2016.

Unul din subiectele sensibile îl reprezintă modul în care se va realiza recapitalizarea băncilor elene şi cum va fi gestionată problema creditelor neperformante.

Autorităţile de la Atena vor să înfiinţeze o bancă de rebuturi (bad bank) pentru a rezolva problema, în timp ce creditorii internaţionali cer vânzarea lor către fondurile specializate.

Banca Centrală Europeană susţine şi subsidiarele băncilor greceşti din România şi Bulgaria

Publicat de Mihaela Costache, 17 iulie 2015, 09:15

Banca Centrală Europeană (BCE) a creat linii secrete de finanţare, constând în facilităţi de credit bilaterale, către România şi Bulgaria, în cadrul eforturilor de a convinge băncile centrale să nu oprească susţinerea subsidiarelor băncilor din Grecia, potrivit Financial Times.

Informaţia referitoare la acest sprijin pentru subsidiarele băncilor elene a apărut în condiţiile în care Banca Centrală Europeană a decis joi să extindă finanţarea de urgenţă a băncilor din Grecia cu 900 de milioane de euro, la aproape 90 de miliarde de euro.

Băncile elene Piraeus Bank, National Bank of Greece, Eurobank şi Alpha Bank deţin active substanţiale în Europa de Est. Băncile elene deţin aproximativ 12% din activele bancare din România (prin Piraeus Bank, Banca Românească, Bancpost şi Alpha Bank) şi peste o cincime în Bulgaria.

Dacă aceste active ar fi trecute sub controlul băncilor centrale naţionale, băncile mamă ar fi afectate imediat, ceea ce ar putea da o lovitură finală sistemului financiar elen.

„Există temerea că dacă cineva va acţiona primul, toată lumea va urma exemplul”, a spus o persoană apropiată situaţiei.

Sursa a spus că BCE a creat aranjamente speciale swap, sau linii bilaterale de creditare cu România şi Bulgaria, pentru a le asigura că băncile elene vor beneficia de finanţare pe perioada crizei.

Linii swap similare, prin care băncile centrale se pot împrumuta de la BCE pentru a reîmprumuta bani pe piaţa locală, au fost utilizate în perioada crizei financiare din zona euro, dar au fost anunţate public.

Reprezentanţii Băncii Naţionale a României au refuzat să comenteze în legătură cu noua linie de finanţare, dar au spus că băncile elene din România sunt solide şi că acestea pot refuza să permită acţionarilor să retragă depozite. De asemenea, aceste bănci pot atrage lichidităţi de la BNR, dacă situaţia se va înrăutăţi.Oflicialii BCE şi ai Băncii Naţionale din Bulgaria au refuzat la rândul lor să comenteze.

BCE monitorizează situaţia prim teleconferinţe zilnice cu toate ţările unde băncile elene desfăşoară operaţiuni, între acestea aflându-se şi Albania, Macedonia şi Serbia.

Sursa Radio Constanta

Liderii din zona euro au decis să ofere Greciei un al treilea împrumut

Publicat de Andrei Cretoiu, 14 iulie 2015, 10:20

Liderii din zona euro au decis să ofere Greciei un al treilea împrumut, în urma summit-ului maraton, care a avut loc la Bruxelles.

Acordul pentru salvarea Greciei, convenit la summit-ul zonei euro, obligă Grecia să aprobe și să aplice, într-un timp record, reforme vitale pe care le-a tot amânat de-a lungul vremii și să accepte mai multă supraveghere din partea creditorilor internaționali.

“Încrederea a fost o problemă-cheie, dar, de asemenea, am lucrat din greu la o serie de măsuri în ceea ce privește reforma, situația fiscală, problemele legate de datorii și necesitățile de finanțare. Am fost de acord în majoritatea cazurilor și am analizat efortul suplimentar pe toate părțile astfel încât Grecia să revină înapoi pe pistă“,

a declarat președintele Eurogrupului, Jeroen Deisalblum care a fost reales în aceasta funcție.

Pierre Moscovici, comisarul european pentru Afaceri economice și financiare, Impozitare și vamală, a declarat că este încântat că va lucra împreună cu președintele Eurogrup încă doi ani și jumătate:

“Este o recunoaștere a muncii, precise, liniștite, inteligente și extrem de eficiente, depuse în special în ultimele luni în acordul cu Grecia și cred că acest acord se datorează mult Eurogrupului și președintelui său.”

Guvernul de la Atena trebuie să decidă asupra schimbărilor legislative urgente, iar după ce acestea vor fi realizate, guvernele statelor din zona euro vor putea mandata instituțiile – Comisia Europeana, Banca Centrala Europeana și Mecanismul Economic Social – să negocieze cu Grecia un nou memorandum de înțelegere, care să grupeze condițiile unui al treilea program de asistență financiară.

Un împrumut de pânã la 86 miliarde de euro va fi disponibil pentru Grecia in urmatorii trei ani.

Astăzi are loc reuniunea miniștrilor de finanțe din toate cele 28 de state membre, iar pe agendă figurează și situația din Grecia.

Preţul aurului, în scădere, după anunţarea acordului cu Grecia

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 iulie 2015, 19:30

Cotaţia aurului a scăzut, luni, cu aproape un procent, iar dolarul s-a apreciat în raport cu moneda euro, după ce liderii zonei euro au ajuns la un acord în privinţa Greciei, la care se adaugă semnalele potrivit cărora Rezerva Federală americană este pe cale să majoreze dobânda de referinţă în acest an, transmite Reuters.

Pe piaţa spot din Londra, în jurul orei 9:54 GMT, uncia de aur era cotată la 1.155,54 dolari, cu 0,7% sub valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente. De asemenea, pe piaţa din SUA, uncia de aur cu livrare în luna august a scăzut cu 0,3%, până la 1.154 dolari.

În mod tradiţional, aurul este considerat ca o investiţie alternativă în perioade de incertitudine financiară şi economică. Cu toate acestea, criza din Grecia nu a dus la o creştere a achiziţiilor de aur, motivul fiind nivelul robust al dolarului american şi perspectiva unei majorări de dobândă de către Banca centrală a SUA, care ar creşte costurile pentru cei care deţin aur.

‘Aurul este în continuare influenţat de situaţia dobânzii de referinţă din SUA. Suntem la un nivel de 50/50 pentru o majorare de dobândă în luna septembrie şi o alta în decembrie şi acesta este o parte din motivul pentru care ne aşteptăm ca aurul să scadă spre 1.100 de dolari uncia în trimestrul patru’, a declarat analistul Deutsche Bank, Michael Lewis.

Preşedintele Rezervei Federale a SUA, Janet Yellen, a sugerat, vineri, că Banca centrală a SUA este pe cale să majoreze dobânda de politică monetară în cursul acestui an.

Zi decisiva astazi pentru viitorul Greciei dar si al zonei euro

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 iunie 2015, 10:15

Reuniunea sefilor de stat si de guvern din zona euro este programata diseara dar va fi precedata in cursul diminetii de o intrevedere intre premierul grec, Alexis Tsipras si reprezentantii Consiliului european, Comisiei europene, Eurogrupului, Fondului Monetar International si Bancii Central Europene.

In lipsa unei intelegeri pana la finalul acestei luni Grecia risca sa nu poata plati Fondului Monetar o transa de 1 miliard si jumatate de euro.

Din aceasta perspectiva summitul extraordinar de diseara este considerat a fi unul crucial pentru apropierea pozitiilor dintre guvernul elen si creditorii sai internationali.

Dealtfel si presedintele Consiliului european, Donald Tusk, cel care a convocat reuniunea, a fost categoric in ultima sa declaratie cand a avertizat ca Grecia trebuie sa aleaga intre a accepta oferta de continuare a sprijinului financiar sau sa se indrepte catre intrarea in incapacitate de plata.

“Situatia Greciei devine critica. 4 luni de negocieri nu au dus la compromisul necesar. Scopul summitului este de a ne asigura ca am inteles cu totii pozitiile celuilalt si consecintele deciziilor noastre. Summitul nu va fi punctul final, nu se vor negocia detalii tehnice, asta este treaba ministrilor de finante.”

Pierre Moscovici a prezentat la Bruxelles previziunile economice de primăvară pentru statele membre

Publicat de Andrei Cretoiu, 6 mai 2015, 09:45

Pierre Moscovici, Comisarul european pentru afaceri economice şi monetare a prezentat, ieri,la Bruxelles previziunile economice de primăvară pentru cele 28 de state membre. El a afirmat că este „Cea mai însorită primăvară, după mulţi ani, pentru economia UE”.

Economiile europene beneficiază de sprijinul simultan al multor factori. Preţurile petrolului se menţin destul de scăzute, creşterea economică mondială este stabilă, moneda euro a continuat să se deprecieze, iar politicile economice din UE sunt favorabile.

Din punct de vedere monetar, relaxarea cantitativă aplicată de Banca Centrala Europeană are un impact însemnat asupra pieţelor financiare, contribuind la rate mai mici ale dobânzilor şi la crearea unor aşteptări de ameliorare a condiţiilor de creditare. Întrucât în UE orientarea fiscala globală este în general neutră – nepresupunând nici înăsprire, nici relaxare – politica fiscală sprijină, la rândul său, creşterea economică. În timp, ar trebui să dea rezultate, de asemenea, continuarea reformelor structurale şi a Planului de investiţii pentru Europa.

Drept urmare, este de aşteptat ca PIB-ul real să crească în 2015 cu 1,8 % în UE şi cu 1,5 % în zona euro, cu puţin mai mult decât s-a preconizat în urmă cu trei luni. Pentru 2016, Comisia preconizează o creştere de 2,1 % în UE şi de 1,9 % în zona euro.

Cererea internă este principalul factor care contribuie la majorarea PIB-ului, fiind de aşteptat ca anul acesta consumul privat să se intensifice, iar anul viitor să aibă loc o relansare a investiţiilor.

De la debutul crizei și acest lucru este o veste foarte importantă, povara datoriei este, de asemenea, în scădere. Ponderea datoriei în PIB se estimează a fi atins punctul culminant în 2014, la 89% în UE și 94% în zona euro. Este de așteptat să scadă în acest an și chiar mai mult anul viitor.

Yanis Varoufakis, intrevedere cu comisarul european Pierre Moscovici

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 mai 2015, 10:00 / actualizat: 6 mai 2015, 9:34

Ministrul grec de externe, Yanis Varoufakis va merge la Bruxelles pentru o intrevedere cu comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici iar o alta delegatie elena se va deplasa la Frankfurt pentru a se întalni cu presedintele Bancii Centrale Europene, Mario Draghi.

Potrivit unor surse de la Bruxelles se pare ca Grecia si creditorii sai europeni au facut progrese in cadrul negocierilor derulate pe parcursul weekend-ului si exista semne încurajatoare referitor la reformele pe care Atena trebuie sa le puna in practica.

Grecia risca sa ramana fara finantare daca cele 2 parti nu vor ajunge la o întelegere asupra listei de reforme pe care Atena trebuie sa le adopte, cele mai sensibile subiecte fiind legate de pensii si de piata muncii.

Pe 12 mai, Grecia trebuie sa achite Fondului monetar international 75o de milioane de euro pentru a obtine deblocarea ultimei transe de 7,2 miliarde de euro din creditul pentru salvarea de la faliment.

Deznodamantul este asteptat cu o zi mai inainte, pe 11 mai cu ocazia reuniunii ministrilor de finante din zona euro, fapt confirmat si de purtatorul de cuvant al comisiei europene, Margaritis Schinas.

“Pot sa confirm ca grupul de la Bruxelles a lucrat pe parcursul weekend-ului si continua sa lucreze.. discutiile au fost constructive dar mai sunt inca multe de facut. Urmatoarea oportunitate pentru ca ministrii de finante sa ajunga la un acord va fi reuniunea Eurogrupului, pe 11 mai”(schinas)

La începutul lunii februarie a fost prezentat raportul privind previziunile economice de iarnă

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 februarie 2015, 07:45

La începutul lunii februarie, la Bruxelles, a fost prezentat presei din capitala europeană raportul privind previziunile economice de iarnă cu trimiteri la performanțele viitoare ale statelor membre, dar și cele ale Uniunii Europene în ansamblu. Cu detalii, Horia Daraban de la Radio România Iași.

În prezentarea sa, dar și prin răspunsurile la întrebările venite din partea jurnaliștilor, comisarul european pentru afaceri economice şi financiare, Pierre Moscovici, a conturat elementele economice definitorii ale Europei pentru următoarea perioadă. Ele sunt legate de creștere statele, de influențe limitate când se vorbește de evenimentele economice globale, cum este scăderea prețului țițeiului. Pierre Moscovici.

Revenirea treptată pe care am anticipat-o pentru Europa în 2014 a fost confirmată. Cu toate acestea, mai multe evenimente au intervenit și au dus la revizuirea ușor în sus a prognozelor noastre. Prețurile la petrol au scăzut brusc, euro s-a depreciat semnificativ, Banca Centrală Europeană a anunțat punerea în aplicare a unui nou program de a cumpărare de obligațiuni de stat, pentru a lupta împotriva inflației prea mici. Acești factori ar trebui să permită revenirea creșterii în UE și în zona euro în 2015 și 2016. Reducerea efectelor crizei, semnele de ameliorare pe piața forței de muncă, reformele structurale încep să dea roade, sunt toate elemente care vor consolida redresarea economică.

În procente, la nivelul Uniunii Europene, se estimează că, pentru prima dată după 2007, toate statele membre ar urma să înregistreze creştere economică în acest an, aceasta urmând să se accelereze în 2016. Pentru 2015, creşterea economică a UE şi a zonei euro este prognozată la 1,7%, respectiv 1,3%, urmând ca în 2016 să avanseze până la 2,1%, respectiv 1,9%. Un alt punct al prezentării a fost legat de sistemul bancar. Din nou, Pierre Moscovici

Revenirea sectorului bancar european și recuperarea consolidată sunt reflectate în condițiile de pe piață financiare, care s-au îmbunătățit și mai mult din toamna trecută. Împrumuturile bancare acordate sectorului privat continuă să fie slabe în zona euro, dar cu semne notabile de recuperare. Băncile apar acum într-o poziție mai bună pentru a sprijini creditarea, dar un nivel ridicat de credite neperformante rămâne o provocare în unele state membre. Relaxarea în continuare a standardelor de creditare și creșterea cererii de credite sugerează că, în 2015, creșterea creditării pentru corporațiile nefinanciare poate transforma pozitiv situația.

Legat de România, Comisia Europeană şi-a îmbunătăţit estimările privind creşterea economică în 2015 până la 2,7%, faţă de avansul de 2,4% pe care îl preconiza în luna noiembrie. De asemenea, consumul privat este aşteptat să rămână robust, pe măsură ce creşterea salariilor, inflaţia scăzută, scăderea dobânzilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de pe piaţa muncii sunt factori care susţin puterea de cumpărare a gospodăriilor, se mai arată în raportul Comisiei Europene.

Banca Centrală Europeană a anunţat că va injecta în economie 60 de miliarde de euro pe lună, în programul de salvare a Europei

Publicat de Monica Slavici, 27 ianuarie 2015, 09:35

Conducerea băncii se aşteaptă ca această măsură să fie foarte eficientă şi să aibă un impact direct asupra inflaţiei. Cu detalii Dana Sterghiuli de la Radio Constanţa, în rubrica Local- Regional- European, EuranetPlus.

Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene a anunţat ieri un program extins de achiziţionare de active

Publicat de Monica Slavici, 23 ianuarie 2015, 09:15

Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, spune că un plan de achiziţie masivă de obligaţiuni guvernamentale este necesar pentru a revigora economiile din zona euro.

El a afirmat că politica de relaxare cantitativă, care implică tipărirea de bani, este necesară pentru a evita intrarea ţărilor zonei euro, într-o spirală a deflaţiei prin încurajarea cheltuielilor consumatorilor şi companiilor.
Miliarde de euro vor fi cheltuite lunar pentru a cumpăra obligaţiuni de stat, timp de cel puţin 19 luni, potrivit lui Mario Draghi:
Decizia de politică monetară de astăzi, pe achiziții de active suplimentare a fost luată pentru a contracara două evoluții nefavorabile. În primul rând, dinamica inflației a continuat să fie mai slabă decât se aștepta. În timp ce scăderea bruscă a prețurilor la petrol în ultimele luni rămâne factorul dominant de conducere inflația globală actuală, potențialul pentru efectele secundare asupra salariilor și de stabilire a prețurilor a crescut.

Achiziţiile lunare cumulate se vor ridica la 60 de miliarde EUR. Se intenţionează efectuarea acestora cel puţin până în luna septembrie 2016
După anunţarea detaliilor planului, bursele europene au crescut, iar euro s-a depreciat.
Analiştii afirmă că noile măsuri ale Băncii Centrale Europene vor avea un efect pozitiv pentru programul de împrumut al României pe pieţele internaţionale.

Banca Centrală Europeană a preluat supravegherea celor mai mari bănci din zona euro

Publicat de Monica Slavici, 4 noiembrie 2014, 10:27

Banca Centrală Europeană devine primul stâlp de rezistenţă al Uniunii Bancare, preluând supravegherea celor mai mari bănci din zona euro.
Mai multe informatii in rubrica Instantaneu European realizata de Cristina Ion de la Bucuresti FM.