Potrivit acesteia, Banca Europeană de Investiţii va oferi un împrumut de 7 milioane şi jumătate de euro companiei GreenFiber International pentru a finanţa un proiect în domeniul reciclării şi economiei circulare.
Acţiunea are sprijinul Fondului European pentru Investiţii Strategice, care este componenta principală a Planului de investiţii pentru Europa, aşa-numitul Plan Juncker.
Proiectul va sprijini crearea a 280 locuri de muncă şi va mări volumul de deşeuri colectate şi procesate cu peste 50.000 de tone pe an.
De asemenea, în cadrul Iniţiativei pentru IMM-urile din România, Fondul European de Investiţii va semna trei noi acorduri cu BRD-Groupe Société Générale, ING şi Libra Internet Bank, care vor facilita accesul la finanţare pentru aproximativ 300 de IMM-uri şi companii de tip start-up, interesate să îşi dezvolte afacerile.
Următorii paşi înspre construirea spitalelor regionale de urgenţă de la Cluj-Napoca, Iaşi şi Craiova au fost stabiliţi miercuri, 6 septembrie, de comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, şi ministrul sănătăţii, Florian Bodog.
Unităţile spitaliceşti urmează să fie realizate cu expertiza Băncii Europene de Investiţii şi a Băncii Mondiale, avându-se în vedere finalizarea studiului de fezabilitate până în martie 2018 şi depunerea proiectelor până în luna aprilie a aceluiaşi an.
În acelaşi timp, sunt vizate investiţii în centre comunitare integrate, unităţi ambulatorii, de primiri urgenţe şi telemedicină.
15 milioane de euro reprezintă suma pe care Banca Europeană de Investiții a împrumutat-o unei companii din România care se ocupă cu finanțarea proiectelor din agricultură. Beneficiarii acestor bani sunt IMM-urile care implementează în această zonă planuri de mici dimensiuni.
Împrumutul reprezintă primul acord încheiat de țara noastră în cadrul Fondului european pentru investiții strategice, pilonul central al Planului de investiții pentru Europa.
Lansat de Comisia Juncker cu scopul de a stimula investițiile, acesta urmărește mobilizarea a cel puțin 315 miliarde de euro în investiții private și publice în decurs de trei ani.
Importanța programului a fost amintită recent chiar de inițiator, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker:
Fondul european pentru investiții strategice a început să producă schimbări structurale. Până acum, investițiile europene erau dominate de un număr mic de proiecte mari și scumpe. Astăzi începem să vedem mai multe proiecte locale, mai mici și mai diverse … Fondul nostru investește în afaceri mici pentru că acestea creează noi locuri de muncă. Planul de investiții este o parte vitală a strategiei noastre de creare de locuri de muncă și dezvoltare.
Ideea a fost exprimată și de comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală Phil Hogan care a spus, referindu-se la acordul cu România, citez: „Anunțul făcut de BEI, de a furniza finanțarea de tip capital de stat pentru IMM-urile românești din agricultură, oferă un binevenit impuls investițiilor, creării de locuri de muncă și creșterii economice în zonele rurale. Acest proiect ar trebui să funcționeze drept model de bază pentru cele similare, în așteptare, în întreaga Europă rurală”, am încheiat citatul.
Agricover Credit IFN, compania ce a primit împrumutul de 15 milioane de euro, este, în prezent, singura instituție financiară din România care finanțează exclusiv agricultorii și proiectele din acest domeniu.
Zeci de proiecte europene au beneficiat de aproximativ 100 de miliarde de euro in aceasta perioadă.
Noile proiecte din inițiativa Planul de investiții pentru Europa sunt în domenii strategice precum cercetarea și dezvoltarea, eficiența energetică și tehnologiile digitale, ele desfășurându-se în prezent în 26 de state membre.
Banca Europeană de Investiții a aprobat opt noi proiecte, cu o finanțare totală de 9,3 miliarde de euro.
Numărul total al proiectelor sprijinite prin Fondul european pentru investiții strategice ajunge astfel la 64.
La mai puțin de un an de la lansarea Planului de investiții pentru Europa, acesta a generat deja investiții de peste 100 de miliarde de euro în întreaga Uniune Europeană.
Este vorba despre o treime din investițiile totale prevăzute, în valoare totală de 315 miliarde de Euro, pentru o perioadă de trei ani.
Noile proiecte din inițiativa Planul de investiții pentru Europa sunt în domenii strategice precum cercetarea și dezvoltarea, eficiența energetică și tehnologiile digitale, ele desfășurându-se în prezent în 26 de state membre.
Se pune accent pe sprijinirea acelor investiții care răspund nevoilor pe termen lung ale economiei și care sporesc competitivitatea dar si celor care ameliorează capacitatea de producție și infrastructura Europei, cu un accent special pe construirea unei piețe unice mai interconectate.
Asta în condiţiile în care din cauza crizei economice și financiare mondiale, nivelul investițiilor a scăzut în UE.
De aceea sunt necesare eforturi colective și coordonate la nivel european pentru a inversa această tendință descendentă și a relansa economia în toate statele membre, sustin oficialii europeni.
Potrivit acestora, sunt disponibile fonduri suficiente, însă acestea trebuie să fie mobilizate peste tot în UE pentru a stimula investițiile.
La optsprezece luni de la lansarea Planului de investiții pentru Europa și la un an de la instituirea Fondului european pentru investiții strategice, Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că acestea functioneză bine în pofida așteptărilor celor mai pesimiști.
Acesta a mai precizat că fondul european pentru investiții strategice creează locuri de muncă și stimulează investițiile în economia reală în fiecare zi și de aceea a propus prelungirea lui după 2018.
s-a lansat oficial un alt element al planului de investiții, Portalul european pentru proiecte de investiții (PEPI), o platformă online care reunește promotori europeni de proiecte și investitori din UE și din afara ei.
Portalul va spori vizibilitatea proiectelor din întreaga Europă în care merită investit. Solicitarea de creare a unei astfel de platforme a venit din partea investitorilor, iar Comisia a dat curs acestei solicitări.
Jyrki Katainen, vicepreședintele responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate a declarat că Planul de investiţii funcționează bine dar că este nevoie de a îmbunătăți calitatea acestor servicii ..
„Noi planificam sa utilizam modelul fondului pentru investitii strategice pentru a îmbunătăți investițiile în țările terțe.
Avem în vedere stabilirea planului de investiții externe în scopul utilizării uşor mod diferit al ajutorului nostru actual de dezvoltare si de a-l extinde pentru promovarea investițiilor private în aceste țările.
Acest lucru ar putea fi un instrument suplimentar pentru a stabiliza situația în țările vulnerabile.”
Fondul european pentru investiții strategice este elementul central al Planului de investiții al Comisiei. Gestionat de Grupul BEI, fondul este pe cale să își atingă obiectivul de a mobiliza investiții suplimentare în economia reală de cel puțin 315 miliarde EUR până la jumătatea anului 2018.
Societatea industrială va utiliza finanţarea pentru cercetarea, dezvoltarea şi stabilirea de noi linii de produse din industria prelucrătoare.
Planul de investiţii pentru Europa se concentrează pe înlăturarea obstacolelor din calea resurselor acordate, oferind vizibilitate şi asistenţă tehnică pentru proiecte dar şi utilizarea inteligentă a resurselor financiare.
Vicepreşedintele Comisiei Europene Jyrki Katainen, aflat în vizită la Atena, pentru a marca aprobarea primului proiect în Grecia din Planul de investiţii pentru Europa s-a întâlnit cu investitori, reprezentanţi ai întreprinderilor mici şi mijlocii, a prezentat în Parlamentul naţional cei trei piloni ai planului de investiţii şi a discutat despre modul în care Grecia poate beneficia de Fondul European pentru Investiţii Strategice cu primul-ministru Alexis Tsipras.
Vicepreşedintele Jyrki Katainen, responsabil pentru locuri de muncă, creştere economică, investiţii şi competitivitate, a precizat: “Ar trebui să ne uităm cum ar fi posibil să se utilizeze Fondul European de Investiţii Strategice pentru întreprinderile mici și mijlocii şi finanţarea acestora, aici, în Grecia, deoarece ar fi cel mai rapid mod de a stimula investiţiile şi de a crea locuri de muncă. Desigur că totul depinde de cerere. EFSI nu poate compensa măsurile pe care guvernul trebuie să le facă în vederea îmbunătăţirii încrederii şi a competitivitaţii. Dar eu sunt sigur că există oportunităţi, astfel încât Grecia să investească în viitor.”
Banca Europeană de Investiţii a aprobat primul proiect al planului de investiţii în Grecia. Proiectul va pune un accent puternic pe cercetare şi inovare – cercetarea şi dezvoltarea fiind domeniile în care se va vedea că Planul de investiţii face o reală diferenţă.
Societatea industrială va utiliza finanțarea pentru cercetare și dezvoltare și stabilirea de noi linii de produse din industria prelucrătoare.
Comisia Europeana, prin Reforma Serviciului structural de suport (SRSS), oferă sprijin autorităților elene în instituirea unor structuri eficiente și eficace pentru gestionarea fondurilor europene, în general. Acest lucru ar trebui să conducă la proiecte de calitate mai bună și să atragă astfel, investitori privați. În plus, finanțarea EFSI pot fi combinate cu și pentru a permite proiectelor să ridice de la sol relativ repede.
Comisia va ajuta Grecia să exploateze pe deplin potențialul fondurile structurale europene de investiții, prin utilizarea tuturor flexibilitatea normelor existente și acordarea de asistență tehnică. Pentru înregistrare, o sumă totală de aproximativ 3,5 miliarde de euro din fondurile structurale ale UE a fost acordat Greciei în 2015. Cu o rată de absorbție de 99,8%, în timp ce media UE este de 90,1%, Grecia se situează pe primul loc în statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește punerea în aplicare a perioada de finanțare 2007-2013.
CE ajută autoritatile locale sa beneficieze de oportunitatile Fondurilor Structurale si de Investitii si ale Fondului European de Investitii Strategice
Fondurile structurale si de investitii inseamna 454 de miliarde de euro pentru perioada 2o14-2o2o. Acesti bani vor fi investiti in 5oo de programe orientate spre domenii strategice, in primul rand in cercetare. dezvoltare si inovare, sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii, a economiilor bazate pe emisii scazute de carbon precum si in tehnologia informatiei si comunicarii. Fondurile structurale pot finanta proiecte prin intermediul unor granturi si instrumente financiare si sunt distribuite prin programe nationale multianuale, cofinantate, aprobate de Comisia europeana si implementate de statele membre. Autoritatile locale sunt responsabile pentru selectia, implementarea si monitorizarea proiectelor.
Fondul European pentru Investiti Strategice se ridica la peste 3oo de miliarde de euro si constituie baza Planului de Investitii pentru Europa, principalul proiect al mandatului Comisiei Juncker. Comisia europeana si Banca europeana de Investitii au lansat acest fond pentru a ajuta la depasirea decalajelor prin mobilizarea finantarii private a investiilor strategice. Prin intermediul lui Banca Europeana de Investitii ofera instrumente de finantare a riscurilor pentru proiectele viabile in sectoare precum: transport, energie, economia digitala, mediu si gestionare eficienta a resurselor, cultura si sanatate, cercetare, dezvoltare si inovare si pentru Imm-uri.
Comisarul pentru politica regionala, Corina Cretu crede ca realizarea obiectivelor cuprinse in Planul de Investitii pentru Europa este un efort comun si pentru asta este nevoie de mobilizarea tuturor resurselor si partilor implicate. „Stiti foarte bine ca actuala criza este o criza generata de lipsa investitiilor, potrivit estimarilor noastre ne trebuie circa 3oo de miliarde de euro pentru a pune economia europeana pe un trend al cresterii sustenabile si al crearii de locuri de munca. Aceasta este o problema desigur pentru mai mult de 22 de milioane de oameni care nu au o slujba astazi. Tocmai de aceea este important faptul ca Banca Europeana de Investitii si Comisia Europeana si-au unit fortele si lucreaza impreuna pentru a ajuta la depasirea decalajelor”.
La randul sau, vicepresedintele Comisiei europene, responsabil pentru crestere economica, locuri de munca, investitii si competitivitate, Jyrki Katainen spune ca ghidul ofera sfaturi practice intreprinderilor care cauta finantare despre cum sa utilizeze ambele instrumente in cel mai bun mod cu putinta. „Combinarea strategica a Fondurilor Europene de Investitii Strategice cu Fondurile Structurale si de Investitii poate ajuta la coordonarea eforturilor colective pentru a face fata scaderii investitiilor in Europa sau in particular in unele regiuni din Europa. Fondul European de Investitii Strategice si Fondurile Structurale si de Investitii pot atrage investitii aditionale prin completare reciproca si pot optimiza atragerea de investitii suplimentare. Aceste fonduri au fost proiectate în mod diferit, dar complementar, din punct de vedere al motivației, concepției și cadrului legislativ. Altfel spus, ele se susțin reciproc”.
CE prezintă rezultatele consultării publice privind Agenda urbană a UE
Publicat de Andrei Cretoiu,
4 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 16 iunie 2015, 0:53
La cea de a 2-a ediţie a Forumului oraşelor europene de la Bruxelles, Comisia Europeană a prezentat rezultatele unei consultări publice, din care reiese că părţile interesate doresc o mai bună coordonare a politicilor Uniunii legate de dimensiunea urbană. În continuare. Comisia va colabora strâns cu preşedintia letonă, cu viitoarea preşedinţie luxemburgheză şi cu cea olandeză pentru a transforma Agenda Urbană în realitate. Scopul este de a conveni asupra unei Agende consolidate în timpul preşedinţiei olandeze în 2016..
Consultările arată că Uniunea Europeană poate ajuta oraşele să-şi rezlve problemele iar acestea, în schimb, să contribuie la realizarea listei de priorităţi a Comisiei pentru “Uniunea Energiei” cu perspective pentru schimbarea politicii de mediu. Consultările arată o cerere fermă a tuturor părţilor interesate pentru o mai bună coordonare a politicilor europene într-o dimensiune urbană. În baza dorinţelor exprimate Comisia avansează cîteva propuneri expuse de Maroš Šefčovič, vicepreşedinte, responsabil pentru “Uniunea Energiei”:
Prima sugestie pe care aş dori să o fac ţine de faptul că ne-am uşura foarte mult munca dacă am simplifica schema în care ne-am organizat. Ar fi extrem de util să schematizăm sistemul, să creăm un acces mai uşor, să punem permanent la dispoziţia tuturor toate proiectele de iniţiativă pe care le primim şi să le facem mai coerente.
A doua propunere pe care aş vrea să o fac este o apreciere despre cum am putea să mobilizăm atenţia pentru o mai bună Agendă a Oraşelor Inteligente., o mai bună conectare, o mai bună intergrare pentru ceea ce aş numi “armătura” din oraşele noastre. Prea adesea planificare nu a fost coordonată şi, ştiţi foarte bine, cetăţenii noştri detestă puţine lucruri mai mult decît cînd li se sparge strada pentru reţeaua de apă, apoi pentru electricitate, apoi pentru gaz după care pentru furnizarea altor servicii.
Următorul meu punct este: finanţarea. Cum putem facilita finanţarea? La acest punct cred că Uniunea şi Comisia Europeană pot fi de un real ajutor. Pot oferi cunoştinţele necesare, sprijin administrativ şi instrumente de finanţare. Noi am inclus în strategia pentru energie propunerea de crea noi instrumente. Instrumente pe care le vom dezvolta împreună cu Banca Europeană pentru Investiţii, instrumente despre cum să oferim finanţări înţelepte pentru clădiri inteligente. Dacă urmăriţi finanţările oferite din bugetul european este de aşteptat ca aproximativ 80 de miliarde de euro din resursele fondurilor structurale să fie investite în oraşele din întreaga Europă pentru perioada 2014 – 2020 din care aproximativ 15 miliarde vor fi gestionate direct de primării. Este necesar aşadar, cu adevărat, să ne putem alinia, să avem o bună coordonare, să ne armonizăm eforturile.
Soluţiile moderne din Europa sînt preţuite în zonele cu o creştere demografică accentuată. Prognozele statisticilor create arată că pînă în 2050 aproape 70% din populaţia globului va locui în zone urbane. Cu toate acestea, ele sînt şi sursa unor mari provocări economice, sociale, demografice, de mediu, care se întrepătrund. Comisia lucrează în prezent îndeaproape cu preşedinţia letoniană şi cu următoarele din rotaţie, cu cea luxemburgheză şi olandeză pentru a traduce în realitate Agenda Urbană. Scopul este de a conveni asupra unei Agende consolidate în timpul preşedinţiei olandeze în 2016.
La începutul acestei săptămâni Banca Europeană de Investiții (BEI) și-a publicat raportul anual pentru 2014.
Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”
Potrivit documentului, anul trecut, BEI a acordat credite în valoare de 77 de miliarde de euro pentru a sprijini investiţiile în Europa şi restul lumii. Din suma totală, circa 69 de miliarde de euro (adică 90%) au fost destinate statelor membre ale Uniunii Europene.
Principalele beneficiare ale creditelor BEI au fost Spania cu aproape 12 miliarde de euro, Italia cu circa 11 miliarde, Franţa cu peste 8 miliarde, Germania cu aproximativ 7,7 miliarde şi Marea Britanie cu şapte miliarde de euro.
Potrivit raportului în 2014, BEI a continuat să pună un accent deosebit pe finanţarea IMM-urilor, oferind credite de peste 25 miliarde de euro. Graţie finanţării de la BEI, au putut fi păstrate 3,9 milioane de locuri de muncă, prin sprijinirea a aproximativ 290.000 de firme.
Ca bancă a UE, a avut în vedere și pe alte domenii- cheie precum schimbările climatice, unde a acordat împrumuturi în valoare de 19 miliarde de euro la nivel global, infrastructurile strategice sprijinite cu 20 de miliarde și inovațiile cu aproape 15 miliarde de euro.
BEI a ajutat și economia românească să devină mai competitivă, după cum a declarat într-un interviu pentru euractiv.ro eurodeputatul PMP, Siegfried Mureșan, membru al Comisiei pentru afaceri economice și monetare din Parlamentul European.
”BEI este parte a soluției aici. Este banca UE prin care se finanțează proiectele considerate prioritare de către UE. Este banca care a investit 70 miliarde euro în UE anul trecut, din care 500 de milioane de euro doar în România și 3,6 miliarde euro investiți în Romania în ultimii 5 ani. Deci este o bancă care ajută economia țării noastre să devină mai competitivă, mai puternică.”
Banca Europeană de Investiţii aparţine celor 28 de state member ale UE. Sarcina sa este de a lua bani cu împrumut de pe pieţele de capital şi de a acorda credite cu dobândă scăzută pentru diverse proiecte.
În principal sunt finanțate proiecte ce promovează o dezvoltare regională echilibrată şi coeziunea economică şi socială într-o Uniune Europeană extinsă.
Aproximativ 90% din activităţile finanţate de BEI se desfăşoară în cadrul Uniunii, dar o parte semnificativă este oferită şi viitoarelor state membre și țărilor partenere.
Sediul băncii este la Luxemburg, dar începând de luni există o reprezentanță și la Bruxelles.
În discursul rostit la inaugurarea sediului din Bruxelles, președintele BEI, Werner Hoyer, a explicat de ce este importantă noua reprezentanță a băncii.
„În primul rând ne aduce aproape de cei mai apropiaţi parteneri din configuraţia europeană, de Comisie, desigur, de Parlamentul European şi de Consiliu, dar şi alături de clienţii noştri , care foarte frecvent vin la Bruxelles pentru a face afaceri cu instituţiile UE.”
Grupul Bancii Europene de Investitii a acordat anul trecut imprumuturi de aproximativ 77 de miliarde de euro pentru finantarea investitiilor in Europa si in intreaga lume, 9o la suta din credite fiind destinate proiectelor din statele membre.
Finantarile acordate au ajutat milioane de oameni sa-si pastreze slujbele si au contribuit la dezvoltarea retelelor de transport, digitale, a celor de apa sau de electricitate sau la construirea de scoli, spitale ori asezaminte sociale.
Presedintele bancii europene de investitii, Werner Hoyer spune ca imprumuturile oferite de banca in 2o14 au permis companiilor sa creeze sau sa pastreze 3 milioane 9oo de mii de slujbe, au sprijinit 29o de mii de afaceri, cu precadere mici si mijlocii si au facut posibil ca 4 milioane 4oo de mii de gospodarii sau afaceri sa obtina acces mai bun la internet de mare viteza.
“Ne-am concentrat asupra finantarii proiectelor cu potential de creare de locuri de munca pentru tineri in mai multe domenii, mai ales pentru intreprinderile mici si mijlocii, pentru inovare si pentru devoltarea abilitatilor angajatilor. In 2o14 am directionat peste 13 miliarde de euro catre proiecte capabile sa genereze peste 5oo de mii de slujbe pentru persoanele tinere. Obiectivul nostru este sa sprijinim dezvoltarea si crearea de locuri de munca intr-un mod durabil si de aceea este necesar ca Europa sa fie, sa se mentina sau sa devina din nou competitiva in economia globala.”
Ministrii europeni de finante au acceptat propunerea Bancii europene de Investitii de a gestiona noul fond european pentru investitii strategice care presupune alocarea unei sume de peste 3oo de milioane de euro pentru investitii in urmatorii 3 ani.
Investitiile in Europa continua sa se confrunte cu provocari fara precedent dar au potentialul de a mobiliza initiativa privata extrem de importanta pentru competitivitatea Europei, a spus Jeroen Disjelbloem, ministrul olandez de finante si presedintele consiliului guvernatorilor Bancii europene de investitii.
La randul sau vicepresedintele comisiei europene responsabil pentru zona euro si dialog social, Valdis Dombrovskis apreciaza ca in acest moment exista toate premisele pentru ca Europa sa se devolte din nou.
“Imi face placere sa anunt faptul ca astazi consiliul guvernatorilor Bancii europene de Investitii a fost de acord sa permita, prefinantarea pana in vara a proiectelor intreprinderilor mici si mijlocii din cadrul Planului de investitii al Uniunii europene. Asta inseamna mai mult sprijin pentru antreprenorii care vor sa inoveze, sa-si dezvolte afacerea, sa angajeze mai multi oameni si sa genereze prosperitate. Pentru a recastiga increderea oamenilor in proiectul european este necesar sa transmitem un mesaj pentru dezvoltare si crearea de locuri de munca.”, a spus Valdis Dombrovskis.
Comisia Europeana si BEI au infiintat ‘ghiseul unic’ de consiliere pentru instrumentele financiare structurale si fondurile de investitii. Despre FI-COMPASS, al doilea pilon al implementarii accelerate a Planului de Investitii Strategice, Lucia Jurca de la Radio Bucuresti FM
Planul de investitii strategice indraznet al UE avanseaza rapid. Se stie ca acest proiect la care presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker tine mult, este nu doar ambitios, ci si generos, alocand 315 miliarde de euro pentru dezvoltare in perioada 2014-2020. Fondul European pentru Investitii strategice este destinat investiilor publice si private de-a lungul intregii UE. El a demarat deja prin propunerile legislative ale Comisiei Europene. La 50 de zile de la acestea, s-a lansat la Bruxelles ghiseul unic al Planului de Investitii. Parte a retelei de consiliere tip ‘one stop shop’, cum e numit in capitala UE, acest ghiseu unic este o platforma online a instrumentelor financiare structurale si a fondurilor de investitii. Serviciul de consiliere lansat de Comisia Europeana si Banca Europeana de Investitii, intitulat “FI COMPASS”, este, astfel, al doilea pilon al implementarii accelerate a Planului de Investitii in economia comunitara. El isi propune sa asigure atat asistenta tehnica, cat si sa inlesneasca suportul financiar catre promotorii publici si privati, dar si sa asigure o totala transparenta pentru investitori. Pasul trei care decurge de aici va fi o ’conducta de proiecte’ transparenta alcatuita din proiecte viabile ce vor fi lansate de Banca Europeana de Investitii spre finele acestui an.
Revenind la FI-Compass, acest nucleu de consultanta si informatii pentru firme si institutii va detalia tipurile de instrumente ce pot fi aplicate, mecanismele de folosire sau exemplele de bune practici. In sinteza facuta publica la lansarea FI- Compass, Romania a fost data de exemplu pentru instrumentul de garantare in mediul rural, iar Comisarul European Corina Cretu a declarat ca incurajeaza intru totul statele membre sa dubleze, in noua etapa financiara, investitiile directionate prin instrumente financiare. Acestea din urma inseamna imprumuturi, garantii financiare, participare la capitalul social, capital de risc, preluarea riscului si chiar dobanzi subventionate ori subventii pentru garantare. Nu e de neglijat in context nici faptul ca in exercitiul bugetar comunitar 2014-2020 a fost extinsa aplicarea instrumentelor financiare pentru toate domeniile de unde provin fondurile structurale si de investitii.
Instrumentele financiare sunt incluse si in Programele Operationale cu fonduri europene care se vor derula in Romania in urmatorii 7 ani. Ele vor fi utilizate pe anumite Axe si Domenii de interventie.
Deocamdata singura decizie concreta pe care Ministerul Fondurilor Europene a facut-o publica a fost includerea Fondului National de Garantare pentru IMM-uri in schema gestionarii fondurilor europene, pe post de organism intermediar pentru instrumente financiare. Deci, cum remarca EUractiv, cel mai probabil, vor exista scheme de garantare gestionate de aceasta institutie.
La lansarea din aceste zile a ‘ghiseului unic’ a instrumentelor financiare structurale si a fondurilor de investitii, vicepresedintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen a declarat, la randul sau: “ Sunt multi bani la dispozitie, dar investitorii ne spun ca ei au nevoie de proiecte bine structurate si acces la informatii clare pentru a reconecta investitiile financiare la ‘conducta’ proiectelor fezabile. Vrem sa mergem pe repede inainte in stabilirea retelei tehnice care sa asigure ‘ghiseul unic’ de informatii si sprijin destinat potentialilor investitori. Lansarea FI-Compass este un pas important in directia cea buna”.
Planul de Investitii si-a stabilit ca obiectiv sa dubleze folosirea instrumentelor financiare in 2014-2020. Ele urmeaza sa fie utilizate astfel incat sa dubleze, la randul lor, fiecare euro investit in statele membre ale Uniunii, ba chiar sa aduca un profit mai mare. FI- Compass, creat de Comisia Europeana si Banca Europeana de Investitii, este gandit sa echipeze mai bine si sa intareasca expertiza autoritatilor de management si a investitorilor care lucreaza cu instrumentele financiare in discutie. Dealtfel, tot la lansarea FI-Compass, Comisarul European Corina cretu a amintit nu doar ca instrumentele financiare au puterea sa creasca impactul fiecarui euro investit, ci si ca utilizarea acestora va adduce o crestere de 26 de miliarde de euro in cadrul politicii regionale in urmatorii trei ani.Vesti bune pentru statele Uniunii care au de mers si ele “pe repede inainte” in directia dezvoltarii. Cum este si cazul Romaniei.
Fi-compas – un nou serviciu de consiliere privind instrumentele financiare structurale europene și fondurile de investiții a fost lansat de Comisia Europeană
Comisia Europeană, în parteneriat cu Banca Europeană de Investiții, a lansat fi-compas, un nou serviciu de consiliere privind instrumentele financiare structurale europene și fondurile de investiții.
Acesta are în vedere sporirea asistenței tehnice – sprijin financiar și tehnic – și asigurarea transparenței investitorilor.
Comisia Europeană doreşte crearea unui hub tehnic care va oferi un ghișeu unic pentru consiliere și sprijin pentru potențialii investitori. Lansarea fi-compas este un pas important în aceast sens.
Comisarul pentru politică regională Corina Crețu:
„Fi-compas este o platformă unde putem învăţa şi lucra împreună în scopul de a obține cel mai bun impact pe teren.
Exemplele excelente pot servi drept sursă de inspirație pentru alte țări, în special cele care se luptă să atragă finanțarea UE și să asigure utilizarea eficientă a acesteia.
Încurajez statele membre să dubleze valoarea investițiilor canalizate prin intermediul instrumentelor financiare în noua perioadă de programare”
Aceasta platformă va fi un factor important pentru statele membre să utilizeze instrumentele financiare în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene, iar politica de coeziune va juca un rol central în atingerea obiectivelor Planului de Investiții – de înființare a noi locuri de muncă și dezvoltare durabilă.
Fi-compas are rolul de a consolida expertiza autorităților de management și a părților interesate care lucrează cu aceste instrumente financiare.
Comisia Europeană a adoptat o propunere legislativă privind Fondul european pentru investiţii strategice, care va fi instituit în parteneriat strâns cu Banca Europeană de Investiţii (BEI). Fondul va mobiliza cel puţin 315 miliarde EUR în investiţii private şi publice în Uniunea Europeană. Felicia Ristea, Radio Timişoara.
Fondul European pentru Investiţii Strategice, care va fi instituit în parteneriat cu Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii va mobiliza cel puţin 315 miliarde EUR în investiţii private şi publice, în întreaga Uniune Europeană. Planul de investiții pentru Europa este destinat să coreleze proiectele cu lichiditățile existente și prin direcționarea fondurilor acolo unde este necesar.Proiectul se sprijină pe o platformă europeană de consiliere în materie de investiţii menită să contribuie la identificarea, elaborarea şi dezvoltarea proiectelor în întreaga Uniune şi un portofoliu de proiecte europene de investiţii destinat să amelioreze informaţiile aflate la dispoziţia investitorilor cu privire la proiectele existente şi cele viitoare. Se instituie un Fond de garantare al UE care va furniza o rezervă de lichidităţi pentru bugetul Uniunii în cazul unor eventuale pierderi suportate de Fondul European pentru Investiţii Strategice în cadrul activităţii de acordare de sprijin pentru proiecte. Jyrki Katainen vicepreședintele Comisiei responsabil pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate, a declarat:
„Este foarte important de ştiut că selecţia proiectelor nu este politică. Deciziile sînt luate de profesionişlti din comitetul de investiţii.Acesta este un puct de vedere foarte important din perspectiva oamenilor de afaceri. Ei au subliniat importanţa acestui aspect motivînd că fiabilitatea unui proiect de investiţii trebuie să fie la cel mai înalt nivel în toate punctele critice şi cel al credibilităţii.”
Un Comitet director va decide cu privire la orientarea globală, liniile directoare în materie de investiții, profilul de risc, politicile strategice și alocarea activelor fondului, în conformitate cu Orientările politice ale Comisiei. Banca Europeană de Investiţii și Comisia sunt singurii contribuitori la Fondul European pentru Investiţii Strategice. Numărul de membri și de voturi se va aloca în funcție de cuantumul contribuțiilor și toate deciziile se vor adopta prin consens. „Fondul european pentru investiții strategice va sprijini proiectele cu un profil de risc mai ridicat, astfel încât investițiile să înceapă să înregistreze progrese în țările și în sectoarele în care crearea de locuri de muncă și creșterea economică sunt cele mai necesare” a spus Jyrki Katainen vicepreședintele Comisiei responsabil pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate care a mai adăugat:
„Cum vom înainta? Programul nostru este foarte ambiţios. Ne dorim să avem aprobate aceste propuneri pînă în luna iunie în aşa fel încît Fondul European pentru Investiţii Strategice să devină funcţional pentru sfîrşitul acestei veri. Noi ne dorim ca investiţiile să poată fi activate cît mai curînd cu putinţă”.
Ca un element suplimentar al Planului de investiții, Comisia Europeană depune eforturi pentru eliminarea în continuare a obstacolelor în materie de reglementare din calea investițiilor și pentru consolidarea pieței unice. Un prim set de acțiuni este prevăzut în cadrul Programului de lucru al Comisiei pentru 2015.
Comisia Europeană a suplimentat fondurile alocate României pentru construcția a două autostrăzi
Publicat de Andrei Cretoiu,
5 decembrie 2014, 07:00 / actualizat: 5 decembrie 2014, 9:57
Comisia Europeană a suplimentat fondurile alocate României pentru construcția a două autostrăzi cu peste 260 de milioane de euro din fondurile de coeziune.
Claudia Ruse de la Bucureşti fm ne aduce informatii suplimentare în rubrica Euranet Plus de astăzi:
Comisia Europeană a hotărât să acopere costurile de construcţie a două tronsoane de autostradă din România, finanţate iniţial de statul român prin împrumuturi bancare.
Prin decizia semnată de comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, 262 milioane de euro au fost alocați din Fondul de coeziune pentru aceste proiecte.
Este vorba despre Autostrada Arad-Timişoara şi varianta de ocolire a municipiului Constanţa la nivel de autostradă.
Aceste tronsoane au fost date în folosinţă în 2011 şi, respectiv, 2012.
Ele au fost construite cu fonduri de la bugetul de stat, cu granturi de la Comisia Europeană și cu împrumuturi de la Banca Europeană de Investiţii şi la Banca Europeană pentru Reconstrucţie și Dezvoltare.
Comisia Europeană a aprobat cererea României de a finanța din Fondul de coeziune și partea de investiție care fusese acoperită inițial din împrumuturi.
Din această sumă, 287 milioane de euro sunt destinați autostrăzii Arad-Timişoara şi 151,5 milioane de euro sunt pentru varianta de ocolire a municipiului Constanţa la nivel de autostradă.
Împreună cu aceste noi alocări, contribuția Comisiei Europene la construcția celor două tronsoane de autostradă se ridică la 439 milioane de euro.
Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a declarat: că infrastructura rutieră este unul dintre principalele instrumente prin care se pot reduce diferențele de dezvoltare dintre regiunile Uniunii Europene si va sustine realizarea acestor proiecte.
Corina Creţu…
“Ceea ce mă nelinişteşte pe mine este că discrepanţele din interiorul Uniunii europene au crescut inclusive în interiorul ţărilor discrepanţele între regiuni. Le+am explicat şi ministrilor din cele 28 de ţări cu care m-am intalnit, că eu vad rolul meu ca o voce a regiunilor şi a statelor membre privind politica regional în cadrul Comisiei şi voi face tot ce depinde de noi pentru a ajuta creşterea absorbţiei fondurilor europene.”
Corina Creţu, Comisarul european pentru politică regională
Dacă nu ar fi existat susţinerea Comisiei, împrumutul ar fi trebuit rambursat de către statul român.
Fondul de coeziune al Uniunii Europene este destinat statelor membre al căror venit naţional brut pe cap de locuitor este mai mic decât 90% din media Uniunii. Acesta vizează reducerea discrepanţelor economice şi sociale şi promovarea dezvoltării durabile.
Printre priorităţile Fondului de coeziune se află dezvoltarea reţelei transeuropene de transport
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
