României i se cere să-şi înlocuiască modelul de creştere economică bazat pe consum

Publicat de Camelia Teodosiu, 8 februarie 2018, 11:45

BERD afirmă că guvernul a înţeles ce trebuie făcut şi va acţiona în consecinţă

Băncile estimeză că infrastructura şi fondurile UE de coeziune necesită atenţie sporită

Potrivit estimărilor Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), România trebuie să adopte un alt model economic pentru a evita o eventuală criză provocată de actuala sa dezvoltare economică bazată pe consum.

Cu o creştere economică ajunsă la limită prin reducerea impozitelor şi majorarea salariilor din sectorul public, guvernul ar trebui acum să se orienteze spre o traiectorie mai uşor de susţinut, a declarat Matteo Patrone, directorul regional al băncii de credit cu sediul la Londra. Oficialii pot face acest lucru impulsionând investiţiile în infrastructură şi îmbunătăţind gradul de absorbţie al fondurilor UE pentru dezvoltare, a mai spus el.

„Autorităţile par să înţeleagă întrutotul necesitatea de a schimba modelul de dezvoltare”, a subliniat Patrone într-un interviu. „Să sperăm ca acest lucru să se pună cât de curând în practică”.

Această ţară riverană Mării Negre a înregistrat ritmul economic cel mai rapid din UE în cel de-al treilea trimestru al anului 2017, când PIB-ul a atins la nivel anual o creştere de 8,8%. Dar tulburările politice,  printre care şi schimbarea a trei guverne într-un singur an, au descurajat investiţiile, infrastructura şi sistemul de sănătate din România fiind catalogate de Eurostat drept cele mai slabe din uniune. Complicând şi mai mult lucrurile, deficitul bugetar începe să depăşească limita de 3% din PIB, stabilită de UE.

Noul premier, Viorica Dăncilă, afirmă că principala sa prioritate va fi aceea de a mări „dimensiunea europeană” a guvernului şi de a folosit banii primiţi de la Bruxelles pentru finanţarea unor mari investiţii. În primul său discurs rostit în faţa parlamentului, ea a spus că, până în anul 2020, doreşte să dechidă cel puţin 350 km. de autostradă, 250 km. de căi ferate şi mai multe şcoli, grădiniţe şi spitale.

Proasta infrastructură

„Proasta infrastructură a ţării a devenit o piedică serioasă în procesul de aliniere la standardele UE şi trebuie luate măsuri”, a mai spus Patrone. „În prezent, se poartă un dialog între instituţiile financiare internaţionale şi Comisia Europeană pe tema dezvoltării infrastructurii din România”, a subliniat el.

În acest an, creşterea economică ar urma să se încetinească pe măsură ce consumul începe să scadă, iar stimularea fiscală devine mai limitată. În ultimii ani, BERD, unul dintre cei mai mari investitori din România, cu o cifră de investiţii de aproximativ 1,7 miliarde euro ($2,1 miliarde), a finanţat mai ales proiecte din sectorul privat. În anul 2017, a finanţat 29 astfel de proiecte, totalizând aproximativ 500 milioane euro.

Economia României a crescut cu 7% în primele 9 luni

Publicat de adinaiftime, 14 noiembrie 2017, 20:30

Produsul intern brut al României a crescut în 2017 în termeni reali cu 2,6% în trimestrul trei față de trimestrul precedent, în timp ce raportat la perioada similară a anului trecut avansul a fost de 8,8% pe serie brută și de 8,6% pe serie ajustată sezonier, potrivit estimărilor „semnal” date marți publicității de Institutul Național de Statistică (INS).

În primele nouă luni din acest an, economia României a înregistrat o creștere cu 7% pe serie brută și cu 6,9% pe seria ajustată sezonier.

„Produsul intern brut în trimestrul trei 2017 a fost, în termeni reali, mai mare cu 2,6%. Față de același trimestru din anul 2016, produsul intern brut a înregistrat o creștere cu 8,8% pe seria brută și cu 8,6% pe seria ajustată sezonier. În perioada 1 ianuarie — 30 septembrie 2017, produsul intern brut a crescut, comparativ cu perioada 1 ianuarie — 30 septembrie 2016, cu 7% pe seria brută și cu 6,9% pe seria ajustată sezonier”, se arată în comunicatul INS.

Institutul Național de Statistică a revizuit în creștere la 2%, de la 1,7% datele referitoare la avansul PIB în trimestrul doi față de trimestrul precedent.

„Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul III 2017 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiți față de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul II 2017, publicată în comunicatul de presă nr. 256 din 10 octombrie 2017. Astfel: rezultatele trimestrului I 2017, comparativ cu trimestrul IV 2016, au fost revizuite de la 101,8% la 102,0%; rezultatele trimestrului II 2017, comparativ cu trimestrul I 2017, au fost revizuite de la 101,7% la 102,0%”, se precizează în comunicatul INS.

La începutul acestei luni, Comisia Națională de Prognoză a revizuit, în sus, estimările privind creșterea economică a României în 2017, la 6,1%, de la 5,6% cât preconizase anterior în prognoza de toamnă. De asemenea, și Comisia Europeană (CE) a revizuit, în sus, estimările referitoare la creșterea economiei și a deficitului României în 2017 și 2018, avertizând totodată că incertitudinile cu privire la politicile guvernamentale ar putea afecta creșterea economică.

Conform previziunilor economice de toamnă publicate în data de 9 noiembrie de Executivul comunitar, economia românească ar urma să înregistreze un avans de 5,7% în 2017, în creștere semnificativă față de estimările cuprinse în previziunile din primăvară care indicau un avans al PIB de 4,3%.

Prognoza publicată de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), la începutul acestui luni, arată că economia României ar urma să înregistreze în 2017 o creștere de 5,3%, urmând ca în 2018 avansul economic să se reducă ușor, la 4,2%.

Comparativ cu precedentele prognoze din luna mai, BERD și-a îmbunătățit estimările privind evoluția economiei românești cu 1,3 puncte procentuale pentru acest an, de la 4% până la 5,3%, și cu 0,7 puncte procentuale pentru anul următor, de la 3,5% până la 4,2%.

În luna octombrie, și Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în creștere, de la 4,2% la 5,5%, estimările privind evoluția economiei românești în acest an, potrivit raportului „World Economic Outlook”, publicat de instituția financiară internațională.

De asemenea, FMI și-a îmbunătățit și prognoza privind ritmul de creștere înregistrat de economia României în 2018, până la 4,4%, față de avansul de 3,4% preconizat în aprilie.

Conform documentului, România și Islanda vor consemna în acest an cea mai mare creștere economică din Europa, de 5,5%.

Proiecte cruciale pentru Zona Metropolitană, dezbătute astăzi, la Constanţa

Publicat de adinaiftime, 9 octombrie 2017, 17:30

Municipiul Constanţa în colaborare cu Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Constanţa a organizat astăzi un eveniment pe a cărui agenda s-a aflat mai multe teme importante pentru judeţul Constanţa: adoptarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Zonei Metropolitane Constanţa; adoptarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Polul Naţional de Creştere – Zona Metropolitană Constanţa; semnarea Acordului de asistenţă tehnică dintre Municipiul Constanţa şi Banca Mondială, precum şi semnarea Preacordului de finantare dintre Municipiul Constanţa şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

La reuniune iau parte reprezentanţi ai conducerii Băncii Mondiale, reprezentanţi ai conducerii BERD în România, conducerea Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADRSE), primarii localităţilor care compun Zona Metropolitană Constanţa (ZMC) şi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Constanţa.

Referitor la planul de mobilitate urbană discutat la şedinţa ZMC de astăzi, primarul Constanței, Decebal Făgădău a declarat că municipiul tomitan este oraşul cu cea mai mare motorizare, adică cele mai multe autoturisme la mia de locuitori. „Acest lucru trebuie să se schimbe”, a spus edilul-şef al Constanței, subliniind că parcarea pe trotuare va fi restricționată, la fel şi accesul maşinilor în zona peninsulară.

Comisia Europeană a suplimentat fondurile alocate României pentru construcția a două autostrăzi

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 decembrie 2014, 07:00 / actualizat: 5 decembrie 2014, 9:57

Comisia Europeană a suplimentat fondurile alocate României pentru construcția a două autostrăzi cu peste 260 de milioane de euro din fondurile de coeziune.

Claudia Ruse de la Bucureşti fm ne aduce informatii suplimentare în rubrica Euranet Plus de astăzi:

Comisia Europeană a hotărât să acopere costurile de construcţie a două tronsoane de autostradă din România, finanţate iniţial de statul român prin împrumuturi bancare.

Prin decizia semnată de comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, 262 milioane de euro au fost alocați din Fondul de coeziune pentru aceste proiecte.

Este vorba despre Autostrada Arad-Timişoara şi varianta de ocolire a municipiului Constanţa la nivel de autostradă.

Aceste tronsoane au fost date în folosinţă în 2011 şi, respectiv, 2012.

Ele au fost construite cu fonduri de la bugetul de stat, cu granturi de la Comisia Europeană și cu împrumuturi de la Banca Europeană de Investiţii şi la Banca Europeană pentru Reconstrucţie și Dezvoltare.

Comisia Europeană a aprobat cererea României de a finanța din Fondul de coeziune și partea de investiție care fusese acoperită inițial din împrumuturi.

Din această sumă, 287 milioane de euro sunt destinați autostrăzii Arad-Timişoara şi 151,5 milioane de euro sunt pentru varianta de ocolire a municipiului Constanţa la nivel de autostradă.

Împreună cu aceste noi alocări, contribuția Comisiei Europene la construcția celor două tronsoane de autostradă se ridică la 439 milioane de euro.

Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a declarat: că infrastructura rutieră este unul dintre principalele instrumente prin care se pot reduce diferențele de dezvoltare dintre regiunile Uniunii Europene si va sustine realizarea acestor proiecte.

Corina Creţu…

“Ceea ce mă nelinişteşte pe mine este că discrepanţele din interiorul Uniunii europene au crescut inclusive în interiorul ţărilor discrepanţele între regiuni. Le+am explicat şi ministrilor din cele 28 de ţări cu care m-am intalnit, că eu vad rolul meu ca o voce a regiunilor şi a statelor membre privind politica regional în cadrul Comisiei şi voi face tot ce depinde de noi pentru a ajuta creşterea absorbţiei fondurilor europene.”

Corina Creţu, Comisarul european pentru politică regională

Dacă nu ar fi existat susţinerea Comisiei, împrumutul ar fi trebuit rambursat de către statul român.

Fondul de coeziune al Uniunii Europene este destinat statelor membre al căror venit naţional brut pe cap de locuitor este mai mic decât 90% din media Uniunii. Acesta vizează reducerea discrepanţelor economice şi sociale şi promovarea dezvoltării durabile.

Printre priorităţile Fondului de coeziune se află dezvoltarea reţelei transeuropene de transport