Două treimi dintre gospodăriile cu copii au înregistrat o scădere a veniturilor în timpul pandemiei!

Publicat de Andra Radu, 10 martie 2022, 15:30

Cel puțin două treimi dintre gospodăriile cu copii au înregistrat o scădere a veniturilor de la declanșarea pandemiei de COVID-19 în urmă cu doi ani, potrivit unui nou raport publicat astăzi de UNICEF și Banca Mondială.

Raportul Impact of COVID-19 on the welfare of households with children [Impactul COVID-19 asupra bunăstării gospodăriilor cu copii]– care prezintă rezultatele obținute pe baza datelor din 35 de țări – relevă faptul că gospodăriile cu trei sau mai mulți copii au fost cele mai afectate de pierderea veniturilor, peste trei sferturi dintre acestea confruntându-se cu o diminuare a veniturilor, în comparație cu 68% dintre gospodăriile cu unu sau doi copii.

Raportul menționează și faptul că, din cauza pierderii veniturilor, adulții din una din patru gospodării cu copii nu au avut ce mânca o zi întreagă sau chiar mai mult. Adulții din aproape jumătate dintre gospodăriile cu copii au declarat că renunță la o masă din lipsă de bani. Potrivit raportului, aproximativ un sfert dintre adulții din gospodăriile cu sau fără copii au afirmat că nu mai lucrează de când a început pandemia.

„Progresele modeste înregistrate în ultimii ani în ceea ce privește reducerea sărăciei infantile riscă să fie anulate în toate părțile lumii. Familiile au înregistrat pierderi uluitoare. Anul trecut inflația a atins cel mai ridicat nivel din ultimii ani, iar peste două treimi dintre gospodăriile cu copii au obținut venituri mai mici. Familiile nu au suficienți bani pentru alimente sau servicii medicale esențiale. Nu își permit o casă. Este o situație cumplită, iar gospodăriile cele mai sărace se afundă și mai mult în sărăcie”, a afirmat Sanjay Wijesekera, directorul Grupului de Programe din cadrul UNICEF.

Conform raportului, copiii sunt privați de lucruri esențiale. Copiii din 40% dintre gospodării nu au fost implicați în nicio activitate educațională pe perioada închiderii școlilor. Având în vedere că datele sunt compilate la nivel de gospodărie, este posibil ca rata reală a participării să fie chiar mai mică la nivel individual, mai ales în cazul copiilor care provin din gospodării cu trei sau mai mulți copii.

„Întreruperea educației și a serviciilor medicale adresate copiilor, alături de cheltuielile medicale enorme pe care trebuie să le acopere din propriul buzunar peste un miliard de persoane, ar putea frâna dezvoltarea capitalului uman și atingerea nivelului de educație, sănătate și bunăstare de care au nevoie oamenii pentru a deveni membri productivi ai societății”, a declarat Carolina Sánchez-Páramo, director global pe probleme de sărăcie și echitate în cadrul Băncii Mondiale. „Aceasta ar putea duce la creșterea inegalității în cazul generațiilor viitoare, scăzând șansele ca acești copii să ducă un trai mai bun decât părinții sau bunicii lor”.

Deși gospodăriile cu trei sau mai mulți copii au fost cele mai afectate de pierderea veniturilor, acestea au beneficiat cel mai mult de ajutorul statului, 25% dintre ele accesând acest tip de sprijin, în comparație cu 10% dintre gospodăriile fără copii. Raportul notează faptul că acest lucru a contribuit la reducerea impactului negativ al crizei asupra gospodăriilor care au beneficiat de sprijin.

Raportul menționează că, înainte de COVID-19, unu din șase copii din lumea întreagă– adică 356 de milioane – s-au confruntat cu sărăcie extremă, membrii gospodăriei lor trebuind să supraviețuiască cu mai puțin de 1,90 de dolari pe zi. Peste 40% dintre copii trăiau în sărăcie moderată. Iar aproape un miliard de copii trăiau în sărăcie multidimensională în țările aflate în curs de dezvoltare, această cifră crescând cu 10% în urma pandemiei.

UNICEF și Banca Mondială fac apel la extinderea rapidă a sistemelor de protecție socială adresate copiilor și familiilor acestora. Acordarea de sprijin, inclusiv prin transferuri financiare și universalizarea alocației pentru copii, reprezintă o investiție importantă ce poate ajuta familiile să facă față dificultăților economice și să se pregătească pentru șocurile viitoare.

De la debutul pandemiei, peste 200 de țări sau teritorii au introdus mii de măsuri de protecție socială, iar Banca Mondială a acordat statelor aproximativ 12,5 miliarde de dolari pentru implementarea acestor măsuri, ajutând aproape un miliard de persoane la nivel mondial.

Una din trei țări nu întreprinde nicio acțiune pentru a ajuta elevii să recupereze pierderile din procesul de învățare!

Publicat de Andra Radu, 26 iulie 2021, 14:31

Aproximativ una din trei țări în care școlile sunt sau au fost închise nu a implementat încă programe remediale după închiderea școlilor în contextul pandemiei de COVID-19, conform unui „Sondaj privind răspunsurile sistemelor naționale de educație la închiderea școlilor din cauza COVID-19” realizat la nivel global de către UNESCO, UNICEF, Banca Mondială și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

În același timp, doar o treime din țări iau măsuri pentru evaluarea pierderilor din procesul de învățare în ciclurile de învățământ primar și secundar inferior – în principal, țările cu venituri mari.

„Evaluarea pierderilor din procesul de învățare este primul pas esențial către reducerea consecințelor. Este extrem de important ca țările să investească în evaluarea  magnitudinii unor astfel de pierderi, pentru a implementa măsurile remediale adecvate”, a declarat Silvia Montoya, Directorul Institutului de Statistică al UNESCO.

Mai puțin de o treime din țările cu venituri mici și medii au raportat că toți elevii s-au întors la școală în mod fizic, crescând astfel riscul apariției de pierderi în procesul de învățare și de abandon școlar.

Însă majoritatea țărilor au raportat folosirea a cel puțin unei forme de sprijin pentru a încuraja elevii să se întoarcă la școală, inclusiv implicarea comunității, monitorizarea elevilor prin intermediul școlii, modificarea serviciilor pentru apă, salubritate și igienă, stimulente financiare și revizuirea politicilor de acces în școală.

„Educația remedială este esențială pentru a ajuta acei copii care au lipsit de la școală să ajungă la zi cu materia și să reducă pierderile pe termen lung din procesul de învățare. Acest lucru necesită un efort urgent pentru a stabili nivelurile de învățare ale elevilor din prezent și a colecta date de calitate pentru a le integra în practicile din sălile de clasă, după cum s-a preconizat în Inițiativa privind datele calitative ale educației încheiat de UNICEF, UNESCO și Banca Mondială”, a subliniat Jaime Saavedra, Directorul pentru educație la nivel global al Băncii Mondiale.

Sondajul documentează modul în care țările monitorizează și reduc pierderile din procesul de învățare, adresând provocarea de a redeschide școlile și de a dezvolta strategii de educare de la distanță. În total, 142 de țări au răspuns la sondajul care acoperă perioada cuprinsă între luna februarie și luna mai 2021 și acoperă ciclul de învățământ preșcolar, primar, secundar inferior și secundar superior.

„Educația de la distanță a reprezentat o ancoră de salvare pentru mulți copii din lume în perioada în care școlile au fost închise. Dar pentru cei mai vulnerabili, chiar și aceasta era inaccesibilă. Este imperativ să readucem fiecare copil în clasă acum. Dar nu ne putem opri acolo; redeschiderea în condiții mai favorabile înseamnă implementarea de programe de recuperare pentru a ajuta elevii să ajungă la zi cu materia și asigurarea că le vom acorda prioritate  fetelor și copiilor vulnerabili în toate eforturile depuse”, a declarat Directorul pentru educație al UNICEF la nivel global, Robert Jenkins.

Constatările cheie ale sondajului includ:

1. Țările au răspuns prin numeroase măsuri pentru reducerea posibilelor pierderi din procesul de învățare cauzate de închiderea școlilor: aproximativ 40% dintre țări au prelungit anul școlar și un procent similar dintre țări a prioritizat anumite secțiuni ale programei școlare. Însă peste jumătate din țări au raportat că nu au fost făcute și nici nu se vor face ajustări;

2. Multe țări și-au îmbunătățit standardele de sănătate și de siguranță de la centrele de examinare. Cu toate acestea, 28% din țări au anulat examinările pentru ciclul secundar inferior și 18% dintre țări au făcut acest lucru pentru ciclul secundar superior;

3. Verificarea sau revizuirea politicilor de acces era rară, în special pentru fete – un motiv de îngrijorare, din moment ce fetele prezintă cel mai mare risc de a nu se întoarce la școală în țările cu venituri mici și medii la limita inferioară;

4. Țările cu venituri mici întârzie în implementarea chiar și a celor mai de bază măsuri pentru a asigura întoarcerea la școală. De exemplu, doar sub 10% au raportat faptul că au suficient săpun, apă curată, instalații igienico-sanitare și măști, în comparație cu 96% dintre țările cu venituri mari.

Sondajul oferă informații de asemenea despre implementarea și eficiența educației de la distanță și a sprijinului aferent, la peste un an de la pandemie. Rezultatele arată că:

1. Majoritatea țărilor au întreprins mai multe acțiuni pentru a oferi educație de la distanță: emisiunile de televiziune și radio au fost mai populare în țările cu venituri mici, în timp ce țările cu venituri mari au oferit platforme de învățare online. Însă peste o treime din țările cu venituri mici și medii inferioare au raportat că mai puțin de jumătate din elevii din ciclul primar au beneficiat de acestea;

2. Asigurarea asimilării și a implicării necesită strategii de învățare de la distanță potrivite contextului, implicare parentală, susținere și din partea profesorilor, asigurarea faptului că fetele și alți copii marginalizați nu sunt neglijați. De asemenea, necesită generarea unui volum consistent de date privind eficiența educației de la distanță. În timp ce 73% dintre țări au evaluat eficiența a cel puțin unei strategii de educare de la distanță, încă sunt necesare dovezi mai bune pentru eficiență în cele mai dificile contexte.

„Este imperativ să găsim dovezi mai multe și mai bune cu privire la eficiența educației de la distanță, în special în contextele cele mai dificile, și să susținem dezvoltarea politicilor de învățare de la distanță”, a declarat Andreas Schleicher, Director în cadrul Directoratului OECD pentru educație și abilități.

În 2020, școli din toată lumea au fost închise complet pentru toate cele patru nivele de educație, în medie timp de 79 de zile școlare, reprezentând aproximativ 40% din totalul de zile școlare calculate în medie în țările OCDE și G20. Cifrele variau de la 53 de zile în țările cu venituri mari până la 115 zile în țările cu venituri mici și medii inferioare.

În România, potrivit Evaluării rapide a situației copiilor și familiilor în contextul pandemiei de COVID-19, realizată de UNICEF în prima jumătate a anului 2020, accesul limitat la internet și accesul limitat la echipamente IT au fost cele mai menționate bariere pentru copii în furnizarea serviciilor în educație.

Pentru a aborda problema îngrijorătoare a pierderilor din procesul de învățare, UNICEF în România a inițiat un dialog cu Ministerul Educației în vederea co-organizării unui workshop cu toate părțile interesate relevante, care să aibă ca rezultat stabilirea unui plan sustenabil de acțiuni pe termen mediu și lung pentru educație remedială.

Cererea pentru finanțare crește, concurând cu alte sectoare, în timp ce veniturile publice scad. Cu toate acestea, 49% dintre țări au crescut bugetul pentru educație în 2020 față de 2019, în timp ce 43% și-au menținut bugetul constant. Finanțarea este prevăzută să crească în 2021, având în vedere că peste 60% dintre țări plănuiesc să mărească bugetul pentru educație în comparație cu 2020.

Aceste constatări consolidează importanța redeschiderii școlilor, a educației remediale și a unor sisteme de educație de la distanță mai eficiente, care să poată face față mai bine viitoarelor crize și să permită tuturor copiilor să beneficieze de acestea.

În plus, constatările arată că evaluarea pierderilor din procesul de învățare cauzate de închiderea școlilor în contextul pandemiei de COVID-19 reprezintă un efort critic pentru majoritatea țărilor și pentru partenerii de dezvoltare, evidențiat prin parteneriatul încheiat recent între UNESCO, UNICEF și Banca Mondială cu privire la Inițiativa privind datele calitative ale educației.

Sondajul este pe aceeași linie cu proiectul Misiune: recuperarea educației 2021 în cadrul căruia Banca Mondială, UNESCO și UNICEF colaborează pentru a susține țările implicate pentru ca acestea să ia toate măsurile posibile pentru a planifica, a prioritiza și a se asigura că toți elevii se întorc la școală; că școlile iau toate măsurile necesare pentru a se redeschide în siguranță; că elevii beneficiază de cursuri remediale eficiente și de servicii complete, pentru a-i ajuta să recupereze pierderile din procesul de învățare și a le spori bunăstarea generală; iar profesorii lor sunt pregătiți și susținuți, pentru a îndeplini necesitățile elevilor în materie de educație.

Copiii din țările cele mai sărace au pierdut aproape patru luni de școală!

Publicat de Andra Radu, 2 noiembrie 2020, 14:16

Elevii din țările cu venituri mici și din cele cu venituri medii inferioare au pierdut deja aproape patru luni de școală de la începutul pandemiei, comparativ cu șase săptămâni în țările cu venituri mari, potrivit unui nou raport publicat de UNESCO, UNICEF și Banca Mondială.

„Nu trebuie să privim prea departe pentru a vedea dezastrul provocat de pandemie în educația copiilor din lumea întreagă. În țările cu venituri mici și cele cu venituri medii inferioare, acest dezastru este amplificat de accesul limitat la învățământul la distanță, riscul crescut de tăieri bugetare și întârzierea redeschiderii școlilor, care împiedică orice șansă la normalitate pentru elevi”, a afirmat Robert Jenkins, coordonator educație în cadrul UNICEF. „Prioritizarea redeschiderii școlilor și atât de necesara recuperare a lecțiilor sunt critice”.

Raportul centralizează rezultatele anchetelor privind răspunsul țărilor la COVID-19 în domeniul educației, anchete desfășurate în aproape 150 de țări în perioada iunie-octombrie.

Potrivit raportului, elevii din țările cu venituri mici și din cele cu venituri medii inferioare au fost cei mai defavorizați în ceea ce privește accesul la educația la distanță și monitorizarea pierderilor de învățare, prezentând totodată cel mai mare risc de a se confrunta cu întârzieri în redeschiderea școlilor și de a frecventa școli lipsite de resursele necesare pentru funcționarea în siguranță.

• Deși peste două treimi dintre țări și-au redeschis școlile complet sau parțial, una din patru a ratat data stabilită pentru redeschiderea școlilor sau nu a stabilit încă o dată, majoritatea acestora fiind țări cu venituri mici și țări cu venituri medii inferioare.

• Doar una din cinci țări cu venituri mici a raportat că zilele în care se face educație la distanță reprezintă zile de școală oficiale, recunoscând impactul redus al măsurilor legate de învățământul la distanță, comparativ cu trei sferturi dintre țări la nivel mondial.

• Dintre cele 79 de state care au răspuns la întrebările referitoare la finanțare, aproape 40% dintre țările cu venituri mici și venituri medii inferioare au redus sau intenționează să reducă bugetul educației în actualul sau următorul an financiar.

• Deși majoritatea țărilor au raportat că procesul de învățare al elevilor este monitorizat de către profesori, un sfert dintre țările cu venituri mici și venituri medii inferioare nu monitorizează procesul de învățare al copiilor.

• Jumătate dintre respondenții din țările cu venituri mici au raportat că nu dețin fonduri adecvate pentru măsurile de siguranță, precum dotări pentru spălarea mâinilor, măsuri de distanțare socială și echipament de protecție pentru elevi și profesori, comparativ cu 5% dintre țările cu venituri mari.

• Aproximativ două din trei țări cu venituri mici au introdus măsuri în sprijinul accesului sau incluziunii celor expuși riscului de excluziune.

• Peste 90% dintre țările cu venituri mari și venituri medii superioare care au răspuns în cadrul anchetei le-au cerut profesorilor să continue să predea în perioada în care au fost închise școlile, în comparație cu mai puțin de 40% dintre țările participante cu venituri mici.

„Pandemia va adânci decalajul legat de finanțarea educației în cazul țărilor cu venituri mici și medii. Dacă se investește corespunzător acum, fără a mai aștepta, acest decalaj s-ar putea reduce semnificativ”, a declarat Stefania Giannini, Directorul general adjunct pentru educație al UNESCO.

„În cadrul Reuniunii globale privind educația organizate de UNESCO, împreună cu Ghana, Norvegia și Regatul Unit, în data de 22 octombrie, în jur de 15 șefi de stat și de guvern, aproximativ 70 de miniștri ai educației și parteneri din domeniul dezvoltării s-au angajat să protejeze fondurile dedicate educației și să acționeze în sensul redeschiderii în siguranță a școlilor, sprijinirii tuturor cadrelor didactice care sunt în linia întâi și reducerii decalajului digital. Sunt demersuri ce ne responsabilizează pe toți”.

Alte constatări sunt:

• Aproape toate statele au inclus învățământul la distanță în răspunsul lor din domeniul educației, sub forma platformelor online, a programelor TV și radiofonice și a pachetelor dedicate învățării acasă.

• Nouă din zece țări au facilitat accesul la educația online, cel mai des prin intermediul telefoanelor mobile sau oferind acces la Internet la un tarif subvenționat ori gratuit, însă gradul de acoperire a variat semnificativ.

• Șase din zece țări au furnizat materiale care să îi ghideze pe părinți pentru realizarea lecțiilor acasă, în timp ce patru din zece țări au oferit consiliere psihosocială copiilor și persoanelor responsabile de copii pe durata închiderii școlilor. Astfel de demersuri au fost mai des întâlnite în rândul țărilor cu venituri mari și în mediile în care existau deja resurse.

„În ciuda numeroaselor eforturi, există diferențe importante între țări la nivelul capacității de a oferi copiilor și tinerilor programe eficiente de educație. Și probabil sunt diferențe și mai mari la nivelul țărilor în ceea ce privește stimularea educațională de care beneficiază copiii și tinerii.

Înainte de pandemie, ne îngrijoram de sărăcia educațională și de inegalitatea oportunităților de învățare. Acum baza educațională este și mai scăzută, iar creșterea inegalității oportunităților ar putea fi catastrofală. Reluarea procesului de învățare constituie o sarcină extrem de stringentă”, a afirmat Jaime Saavedra, Directorul global pentru educație al Băncii Mondiale.

2.5 milioane de euro din fondurile UE pentru dezvoltarea regiunilor şi oraşelor din România

Publicat de Camelia Teodosiu, 9 august 2019, 11:41

România beneficiază de două proiecte lansate, pe 8 august, de Comisia Europeană, în cooperare cu Guvernul României și Banca Mondială

În cadrul primului proiect, experţii vor ajuta capitalele judeţelor româneşti să-şi consolideze legăturile cu periferiile şi să utilizeze fonduri UE pentru proiecte de care să beneficieze întreaga arie urbană.

În cadrul celui de al doilea proiect, un grup de experţi va ajuta opt regiuni româneşti să-şi mărească capacitatea de inovare şi să consolideze cooperarea dintre centrele de cercetare şi companii.

Proiectul este parte a iniţiativei „Catching up Regions”, care ajută regiunile cu venituri mici să prindă din urmă restul UE.

Proiectele sunt finanțate cu 2.5 milioane de euro, bani UE din Fondul European de Dezvoltare Regională.

Pentru detalii, accesaţi  http://bit.ly/2fedr-ro

24 CEASA: Creştere economică de 3,9% – prognoză optimistă; cea pesimistă este de 3,1%

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 ianuarie 2019, 14:09

Creşterea economiei mondiale va scădea la 2.9%. Prognoza optimistă pentru economia bulgară în anul 2019 este pentru o creştere de 3,9%, arată o analiză a UniCredit Bank. „Aşteptăm ca, în 2019, creşterea PIB-ului să se accelereze până la 3,9% în anul 2019, faţă de 3,5%, cât a fost în anul 2018. Printre principalii factori ai acestei accelerări se numără stimulentele fiscale moderate, investițiile accelerate și prețurile mai mici pentru produsele energetice. Scăderea efectelor negative ale crizei din Turcia va contribui, de asemenea, la restabilirea exporturilor în 2019 „, se arată în raport. Compania prognozează o încetinire a creșterii PIB-ului până la 3% în 2020, datorită încetinirii așteptate a economiilor și înăspririi condițiilor de finanțare. Potrivit datelor, inflația anuală medie este de așteptat să crească de la 2,8%, cât era în 2018, la 2,9% în anul 2019, iar în anul 2020, să scadă la 2,6%.

În vară, Banca Mondială a prognozat în o creştere a economiei bulgare de 3,6% în 2019. Însă, potrivit prognozei actualizate în raportul „Perspective Sumbre”, aceasta a scăzut cu 0,5%, iar aşteptările sunt pentru o creştere a PIB-ului de 3,1%. Conform datelor prognozate pentru 2020, se așteaptă ca ritmul economiei să scadă până la 3%, iar în 2021, să ajungă la 2,8%. Banca Mondială menţionează că tergiversarea exporturilor şi mâna de lucru insuficientă au amânat creşterea economică în Bulgaria, dar şi în Croaţia şi România.

Potrivit raportului, creșterea economiei globale va scădea de la 3% în 2018 la 2,9% în 2019. Principalii factori vor fi presiunile comerciale puternice, productivitatea scăzută și turbulențele financiare din economiile emergente. Se aşteaptă ca, anul acesta, economiile de piaţă cu o dezvoltare rapidă să obţină o creştere de 4,2%, iar economiile dezvoltate, una de 2%. „În prezent, rambursarea datoriilor erodează veniturile bugetare şi creează greutăţi guvernelor în privinţa finanţării principalelor servicii sociale”, a spus directorul executiv al Băncii Mondiale, Kristalina Gheorghieva, care va prelua temporar conducerea Băncii Mondiale de la 1 februarie 2019, după retragerea lui Jim Yong Kim.

Cea mai pesimistă prognoză pentru economia bulgară este ca rata de creştere să fie de 3%, estimează firma de asigurări Euler Hermes. Potrivit analiştilor, principalii factori sunt scăderea exporturilor în anul 2018 faţă de anii anteriori. Bulgaria se numără printre statele cu o cu creştere continuă a insolvabilităţii.

Articol de Maria Milkova

Remitențele trimise în România s-au ridicat în 2017 la 4,9 miliarde de dolari

Publicat de Camelia Teodosiu, 30 aprilie 2018, 09:07 / actualizat: 2 mai 2018, 8:59

Creşterea remitenţelor a fost determinată de aprecierea euro şi a rublei faţă de dolar, de avansul economic solid şi de şansele de angajare în ţările unde lucrează cei care trimit bani acasă.

Pentru 2018 – 2019 perspectivele sunt pozitive, dar creşterea nivelului remitenţelor ar urma să fie moderată, ca urmare a stabilizării creşterii PIB-ului în zona euro, Rusia şi Kazahstan. Cursul de schimb rublă – dolar rămâne un factor crucial, care influenţează perspectiva, apreciază BM.

Anul trecut, cei 266 de milioane de migranţi au trimis către ţările emergente şi în curs de dezvoltare o sumă record: 466 de miliarde de dolari, după trei ani de declin, datorită accelerării creşterii economiei globale, se arată în raport.

Pentru acest an se previzionează tot o sumă record: 485 de miliarde de dolari.

Ţările cu cele mai mari transferuri de bani în 2017 au fost India (69 miliarde de dolari), China (64 miliarde de dolari), Filipine (33 miliarde de dolari), Mexic (31 miliarde de dolari), Nigeria (22 miliarde de dolari) şi Egipt (20 miliarde de dolari).

Cele mai mari ieşiri au fost din SUA (67 miliarde de dolari) şi Arabia Saudită (38 miliarde de dolari).

După trei ani de declin consecutiv, remitenţele trimise către Europa şi Asia Centrală au crescut cu 20,9% anul trecut, cele mai mari transferuri de bani în regiune fiind către Rusia (opt miliarde de dolari), Ucraina (7,9 miliarde de dolari) şi România (4,9 miliarde de dolari), relatează Agerpres, citând un raport al Băncii Mondiale.

* n.r.. remitenţă (în acest context) = „transfer de bani”

CJ Brașov vrea fonduri europene pentru modernizarea UPU de la Spitalul Județean

Publicat de adinaiftime, 27 decembrie 2017, 21:30

Finanţarea ar urma să fie făcută de la Banca Mondială.
CJ Braşov a demarat procedurile pentru a accesa o finanțare cu care să înceapă anul viitor lucrările de extindere și modernizare a Unității de Primiri Urgențe de la Spitalul Județean, investiție estimată la 38,305 milioane lei.
CJ Brașov are și un proiect pentru accesarea unor sume prin programul Operaţional Regional 2014 – 2020, pentru dotarea UPU cu echipamente medicale moderne în valoare de 1,3 milioane de euro.
La ora actuală, datorită lucrărilor de modernizare a Corpului B, UPU a Spitalului Județean funcționează într-un spațiu mai mic, în clădirea fostei policlinici. După ce lucrările de modernizare a Corpului B vor fi finalizate, UPU se va muta în fostul amplasament, așa cum în luna februarie, secțiile care acum funcționează la Astra și Mârzescu, vor fi mutate înapoi în Spitalul Județean odată cu finalizarea și darea în folosință a primelor două etaje ale celui mai mare spital din Brașov.

Avertismentul unui specialist în cadrul Băncii Mondiale pentru Timișoara și Arad în privința investitorilor străini

Publicat de adinaiftime, 19 decembrie 2017, 21:00

Timişoara şi Aradul nu îşi permit să gonească investitori pentru că nu şi-a atins potenţialul de creştere. Avertismentul vine din partea unui expert pe Dezvoltare Urbană în cadrul Băncii Mondiale.

Prezent la Timişoara pentru o dezbatere pe tema polului de crestere Timişoara, Marius Cristea, specialist în cadrul Băncii Mondiale a declarat că Timişoara şi Aradul au, totuşi, avantajul că pot selecta investitorii.

“Vă permiteți să mergeți întâi să vă alegeți ce investitori doriți să atrageți strategic în anii ce vin. Vreți un producător de top din industria auto, vreți un producător de top din industria de electronice, mergeți și bateți-i la ușă. Pentru că cei de duzină vor veni singuri. Nu trebuie să mergeți după nu știu ce invetistitori care fabrică nu știu ce, pungi din plastic, de exemplu. Cei mari, în schimb, trebuie țintiți. Trebuie să îți vină un producător mare de software, trebuie să dai o fugă până în Silicon Valley să discuți cu ei”, a explicat Marius Cristea.

În privinţa dezvoltării comune Arad – Timişoara, viceprimarul Timişoarei Dan Diaconu a declarat că aceasta nu trebuie văzute ca un tot unitar, ci ca două unităţi care dezvoltă proiecte comune.

Oficialii Băncii Mondiale și-au arătat interesul de a sprijini construcția Autostrăzii Ploiești-Brașov

Publicat de adinaiftime, 14 decembrie 2017, 08:30

Marţi, ministrul Transporturilor, Felix Stroe, alături de premierul Mihai Tudose, a participat, la Palatul Victoria, la o întâlnire cu vicepreşedintele Băncii Mondiale, Cyril Muller, în contextul în care oficialii Băncii şi-au arătat interesul de a sprijini construcţia Autostrăzii Ploieşti-Braşov. La întâlnire au mai participat vicepremierul Marcel Ciolacu, ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, şi ministrul Fondurilor Europene, Marius Nica.

”Banca Mondială a decis să ofere asistenţă în ceea ce priveşte implementarea proiectului Autostrăzii Ploieşti-Braşov. În luna octombrie, oficialii români şi cei ai Băncii Mondiale au discutat despre măsurile necesare demarării proiectului de infrastructură, convenindu-se înfiinţarea unui Comitet de coordonare, la nivelul Secretariatului General Guvernului, condus de vicepremierul Ion Marcel Ciolacu, şi o unitate de implementare a proiectului, la Ministerul Transporturilor, responsabilă de componenta tehnică”, precizează sursele citate.

Ministrul Transporturilor, Felix Stroe, nu a putut, în acest context, să participe la Comisia de Transporturi din Camera Deputaţilor, unde s-a discutat Proiectul de buget pentru 2018, dar şi-a asigurat reprezentarea oficială prin prezenţa tuturor secretarilor de Stat din MT, responsabili cu domeniile aflate în subordinea Ministerului Transporturilor, subliniază sursele menţionate.

Joi, ministrul Felix Stroe va fi prezent la şedinţa celor două comisii reunite din Parlament, până la votul final pe proiectul de buget al Ministerului Transporturilor pe 2018.

Preşedintele Comisiei pentru transporturi şi infrastructură din Camera Deputaţilor, Lucian Bode, s-a declarat neplăcut surprins, marţi, la începutul şedinţei comisiilor reunite de specialitate din Parlament, de faptul că ministrul Transporturilor, Felix Stroe, nu este prezent la dezbaterea proiectului de buget al MT pentru anul 2018.

”Sunt neplăcut surprins că domnul ministru a decis să nu vină azi în faţa comisiilor reunite. Este prima dată în istorie când la şedinţa de buget ministrul alege un alt program. Eu vreau să le mulţumesc secretarilor de stat care sunt aici prezenţi, dar, până la urmă, este vorba şi de respect. Este vorba despre respect, despre respectul pe care ministrul Stroe trebuie să îl arate comisiilor reunite din Senat şi Camera Deputaţilor”, a spus deputatul PNL Lucian Bode.

La rândul său, preşedintele Comisiei pentru transporturi şi energie din Senat, Butunoi Ionel-Daniel, a precizat că ministrul Transporturilor are o întâlnire cu reprezentanţii Băncii Mondiale şi a dat asigurări că va veni la şedinţa celor două comisii reunite până la votul final pe proiectul de buget al Ministerului Transporturilor pe 2018.

”Tocmai ce am vorbit cu domnul ministru Stroe şi m-a rugat să avem un pic de înţelegere în privinţa programului său foarte încărcat; la ora 10 fără un sfert are întâlnire cu Banca Mondială, împreună cu premierul, pentru a discuta oportunitatea finanţării unor autostrăzi în România, şi cred că va fi bine să începem discuţia pe buget cu angajamentul dumnealui că va ajunge la votul final pentru avizul pe proiectul de buget”, a anunţat deputatul PSD.

România are de rambursat Băncii Mondiale 2,1 milioane de euro, în noiembrie

Publicat de adinaiftime, 2 noiembrie 2017, 08:00

România trebuie să plătească 2,1 milioane de euro, în noiembrie, către Banca Mondială din împrumutul stand-by contractat în 2009, suma reprezentând dobânzi și comisioane, potrivit datelor transmise de Ministerul Finanțelor Publice (MFP), la solicitarea AGERPRES.

Vârful de plată al acestui an a fost în septembrie, când a fost rambursată o sumă de peste 1,179 miliarde de euro, atât la Uniunea Europeană, cât și la Banca Mondială (BM).

Cea mai mare parte a sumei a fost plătită către UE, respectiv peste 1,177 miliarde de euro, iar 2,4 milioane de euro către BM.

Suma plătită Uniunii Europene reprezintă rate de capital în valoare de 1,15 miliarde euro, restul fiind dobânzi și comisioane. Suma destinată Băncii Mondiale, respectiv cele 2,4 milioane euro, sunt doar dobânzi și comisioane.

Suma totală de plată către UE și Banca Mondială în acest an este de 1,26 miliarde de euro.

Din această valoare, 1,15 miliarde de euro reprezintă rate de capital, iar restul dobânzi și comisioane.

În 2016, România a plătit Uniunii Europene și Băncii Mondiale 113 milioane de euro.

Cea mai mare parte a sumei a fost rambursată UE, respectiv 104 milioane de euro. La Banca Mondială au mers 9,1 milioane de euro.

În 2015, statul a rambursat peste 1,83 miliarde de euro Fondului Monetar Internațional, Uniunii Europene și Băncii Mondiale.

De asemenea, 2015 a fost anul în care a fost achitat împrumutul de la FMI. Către această instituție România a rambursat, în total, peste 2,49 miliarde de euro.

România a achitat Uniunii Europene, în 2015, peste 1,651 miliarde de euro, din care 1,5 miliarde sunt rate de capital și restul dobânzi și comisioane.

Băncii Mondiale i-au fost plătite 9,5 milioane de euro (dobânzi și comisioane).

În perioada 2009 — 2016, suma totală rambursată către cele trei instituții a depășit 4,9 miliarde de euro.

România mai are de plătit, până în 2023, peste 4,7 miliarde de euro la Banca Mondială și UE.

Cea mai mare sumă va merge către UE, respectiv 3,71 miliarde de euro.

Graficul MFP arată că 2015 a fost vârful de plată pentru împrumut, adică 1,8 miliarde de euro, dar mai sunt încă trei plăți mari în 2017, 2018 și 2019.

În 2017, România are de achitat peste 1,2 miliarde de euro, în 2018 — 1,4 miliarde și în 2019 — 1 miliard de euro.

Potrivit datelor Băncii Naționale a României, la 4 mai 2009, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat solicitarea României privind încheierea unui aranjament stand-by pentru o perioadă de doi ani, în valoare de 11,4 miliarde DST (aproximativ 12,9 miliarde de euro sau 17,1 miliarde de dolari SUA) și eliberarea primei tranșe în valoare de 4,37 miliarde DST (aproximativ 4,9 miliarde de euro sau 6,6 miliarde de dolari SUA).

România este membră a Fondului Monetar Internațional (FMI) din anul 1972, având în prezent o cotă de participare de 1,030 miliarde DST (0,43% din cota totală).

Proiecte cruciale pentru Zona Metropolitană, dezbătute astăzi, la Constanţa

Publicat de adinaiftime, 9 octombrie 2017, 17:30

Municipiul Constanţa în colaborare cu Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Constanţa a organizat astăzi un eveniment pe a cărui agenda s-a aflat mai multe teme importante pentru judeţul Constanţa: adoptarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Zonei Metropolitane Constanţa; adoptarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Polul Naţional de Creştere – Zona Metropolitană Constanţa; semnarea Acordului de asistenţă tehnică dintre Municipiul Constanţa şi Banca Mondială, precum şi semnarea Preacordului de finantare dintre Municipiul Constanţa şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

La reuniune iau parte reprezentanţi ai conducerii Băncii Mondiale, reprezentanţi ai conducerii BERD în România, conducerea Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADRSE), primarii localităţilor care compun Zona Metropolitană Constanţa (ZMC) şi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Constanţa.

Referitor la planul de mobilitate urbană discutat la şedinţa ZMC de astăzi, primarul Constanței, Decebal Făgădău a declarat că municipiul tomitan este oraşul cu cea mai mare motorizare, adică cele mai multe autoturisme la mia de locuitori. „Acest lucru trebuie să se schimbe”, a spus edilul-şef al Constanței, subliniind că parcarea pe trotuare va fi restricționată, la fel şi accesul maşinilor în zona peninsulară.

Guvernul are nevoie de bani

Publicat de adinaiftime, 13 septembrie 2017, 09:29

Guvernul a solicitat tuturor companiilor de stat să vireze la buget, în avans, sumele sub formă de dividende deoarece are nevoie de fonduri pentru a începe unele proiecte foarte mari, a declarat premierul Mihai Tudose. El a dat ca exemplu tronsonul de autostradă Braşov – Ploieşti şi a precizat că Executivul trebuie să demonstreze că are banii necesari pentru a începe proiectul şi pentru a convinge Banca Mondială să-i devină partener. Mihai Tudose a mai spus că nu este nicio problemă pentru companiile de stat să plătescă în avans dividendele.

Se fac paşi înspre construirea spitalelor regionale de urgenţă

Publicat de adinaiftime, 7 septembrie 2017, 11:30

Următorii paşi înspre construirea spitalelor regionale de urgenţă de la Cluj-Napoca, Iaşi şi Craiova au fost stabiliţi miercuri, 6 septembrie, de comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, şi ministrul sănătăţii, Florian Bodog.

Unităţile spitaliceşti urmează să fie realizate cu expertiza Băncii Europene de Investiţii şi a Băncii Mondiale, avându-se în vedere finalizarea studiului de fezabilitate până în martie 2018 şi depunerea proiectelor până în luna aprilie a aceluiaşi an.

În acelaşi timp, sunt vizate investiţii în centre comunitare integrate, unităţi ambulatorii, de primiri urgenţe şi telemedicină.

Sondaj al Băncii Mondiale: aproximativ 3,6 milioane de români intenţionează să se mute în următorii cinci ani

Publicat de adinaiftime, 23 iulie 2017, 10:20

Aproximativ 3,6 milioane de români intenţionează să se mute în următorii cinci ani, iar 66,5% dintre aceştia ar prefera tot România – potrivit unui sondaj realizat de angajaţi ai Băncii Mondiale.

Cercetarea apare în raportul „Oraşe-magnet, Migraţie şi navetism în România”, iar cele mai atractive destinaţii sunt Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Braşov.

În rândul celor care au în vedere să îşi schimbe domiciliul, o pondere mare o au tinerii – vârsta medie a celor care intenţionează să se mute este de 35 de ani.

75% dintre cei care intenţionează să facă acest lucru, nu au copii, iar din cei 25% care au copii, majoritatea au doar unul singur.

Timișoara, în top 3 al orașelor în care românii vor să se mute

Publicat de adinaiftime, 23 iulie 2017, 08:00

Aproximativ 3,6 milioane de români intenţionează să se mute în următorii cinci ani. Potrivit unui sondaj realizat de angajaţi ai Băncii Mondiale, 66,5% dintre aceştia ar prefera tot în România, cele mai atractive fiind Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara.

La întrebarea ‘În ce oraş v-ar plăcea mai mult să locuiţi?’, 15,23% au indicat Bucureşti, 11,37% – Cluj-Napoca, iar 9,14% – Timişoara. La întrebarea ‘În ce oraş, diferit de cel în care locuiţi în prezent, v-ar plăcea cel mai mult să locuiţi?’, 15,32% au menţionat Cluj-Napoca, 14,46% Bucureşti şi 11,88% Timişoara.

Timişoara se situează pe poziţia a doua ca număr de persoane angajate la nivel de zonă urbană funcţională, 35% dintre acestea lucrând în zonele periurbane. Locuitorii din vestul României iau mai mult în calcul posibilitatea mutatului în străinătate.

Sondajul a fost aplicat unui eşantion reprezentativ de 1.250 de persoane din România, utilizând o metodă de eşantionare aleatorie.

Primul Spital Regional din România va fi construit la Iaşi

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 aprilie 2015, 10:15

Primul Spital Regional din România va fi construit la Iaşi – a anunţat secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Răzvan Vulcănescu. El a precizat că proiectele de fezabilitate realizate în 2007, trebuie reactualizate. Banca Mondială oferă fondurile necesare, respectiv câte 250 de milioane de euro pentru construirea unor spitale regionale la Iaşi, Craiova şi Cluj. Răzvan Vulcănescu declară:

Declaraţie consemnată de Costi Mihai

O unitate de cazare și îngrijire a persoanelor cu dizabilități, își ține ușile închise din lipsa de personal

Publicat de Andrei Cretoiu, 1 iulie 2014, 15:30

O unitate de cazare si ingrijire a persoanelor cu dizabilitati din Botoșani, construita si dotata dupa normele europene, isi tine usile inchise din lipsa de personal.

Este cazul centrului pentru persoane cu dizabilitati din comuna Stauceni, pentru care Directia de Asistenta Sociala si Protectia Copilului a scos la concurs aproape 40 de posturi. Surpriza insa! Nu prea sunt doritori, nici macar pentru functia de sef.

Singurul locatar, daca il putem numi asa, este paznicul care are grija zi si noapte ca nu cumva vreun curios sau rauvoitor sa atenteze la investitia din fondurile Bancii Mondiale.

Dupa numeroase eforturi pentru deblocarea celor aproape 40 de posturi aferente unitatii, deschiderea acesteia spre functionare pare tot mai indepartata. Nu birocratia este obstacolul, ci lipsa candidatilor pentru ocuparea posturilor sau, in cazul multora dintre cei care si- au depus dosarele, neindeplinirea conditiilor necesare.

Se vede treaba ca scaunul de sef nu e atractiv atunci cand salarizarea nu e pe masura functiei. Nici alte persoane din cadrul directiei nu si-au manifestat dorinta de a ocupa functia, macar pe perioada determinata. Conducerea DGASPC spera ca urmatoarele concursuri care se vor organiza pentru ocuparea posturilor sa aiba rezultatele scontate, pentru ca unitatea sa poata fi deschisa in aceasta toamna. Centrul de Ingrijire a persoanelor cu dizabilitati din comuna Stauceni va pune la dispozitia celor 50 de beneficiari deja stabiliti, conditii si dotari la nivelul normelor europene

Reprezentantii Fondului Monetar International, ai Comisiei Europene si ai Bancii Mondiale se afla la Bucuresti pentru o noua evaluare a acordului stand-by.

Publicat de Alina Dragomir, 2 iunie 2014, 09:57 / actualizat: 3 iunie 2014, 10:21

Membrii delegatiei FMI au avut ieri primele discuţii cu autorităţile de la Bucureşti, în cadrul celei de-a treia misiuni de evaluare a acordului preventiv încheiat cu România. Discuţiile vor dura aproximativ de 2 săptămâni, timp în care se vor căuta soluţii pentru reducerea contribuţiilor sociale pe care le plătesc angajatorii, cu 5 procente, de la 1 iulie. Reducerea CAS nu este singurul obiectiv major pe care autorităţile îl vor negocia în această perioadă cu partenerii externi.
România are în derulare un acord în valoare de patru miliarde de euro cu creditorii internationali, din care nu intentioneazã sã acceseze fonduri. Acesta are scopul de a proteja statul de eventuale socuri pe pietele financiare si de a ajuta la reducerea costurilor de finantare. Actualul acord va expira la jumatatea anului viitor, iar autoritatile romane intentioneaza sa nu mai incheie altul. Potrivit specialistilor, autoritãtile române trebuie sã-i convingã pe creditorii internationali cã existã resurse pentru a se putea aplica mãsura reducerii contributiilor de asigurãri sociale cu cinci procente, de la jumãtatea anului. Reducerea temporara a TVA-ului, noul regim de impozitare, acciza la carburanti si plata taxei pe constructii speciale sunt subiecte care vor fi, de asemenea, analizate. Vizita FMI va dura pana pe 16 iunie.