Gabriela Saksa (realizator emisiune): Săptămâna aceasta a avut loc prima ediție a conferinței „Liderii viitorului”, inițiată de Statul Major al Forțelor Terestre. Evenimentul a fost găzduit de Banca Națională a României și a reunit personalități marcante din țară și nu numai, lideri consacrați în diferite domenii, nu doar cel militar, care au împărtăşit experiența profesională și au răspuns întrebărilor tinerilor ofițeri prezenți la conferință. Angel Tîlvăr: Calitățile pe care un lider trebuie să le aibă, pe lângă cele profesionale, trebuie să aibă calități și în domeniul diplomației militare, economic, trebuie să aibă înțelegerea celor pe care urmează să-i comande și să dovedească dedicație pentru a implementa deciziile care se iau din punct de vedere militar. Deci, iată, sunt în această ecuație mulți parametri pe care ei trebuie să îi îndeplinească. Gabriela Saksa (realizator emisiune): Prezent la eveniment a fost și Raed Arafat, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, care a vorbit despre așteptările populației de la militarii din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională. Raed Arafat: Fiecare are construcția lui. Eu sunt cel care, dacă pui piedici, încearcă întotdeauna să le surmonteze, să treacă pe lângă, peste, pe undeva, numai să facă ce crede că este bine; şi acest lucru s-a întâmplat. Şi am avut o echipă, asta e cel mai important lucru, n-am fost singur niciodată. Să-și asume și să-și facă treaba acolo unde a fost pus să răspundă de o activitate care întotdeauna este pentru patria și pentru România. Deci asta este așteptarea noastră de la orice militar, că vorbim de Ministerul Apărării, că vorbim de Ministerul de Interne. În final, avem un singur scop, eu nefiind militar, o spun, este să servim patria și să servim România și să facem ce trebuie pentru binele ei.
Publicat de prosavioleta,
11 decembrie 2023, 12:54
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Banca Națională a României a lansat în circuitul numismatic o monedă de 10 lei din argint, la 100 de ani de la înființarea Muzeului Militar Național Regele Ferdinand I. Tirajul maxim pentru moneda aniversare este de 5000 de piese, iar prețul de vânzare 490 lei. Pe aversă sunt redate clădirea Muzeului Militar Național, inscripția România, stema țării, valoarea nominală și anul de emisiune 2023. Reversul monedei prezintă primul sediu al muzeului, Palatul Artelor din București, portretul Regelui Ferdinand I și inscripțiile Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I și 100 ani. Monedele sunt însoțite de broșuri de prezentare și certificate de autenticitate, redactate în limbile române, engleză și franceză. Monedele aniversare au putere circulatorie pe teritoriul României. Lansarea lor în circuitul numismatic se realizează prin sucursalele regionale București, Cluj, Constanța, Dolj, Timiș și Iași ale Băncii Naționale a României. Muzeul Militar Național Ferdinand I s-a înființat la 18 decembrie 1923.
Luni, 01.04.2019, Senatul a adoptat, proiectul de lege privind repatrierea rezervei de aur a României şi urmează a fi supus la vot în Camera Deputaților care este for decizional.
Acest proiect, inițiat de liderul PSD Liviu Dragnea și de senatorul Șerban Nicolae, a stârnit controverse şi a ridicat multe semne de întrebare în rândul analiștilor financiari, politicieni și bancheri.
Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu, spunea că, după cel de-al Doilea Război Mondial, rezerva de aur a României a fost ținută la Banca Angliei și că „nici Ceaușescu, nici Dej n-au adus acasă aurul din străinătate. Nicolae Ceaușescu, din 1965 până în anii 1980, a fost preocupat să transfere continuu aur în marile centre financiare”.
Cantitatea de aur a fluctuat însă în perioda imediat de după război (de la 72,4 tone, în 1957, la doar 7,2 tone în 1952) fiindcă aurul a fost folosit la stingerea obligațiilor externe, dar rezerva a fost treptat refăcută, astfel încât în 1965, aurul din străinătate reprezenta 24,7 tone, iar în 1971 – 44,9 tone.
În anii 80 s-au complicat lucrurile din cauza dorinței lui Ceaușescu de a stinge datoria externă, astfel că, potrivit lui Adrian Vasilescu, „în 1986 nu a mai rămas în străinătate niciun gram de aur”, iar în tezaurul din țară mai erau doar puțin peste 42 de tone. „Din dispoziția lui Ceaușescu, BNR a mai cumpărat până în 1989, încă 17,6 tone de aur”, a mai precizat Vasilescu.
Potrivit unei informări recente a Băncii Naționale a României, la 31 martie 2019, rezerva de aur a României se menține la 103,7 tone, iar valoarea acesteia, în condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, se ridică la 3,835 miliarde de euro.
În total, rezervele internaționale ale României, care înseamnă atât valutele, cât și aurul, se ridică la aproape 36,4 miliarde de euro.
La Banca Angliei se află circa 60% din rezerva de aur (61 de tone), iar Banca Națională a României plătește 309.000 de lei pentru păstrarea aurului la Londra, potrivit Raportului pe 2017 al BNR, ceea ce echivalează cu aproape 66.000 de euro anual.
Pentru aducerea aurului în România, cea mai sigură cale de transport este cea a aerului – pentru transportul pe mare sau pe roți, durata transportului, dar mai ales riscurile legate de siguranță fiind mult mai mari.
Fiindcă este vorba de o cantitate însemnată de aur, pentru a elimina din riscuri, cel mai probabil transportul s-ar putea face în tranșe mai mici, posibil de circa 10-20 de tone fiecare, pe o perioadă mai îndelungată de timp, au declarat pentru Europa Liberă surse din piața asigurărilor, care au dorit să își păstreze anonimatul.
„Dacă aduci toate cele 56 de tone dintr-o dată, s-ar bloca jumătate din București din cauza măsurilor de securitate aferente acestui transfer de la aeroport până la BNR”, au explicat sursele noastre.
Practic, acest lucru înseamnă asigurarea transportului de la Banca Angliei la aeroport, cu forțe de securitate locale, cu mașini blindate care să protejeze transportul, cu personal care să încarce și să descarce conținutul mașinilor.
Apoi ar urma ca aurul să fie trimis cu o cursă aeriană specială până la București și, în cele din urmă, de la București până la sediul BNR, cu un alt transport securizat. Cel mai probabil, BNR este cea care va plăti asigurarea transportului, cerută de asigurători.
Potrivit surselor Europei Libere, doar polița de asigurare a transportului ar varia între 500.000 și 1,5 milioane de euro, care depinde de mai mulți factori, printre care și modul cum se face transportul sau cine face transportul pe toate cele trei segmente – rutier, de la Banca Angliei la aeroport, apoi aerian – cursa Londra-București și din nou rutier, de la aeroport la Banca Națională.
Dacă luăm în calcul valoarea maximă a poliței de asigurare ar reprezenta 23 de ani de chirie la Banca Angliei.
În plus, la această sumă se adaugă și cheltuielile operaționale, reprezentând costul efectiv al transportului, greu de estimat în acest moment.
La toate acestea ar trebui, ulterior, să se adauge și costul de asigurare al aurului în România, dar și al celui cu oamenii care să aibă grijă de cantitatea de aur.
„Atunci când se ia o astfel de decizie se face o analiză de cost, inclusiv ce se întâmplă în caz de război sau atac terorist (…) Și e un cost în plus pentru statul român, care trebuie să asigure acest bun”, au mai argumentat sursele Europei Libere, atrăgând totodată atenția că, cel mai probabil, în costul anual pe care îl plătește BNR pentru depozitarea aurului la Banca Angliei intră și garanțiile de securitate și asigurare, iar acestea trebuie să fie aceleași și în momentul în care aurul ar urma să fie ținut în România.
Marți, la BNR, are loc ședința Consiliului de Administrație pe probleme de politică monetară, unde ar urma să se dea un aviz și pe problema referitoare la repatrierea rezervei de aur în România.
În prezent, din totalul de 103,7 tone, circa 60% (61 de tone) se află depozitate la Banca Angliei, dar instituția sub tutela căreia se află rezerva este Banca Națională a României.
Potrivit proiectului de lege inițiat de social-democrați, BNR ar urma să aducă în România tot aurul din rezervele aflate în afara țării, cu excepția a 5%. Iar condiția pentru ca cele cinci procente din rezerva de aur să rămână în afara țării este ca aurul să fie investit în scopul obținerii de venituri.
Totuși, specialiștii BNR și cei din lumea finanțelor atrăgeau atenția, încă din momentul în care acest proiect de lege a fost trimis la comisile de specialitate din Senat, că operațiunile cu aur sunt riscante.
După cum explica anterior, pentru Europa Liberă, analistul financiar Dragoș Cabat, băncile centrale nu au ca scop să facă profit din aceste rezerve internaționale, care includ, nu doar aurul, ci și valute precum euro, dolari, lire sterline sau alte monede: „ele sunt o garanție a faptului că banca centrală și țara respectivă au niște sume cu care să își poată garanta obligațiile de plată pe care le are față de alte țări, iar, în felul acesta, partenerii săi au încredere că acest aur chiar există”.
Moneda naţională a atins vineri cea mai slabă cotaţie în raport cu euro, cursul anunţat de Banca Naţională a României (BNR) fiind de 4,6597 lei pentru un euro, în creştere cu 0,90 bani (0,19%) în comparaţie cu valoarea din şedinţa precedentă, de 4,6507 lei pentru un euro.
Cotaţia record anterioară a fost înregistrată pe data de 21 noiembrie 2017, când BNR a anunţat un curs de schimb de 4,6551 lei/euro.
Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat în faţa dolarului american, cursul fiind stabilit de BNR la 3.8915 lei, mai mic cu 0,80 de bani (-0,21%), în comparaţie cu şedinţa precedentă, când un dolar american valora 3,8995 de lei.
Francul elveţian a fost cotat la 3,9900 de lei, în creştere cu 1,49 bani (0,37%), comparativ cu valoarea de 3,9751 lei, stabilit în şedinţa precedentă.
Gramul de aur s-a scumpit, vineri, cu 28,81 de bani (0,17%), până la 162,3147 lei, de la 162,0266 lei, cât se stabilise joi.
Indicele Robor la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la nivelul de 2,10%, de la nivelul precedent de 2,09%, potrivit datelor publicate astăzi de Banca Naţională a României (BNR).
Robor la 3 luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Indicatorul a crescut accelerat din data de 18 septembrie, când a atins nivelul de 1%. Vineri, indicele a scăzut la 2,09%, cel mai mic din 16 noiembrie, când a fost tot 2,09%. Indicele Robor la 6 luni a scăzut miercuri la 2,28%, cel mai mic din data de 22 noiembrie, când a fost tot 2,28%.
ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii pentru creditele în lei acordate pe piaţa interbancară, iar creşterea acestui indicator va duce la un avans al ratelor în cazul creditelor în lei. Evoluţia dobânzilor pe piaţa monetară este de obicei corelată cu evoluţia randamentelor la titlurile de stat. Dobânzile interbancare au scăzut puternic anul trecut, iar Robor la 3 luni a înregistrat în septembrie şi în octombrie 2016 un nivel minim istoric de 0,68% pe an.
Dobânzile au reintrat pe o traiectorie ascendentă de la finalul lunii octombrie 2016, chiar dacă s-au oprit, o lungă perioadă, între 0,8% şi 0,9%, pentru Robor la 3 luni.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a crescut vineri, 24 noiembrie, la 2,19%, valoare pe care a mai atins-o în august 2014, conform datelor Băncii Naţionale a României.
Joi, 23 noiembrie, ROBOR la trei luni era cotat la 2,15%, iar în 20 noiembrie a atins 2,18%.
De asemenea, indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, s-a majorat la 2,30%, de la 2,29%, cât a fost cotat joi, 23 noiembrie.
Banca Naționala a României (BNR) a cotat, marți, 21 noiembrie, un euro la 4,6551 de lei/unitate, cu 0,18% mai mult față de sedința de luni. Dolarul american creste și el, fiind cotat de BNR la 3,9650 de lei/unitate, cu 0,60% mai mult față de prima zi a săptămânii.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a arătat că problema mare a României este la balanța comercială, în care importurile depășesc exporturile.
Euro a urcat la un nou maxim al ultimilor ani, cotaţia oficială afişată astăzi, luni, 13 noiembrie, la ora 13.00, de Banca Naţională a României fiind de 4,64 lei, după ce a depăşit oficial pragul de 4,6 lei la mijlocul săptămânii trecute.
Acest nivel nu a mai fost atins în ultimii cinci ani şi patru luni, din iulie 2012.
Deprecierea monedei naţionale peste acest prag a venit săptămâna trecută, atât pe fondul incertitudinilor fiscale, cât şi al mesajului de relaxare a abordării faţă de cursul de schimb, transmis de banca centrală.
Moneda națională s-a depreciat astăzi în raport cu euro și a ajuns la cea mai slabă cotație din ultimii cinci ani, cursul anunțat de Banca Națională a României (BNR) fiind stabilit la 4,6198 lei, cu 2,30 de bani (0,5%) mai mult în comparație cu valoarea din ședința precedentă, de 4,5968 lei pentru un euro.
O cotație similară pentru moneda națională a fost consemnată pe data de 26 iulie 2012, când Banca Națională a României a anunțat un curs de schimb de 4,6205 de lei pentru un euro.
Moneda națională s-a depreciat miercuri și în fața dolarului american, cotația fiind stabilită de BNR la 3,9810 lei, mai mult cu 0,64 bani (0,16%) în comparație cu ședința precedentă, când un dolar american valora 3,9746 lei.
Francul elvețian a fost cotat la 3,9869 lei, în creștere cu 1,27 bani (0,32%), comparativ cu valoarea de 3,9742 lei, stabilit în ședința precedentă.
Gramul de aur s-a scumpit, astăzi, cu 81,79 de bani (0,5%), până la 163,9971 lei, de la 163,1792 lei, cât se stabilise ieri.
Inflația anuală a urcat, în septembrie, la 1,8%, de la 1,2% în august, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.
Față de luna august a acestui an prețurile au urcat cu 0,5%, în septembrie.
„Prețurile de consum în luna septembrie 2017 comparativ cu luna septembrie 2016 au crescut cu 1,8%. Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2016 — septembrie 2017) față de precedentele 12 luni (octombrie 2015 — septembrie 2016), calculată pe baza IPC, este 0,4%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 0,5%”, precizează comunicatul citat.
Mărfurile alimentare s-au scumpit, luna trecută, cu 0,54%, cele nealimentare cu un procent similar în timp ce tarifele serviciilor au urcat cu 0,32%.
Banca Națională a României (BNR) a revizuit la începutul lunii august prognoza de inflație pentru finalul acestui an la 1,9%, în condițiile în care anterior estima un nivel al ratei inflației de 1,6%, în scădere cu 0,1 puncte procentuale.
Pentru finalul anului 2018, BNR estimează o rată a inflației de 3,2%, de la 3,1% anterior.
Potrivit BNR, reintrarea ratei anuale a inflației IPC în intervalul țintei a fost anticipată a avea loc din trimestrul III din 2017.
Calculată la taxe constante, rata inflației va atinge 2,9% în decembrie 2017, valoare situată peste ținta centrală de inflație, de 2,5%.
BNR vrea să limiteze iar creditul pentru populație
Publicat de adinaiftime,
15 septembrie 2017, 20:00
Banca Națională a României discută cu băncile posibilitatea de a limita gradul de îndatorare al populației, pe un model care a mai fost aplicat până în 2007 de BNR, a anunțat, la o conferință, Florian Neagu, directorul Direcției Stabilitate Financiară a instituției. Surse Profit.ro arată că BNR țintește un prag maxim al gradului de îndatorare de 35-40% pentru creditele de consum, aceasta fiind una dintre variantele analizate.
Potrivit oficialului băncii centrale, în prezent există bănci care acordă credite utilizând un grad de îndatorare de până la 70%. Aceasta înseamnă că un client poate accesa un împrumut a cărui rată să ajungă până la 70% din salariul său lunar.
BNR arăta, într-un raport mai vechi, că un grad de îndatorare sustenabil este în jurul a 35%, pe care se pare că îl vizează acum.
Accizele la carburanţi vor creşte din 1 septembrie.
Asta prevede un proiect de ordonanţă de Guvern prin care urmează să fie modificat Codul Fiscal.
Astfel, accizele vor creşte cu 22% pentru benzină şi cu 14 procente pentru motorină.
Ministerul Finanţelor pune aceste majorări pe seama faptului că nivelul încasărilor la bugetul de stat a scăzut considerabil în primul semestru al anului în curs după eliminarea supraaccizei, dar şi a reducerii TVA.
Creşterea accizelor la carburanţi va afecta rata inflaţiei, care va ajunge de la 1,6% la 1,9 procente, avertizează guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.
Pe fondul celor mai recente evoluţii politice, moneda naţională încheie săptămâna cu deprecieri faţă de principalele valute, în contrast cu tendinţa altor monede din regiune.
Banca Naţională a României a anunţat un curs de 4 lei şi 58 de bani pentru un euro, ceea ce reprezintă cel mai slab curs din august 2012, când un euro a fost cotat la 4 lei şi 64 de bani.
Un dolar a fost cotat la 4 lei şi 10 bani, o liră sterlină la 5 lei şi 21 de bani, iar francul elveţian la 4 lei şi 21 de bani.
MUZICA UNEI GENERAȚII PERENE – Liturghia bizantin-ortodoxă de Sfintele Paști! – Corul MADRIGAL la Veneția!
Publicat de Bogdan Dragomir,
13 aprilie 2017, 10:15 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:25
Bun găsit tuturor! Ascultaţi Radio România Regional, emisiunea MUZICA UNEI GENERAȚII PERENE, sunt Bogdan Dragomir şi vă invit să ne fiţi alături şi astăzi la o ediţie specială realizată cu ocazia Sfintelor sărbători de Paşti!
Aici puteți asculta var. audio a emisiunii Muzica Unei Generații Perene din 13 aprilie 2017 – o ediție specială de Paști realizată de Bogdan Dragomir cu sprijinul colegului Florin Bordeiașu – regizor de emisie! Invitat: Corul Național de Cameră MADRIGAL, fondat și dirijat de Maestrul Marin Constantin (document muzical-artistic, înreg. live)
Foto Corul National de Camera MADRIGAL, Dirijor Marin Constantin cu dl. Coriolan Babeti – Director adj. al ICR de la Venetia in Basilica San Marco, Italia, 1994 (arh. Muz. Marin Constantin/arh.pers.B.Dragomir)
Pentru această ediţie specială avem două surprize, sperăm să fie plăcute şi inedite! Prima surpriză este cea video, pentru că pe pagina www.www.radioromaniaregional.ro , în cadrul emisiunii Muzica Unei Generații Perene veţi putea viziona un fragment din filmul documentar-artistic intitulat Corul MADRIGAL în Italia! În cadrul acestui film există un document video muzical pe care vi-l prezentăm astăzi în premieră şi anume Liturghia non-canonică bizantin-ortodoxă de Paşti interpretată în prima parte a Concertului extraordinar susţinut în anul 1994 de Corul Naţional de Cameră MADRIGAL, fondat şi dirijat de Maestrul MARIN CONSTANTIN, în cadrul Festivalului ANUL MARCIAN de la Veneţia ocazionat de aniversarea a 900 de ani de la consacrarea celebrei Basilici San Marco.
(Video by Giani Oprina și Bogdan Dragomir/arh.pers.B.Dragomir)
Am avut șansa, onoarea şi privilegiul de a mă număra, timp de 20 de ani, printre membrii acestei inegalabile formaţii artistice – o adevărată emblemă culturală a României – ce a interpretat minunate bijuterii corale tradiţionale româneşti dar şi piese din repertoriul baroc, clasic, contemporan românesc şi universal, pe toate continentele, pe toate marile scene ale lumii, sub bagheta marelui artist MARIN CONSTANTIN, căruia îi aduc în acest moment un omagiu și o respectuoasă reverență!
Corul National de Camera MADRIGAL dirijat de Marin Constantin la Festivalul International GEORGE ENESCU – in Sala Parlamentului Romaniei (foto din arh. Muzeului Marin Constantin/arh.pers.B.Dragomir)
Cea de a doua surpriză a emisiunii noastre este cea audio şi de aceea vă propunem, ca după vizionarea materialului documentar-artistic prezentat mai sus în var. video, să vă aşezaţi comod şi relaxat şi să ascultaţi în varianta audio – de concert – acelaşi Ritual non-canonic bizantin orthodox structurat pe monodii de la Muntele Athos şi muzică originală de Filothei Sân Agăi Jipei, Filothei Monahul, Ioan Hrisafi, Gavriil Musicescu, Dumitru Georgescu Kiriac, Ioan D. Chirescu, Paul Constantinescu, Nicolae Lungu, într-un aranjament muzical semnat de Maestrul Marin Constantin. Solişti: Lucian Bonifaciu, Constantin Petrescu, Virgil Gătăianţu, Daniela Sluşanschi, Nicolae Stoenescu, lectura Psalmului 50 – Valeriu David!O înregistrare live, realizată în 17 august 1997 în Sinagoga din Novi Sad – Yugoslavia în interpretarea inegalabilă a Corului Naţional de Cameră MADRIGAL, dirijat de Maestrul Marin Constantin. Acest material muzical a fost postprocesat şi masterizat de Adrian Ordean la studioul Migas Real Compact şi editat în anul 1997 pe CD la Casa de discuri INTERCONT MUSIC!
Cu speranţa că măcar în această perioadă sfântă şi specială pentru sufletul tuturor românilor vom încerca să fim mai buni, mai iertători şi mai înţelegători unii cu ceilalţi, noi, realizatorii emisiunii Muzica Unei Generații Perene, Bogdan Dragomir– de la microfon şi Marian Bordeiaşu din regia de emisie împreună cu toţi colegii noştri de la Radio România Regional, vă dorim din suflet şi cu drag – ori(((unde))) vă veţi afla – Un PAȘTE FERICIT şi HRISTOS A ÎNVIAT!
Ritual liturgic noncanonic bizantin-ortodox de Paști, structurat pe monodii de la Muntele Athos, pe melodii originale de Filothei Sân Agăi Jipei, Filothei Monahul, Ioan Hrisafi, Ioan Duma Brașoveanu, Dumitru Georgescu Kiriac, Ioan D.Chirescu si Nicolae Lungu. Aranj. muzical – Marin Constantin. Înreg. live din concertul susținut la Sinagoga din Novi Sad – Yugoslavia în anul 1997. Interpretează Corul Național de Cameră MADRIGAL, fondat și dirijat de Maestrul Marin Constantin. O prod. INTERCONT MUSIC – C&P 1997.
Surse: Materiale jurnalistice audio si video muzicale din arhiva personală, Casa de discuri INTERCONT MUSIC – C&P 1997, Fragment video din filmul CORUL MADRIGAL în Italia – P 1994 ANTENA 1 Bucureşti.
Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Concurs Național de Interpretare a Muzicii Ușoare Românești – FLORI DE MAI – Ed. a XXIV-a, Călărași 2024!
Radio România REGIONAL, susține și promovează copiii artiști – tineri muzicieni, laureați ai celor mai importante festivaluri și...
Aderarea României la zona Euro este importanta, nu momentul in care se va realiza…. este concluzia conferinței „Calea României către zona Euro”, organizată de Reprezentanța Comisiei Europene în România și Banca Națională a României la inceputul acestei sǎptǎmani.
Obiectivul României de aderare la moneda unica în 2019 reprezintă o oportunitate pentru accelerarea reformelor structurale în economie. Intrarea in zona euro trebuie foarte bine pregatitǎ, pentru cǎ odatǎ intratǎ, toatǎ povara cade pe fiscalitate și pe ȋntreprinderi. România înregistreazã, în prezent, cea mai bunã situație macroeconomicã din ultimii 25 de ani și pe baza acesteia ar trebui sã accelereze reformele structurale, pentru a putea fi pregãtitã sã adopte moneda unicã – considerã participanții la conferința organizatã de reprezentanța Comisiei Europene la Bucureti.
Discuțiile expertilor în domeniu s-au concentrat pe necesitatea realizării unei convergențe reale a economiei românești la cea europeană.
Sunt vizate domenii precum energie și infrastructură, piața muncii, sănătate, educație, cercetare științifică și inovare și, nu în ultimul rând, administrație publică. Reformele în aceste domenii contribuie totodata și la îndeplinirea obiectivelor din cadrul Strategiei Europa 2020 de guvernanță economică la nivelul Uniunii Europene
Aderarea la spatiul euro este o certitudine, singura variabilă o reprezintă momentul când se se va întampla acest lucru spune Angela Filote, seful reprezentanţei Comisiei europene la Bucureşti. Aceasta a mai afirmat cã doreşte ca aderarea sã aducã beneficii omului de rând şi tocmai de aceea se discutã despre convergenţa realã pentru ca dupã aderare românii sã trãiascã la fel de bine ca şi cei din alte ãri din zona euro.
Angela Filote crede în această șansă aRomâniei și susține că aderarea la euro ar putea sã fie viitorul proiect major de ţarã pentru România.
Nu este o întrebare despre dacă România va adera., este sigur că va adera, este dealtfel o obligație prin tratatul de aderare, ci mai degraba când va adera și mai important cum va adera. Este vorba de necesitatea reformelor structurale și cum reformele trebuie asumate de catre statul membru și nu impuse din afară, cei care vor intervene sunt experti români atât din sfera guvernamentală cât și neguvernamentală.
Guvernatorul Mugur Isărescu a subliniat, cã anul 2019, ca țintã de aderare la zona euro, rãmâne doar un angajament formal, atâta vreme cât nu este însoțitã de un plan de acțiune detaliat, susținut explicit de toți partenerii politici și sociali. Seful BNR a adaugat, cã, deși țara nostrã îndeplinște în prezent criteriile nominale de aderare, acestea nu sunt suficiente. Este nevoie nevoie și de o convergențã realã, care presupune inclusiv apropierea nivelului de trai din România, de cel din statele dezvoltate ale Uniunii Europene. În plus, nu trebuie neglijat nici faptul cã la noi se înregistreazã unul dintre cele mai mari decalaje de dezvoltare dintre regiuni, din întreaga Uniune Europeanã spune Mugur Isarescu.
Și șeful misiunii pentru România din cadrul Direcției Generale pentru Economie și Finanțe a Comisiei Europene, István Székely, a apreciat cã stabilirea unei ținte pentru adoptarea euro poate fi un sprijin pentru reformele structurale.
István Székely, mai spune ca principalele provocãri și prioritãți pentru România trebuie sã fie menținerea stabilitãții fiscale, dezvoltarea infrastructurii, inclusiv prin utilizarea mai eficientã a fondurilor europene, combaterea sãrãciei, continuarea luptei împotriva corupției și resturcturarea întreprinderilor cu capital de stat cu pierderi.
Managerul festivalului, Dan Lungu a declarat că vor fi organizate 6 burse rezidențiale pentru traducători. Aceştia se angajează ca timp de o lună să traducă lucrări ale scriitorilor români care vor fi publicate în reviste internaționale.
Delegația Comisiei Europene la București va patrona ediția din acest an a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere de la Iași. Inițiatorul manifestării, președintele CJ Iași, Cristian Adomniței spune că și în acest an Banca Națională a României va fi partener al festivalului.
De asemenea, municipaliatatea se va implica și în acest an în susținerea financiară a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere. Primarul Iasului, Gh. Nichita, a declarat că suma care va fi alocată festivalului se ridică la 100 de mii de lei.
Evenimentul se va desfășura în perioada 1-5 octombrie, iar salonul de carte Bookfest va fi între 3 și 5 octombrie. La manifestări sunt invitați să participe peste 300 de prozatori, critici literari și traducători.
Festivalul Internațional de Literatură și Traducere se va desfăşura anul acesta și în județele Botoșani și Suceava.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
