Aproape 1,5 milioane de români își sărbătoresc onomastica, marți, de sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil.
Potrivit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, este vorba de 1.454.410 persoane, dintre care 632.809 de femei şi 821.601 bărbați care poartă numele de Gabriel/Gabriela sau Mihai/Mihaela ori derivate ale acestora.
La bărbați, cele mai întâlnite prenume sunt Mihai – 370.136 şi Gabriel – 319.293. Se mai întâlnesc prenumele Mihail – 60.421, Mihăiţă/Mihaiţă – 29.385, Mihnea – 11.093, Gavril – 17.141, Gavrilă – 6.105, Gabi – 4.122 şi Mihalache – 1.447.
La prenume feminine, cele mai frecvente sunt Mihaela – 367.761 şi Gabriela – 253.517. Conform site-ului Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, la femei se regăsesc şi următoarele prenume: Mihaiela – 6.504, Gabi – 3.431, Mihaila – 793, Mihăiţa/Mihaiţa – 578 sau Găbiţa/Gabiţa – 180.
Sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil este prăznuită în Biserica Ortodoxă pe data de 8 noiembrie.
Potrivit celei mai recente cercetări Eurostat, învățământul superior în Uniunea Europeană este o realitate pentru tot mai mulți oameni, 2021 atingând un vârf istoric pentru continent.
Potrivit datelor, Irlanda este lider. Aici, aproximativ 50% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 74 de ani au absolvit studii superioare, adică o universitate sau o altă instituție de învățământ superior.
Acest rezultat este urmat de Luxemburg, unde procentul este puțin sub 50%, și de Cipru, unde acest grup cuprinde aproximativ 45% din populație. Pentru comparație, media UE este puțin peste 30%.
De cealaltă parte a spectrului, cu cel mai mic număr de persoane care au studii superioare, Eurostat indică România, Italia și Republica Cehă, unde nivelurile de învățământ superior se situează la circa 20%.
Acest rezultat este deosebit de scăzut în România, de fapt, cel mai scăzut din UE, unde persoanele cu diplomă universitară sau una echivalentă reprezintă aproximativ 18% din populația cu vârste între 25 și 74 de ani.
Învățământul superior este din ce în ce mai vital pentru o piață a muncii bine dezvoltată a UE, atât pentru indivizi, cât și pentru societate în ansamblu. Pe măsură ce piața muncii și viața noastră de zi cu zi devin mai interconectate și mai complexe, prin digitalizare, cererea de forță de muncă înalt calificată și specializată va crește.
În general, chiar și un învățământ secundar superior, adică liceu sau formare profesională, este adesea considerat nivelul minim care le poate permite indivizilor să participe pe deplin în societate și să ducă o viață împlinită.
Acesta este motivul pentru care, în 2021, UE a adoptat un pachet de măsuri care vizează creșterea învățământului terțiar în rândul tinerilor (25-34) la 45% până în 2030. Aproximativ jumătate din toate statele membre au atins deja acest obiectiv, Irlanda raportând că peste 60% din populația sa a atins obiectivul.
Potrivit datelor Eurostat, femeile au atins obiectivul de învățământ superior al blocului pentru 2030, de 45%, în 2019. În 2021, acest procent a crescut la 46,8%. Spre comparație, ponderea bărbaților cu studii superioare a fost de numai 35,7% în 2021.
În ciuda faptului că numărul bărbaților care au studii universitare a crescut în aceeași perioadă, ritmul a fost mai lent, ceea ce a dus la o diferență de gen de 11,1% între cele două grupuri. Această tendință a continuat în grupul celor de 20-24 de ani, cu cel puțin studii medii superioare – mai multe femei fiind absolvente de liceu.
Există doar două țări în UE în care numărul bărbaților l-a depășit pe cel al femeilor – România și Bulgaria. Cu toate acestea, majoritatea țărilor UE au raportat o rată generală ridicată a persoanelor care au cel puțin studii de calificare, din aceeași grupă de vârstă, media fiind în jur de 85%.
Un sondaj efectuat cu participarea a peste 2.000 de adulţi din Statele Unite a constatat că femeile, spre deosebire de bărbaţi, se trezesc rar sau niciodată odihnite.
Multe femei din America au un somn de proastă calitate peste noapte şi sunt mai predispuse să sufere de somnolenţă în timpul zilei decât bărbaţii. Somnolenţa afectează activităţile zilnice a 81% dintre femei, faţă de 74% în cazul bărbaţilor, potrivit unui studiu realizat online.
Academia Americană de Medicină a Somnului susţine că adulţii ar trebui să doarmă cel puţin şapte ore pe noapte şi recomandă un program de somn, trezirea la aceeaşi oră în fiecare zi, chiar şi în weekend sau vacanţe, condiţii agreabile de somn – un dormitor liniştit, relaxant, confortabil şi răcoros.
Dispozitivele electronice trebuie oprite cu cel puţin 30 de minute înainte de culcare. Mesele copioase trebuie evitate. De asemenea, este interzis consumul de cofeină, nicotină şi alcool seara. Practicarea unui sport în mod regulat şi o dietă sănătoasă reprezintă reguli de aur pentru un somn odihnitor.
În fiecare an, românii sărbătoresc pe 1 martie simbolul primăverii, al renașterii naturii și al revenirii la viață, Mărțișorul.
Este simbolizat printr-un un şnur bicolor, care este oferit la 1 martie, de ziua Babei Dochia, străvechi început de an agrar. De altfel, firul Mărţişorului ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte.
Din străbuni se ştie că prima zi a primăverii îşi are originea în credinţele şi practicile agrare din vechime.
Astăzi, mărţişorul este confecţionat din două fire colorate în alb şi roşu, de care se prinde un obiect artizanal, pentru a fi dăruit.
În trecut, mărţişorul se dăruia în prima zi a lunii martie, înainte de răsăritul soarelui, copiilor şi tinerilor, fete şi băieţi deopotrivă.
Șnurul reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. La această fundiţă, se adaugă alte simboluri ale norocului, cum ar fi trifoi cu patru foi, potcoavă, coşar sau inimă.
Mărţişorul este purtat pe haină, la vedere, sau legat la mână, timp de câteva zile, începând cu 1 martie.
Pe vremea dacilor, şnurul era alcătuit din alte două culori: alb şi negru. În prezent, şnurul mărţişorului este format dintr-un fir alb şi un altul roşu, acesta din urmă simbolizând sângele şi sacrificiul.
Şnurul era făcut de femei şi era purtat fie la piept, fie legat la mâna copiilor. Însă nu doar copiii purtau mărţişorul, ci şi tinerii şi adulţii. Mai mult, era legat şi la coarnele vitelor din gospodărie sau la poarta grajdului, pentru a le proteja.
Cu timpul, la acest şnur s-a adăugat o monedă de argint. Moneda era asociată soarelui, iar mărţişorul ajunge să fie un simbol al focului şi al luminii, deci şi al soarelui. Mai târziu, alegerea monedei, din aur, argint sau bronz, indica statutul social.
Dacii credeau că aceste amulete aduc fertilitate, frumuseţe şi previn arsurile din cauza soarelui.
Astfel, tradiţia Mărţişorului, inseparabilă de cea a Dochiei carpatice, vine să confirme existenţa acestui obicei pe meleagurile româneşti, încă din timpuri străvechi. El nu este, însă, întâlnit, numai în zonele locuite de români, ci şi la aromâni, la bulgari, la macedoneni şi la albanezi, având acelaşi rol simbolic de alungare a iernii şi de întâmpinare a primăverii.
Aproape două milioane de români îşi sărbătoresc onomastica astăzi, de sărbătoarea Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul.
Potrivit Direcţiei pentru evidenţa persoanelor şi administrarea bazelor de date, sunt peste 1,3 milioane de bărbaţi care poartă acest nume sau derivate ale lui şi 652.086 de femei.
Dintre prenumele masculine cel mai întâlnit este Ioan – 456.834 de români poartă acest nume. Se întâlnesc, de asemenea, prenumele Ion – 347.224 de români, Ionel – 136.460, Ionică – 4.512, Ioniţă – 1.921, Ionuţ – 358.401, Ivan – 6.939, Jan – 4.597, Jean – 3.471 şi Nelu – 20.547.
În rândul femeilor, cel mai întâlnit este prenumele Ioana – 389.418, dar şi Ionela – 147.788. Totodată, între prenumele feminine sărbătorite de Sfântul Ioan se regăsesc: Ionelia – 6.792, Ionica – 19.380, Ionuţa – 578, Jana – 4.908, Nela – 10.892, Oana – 72.196 sau Onuţa – 134.
Sărbătoarea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul este prăznuită în Biserica Ortodoxă pe data de 7 ianuarie.
Sfântul Nicolae a trăit în timpul împăraţilor romani Diocleţian (284-305) şi Maximian (286-305), într-un oraş din Asia Mică, Patara. A fost hirotonit preot, apoi episcop al cetăţii Mira din ţinutul Lichia (astăzi localitatea Demre din Turcia, aflată pe malul Mării Mediterane).
Sfântul Ierarh Nicolae este patronul marinarilor şi al copiilor, salvatorul celor din temniţă şi primejdii, ajutătorul săracilor şi al celor nedreptăţiţi, protector al fecioarelor şi al călugărilor.
Peste 800.000 de români îşi sărbătoresc onomastica luni, de Sfântul Nicolae. Este vorba despre 509.294 de bărbaţi şi 294.732 de femei, informează Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
La bărbaţi, cel mai des întâlnit prenume este Nicolae – 302.555 de persoane.
Muzica influenţează comportamente, stări, reacţii, chiar şi atracția fizică dintre persoanele de sexe diferite. Face ca înfățișarea unui bărbat să devină mai atractivă pentru femei, arată un studiu.
Originea muzicii are la baza sa nenumărate teorii. Una dintre acestea spune că poate influența atracția fizică dintre persoane de sexe diferite. O astfel de ipoteză, emisă printre alții și de Darwin în 1871 în „Originea speciilor”, revine în actualitate.
O echipă de cercetători de la Facultatea de Psihologie a Universității din Viena au vrut să afle dacă muzica influențează atracția sexuală și felul în care decidem că o persoană este sau nu atractivă.
Cercetătorii au luat în calcul „transferul de agreabilitate”, altfel spus faptul că muzica induce o stare de bine, și „atribuirea greșită a stării de excitație” care se referă la cazul în care o situație stresantă pe care o trăim în prezența unei persoane de sex opus ne face să fim atrași mai ușor de acea persoană.
De asemenea, au fost formate trei grupuri din 32 de persoane, un grup format din bărbați și două grupuri de femei, femeile dintr-un grup fiind în perioada fertilă, celălalt grup, în perioada nefertilă.
Mai întâi participanții au ascultat un fragment muzical, după care li s-a arătat o fotografie cu fața unei persoane de sex opus, pentru ca apoi să fie spună dacă sunt atraşi de chipul respectiv și dacă ar putea avea o relație amoroasă cu acea persoană.
Un alt grup de participanți a efectuat același test, dar fără muzică.
Rezultatele au arătat că femeile care au ascultat un fragment muzical mai complex și mai plin de emoție, au apreciat mai mult chipul bărbatului din fotografie și și-au putut imagina cu ușurință o relație cu persoana respectivă, în comparație cu femeile care nu au ascultat muzică.
Teoria lui Darwin susţine că efectul muzicii este valabil atât la femei, cât şi la bărbaţi, însă, de data aceasta, a fost contrariată. Bărbaţii nu au fost afectaţi.
Rata şomajului înregistrată în România, la nivelul lunii iunie, a scăzut cu 0,3 puncte procentuale faţă de luna mai, până la 5,2%, arată datele publicate de INS.
Numărul şomerilor cu vârste între 15 şi 74 de ani, estimat în perioada analizată, a fost de 425.000 de persoane, în scădere de la 449.000 de persoane.
Pe sexe, rata şomajului la bărbaţi a depăşit-o cu 0,3 puncte procentuale pe cea a femeilor, valorile respective fiind 5,3% în cazul persoanelor de sex masculin şi de 5% în privinţa celor de sex feminin.
Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 4,2% pentru luna iunie 2021, din care 4,3% în cazul bărbaţilor şi 4,2% în cel al femeilor.
Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 76,8% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna iunie 2021.
Ponderea persoanelor din afara pieţei forţei de muncă ca procent din populaţia totală de vârstă activă (15-64 de ani) a crescut anul trecut în Uniunea Europeană cu 0,5 puncte procentuale (pp), la 27,1%, statele membre cu cea mai ridicată pondere fiind Italia (35,9%), Croaţia (32,9%), Grecia (32,6%), Belgia (31,4%) şi România (30,8%), arată datele prezentate marţi de Oficiul European de Statistică.
În contrast, cea mai scăzută pondere s-a înregistrat Suedia (17,5%), Olanda (19,1%), Estonia (20,7%), Germania (20,8%) şi Danemarca (21%).
Comparativ cu 2019, în Uniunea Europeană cea mai mare creştere anuală a ponderii persoanelor din afara pieţei forţei de muncă s-a înregistrat în Spania şi Italia (fiecare cu un avans de 1,6 pp în 2020), Irlanda (1,4 pp), Portugalia (1,2 pp), Bulgaria şi Grecia (ambele cu 1 pp).
În contrast, cel mai semnificativ declin a fost în Malta (minus 1,2 pp), Letonia (minus 0,9 pp), România şi Croaţia (ambele cu minus 0,6 pp) şi Lituania (minus 0,5 pp).
În Uniunea Europeană, ponderea persoanelor din afara pieţei forţei de muncă ca procent din populaţia totală de vârstă activă a fost pe un trend descendent, scăzând de la 32,3% în 2002 la 26,6% în 2019.
Persoanele din afara pieţei forţei de muncă, adică acelea care nu sunt nici angajate nici şomere, nu sunt disponibile sau nu caută să-şi găsească un loc de muncă din diverse motive, de exemplu pentru că sunt înscrise la studii, au grijă de un membru al familiei sau au probleme de sănătate.
În timp ce ponderea femeilor şi a bărbaţilor din afara pieţei forţei de muncă a fost în general pe un tren descendent în perioada 2002-2019, s-a înregistrat un trend ascendent în 2020, faţă de 2019, pentru ambele genuri.
În cazul bărbaţilor, creşterea de 0,7 pp a fost cea mai ridicată înregistrată de la începutul publicării datelor. Pe de altă parte, ponderea femeilor din afara pieţei forţei de muncă a crescut cu doar 0,4 pp anul trecut. Este prima creştere pentru femei din 2002.
Disparitatea între femei şi bărbaţi în UE a scăzut din 2002 (când era de 16,7 pp), ajungând la cel mai redus nivel în 2020 (10,7 pp).
Peste un milion de români îşi serbează onomastica astăzi, de sărbătoarea Sfântului Gheorghe.
Peste 710.000 de bărbaţi şi aproape 380.000 de femei poartă numele Gheorghe sau derivate ale acestuia. Astfel, cei mai mulţi bărbaţi poartă numele Gheorghe – 450.567, apoi George – 157.417.
De asemenea, la bărbaţi mai sunt întâlnite numele Georgian – 28.524, Gheorghiţă – 22.008, Georgel – 12.679, Gigi – 8.916, Gigel – 6.089, Georgică – 5.392, Gică – 5.107, Ghiţă – 4.386, Ghiorghe – 3.893, Giorgian – 1.798, Ghiorghiţă – 1.708 sau Ghiorghi – 1.222.
La prenume feminine, cele mai multe sunt Georgiana – 152.987, apoi Georgeta – 122.014. Româncele mai au şi prenumele Gheorghiţa – 27.029, Gina – 21.402, Gherghina – 17.039, Geta – 14.735, Giorgiana – 10.285, Gica – 6.181, Ghiorghiţa – 1.754 sau Georgica – 1.545.
Cercetători americani au demonstrat că mariajul influenţează pierderea în greutate a cuplurilor căsătorite. Femeile şi bărbaţii căsătoriţi care au kilograme în plus slăbesc rapid şi nu se îngraşă după aceea.
Specialiştii de la Universitatea Davis din California au urmărit indicii de sănătate în cazul a circa 300 de persoane. Majoritatea dintre acestea, care au slăbit după ce s-au căsătorit, şi-au menţinut greutatea şi după opt ani. Mai mult, cei care aveau o siluetă perfectă înainte de căsătorie nu şi-au ieşit din formă, iar persoanele obeze necăsătorite şi-au păstrat excesul de greutate.
Oamenii de ştiinţă au descoperit că mariajul joacă rolul de stimulent pentru menţinerea unui stil de viaţă sănătos. Sprijinul partenerului nu este neglijabil în acest caz. Aceste observaţii au fost confirmate şi în cazul cuplurilor care au o relaţie de mult timp fără a fi căsătorite.
Publicat de Andra Radu,
3 iunie 2020, 15:09 / actualizat: 3 iunie 2020, 18:09
Experţi în nutriţie au întocmit un clasament al alimentelor care distrug sănătatea bărbaţilor.
Nutriţioniştii fac câteva recomandări cu privire la alimentele care ar trebui evitate de către bărbaţi, pentru a fi cât mai sănătoşi.
Proteinele, grăsimile animale şi fibrele sunt cele mai sănătoase alimente recomandate în special bărbaţilor, a precizat nutriţionistul, dietetician Aleksei Kovalikov, din Rusia, explicând că, în cazul în care grăsimile animale lipsesc din dietă, bărbaţii produc mai puţin testosteron.
Expertul a avertizat că, în cazul în care se remarcă o carenţă de proteine, grăsimi animale şi fibre în organism, persoana creşte rapid în greutate şi are mai multe disfuncţii sexuale.
„Dacă un bărbat nu asimilează grăsimile animale, iar soţia sa îi găteşte exclusiv cu ulei de măsline, atunci bărbatul respectiv va avea numeroase disfuncţii sexuale”, a specificat Kovalkov, potrivit Sport24.ru.
Fructele de mare, spanacul, legumele şi nucile sunt, de asemenea, recomandate pentru bărbaţi.
Kovalikov le mai recomandă bărbaţilor să evite consumul de bere, produsele fermentate, produsele din carne afumate, produsele procesate, alimentele prăjite şi leguminoasele. De asemenea, expertul a amintit faptul că secreţia de testosteron este suprimată de carbohidraţii uşor digerabili şi de alcool, în special de bere.
Oamenii de ştiinţă din Marea Britanie investighează felul în care hormonii influenţează modul în care reacţionează o persoană la COVID-19.
Aparent, bărbaţii prezintă un risc mai mare decât femeile pentru COVID-19, iar un specialist în probleme de menopauză, dr. Louise Newson, crede că ar putea exista o legătură între nivelurile mai mari de estrogen, hormonul sexual feminin, şi simptome mai puţin grave, de pe urma coronavirusului.
„Femeile au capacitatea de a lupta mult mai eficient împotriva virusului, iar celulele care luptă cu infecţia au receptori de estrogen. Acest lucru înseamnă că ele răspund la estrogen, iar estrogenul poate, practic, să reprogrameze aceste celule, să le facă mai eficiente şi, de asemenea, să le înmulţească.”
Ziua naţională a inimii este marcată anual în România, la data de 4 mai, fiind instituită în conformitate cu directivele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Boala cardiovasculară este situată pe locul I în ceea ce priveşte cauzele de mortalitate în Europa, atât la femei, cât şi la bărbaţi. Este responsabilă de aproximativ o jumătate din totalul deceselor, în Europa provocând peste 4,35 milioane de decese în fiecare an, în statele membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii – Regiunea Europeană şi peste 1,9 milioane de decese în fiecare an, în Uniunea Europeană.
Conform Societăţii Române de Hipertensiune, în ţara noastră, bolile cardiovasculare determină peste 62% din totalul deceselor/
Specialiştii au constatat că, la nivel naţional, mortalitatea provocată de bolile cardiovasculare este de trei ori mai mare decât cea provocată de cancer, aproximativ 60% din totalul deceselor înregistrate la nivel naţional fiind provocate de boli cardiovasculare, faţă de 19% provocate de cancer. De altfel, bolile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate în toată Europa, atât la femei, cât şi la bărbaţi, potrivit Cartei europene a sănătăţii cardiovasculare.
Pe lângă marcarea Zilei naţionale a inimii, la data de 4 mai, România se alătură şi statelor care marchează Ziua mondială a inimii, la 29 septembrie în fiecare an.
Totodată, Fundaţia Română a Inimii în parteneriat cu Societatea Română de Cardiologie marchează, în luna februarie, Ziua naţională a prevenţiei cardiovasculare, campanie ce are rolul de a promova măsuri de prevenţie a bolilor cardiovasculare.
Nivelul de educație sanitară al românilor este scăzut. O spun medicii și specialiștii în sănătate publică.
Aceștia susțin că românii nu sunt interesați de metodele de prevenție pentru că ei consideră ca lor nu li se poate întâmpla nimic.
Femeile sunt mai interesate de sănătatea lor decât bărbații.
Președintele Societății Române de Microbiologie, profesor doctor Alexandru Rafila, consideră că se face prevenție de moment
„Una este să faci prevenția bolilor cardiovasculare, iar altceva este să fie educat în acest scop. 5% dintre copiii din România sunt educați pentru sănătate. Ar trebui să dezvoltăm un comitet național pentru sănătate publică care să poată să integreze toate aceste elemente”, a declarat profesor doctor Alexandru Rafila.
La rândul său, președintele Federației Asociațiilor Diabeticilor din România, Maria Mesaros, spune că prevenția înseamnă educație încă din grădiniță.
„Pot să facă măcar o oră pe lună, să îi învețe pe copii cum să mănânce, ce să facă, cum să prevină. De asemenea, medicul de familie trebuie să aibă toată responsabilitatea pentru că are pacienții, să fie decontate serviciile. Eu nu cred că acel 1% din PIB este o sumă imensă. Cred că este bine să se aloce și să se facă de acolo pașii. Pentru prevenție, 1% poate este mult, poate nu, dar, în viitor, nu mai sunt atâți diabetici. De exemplu, diabetul de tip 2 poate fi prevenit, dacă luăm măsuri, nu avem costuri suplimentare”, a declarat Maria Mesaros.
UE a pus în aplicare un set de reguli pentru a consolida protecția socială. Acestea includ cerințe minime privind condițiile de muncă, cum ar fi timpul de lucru, munca cu fracțiune de normă, drepturile lucrătorilor la informare cu privire la aspectele importante ale angajării și detașarea lucrătorilor. Acestea reprezintă temelia politicilor sociale ale Europei.
Partenerii sociali (sindicatele și organizațiile patronale) sunt implicați în elaborarea politicilor europene sociale și de ocupare a forței de muncă prin intermediul așa-numitului „dialog social”. Comisia se consultă cu partenerii sociali înainte de a lua măsuri în domeniul politicii sociale. Ulterior, partenerii sociali pot decide să negocieze un acord între ei.
Drepturile lucrătorilor și noile forme de muncă
UE a introdus standarde minime comune privind orele de lucru. Legislația europeană în domeniul timpului de lucru stabilește drepturi individuale pentru toți lucrătorii, cu un maxim de 48 de ore de muncă pe săptămână, concediu anual plătit de cel puțin 4 săptămâni pe an, perioade de odihnă și norme privind munca pe timp de noapte, munca în schimburi și modelele de muncă.
De-a lungul anilor, Europa a asistat la schimbări semnificative pe piața muncii, inclusiv digitalizarea și dezvoltarea de noi tehnologii, creșterea flexibilității și fragmentarea muncii. Aceste evoluții au generat noi forme de muncă, cu o creștere a posturilor temporare și a locurilor de muncă nestandardizate.
Pentru a proteja toți lucrătorii din UE și pentru a îmbunătăți drepturile acestora, Parlamentul a adoptat în 2019 noi norme care introduc drepturi minime în condițiilor de lucru. Legislația stabilește măsuri de protecție cum ar fi limitarea duratei perioadei de probă la șase luni, introducerea formării obligatorii gratuite și interzicerea contractelor restrictive. De asemenea, regulile impun ca toți angajații să primească informații cheie cu privire la responsabilitățile lor într-o săptămână de la începerea activității.
Normele UE impun ca, în cazul concedierilor în masă, angajatorul să negocieze cu reprezentanții lucrătorilor.
La nivel transnațional, angajații sunt reprezentați de comitetele europene de întreprindere. Prin intermediul acestor organisme, lucrătorii sunt informați și consultați de către conducere cu privire la orice decizie semnificativă la nivelul UE ce le-ar putea afecta condițiile de muncă.
Mobilitatea lucrătorilor în cadrul UE
Normele UE privind coordonarea sistemelor de protecție socială ale statelor membre garantează libera circulație a persoanelor pe teritoriul UE în vederea studiilor sau muncii, fără ca aceștia să-și piardă, parțial sau în totalitate, drepturile de securitate socială. Legislația UE reglementează concediul de boală, concediul de maternitate/paternitate, familia, șomajul și alte avantaje similare ce se află în curs de revizuire.
Decizia de a crea o nouă agenție a UE, Autoritatea Europeană a Muncii, care va fi complet operațională până în 2023, a fost adoptată în 2019 pentru a asista statele membre și Comisia Europeană să pună în aplicare și să asigure respectarea legislației UE în domeniul mobilității forței de muncă și de coordonare socială a sistemelor de securitate.
Angajații pot fi trimiși de către companiile lor la un alt stat membru cu titlu temporar, pentru a îndeplini anumite sarcini. În 2018, normele UE privind detașarea lucrătorilor au fost revizuite pentru a asigura egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă în același loc.
Pentru a combate șomajul și a armoniza oferta și cererea de pe piața muncii în Europa, Parlamentul a aprobat, în 2016, o nouă lege pentru revizuirea rețelei europene de ocupare a forței de muncă (EURES) cu o bază de date la nivelul european ce ar face legătura automat între profilele din CV-uri și ofertele de muncă.
Directiva europeană privind siguranța și sănătatea la locul de muncă stabilește principiile generale referitoare la cerințele minime de sănătate și siguranță. Acestea se aplică în aproape toate sectoarele activității publice și private și definește obligațiile pentru angajatori și angajați.
În plus, există norme specifice privind expunerea la substanțe periculoase, anumite grupuri de lucrători (femeile însărcinate sau tinerii), sarcini specifice (manipularea manuală a încărcăturilor) și locurile de muncă (navele de pescuit).
Directiva privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de substanțele cancerigene sau mutagene la locul de muncă, de exemplu, este actualizată periodic stabilind limite de expunere pentru anumite substanțe.
Statele membre pot stabili standarde mai stricte în momentul transpunerii directivelor UE în legislația națională.
Cu o forță de muncă mai în vârstă și o vârstă de pensionare mai târzie, riscul de dezvoltare a problemelor de sănătate a crescut. În 2018, Parlamentul European a adoptat un raport ce propune măsuri care să faciliteze întoarcerea oamenilor la locul de muncă după un concediu medical de lungă durată și pentru a include persoanele cu boli cronice și cu dizabilități în forța de muncă.
Promovarea echilibrului dintre viața profesională și cea privată și egalitatea de gen
Parlamentul European a fost întotdeauna un apărător puternic al egalității dintre femei și bărbați și promovează egalitatea de gen în toate activitățile sale.
Pentru a oferi mai multe șanse egale femeilor și bărbaților și pentru a încuraja o mai bună împărțire a responsabilităților de îngrijire, Parlamentul a adoptat, în 2019, un set de norme care să permită părinților și lucrătorilor să aibă grijă de rudele cu condiții medicale grave pentru a-și echilibra munca și viața privată.
Directiva stabilește un concediu de paternitate de cel puțin 10 zile, un concediu parental de cel puțin 4 luni pentru fiecare părinte (dintre care 2 luni nu sunt transferabile) și 5 zile pe an de concediu plătit pentru îngrijitori.
Drepturile de maternitate sunt definite în directiva privind lucrătoarele gravide, stabilind o perioadă minimă pentru concediul de maternitate de 14 săptămâni, cu 2 săptămâni de concediu obligatoriu înainte și/sau după naștere.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
