Misiuni internaţionale

Publicat de Gabriel Stan, 18 noiembrie 2024, 17:14

Teodora Mazere (realizator rubrică): Deschidem ediția de astăzi cu vești de la bordul fregatei „Regele Ferdinand”, care participă până pe 13 decembrie la Operația NATO „Sea Guardian”. 2016 reprezintă anul de lansare a acestei operații, având drept obiectiv consolidarea siguranței traficului maritim în zona de responsabilitate, România fiind la a şasea participare la această misiune.

Operația este condusă de Comandamentul Maritim Aliat al NATO și urmărește descurajarea activităților ilegale în zona flancului sudic al Alianței Nord-Atlantice și al Uniunii Europene. Despre componența grupării navale și misiunile de îndeplinit ne vorbește căpitanul Marius Iscru, comandant serviciu de luptă operații la bordul fregatei „Regele Ferdinand”: Gruparea navală, formată din nava-comandant fregata „Margottini” aparținând Forțelor Navale ale Italiei, fregata „Regele Ferdinand”, corveta croată „Dubrovnik”, submarinul „Arpão” al Forțelor Navale ale Portugaliei și aeronave de patrulare maritimă, va executa în centrul Mării Mediterane acțiuni de monitorizare a traficului maritim, activități de interogare a navelor comerciale și vizite pentru prezentarea misiunilor operației „Sea Guardian” și promovarea valorilor NATO în rândul comunității maritime internaționale.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Următoarea oprire este pe uscat, mai precis în baza militară Camp Butmir din Bosnia și Herțegovina, unde este dislocată cea mai mare parte a contingentului românesc participant la Operația de Stabilitate EUFOR ALTHEA.

Lansată în decembrie 2004 și desfășurată sub umbrela Uniunii Europene, misiunea ALTHEA contribuie la menținerea unui mediu sigur și stabil în Bosnia și Herțegovina.

Locotenent Bogdan Brăileanu, ofițer în cadrul companiei de manevră ALTHEA: În cadrul EUFOR, procesul de integrare a forțelor diverselor națiuni se realizează inclusiv prin antrenamente și exerciții specifice desfășurate în comun.

De la dislocarea structurii și până la momentul actual, efortul principal a constat în pregătirea și executare aexercițiului de integrare, în urma căruia structura a fost apreciată că a îndeplinit criteriile pentru atingerea capacității operaționale complete.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Ultima staționare de astăzi este în Polonia, unde îi găsim pe militarii dobrogeni, membrii ai celui de-al 16-a lea contingent românesc dislocat în cadrul grupului de luptă.

La o lună de la preluarea misiunii, artileriști antiaerieni continuă acțiunile de instruire. Una dintre cele mai importante activități de pregătire ale acestei săptămâni este exercițiul de rezolvare a unei situații tactice, care a vizat punerea în aplicare a schemelor de manevră specifice în teren greu accesibil, cât și exersarea procedurilor standard de operare pentru ocuparea unui dispozitiv de luptă.

Cu detalii despre provocările acestei săptămâni vine locotenentul Cosmin Marinescu, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului „Iron Cheetahs”: Această săptămână a debutat cu participarea la o competiție sportivă, organizată de către partenerul polonez cu ocazia Zilei Independenței Republicii Polone.

A urmat executarea unor ședințe de tragere cu armamentul ușor de infanterie din dotarea militarilor și săptămâna a culminat cu executarea unui exercițiu de rezolvare a unei situații tactice cu bateria de apărare antiaeriană în poligonul de instrucție Bemowo Piskie din Polonia.

Conducerea MApN în vizită oficială în Polonia și în baza NATO KFOR din Pristina

Publicat de Gabriel Stan, 16 ianuarie 2023, 15:09

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Ministrul apărării, Angel Tîlvăr și șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, i-au vizitat pe militarii români aflați în Misiunea Forței Multinaționale NATO din Kosovo și în Grupul de Luptă Aliată din Polonia.

Cei doi oficiali români s-au întâlnit la Priștina cu generalul-maior Angelo Michele Ristuccia, comandantul KFOR, cu care au evaluat situația de la granița sârbo-kosovară, în condițiile intensificării tensiunilor interetnice din regiune.

În Baza Militară din Bemowo Piskie, ministrul Tîlvăr și generalul Petrescu au discutat cu ministrul polonez Mariusz Błaszczak despre adaptarea apărării pe flancul estic aliat, potrivit situației de securitate din Europa Centrală și de Est.

Angel Tîlvăr, ministrul Apărării: Am stabilit împreună să ajutăm la instruirea și pregătirea militarilor noștri pe echipamentele cele mai moderne pe care fiecare țară le are și la care are acces.

Marius Gheorghescu: Una dintre surprizele plăcute a fost capacitatea armatei ucrainene care a fost estimată ca fiind mult inferioară forței agresoare. Forțele ucrainene se descurcă destul de bine în operaționalizarea unei doctrine a întregului popor, de rezistență destul de eficace

Publicat de Gabriel Stan, 11 aprilie 2022, 15:06

La mai bine de o lună de la începerea războiului din Ucraina, la „Subiectul săptămânii” vă propunem o analiză a ceea ce s-a întâmplat în acest timp cu un ofițer de comandă specializat în tactici și procedee de luptă.

Este vorba despre colonel Marius Gheorghescu, comandantul Regimentului 307 Infanterie Marină „Heracleea” din Babadag, care ne va explica situația din teren și care au fost avantajele folosite de armata ucraineană.

În interviul acesta veți afla lucruri despre care ați mai auzit, dar niciodată nu a fost explicate de un om de meserie, un om specializat și activ, militar activ.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule colonel, bună ziua și bine ați venit!

Col. Marius Gheorghescu: Bine v-am găsit!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Le mărturisesc ascultătorilor că trec de fiecare dată cu mare plăcere pe la dumneavoastră aici, la Babadag, în cea mai înaintată bază de…

Col. Marius Gheorghescu: Bază înaintată …

Cristian Dumitrașcu (realizator): Bază înaintată FOB pentru că de aici încolo este granița cu Ucraina și este din ce în ce mai complicat. Vorbeam chiar în decembrie, când am trecut pe aici și vă întrebam, bănuiam că să vină ceva.

Col. Marius Gheorghescu: Era oarecum previzibil pentru că toată acea aglomerare de forțe în jurul graniței nordice, estice, sudice a Ucrainei nu avea cum să nu ducă la acest război. Deja existau anumite mișcări și anumite pregătiri care ne veneau chiar prin sursele deschise pe media anumite pregătiri pentru război. Deci, ceea ce s-a întâmplat la 24 februarie nu era decât o consecință a estimărilor specialiștilor, militari, mai puțin militari sau ale strategilor.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Acum, la început de aprilie, puteți să trageți concluzie și să vă autoanalizați și să vedeți dacă va surprinz ceva din 24 februarie până acum. Militarii analizează și au altă reacție decât populația civilă.

Col. Marius Gheorghescu: Una dintre surprizele plăcute a fost capacitatea armatei ucrainene care înainte de începerea conflictului a fost estimată ca fiind mult inferioară forței agresoare. Militarii ucraineni, forțele ucrainene se descurcă destul de bine în operaționalizarea unei doctrine a întregului popor, unei  doctrine de rezistență destul de eficace, cel puțin până în momentul ăsta.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Această părere că Armata Ucrainei era mai slabă decât este…

Col. Marius Gheorghescu: Era cotată mai slab, atâta tot.

Cristian Dumitrașcu (realizator): … nu a fost alimentată de cei 6-7 ani de război de uzură după capturarea Crimeii?

Col. Marius Gheorghescu: Ucraina, după ruperea de Uniunea Sovietică a  fost și ea, ca toate statele foste comuniste, victima unei căderi economice, unei pierderi a credibilității instituțiilor, au avut și ei destule probleme cu corupția și probabil încă au.

Armata, ca instituție a statului, și probabil a fost supusă aceluiași proces de degradare a capabilităților militare, atât ca resursă umană, ca tehnologie, ca exercițiu și capacitate de ripostă.

O altă chestiune care m-a surprins a fost lipsa de informații din teren a Federației Ruse. Pare-se că nici nu a avut o pregătire de informații foarte bună sau a fost făcută pe niște baze false, pe niște baze…

Cristian Dumitrașcu (realizator): Este posibil să fi fost atât de naivi să aibă informații că ar putea să fie primiți cu flori acolo?

Col. Marius Gheorghescu: Este posibil, dacă se raportează la ceea ce au făcut cu Crimeea în 2014. Probabil că ei au estimat în boardul lor, acolo, că se va produce o tranziție sau o trecere fără luptă; cucerirea Ucrainei fără luptă sau fără conflicte, fără luptă majoră.

Ceea ce i-a surprins total. De aici a rezultat și mulțimea de pierderi în vieți umane, tehnică, diverse capabilități pe care le-au pierdut destul de repede.

Dacă debutul conflictului a fost relativ furtunos în favoarea Federației Ruse, prin loviturile cu rachete de croazieră, cu sisteme de cercetare-lovire de mare precizie care au lovit, au eliminat principalele ținte de pe teritoriul ucrainean, facilități de comandă-control, elementele de apărare antiaeriană, baze aeriene sau cele care puteau să pună în pericol eșaloanele înaintate ale armatei ruse, cu toate acestea, invazia sau înaintarea forțelor terestre a fost mult îngreunată, ucrainenii apelând la multe tactici și proceduri specifice unui nivel de jos, cu ambuscade, cu armament antitanc foarte precis, cu drone – pare-se că au folosit unele inovații în acțiunile de luptă folosind această combinație între infanterie mobilă, organizarea pe grupuri mici foarte mobile, pe principiul „trage și fugi”, ceea ce a surprins armata rusă.

Pe de altă parte, se pare că logistica, sistemul de sprijin logistic al armatei ruse a fost depășit şi a fost neutralizat, ceea ce a condus ulterior la încetinirea ritmului ofensivei cu mult sub ce așteptau.

Acum, ideea blitzkrieg-ului e o idee pe care o acreditează mulţi specialişti militari, chiar nu s-a putut desfăşura.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vorbeaţi despre inovaţie, despre faptul că lucrurile se întâmplă cu mai multe elemente de noutate. Dvs sunteţi specialist chiar în felul ăsta de luptă. Vi se pare că acest război de o lună și cât are el până acum poate reprezenta o schimbare de paradigmă a războiului modern, în care tancul, de exemplu, este un element de luptă perimat?

Col. Marius Gheorghescu: Cred că, cel puțin în această fază, războiul acesta ruso-ucrainean este oarecum apusul tancurilor; cel puțin până acum. Dacă nu apare vreo tehnologie care se bruieze sistemele de lansare portabile antitanc, cred că tancul și-a cam spus sfârșitul. Să nu ne grăbim totuși cu concluziile.

Şi tanchiștii au și ei surprizele lor pregătite. Cu toate acestea, dacă ne uităm prin filmări, vedem că totuși tancurile care au fost neutralizate, care au fost distruse, sunt totuși de generație veche: T-72… pe undeva pe aici; T-80, T-90. T-90 nu am sesizat în fotografii. T-90 se pare că era un tanc ceva mai evoluat, dar nu l-am văzut în multe ipostaze.

Dar combinația aceasta, utilizarea pe scară largă a dronelor pentru culegerea de informații și pentru lovirea diverselor ținte se pare că a fost … Bine, ea fost anticipată în războiul de anul trecut între Armenia și Azerbaidjan, în care dronele au făcut diferența.

Dar vom vedea în continuare. De asemenea, această organizare a apărării pe grupuri mici și mobile; dacă armata rusă a folosit ca element de bază de organizare grupurile de nivel batalion, la ucraineni am văzut grupuri mult mai mici de nivelul batalionului, deci grupuri…

Cred că pot să spun grupă, grup, pluton, pe undeva pe aici, dar dispuse pe principalele căi de comunicații, așteptând forțele ruse, supunându-le unor procedee de luptă de tip hărțuire, ambuscadă, pândă, capcană, care s-au dovedit foarte redutabile.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Ca să înțeleagă oamenii ceea ce spuneți: „de nivel batalion” la ce cifră ar fi și „de nivel pluton”, cum a făcut ucrainenii…?

Col. Marius Gheorghescu: Batalionul este în general o unitate tactică de bază care poate cuprinde între 400 și 600 de militari, dotați cu tehnică sau fără tehnică. Dar, în principiu, armata rusă este organizată pe batalioane motorizate.

Iar formulele de organizare de tip pluton înseamnă undeva între 15 și 30 de militari, variabil în funcție de genul de armă. Infanteria poate să aibă 25-30, iar forţele de cercetare, forțele speciale, ele umblă undeva între 15, 16 maxim 20 de militari.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Deci spuneați că ucrainenii au fost mai eficienți cu aceste grupuri mici, de nivel pluton, față de ruși, mult mai greoi, la sute de oameni și la tehnica pe care și-au expus-o.

Col. Marius Gheorghescu: Cel puţin în sectorul nordic al Ucrainei, unde este o zonă mlăștinoasă, care s-a dovedit a fi foarte eficientă în contramobilitate, în a frâna deplasarea coloanelor motorizate, Ucraina are o densitate a așezărilor, a localităților, mult mai mare decât România, ceea ce a permis micșorarea ritmului de înaintare.

Cristian Dumitrașcu (realizator): A transformat practic într-o luptă urbană, de fapt.

Col. Marius Gheorghescu: Coloanele forțelor ruse au fost obligate să vină pe șosele. Foarte puține au mers în afara drumurilor, pentru că fiind în iarnă-primăvară, unde era terenul ud, care punea mari probleme mobilității tancurilor – chiar dacă aveau şenile, chiar dacă au opt roţi sau au vehicule tactice cu mobilitate sporită, terenul umed, noroiul, mlaştina, face probleme oricărui mijloc de mobilitate.

Terenul este întotdeauna un aliat al apărătorului. Întotdeauna apărătorul este avantajat de mediul urban. Este un avantaj care trebuie fructificat.

Unitatea militară de la MIHAIL KOGĂLNICEANU ar putea deveni bază PERMANENTĂ pentru trupele americane

Publicat de adinaiftime, 15 octombrie 2017, 19:00

În contextul evoluţiei complicate a securităţii din regiunea Mării Negre, ca urmare a agresivităţii Federaţiei Ruse, relevanţa strategică a României capătă valenţe din ce în ce mai mari în cadrul NATO.

Trupele aliate vor fi mult mai prezente, cu militari şi tehnică, pentru consolidarea Flancului Estic, ameninţat de comportamentul impredictibil din punct de vedere militar al Moscovei. „Având în vedere informaţiile pe care le am privind extinderea prezenţei militare americane în România, la Baza «Mihail Kogălniceanu», dar şi în alte zone, am adresat Comandamentului Statelor Unite în Europa (USEUCOM) o întrebare în legătură cu dezvoltările militare din România şi întreg Flancul Estic“, scrie analistul militar Radu Tudor, pe blogul personal.

În răspunsul adresat de USEUCOM jurnalistului român, se arată că facilitatea de la Mihail Kogălniceanu, din judeţul Constanţa are mari şanse să devină bază militară permanentă pentru militarii americani şi nu doar punct de tranzit, cum este în prezent. Tot din informaţiile obţinute de Radu Tudor reiese că Pentagonul are în plan investiţii de 40-50 de milioane de dolari pentru modernizarea bazei de la Mihail Kogălniceanu.