Exerciții de mobilizare în Belarus

Publicat de prosavioleta, 26 iunie 2023, 20:47

Adrian Gîtman (realizator rubrică):  Belarusul, unul dintre principalii aliați ai Rusiei, a declarat că forțele sale armate încep 10 zile de exerciții de mobilizare anuale, relatează canalul britanic de știri Sky News. Ministerul belarus al Apărării a declarat că exercițiile au ca scop evaluarea gradului de pregătire a țării pentru mobilizarea rezerviștilor. Toți bărbații din această țară trebuie să efectueze serviciul militar și să rămână în rezervă după ce îl termină. Deși forțele belaruse nu s-au alăturat direct războiului din Ucraina, țara a rămas strâns legată de Rusia și a permis Moscovei să îi folosească teritoriul ca rampă de lansare pentru invazie. Belarusul a organizat frecvent exerciții militare cu Rusia și i-a dat voie să utilizeze bazele sale pentru antrenament. La începutul acestei luni, Rusia a anunțat că a mutat rachete nucleare tactice pe teritoriul belarus, lucru infirmat de serviciile de informații ucrainene.

Florian Bichir: “Pentru noi nu vor fi nici un fel de implicaţii. Implicaţii vor fi pentru Federația Rusă, care e foarte grijulie cu ce înseamnă export de petrol şi de gaze, pentru că ei stăpânesc, de fapt, piaţa Kazahstanului”

Publicat de Gabriel Stan, 10 ianuarie 2022, 13:03

Cristian Dumitrașcu, de la Jurnal Militar Radio România Actualități, a realizat un interviu cu profesorul, jurnalistul și scriitorul Florian Bichir, profesor de istorie la Universitatea Națională de Apărare.

Cei doi au discutat despre situația din Kazahstan și implicațiile Rusiei în confruntările violente ce s-au petrecut în ultima săptămână.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule Florian Bichir, „La mulţi ani!” Bună dimineața! Bine aţi venit la „Radiojurnal militar”.

Florian Bichir: La mulţi! Bună dimineaţa! Şi sunt foarte onorat să fiu invitatul dumneavoastră.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Suntem la fel de onorați că sunteţi cu noi în direct. Vă mulțumim pentru că ați acceptat să intrați cu noi în această oră, mică, deocamdată, pentru că e sâmbătă, dar lucrurile se rostogolesc, așa, pe scena politică internațională. Sunteţi un analist fin al lucrurilor care se întâmplă în estul Europei şi chiar și mai departe, un cunoscător al spațiului ex-sovietic până acum.

În finalul lui 2021 ne întrebam ce se va întâmpla, cu toţii ne întrebam ce se va întâmpla în această criză de la graniţa Federaţiei Ruse cu Ucraina. Acum, iată, avem și această criză în Kazahstan. Ce spuneţi despre cum evoluează lucrurile?

Florian Bichir: Lucrurile eu cred că încep să se tempereze, pentru că reacţia Kremlinului a fost promptă şi conform noilor doctrine ale Federaţiei Ruse, dure şi rapide. Încă de anul trecut, preşedintele Putin a anunţat că Rusia nu va permite să treacă anumite linii roşii şi având procedurile astea, au intervenit extrem de dur şi rapid.

Iată, două brigăzi de forţe speciale aeropurtate, 45 şi 31, speciale, împreună cu o divizie, tot aeroputată, au intervenit scurt în Kazahstan, unde a fost o criză, hai să spunem, mai mult economică. Dacă îmi permiteţi să detaliez două secunde.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Sigur!

Florian Bichir: Kazahstanul, care este cel mai mare producător de petrol şi gaze din Asia Centrală, are o mare problemă. Vedeţi, aici apare dihotomia, tocmai cu gazele. Ei exportă gaze în Federaţia Rusă şi importă 90% din ce înseammnă doar automobile. În Kazahstan merg cu gaz de-ăsta, lichefiat, cu GPL. Ei, bine, a crescut preţul.

Pe 5 au izbuncnit nişte conflicte, mai ales în zona din vest, care s-au transformat în ciocniri de-a dreptul. Populaţia, super revoltată. Vă daţi seama, pe 4 să crească preţurile. Ei au gaz, au petrol, exportă în Rusia şi importă de patru ori mai scump, cum ar veni, cel lichefiat; Rusia îl lichefiază. Având în vedere criza asta la care s-a ajuns, de care vorbeaţi şi dumnevoastră, domnule colonel, cu Ucraina şi tensiunea pe care ori n-o vor, o simt cei de la Moscova, li s-a părut că un astfel de conflict, dacă se extinde, duce şi la slăbirea negocierilor pe care încearcă să le producă, plus la o slăbiciune a zonei lor de influenţă şi au intervenit foarte, foarte dur şi rapid.

Deja s-au pacificat acolo, ar trebui să spunem, lucrurile, dar în stil sovietic. Pacificat, în ce sens: preşedintele, al doilea preşedinte al Kazahstanului, Tokaiev, a dat ordin armatei să tragă fără somaţii. Şi s-au alăturat şi ruşii şi eu cred că se rezolvă repede, nu, într-un stil democratic.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Păi nu într-un stil democratic. Aici voiam să ajungem.

Florian Bichir: Vă uitaţi că Kazahstanul face parte din Organizaţia Trattaului de Securitate Colectivă. OSTC, pentru cei care cunosc, e un fel de urmaş al Tratatului de la Varşovia şi tratatul care se opune NATO şi atunci, în cazul acestui tratat, au intervenit, iată, au trimis, v-am spus, o divizie şi două brigăzi aeropurtate.

E foarte clar că e intervenţie, oameni cu experienţă în teatrul de război în Kazahstan, tocmai să nu aibă nicio problemă. S-a tras direct, scurt. Şi factorul extern care mă deranjează de câteva zile – mă deranjează – teoria asta post-sovietică, rusească, care încă dăinuie, că preşedintele a anunţat fără să dea detalii, nu avem detalii de la faţa locului, că a fost o implicaţie străină, ceea ce mi se pare cam mult.

Oamenii ăia sunt obişnuiţi să mai şi revolte implicaţiei străine. Probabil că psihoza asta de a slăbi, de a nu provoca un nou Belarus, de o mână a Occidentului, a democraţiei asta nenorocite, cum zic ei, care vor să încercuiască Rusia, a dus la modul ăsta de reacţii, cum să spun, super dur, rapid.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Da, este un model periculos. Seamănă cumva şi cu ce s-a întâmplat la noi, în ’89. Seamănă mai mult, iată, cu Primăvara de la Praga.

Florian Bichir: Normal că seamănă.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Drepturile omului sunt încălcate total.

Florian Bichir: Nu vorbim de drepturile în Kazahstan, care e o dictatură, au al doilea preşedinte, care şi ăsta e pe viaţă, dar modelul, ce să spun, Timişoarei, foarte bun ce a spus domnul colonel. A fost o revoltă, până la urmă, din datele pe care le am eu şi pe care le avem, spontană. Vă daţi seama, foamete.

Cum au ieşit muncitorii în timpul regimului comunist la Braşov, pentru salarii au ieşit la Timişoara şi au ieşit pentru nu-și permiteau 100 de lei sau 20 de lei şi dup-aia s-au transformat în terorişti. Cam aşa şi acolo, în momentul în care au văzut pe 5 ianuarie, când au început în Vest zona spre ieşire a Caspicii, că maşina pe care o alimenta cu gaz, cu butelii, cum se poartă şi pe la noi, deodată plăteşte de patru ori mai mult, a început revolta. Iar la centru se vorbeşte de terorism, mână străină şi uite, a apărut şi ajutorul frăţesc, rusesc, de data asta, nu sovietic.

Seamănă, într-adevăr, ziceţi dumneavoastră, dar probabil că nervii sunt întinşi la maxim la Kremlin şi când au auzit de aşa ceva, imediat, reacţia lor… Nu te duci împotriva unor cetăţeni ai altei republici şi vorbeşti de atacuri, de cetăţeni străini, imediat se felicită între ei, i-a felicitat şi China. Asta pare, aşa, la nivelul putinist, deja un erou, că a pacificat ţara. S-a tras cu glonţ. Şi fără să mai întrebe pe nimeni.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Da, iată care este diferenţa între cele două sisteme. Şi, spre finalul interviului, ce părere aveți, cum se cum se va finaliza  și ce implicații credeţi că vor fi pentru noi?

Florian Bichir: Pentru noi nu vor fi nici un fel de implicaţii. Implicaţii vor fi pentru Federația Rusă, care vedeţi că e foarte grijulie cu ce înseamnă export de petrol şi de gaze, pentru că ei stăpânesc, de fapt, piaţa Kazahstanului, nu are rost să ne păcălim.

Criza s-a terminat, pentru că ei au rezolvat-o în stil foarte bine arhicunoscut din istorie. Deja, cred că s-a lichidat tot ce a însemnat acolo. E o slăbiciune, totuşi, a acestui colos, câteodată, cu picioarele de lut. Nu cred că va mai continua şi altceva, din moment ce au trimis forţe extraordinar de importante.

Din datele mele, peste 35.000 de militari cu experienţă în teatrele de operaţiuni ruseşti alocaţi în decurs de, iată, nici o zi jumate, două, în Kazahstan. Deci treaba s-a pacificat. S-a pacificat în stil rusesc, nu mai mişcă nimeni.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Mulțumesc foarte mult. Vom fi cu ochii pe aceste evenimente. Ne interesează, pentru că suntem foarte aproape, să zicem, de această zonă. Domnule profesor Florian Bichir, vă mulțumesc tare mult. Week-end plăcut!

Florian Bichir: Eu vă mulţumesc din suflet şi să dea Dumnezeu să fie pace!

Sursa foto: France 24.

Inițiativa Bucharest 9

Publicat de prosavioleta, 1 decembrie 2021, 10:02

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Situația fără precedent de la granița dintre Polonia și Belarus dezbătută la București. O nouă reuniune a miniștrilor apărării din ţările participante la „Inițiativa Bucharest 9” s-a desfășurat în capitală, pe parcursul a două zile. Lansată la inițiativa României și Poloniei în anul 2015, platformă București 9 a fost gândită pentru aprofundarea dialogului și cooperării între aliații de pe flancul estic al NATO: Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Republica Slovacă și Ungaria. Ministrul apărării Vasile Dîncu a subliniat importanța reuniunii în contextul evoluțiilor recente pe flancul estic al C.

Vasile Dîncu, ministrul apărării naționale: Consultările acestui forum au o importanță aparte în contextul dezvoltărilor de securitate din ultima perioadă, având în vedere dislocările masive de trupe ale Federației Ruse la Marea Neagră, în apropierea graniței cu Ucraina. Reuniune este relevantă, de asemenea, în contextul evoluțiilor recente de la granița Poloniei, Lituaniei și Letoniei cu Belarus, unde regimul de la Minsk instrumentează valul de imigranți împotriva statelor NATO. Doresc să folosesc acest prilej pentru a exprima solidaritatea noastră cu Polonia, țară cu care avem un parteneriat strategic solid și care se confruntă cu o amenințare hibrid fără precedent în aceste zile. Pe acest fond, întâlnirea noastră a dorit să transmită un mesaj clar de unitate și solidaritate a statelor NATO de pe flancul estic aliat, în linie cu valorile comune pe care le împărtășim în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

Marius Bâtcă: Crimeea reprezintă un fel de „portavion” rusesc în Marea Neagră şi o potenţială trambulină pentru lansarea unor atacuri împotriva flancului estic al NATO

Publicat de Gabriel Stan, 23 noiembrie 2021, 13:28

Sonia Raicu, de la Jurnal Militar, Radio România Actualități, l-a avut ca invitat pe jurnalistul Marius Bâtcă de la „Observatorul militar”. El a publicat în ediția de miercuri, 17 noiembrie 2021, a săptămânalului Armatei o analiză complexă având ca temă acest subiect fierbinte. Ascultăm.

Sonia Raicu (realizator rubrică): Marius, bine ai venit!

Marius Bâtcă: Bună ziua, Sonia! Bună ziua, radioascultătorilor!

Sonia Raicu (realizator rubrică): Vorbim despre situația tensionată de la granița Poloniei cu Belarus, o situație care îngrijorează foarte mulți specialiști militari, pentru că în spatele acelor grupuri foarte mari de migranți îndreptate către granița Poloniei se pare că sunt alte intenții ale Rusiei îndreptate către Ucraina.

Chiar ai publicat săptămâna aceasta, în ultimul număr al „Observatorului militar”, un articol legat de această amenințare.

Marius Bâtcă: Ai pomenit foarte bine că există niște interese mari în spate din partea Federației Ruse. Provocările de la granița dintre Belarus și Polonia sunt strict legate de niște acumulări de forțe substanțiale; vorbim de trupe și tehnică de luptă, pe care Federația Rusă le strânge în ultima perioadă la granița Ucrainei.

Astfel au apărut temeri bine întemeiate în cancelariile europene şi la Washington în privinţa intenţiei Federaţiei Ruse. Dacă ne luăm după ce spune secretarul de stat Anthony Blinken, toată această mişcare de migranţi şi provocările care s-au petrecut recent la graniţa belaruso-polonă au de fapt rolul de a masca ceea ce intenţionează să facă Rusia.

Ştim foarte bine că Rusia a anexat ilegal Crimeea, a intervenit în estul Ucrainei – în momentul de faţă se desfăşoară un război civil pe partea de est a Ucrainei, iar combatanţii pro-ruşi sunt sprijiniţi din plin de Federaţia Rusă.

Faptul că peste 90.000, aproape 100.000 de militari ruşi sunt undeva la 200 de kilometri de graniţa Ucrainei, iar trenuri cu tehnică de luptă se îndreaptă către graniţa Ucrainei reprezintă o mare ameninţare pentru stabilitatea regională şi pentru securitatea din regiunea Mării Negre.

Sonia Raicu (realizator rubrică): Inclusiv şeful apărării din Marea Britanie, generalul Sir Nicholas Patrick Carter, a afirmat că există un risc de izbucnire occidentală a unui conflict între Occident şi Rusia, dat fiind aceste ameninţări constante şi presiuni constante asupra graniţei Ucrainei.

Marius Bâtcă: Da, şi nu este vorba numai de presiunea pe care Federaţia Rusă o face asupra graniţelor ucrainene, ci este vorba, în general, despre acţiuni agresive ale Federaţiei Ruse în Bazinul Mării Negre, Georgia este supusă unor presiuni continue, începând cu 2008, de când am avut acea invazie a statului georgian de către Federaţia Rusă, la scurt timp după summitul NATO de la Bucureşti.

Nu trebuie să uităm că avem un conflict îngheţat foarte aproape de noi, în regiunea transnistreană – avem o bucată a teritoriului Republicii Moldova care se află sub ocupaţia militară a Federaţiei Ruse, care este un cap de pod prin care Federaţia Rusă încearcă să influenţeze politica de la Chişinău. Toate aceste acţiuni agresive ale Federaţiei Ruse agravează foarte mult tensiunile din Marea Neagră. Există tot timpul riscul izbucnirii unui conflict armat şi riscul este extrem de mare.

Am avut parte de provocări extrem de periculoase ale aviaţiei ruseşti – să ne aducem aminte că au fost câteva incidente cu avioane de luptă care au trecut razant pe deasupra navelor americane sau britanice în Marea Neagră.

Reprezintă această Crimee un fel de ‘portavion’ rusesc în Marea Neagră şi o potenţială trambulină pentru lansarea unor atacuri împotriva flancului estic al NATO.

Aşa că trebuie să fim foarte atenţi să urmărim exact toate mişcările de trupe pe care Federaţia Rusă le face în zonă, pentru că ce ne-a învăţat pe noi ultimul deceniu: Federaţia Rusă este extrem de imprevizibilă, sub conducerea lui Vladimir Putin poate recurge la nişte surprize extrem de neplăcute.

Aceste mii de oameni sau veniţi din zonele respective au ajuns în Belarus fiind aduşi, unii forţaţi şi unii minţiţi. Totul s-a făcut organizat, cu avioane, ceea ce nu s-a mai întâmplat, este o premieră. Au fost aduşi direct din Belarus direct cu avionul, din zonele din care proveneau sau zone de concentrare.

Li s-a promis cel mai probabil că vor fi aduşi în Germania, doar că, dacă ne uităm la cum erau îmbrăcaţi, foarte mulţi erau cu haine călduroase, unele scumpe, pregătire militară – ştiau cum să-şi facă adăposturi din cetină, chiar am văzut nişte adăposturi foarte interesante, pe care le-am mai văzut doar în manualele pentru cercetaşi.

Pericolul este din mai multe puncte de vedere. O dată, se pune presiune asupra graniţei poloneze, care este şi graniţă UE şi graniţă NATO. În al doilea rând, există pericolul generalizării fenomenului, pentru că dacă se va vedea că are succes ne vom trezi cu milioane, la un moment dat, de migranţi, care să forţeze.

Alt pericol care mai există: apărând această agitaţie, aceste provocări la graniţă, toată atenţia Occidentului va fi concentrată pe acea zonă, Polonia şi ţările baltice. Rusia speră că Occidentul nu va mai fi atent la mişcările de trupe de la graniţa cu Ucraina./avladucu/atataru/ Aşa că trebuie să vedem ce se întâmplă, să urmărim, să sperăm că lucrurile nu vor escalada. Să sperăm că Federația Rusă va încerca, până la urmă, să intre în dialog cu NATO, să termine cu provocările.

E greu de spus cum va evolua. Avem de-a face cu această acumulare mare de tehnică de luptă și de trupe; ar indica faptul că urmează o ofensivă. În schimb, au venit foarte multe semnale din partea Occidentului. I s-a transmis Moscovei că ar trece de o linie roșie foarte gravă dacă intră în Ucraina.

Există solidaritate la nivelul NATO. Trebuie să nu uităm că Ucraina este partener NATO, beneficiază de un sprijin destul de mare din partea NATO și SUA, în special, pe partea de apărare, chiar și Turcia contribuie foarte mult la apărarea Ucrainei, prin furnizare de tehnică de luptă modernă.

Sonia Raicu (realizator rubrică): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost jurnalistul militar Marius Bâtcă, de la săptămânalul „Observatorul militar”. Marius, îți mulțumim și te mai așteptăm.

Marius Bâtcă: Și eu îți mulțumesc, numai bine și să ne revedem în situații mult mai liniștite.

Iulian Fota: “Belarus încearcă să destabilizeze Polonia și două dintre țările baltice, pune presiune pe graniţa Uniunii Europene, șantajează Uniunea Europenă. Putem să avem și faze mai dure, inclusiv prin utilizarea forţei militare”

Publicat de Gabriel Stan, 17 noiembrie 2021, 12:22

Cristian Dumitrașcu (realizator): Armata britanică va ajuta Polonia la consolidarea frontierei cu Belarus, prin îmbunătățirea gardurilor și barierelor, dar și în eventualitatea în care va fi construit un zid.

Decizia vine după ce valurile de migranți au forțat trecerea în ultimele zile. Despre aceasta este vorba și în interviul nostru obișnuit de la Subiectul săptămânii unde l-am invitat pe analistul în Relații Internaționale, Iulian Fota.

Este un interviu pe această temă a crizei actuale de la granița dintre Polonia și Belarus, în câteva secunde ascultăm.

Domnule Fota, bun venit la Jurnal militar! Avem o situație nemaiîntâlnită, o situație care îngrijorează toată Europa, îngrijorează toate marile cancelarii, dar cred că mai mult ne-ar putea îngrijora pe noi românii, polonezii cei care suntem la granița de est a NATO.

Ce părere aveți despre această acțiune, susținută se pare de Rusia, cu imigranții aduși la granița dintre Belarus și Polonia?

Iulian Fota: Avem o situație foarte complicată, îngrijorătoare pentru că dacă nu este corect gestionată și deocamdată, căutăm cea mai bună formă de gestionare a ei, această situație poate degenera și are și o componentă militară.

De altfel, chiar dacă sunt acolo trimişi doar ca să susțină autoritățile civile, vedem din imaginile pe care le difuzează televiziunile, că avem o semnificativă prezență militară și pe partea țărilor NATO UE, Polonia, ţările baltice, dar și pe partea Belarusului, semnificativă prezenţă militară în zona la care ne referim.

Deci o situaţie complicată. Belarus încearcă să destabilizeze Polonia și două dintre țările baltice, pune presiune pe graniţa UE, șantajează UE și repet, dacă nu găsim o formulă rezonabilă de gestionare, putem să avem și faze mai dure, mai urâte ale acestei crize, inclusiv prin utilizarea forţei militare.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Înfricoşătoare perspectivă. Şi aici aș veni cu două întrebări: dacă nu vom gestiona cum trebuie, încercaţi să dezvoltați – cum am putea să gestionăm noi ca Uniune Europeană această situație?

Iulian Fota: Nu prea ştim în momentul ăsta, căutăm cea mai bună variantă. Și de ce suntem într-o astfel de postură? Pentru că este pentru prima dată când într-o manieră atât de directă, de cinică, de violentă, un stat vecin folosește problema asta foarte complicată a migraţiei pe post de armă.

Noi am mai avut astfel de situații în sud, Marea Mediterană, în Marea Egee, când anumite state păreau tentate mai degrabă să pună presiune pe UE, facilitând anumite fluxuri migraționale fără neapărat a le utiliza ca armă.

Cel puțin la cât mă pricep eu și cât am citit, cred că e prima dată când o țară neoccidentală și, paradoxal, o ţară europeană folosește migrația pe post de armă. Acesta e un lucru care trebuie să ne dea de gândit şi pentru că suntem puşi într-o situaţie nouă, suntem la începutul procesului de căutare a soluțiilor.

Încercăm să ne dăm seama care sunt acele manevre pe care noi le avem la dispoziție pentru a gestiona situaţia astfel încât să ieșim diplomatic, pașnic din această situație complicată, ambele părți să păstreze un minim de relații între ele, mă refer aici la Belarus și la UE, pentru că, dincolo dictatorul care conduce Belarus, e vorba și de populația de acolo şi nu în ultimul rând să nu adăugăm un dosar suplimentar, și ăsta complicat, deja listei prea lungi de probleme între Rusia și Occident.

Şi, apropo de vești îngrijorătoare, chiar azi mă uitam pe Bloomberg, Bloombergul avertiza asupra unui pericol de invazie militară în Ucraina și în contextul ăsta înțelegem și vizita șefului CIA la Moscova, de acum câteva zile. Deci în continuare politica europeană e foarte complicată, conține multe dosare periculoase și de aici și frământarea cancelariilor occidentale.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Situație foarte complicată, vom sta cu ochii pe acest subiect și să sperăm că se vor găsi aceste soluții despre care dumneavoastră spuneați, pentru că este un tip nou de război hibrid, adică este în cadrul general de război hibrid, dar un tip nou.

Iulian Fota: Situaţia este departe de a căpăta o soluție, pentru că, din păcate, e un joc de sumă zero, deci cu alte cuvinte ceea ce populația din Belarus vrea nu poate oferi dictatorul Lukaşenko, ruşii sunt şi ei amestecaţi în povestea asta pentru că nici lor nu le-ar conveni un proces de democratizare în Belarus şi, ca atare, nu văd la orizont vreo ameliorare sau vreo soluție rezonabilă pe termen mediu.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc foarte mult. A fost invitat la „Subiectul săptămânii” analistul în relații internaționale Iulian Fota. Domnule Fota, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio, la „Jurnal militar”.

Sursa foto: CNN.com

Campionatul European de Atletism pe echipe Liga I, ediţia 2021 va avea loc la Cluj!

Publicat de Andra Radu, 16 iunie 2021, 11:00

Primul campionat european de atletism organizat în România va avea loc pe Cluj Arena, în perioada 19-20 iunie.

„Cluj Arena, stadionul emblemă al Clujului şi al întregii Transilvanii, va găzdui în perioada 19-20 iunie 2021 o nouă competiţie sportivă majoră: Campionatul European de Atletism pe echipe – Liga I, ediţia 2021. (…) Competiţia care va avea loc în acest weekend va aduce la Cluj-Napoca 12 dintre cele mai puternice echipe europene ale momentului: Belarus, Belgia, Cehia, Elveţia, Estonia, Finlanda, Grecia, Norvegia, Olanda, România, Suedia şi Turcia”, se arată într-un comunicat trimis de Consiliul Judeţean Cluj.

În cadrul celor două zile de concurs vor fi programate 20 de întreceri masculine şi tot atâtea feminine. Echipele vor fi mixte şi vor concura pentru a se clasa la final pe un loc cât mai bun în clasament.

Sursa foto: Federaţia Română de Atletism/Facebook

„În ceea ce priveşte accesul spectatorilor, acesta se va face pe la Tribuna a II-a, începând cu ora 16:00. Participarea este permisă, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 531/2021, cu modificările şi completările ulterioare, doar persoanelor vaccinate, celor care se află în perioada cuprinsă între a 15 şi a 90 a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2 sau care prezintă rezultatul unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore, ori a unui test antigen în condiţiile stabilite prin metodologia aprobată prin ordin comun al Ministerului Tineretului şi Sportului şi Ministerului Sănătăţii”, se mai arată în comunicat.

„Alegerea noastră drept gazdă a acestei prime competiţii europene de pistă pe care România o găzduieşte este o reconfirmare a renumelui pe care Clujul l-a câştigat în ultimii ani în ceea ce priveşte organizarea în condiţii optime a întrecerilor sportive la cel mai înalt nivel. Deja suntem, iată, la a doua competiţie atletică majoră care are loc în acest an pe Cluj Arena, iar în perioada următoare vor mai fi şi altele, printre care Campionatele Internaţionale ale României şi Cupa României la atletism”, a declarat Alin Tişe, preşedintele CJ Cluj.

Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, de la Lisabona

Publicat de Gabriel Stan, 31 mai 2021, 10:36

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule ministru, bun venit la „Jurnal militar”, bun venit la Radio România Actualități!

Ministrul Apărării Nicolae Ionel Ciucă: Bine v-am găsit!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Care sunt concluziile cele mai importante ale acestor două zile?

Ministrul Apărării Nicolae Ionel Ciucă: Activitatea a debutat cu o cină de lucru, la care a participat și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Activitatea a fost focalizată pe parteneriatul dintre Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică.

În contextul noilor provocări la adresa securității statelor și având în vedere procesele de reflecție pe care Uniunea Europeană și NATO le desfășoară privind viitorul acestor organizații, respectiv busola strategică și NATO 2030, dezbaterile s-au concentrat pe identificarea modalităților optime de consolidare a parteneriatului pentru următorii 10 ani.

Am avut posibilitatea să subliniez importanța coordonării celor două procese de reflecție, dar și pe cea a rezilienței, ca domeniu prioritar pentru consolidarea cooperării cu Alianța Nord-Atlantică, nevoia unui accent pe combaterea amenințărilor hibride, inclusiv dezinformarea, securitatea și apărarea cibernetică, mobilitatea militară, precum și reducerea dependențelor critice de furnizori din afara spațiului Uniunii Europene și al NATO.

Astăzi, principalele sesiuni de lucru au vizat busola strategică. S-a pus accent pe pilonul privind capabilitățile, respectiv, o sesiune de lucru pe tema parteneriatului din Uniunea Europeană și Africa. De asemenea, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, domnul Josep Borrell, a prezentat evoluțiile recente pe palierul eforturilor Uniunii Europene în domeniul politicilor de securitate și apărare comună.

S-a pus accent pe dimensiunea de dezvoltare a capabilităților civile și militare. S-a acordat o atenție deosebită oportunităților oferite de tehnologiile emergente și disruptive, reflectarea acestora în procesul de dezvoltare de capabilități, dar și importanța evaluării corecte a impactului acestora asupra capabilităților și acțiunilor militare viitoare.

Am exprimat susținerea noastră pentru accelerarea măsurilor de implementare a inițiativelor Uniunii Europene în domeniul apărării și am subliniat potențialul utilizării busolei strategice pentru consolidarea, aș spune, suplimentară a procesului de planificare și dezvoltare a capabilităților la nivelul Uniunii Europene, fără a afecta rolul Alianței Nord-Atlantice în privința apărării colective.

Totodată, am reiterat convingerea că procesele de planificare și dezvoltare a capabilităților la nivelul Uniunii Europene trebuie să rămână coerente cu cele similare ale NATO, având în vedere suprapunerea cerințelor în conformitate cu principiul unicității setului de forțe la dispoziție.

Sesiunea de lucru cu partenerii africani a reprezentat, de asemenea, o bună oportunitate pentru un schimb de opinii privind angajamentul Uniunii pentru pace și securitate în Africa, luând în considerare lecțiile învățate pe timpul misiunilor desfășurate pe continentul african.

Am punctat importanța cooperării și coordonării cu Organizația Națiunilor Unite, precum și cu organizațiile regionale pe continentul african.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Este problema avionului deturnat în Belarus o problemă a NATO, a UE și a ONU, că tot le-ați menționat? S-a discutat și despre acest lucru?

Ministrul Apărării Nicolae Ionel Ciucă: Această acțiune a fost adusă în discuție atât de către Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, atât de către secretarul general al NATO, cât și de miniștrii apărării ca fiind o acțiune inacceptabilă pentru țările Uniunii Europene, pentru tot ceea ce înseamnă democrație și drepturile omului la nivelul Uniunii. Ca atare, toată lumea a condamnat această acțiune.

Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov, la Turneul Internațional al Tinerilor Oameni de Știință

Publicat de Andra Radu, 5 aprilie 2019, 13:02 / actualizat: 2 mai 2019, 7:39

Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov este singurul din România care va participa la Turneul Internațional al Tinerilor Oameni de Știință, care va avea loc în Belarus. Este pentru prima dată când România are echipă în această competiție, care testează în același timp cunoștințele elevilor din fizică, biologie și chimie.

Echipa care va participa este alcătuită din șase elevi, cinci din clasa a IX-a și un elev de clasa a șaptea.

Prof. coordonator Carmen Tănăsescu a declarat pentru Radio România Brașov FM: “Turneul Internațional al Tinerilor Oameni de Știință a fost organizat pentru prima dată în urmă cu 15 ani la Moscova, iar pe prcurs s-a internaționalizat. Acum vorbim de 23 de echipe internaționale și este pentru prima dată când solicităm participarea României.”

Căpitanul echipei noastre este o elevă din clasa a IX-a, Mara Nicolau: “Acest concurs presupune o serie de fight-uri care au la bază disciplinele biologie, chimie și fizică, rezolvarea unor probleme din toate punctele de vedere, inclusiv științific.Există proiecte, există experimente care să demonstreze modul în care rezolvat problemele respective.”

Cel mai mic elev este în clasa a șaptea, va participa la Olimpiada națională de fizică, și este laureat al unei alte competiții de top, Tudor Corto: “Odată ce ai ales o țintă trebuie să explici ce ai putea găsi acolo și de ce ar trebui ca NASA sau ESA să trimită o sondă spațială acolo. Eu am ales Titan pentru că acolo sunt niște lacuri cu metan și apă înghețate și m-am gândit că am putea trimite sateliți care ar putea topi gheața, iar metanul urcând în atmosferă ar putea produce efectul de seră sau încățzirea titanului.”

Competiția se va desfășura în luna august în Belarus, iar pentru a ajunge acolo echipa are nevoie de cinci mii de euro.

Această competiţie nu intră în calendarul competiţional al Ministerului Educaţiei Naţionale, astfel încât elevii trebuie să suporte costurile pe care le implică participarea.

Cluj-Napoca – gazda primului Institut internaţional organizat de Rotary în Europa de Est

Publicat de Andrei Cretoiu, 31 octombrie 2017, 12:37

Rotary International este una dintre cele mai mari organizaţii nonguvernamentale care asigură servicii umanitare în întreaga lume, organizează pentru prima data de la înfiinţarea organizaţiei în 1905, o asemenea reuniune în Europa de Est.

Cluj-Napoca va fi gazda Institutului internaţional, iar acest lucru se datorează atât faptului că, după 78 de ani, România are din nou un director în Boardul mondial, dl. Corneliu Dincă, cât şi realizărilor obţinute de ţara noastră prin cluburile autohtone Rotary care au transformat România într-un campion regional al dezvoltării rotariene, bazate pe o recunoscută implicare comunitară, în special socială.

Institutul internaţional este un format creat cu scopul de a promova programele Rotary şi de a servi drept mediu de cunoastere, comunicare, sprijin, cooperare şi înţelegere între membrii Rotary International si nu numai.

La evenimentul de la Cluj-Napoca, care va avea loc în perioada 3-5 noiembrie 2017, va participa preşedintele Rotary International, Ian Riseley, împreună cu rotarieni din Austria, Bosnia şi Herţegovina, Slovenia, Macedonia, Croaţia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Grecia, Kosovo, Cipru, Egipt, Bahrain, Emiratele Arabe, Iordania, Israel, Palestina, Liban, Armenia, Georgia, Turcia, Ucraina, Belarus şi, bineînţeles, România.

Vineri, 3 noiembrie 2017, Ian Riseley va planta, în mod simbolic, un copac în Parcul Central din Cluj-Napoca.
Ian Riseley, Rotary International: „Suntem o organizaţie bazată pe membrii săi, pe serviciile depuse de aceştia în folosul comunităţii din care fac parte, structurată în cluburi, atât la nivel local, cât şi regional şi internaşional. Suntem membri ai comunităţii, oameni de afaceri din toate profesiile, din toate ţările lumii. Fiecare din cei 1.2 milioane de membri are un set unic de ţeluri, idealuri, experienţe acumulate priorităţi, însuşindu-şi în felul său propriu principiile rotariene. Rotary este prezent în viaţa comunităţilor de 112 ani, aşa că, de-a lungul timpului s-a schimbat, a crescut, s-a maturizat şi s-a adaptat la nevoile oamenilor în serviciul cărora s-a aflat. La bază am rămas, cu siguranţă la fel: o organizaţie a unor oameni care îşi doresc – şi, prin Rotary, au posibilitatea – să întreprindă acţiuni pentru comunitatea din care fac parte”.

3 zile de doliu naţional – 11 morți și 45 de răniți spitalizați!

Publicat de Mihaela Costache, 4 aprilie 2017, 12:30

Un atentator sinucigaș a fost responsabil pentru explozia de luni de la metroul din Sankt-Petersburg, din Rusia, a precizat o sursă judiciară pentru Interfax, citând o informație preliminară, transmite Reuters. Într-un nou bilanț publicat luni seara, transmis de aceleași agenții, preluate de AFP, serviciile antiteroriste ruse au anunțat 11 morți și 45 de răniți spitalizați, în explozie.

Un atentator sinucigaș, responsabil pentru explozia de la metroul din Sankt-Petersburg (sursă citată de Interfax)

Un atentator sinucigaș a fost responsabil pentru explozia de luni de la metroul din Sankt-Petersburg, a precizat o sursă judiciară pentru Interfax, citând o informație preliminară, transmite Reuters.

Sursa menționată a spus, pentru agenția Interfax, că autoritățile au stabilit identitatea presupusului atentator sinucigaș cu bombă, acesta fiind un tânăr de 23 de ani, din Asia centrală, care a transportat dispozitivul exploziv în metroul din Sankt-Petersburg într-un rucsac.

Un bărbat, care fusese surprins pe camerele de supraveghere și suspectat anterior de implicare în explozie, s-a prezentat la poliție și a spus că nu a jucat niciun rol, a transmis Interfax.

Separat, agențiile ruse de știri, preluate de Reuters, au arătat că președintele Vladimir Putin s-a întâlnit cu serviciile de securitate pe tema incidentului și a depus flori la stația de metrou unde s-a produs explozia.

Într-un nou bilanț publicat luni seara, transmis de aceleași agenții, preluate de AFP, serviciile antiteroriste ruse au anunțat 11 morți și 45 de răniți spitalizați, în explozia de la metroul din Sankt-Petersburg.

Numărul prezentat anterior de ministra rusă a Sănătății era de zece morți.

Condoleanțe au sosit de la lideri din întreaga lume, iar președintele SUA, Donald Trump, a denunțat atacul ca fiind un „lucru teribil”.

O bombă a fost găsită luni după-amiază în stația de metrou Ploșciad Vosstania din centrul orașului rus Sankt-Petersburg, după deflagrația produsă anterior într-o altă stație, au precizat autoritățile ruse.

Mai înainte, o bombă artizanală a explodat la bordul unei garnituri de metrou în apropierea stației Sennaia Ploșciad. După ce inițial s-a vorbit despre două explozii, autoritățile ruse au precizat ulterior că a fost de fapt o singură explozie și aceasta s-a produs în tunelul dintre două stații.

Președintele rus, Vladimir Putin, s-a aflat la Sankt-Petersburg pentru o întâlnire cu omologul său din Belarus, Aleksandr Lukașenko.

(Agerpres/FOTO CNN.com)

Din pacate sesiunea nu a inceput sub cele mai bune auspicii

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 iunie 2016, 10:30

Presedintele Parlamentului european, Martin Schulz a deschis reuniunea cu un moment de reculegere pentru eurodeputatul Gianluca Buonanno care si-a pierdut viata duminica intr-un accident rutier.

“Am primit cu tristete vestea mortii colegului nostru, Gianluca Buonanno. Acesta a fost victima unui accident de masina foarte grav si a murit pe loc”.

Unul dintre cele mai arzatoare subiecte ale dezbaterilor de astazi se refera la planurile Uniunii de combatere a cauzelor migratiei prin folosirea fondurilor europene in vederea promovarii investitiilor private in tarile de origine ale migrantilor.

O alta tema de discutii ce va fi abordata maine este legata de evolutia planului Juncker de investitii pentru Europa de 315 miliarde de euro.

Tot in aceasta sesiune urmeaza sa se ia o decizie in privinta infiintarii unei comisii de ancheta in cazul scandalului Panama Papers care sa clarifice cazurile de spalare de bani si evaziune fiscala prin folosirea companiilor offshore.

Parlamentul european va solicita executivului comunitar detalii despre cat de sigura este noua centrala nucleara care se construieste in Belarus si urmeaza sa fie data in functiune la capacitate maxima in 2018.

Astazi se vor discuta si maine se vor vota noi masuri de combatere a practicilor marilor corporatii de evitare a impozitării in conditiile in care se estimeaza ca folosirea unor metode legale permise pentru a plati un impozit cat mai mic prejudiciaza bugetul statelor membre cu 16o pana la 190 de miliarde de euro anual.

Junioarele României luptă pentru titlul european

Publicat de Andrei Cretoiu, 14 iulie 2015, 10:45

Echipa feminină de tenis de masă a României va lupta astăzi pentru medaliile de aur, în proba pe echipe, la Campionatele Europene de juniori şi cadeţi, care se desfăşoară în Bratislava (Slovacia). Adina Diaconu şi compania au trecut, ieri, în două dispute de 5 seturi de Anglia şi Rusia, în ultima partidă revenind de la 0-2.

„Tricolorele” pregătite de Petre Arnăutu au avut ieri o zi plină, cu meciuri în „optimile” şi „sferturile” competiţiei. Jucătoarea legitimată la ACS Dumbrăviţa, Adina Diaconu, şi colegele sale au reuşit să se impună de fiecare dată cu 3-2. Mai întâi au trecut de Anglia, iar apoi au depășit Rusia, dar după ce adversarele au condus cu 2-0. Adina Diaconu a reușit să aducă, pentru România, câte un punct în fiecare partidă.

Astăzi, la ora 18:00, ora României, este programată finala mare a competiției, între România și Belarus.

Prima reuniune ministerială a Parteneriatului Estic s-a concentrat pe schimburile comerciale dintre UE și 6 dintre fostele state sovietice

Publicat de Andrei Cretoiu, 8 mai 2015, 09:45 / actualizat: 11 mai 2015, 9:51

Ministrii europeni ai comertului si omologii lor din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova si Ucraina au discutat despre cresterea schimburilor comerciale si despre consolidarea relatiilor economice intre Uniune si cei 6 parteneri estici.

Ministrii au salutat de asemenea implementarea acordurilor de asociere cu Georgia, Moldova si Ucraina si au recomandat acestora sa contiue procesele de reforme.

Comisarul european pentru comert, Cecilia Malmstrom

“Noi, din partea Comisiei europene vom continua sa sustinem Moldova si Georgia sa puna in practica integral acordurile”(malmstrom).

Comisarul a dat asigurari ca Bruxellesul nu va ceda presiunilor Rusiei care ar vrea sa amane intrarea in vigoare la 1 ianuarie anul viitor a acordului de liber schimb intre Uniunea europeana si Ucraina.

Si ministrul leton de externe, Edgar Rinkevics considera important ca dialogul intre Uniune si partenerii sai sa fie unul constructiv

“Cu totii impartasim aceeasi viziune ca este necesar sa incurajam pe mai departe cooperarea intre Uniunea europeana si cele 6 state partenere din est ceea ce inseamna ca trebuie sa cautam sa identificam noi oportunitati si domenii de colaborare, sa promovam cresterea economica, locurile de munca si relatiile economice”(rinkevics).

Nationala femininã de handbal a României a învins Belarusul.

Publicat de Alina Dragomir, 12 iunie 2014, 09:59

Meciul s-a terminat cu scorul de 3o-28. După acest meci, naţionala feminină de handbal a României a fãcut un pas mare spre calificarea la Campionatul European. Desi au controlat jocul în proportie de 9o la sutã, tricolorele au obtinut o victorie cu emotii. Partida revansa cu Belarus se va juca duminicã 15 iunie la Baia Mare iar tricolorelor le este suficient si un egal pentru a se califica. In clasamentul grupei conduce Norvegia cu 8 puncte, România este pe locul 2 cu 2 puncte iar Belarus ocupa ultima pozitie cu nici un punct. Campionatul European se disputa intre 7 si 21 decembrie in Croatia si Ungaria.