Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): În perioada 24-31 octombrie, NATO a desfășurat exercițiul Neptune Strike 2024 pe întregul continent european, de la Marea Mediterană centrală și Adriatică, până la Mările Nordului și Baltică.
În această perioadă, NATO a preluat controlul operațional al unor capacități avansate de război maritim puse la dispoziție de mai mulți aliați, printre care s-au numărat portavioane și grupuri de atac expediționare desfășurate în diverse domenii operaționale.
În total, aproximativ 20 de nave de suprafață și submarine, alături de Forțele pentru Operații Speciale și numeroase aeronave, au participat la exercițiu, fiind susținute de aproximativ 15.000 de membri ai personalului.
Printre națiunile participante la acest exercițiu NATO s-au numărat: România, Albania, Belgia, Canada, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Țările de Jos, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii, demonstrând capacitatea impresionantă a aliaților de a colabora prin NATO pentru descurajare și apărare comună.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Militarii Brigăzilor 2 și 61 Vânători de munte de la Brașov, respectiv Miercurea Ciuc, participă până pe 11 octombrie la exercițiul SARMIS-OLT 24. La exercițiu sunt prezenți și militari aliați din Belgia, Bulgaria, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Cehia, Portugalia, Turcia și Marea Britanie. Exercițiul are și o componentă interinstituțională, prin participarea forțelor din Ministerul Afacerilor Interne și din Serviciul de Telecomunicații Speciale. Antrenamentele au loc în poligoanele Brădet, Grohotiș, Valea Doftanei și Trăisteni.
Schimbarea comenzii Grupului de luptă NATO din România
Publicat de Gabriel Stan,
23 septembrie 2024, 14:32
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Rotație de efective ale detașamentului francez din cadrul grupului de luptă NATO găzduit de România.
Colonelul Jean Michelin a preluat comanda grupului de la conaționalul său, colonelul Louis Marie Levacher, pe timpul unei ceremonii desfășurate marți în Centrul Național de Instruire de la Cincu.
Trupele franceze aflate în țara noastră ajung astfel la a noua rotație a misiunii Aigle, desfășurată pentru întărirea posturii de descurajare aliate în regiune.
Din grupul de luptă aliat aflat pe teritoriul României mai fac parte forțe ale armatelor din Belgia și Luxemburg, cu un total de 1.000 de militari.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): 23 de țări NATO din cele 32 vor atinge ținta de două procente din Produsul Intern Brut pentru cheltuielile de apărare în anul 2024, potrivit unei statistici publicate de Alianța Nord-Atlantică. Acest lucru arată faptul că aliații europeni își asumă partea lor de responsabilitate comună în cadrul NATO, a declarat liderul alianței, Jens Stoltenberg. Polonia se află în fruntea clasamentului cu 4,12 procente, urmată de Estonia, cu 3,43 și Statele Unite ale Americii, cu 3,38 procente. Letonia și Grecia sunt și ele peste pragul de 3%. Croaţia, Portugalia, Italia, Canada, Belgia, Luxemburg, Slovenia și Spania sunt țările care au alocat sub 2% din PIB pentru apărare. Germania, Olanda, Norvegia și Turcia se numără printre țările care au atins pragul de două procente pentru prima dată, România are estimat un buget de 2,25% din PIB pentru acest an. Din totalul cheltuielilor pentru apărare, țara noastră va cheltui 30 de procente pentru înzestrare, 43 pentru personal, 15 pentru operațiuni și mentenanță și aproape 11 procente pentru infrastructură.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Spania intenționează să trimită rachete Patriot și tancurile Leopard în Ucraina, ca parte a unui pachet în valoare de 1,13 miliarde de euro, care mai include echipamente antidrone și muniție. Anunțul a fost făcut în timpul unei vizite oficiale a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Madrid, unde s-a întâlnit cu premierul Pedro Sanchez și cu Regele Felipe. Și Belgia a anunțat că va dona Ucrainei 30 de avioane F-16, astfel că numărul total al avioanelor de acest tip pentru Kiev ajunge la 85, toate de la țări europene: 24 din Olanda, 19 din Danemarca și 12 din Norvegia, care mai oferă încă 10 pentru piese de schimb, iar Suedia va trimite Ucrainei un ajutor militar în valoare de 1,3 miliarde de dolari, care va contribui în principal la întărirea apărării aeriene.
Uniunea Europeană va înființa Operaţiunea Militară Navală Aspides
Publicat de Gabriel Stan,
26 februarie 2024, 18:56
Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): Uniunea Europeană a decis în cadrul reuniunii miniștrilor de externe, care a avut loc recent la Bruxelles, înființarea operațiunii militare navale ASPIDES.
Misiunea va fi condusă de Grecia și de Italia și urmează să se desfășoare pe durata unui an, cu scopul apărării traficului maritim la Marea Roșie, perturbat de atacurile rebelilor houthi – a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Mai multe țări, printre care Belgia, Germania și Franța, au anunțat că vor să participe la misiune. Cele 27 de țări ale Uniunii s-au pus de acord asupra principiului unei misiuni de supraveghere și patrulare maritimă la Marea Roșie, cu condiția ca mandatul acesteia să fie complet defensiv.
Rebelii mișcării houthi, care dețin controlul unor regiuni vaste în Yemen, anunță că desfășoară aceste atacuri în solidaritate cu palestinienii în războiul din Fâșia Gaza, unde Israelul poartă un război sângeros împotriva Hamas.
Social Skills in Blended Learning for better student Achievement
Astăzi vom discuta despre un proiect finanțat prin programul Erasmus+ al Uniunii Europene – „Abilități sociale în învățarea mixtă pentru rezultate mai bune ale elevilor – Social Skills in Blended Learning for better student Achievement ” în care printre cei șapte parteneri se numără și țara noastră reprezentată de o echipă a radioului public – Radio România.
Scopul proiectului este de a dezvolta metodologii noi de învățare prin combinarea activităților de învățare “față în față” cu activitățile on-line precum și dezvoltarea competențelor digitale pentru profesori și studenți.
Abilitățile sociale vizate în proiect denumite și „competențe sociale”, „competențe ale secolului XXI“ sau „competențe transversale” sunt competențele viitorului – cele căutate de angajatori din întreaga lume.
Trebuie să recunoaștem totuși că, de obicei, acestea nu sunt considerate, în procesul de învățământ, elemente importante ale politicilor educaționale din Europa. Aceasta înseamnă că elevii sunt adesea forțați să le dezvolte în afara contextului școlar. În același timp, însă, ele sunt considerate vitale pentru indivizi, deoarece par să pătrundă în toate aspectele vieții de adult a oamenilor.
Chiar dacă termenii diferă, ei acoperă mai mult sau mai puțin abilități, competențe, valori și atitudini necesare pentru dezvoltarea holistică a elevilor, cum ar fi de exemplu: colaborarea, autodisciplina, compasiunea, ingeniozitatea sau respectul pentru mediu.
Se pare că lipsa de unanimitate, sau de consens academic, în ceea ce privește competențele menționate poate fi considerată un obstacol în orice tentativă care vizează direcționarea acestor competențe în contextul educațional. De aceea s-a realizat un studiu aprofundat de tip sondaj, menit să recunoască cele mai importante aspecte privind competențele transversale și implementarea acestora.
Sondajul tip chestionar a fost realizat în cele șapte țări partenere (Belgia, Cipru, Finlanda, Ungaria, Polonia, România și Slovacia), iar 322 de cadre didactice cu peste 10 ani de experiență, au decis să ne acorde din timpul lor pentru a ne furniza date utile. Răspunsurile au fost culese online și pe hârtie, iar după o analiză detaliată a rezultatelor a fost elaborat un raport care a stat la baza dezvoltării proiectului.
Scopul final al setului de instrumente de cercetare a fost de a stabili răspunsurile la 7 întrebări care acoperă nivelul percepțiilor și practicilor profesorilor cu privire la competențele transversale, învățarea mixtă și jocurile utilizate în educație, precum și practicile lor de Dezvoltare Profesională Continuă. Pentru a răspunde la întrebările menționate mai sus, a fost aplicat un chestionar amplu, pe mai multe niveluri, alcătuit din 7 părți – fiecare parte a urmărit să răspundă la una dintre întrebări.
Scopul final a fost de a stabili răspunsuri la următoarele probleme:
Care sunt cunoștințele cadrelor didactice cu privire la competențele transversale și practicile lor de încorporare a acestora în practica lor zilnică?
Care sunt competențele transversale, ce nu sunt prevăzute de obicei în educația formală, de care are nevoie elevul secolului XXI pentru a participa în mod eficient la învățarea mixtă din perspectiva profesorilor și a elevilor?
Care dintre competențele transversale sunt cele mai expuse riscului atunci când se predă online.
Care sunt cunoștințele generale privind conceptul de TCfBL în rândul educatorilor și al factorilor de decizie politică?
Ce jocuri, instrumente online și instrumente de discuții folosesc profesorii?
Ce abilități sociale trebuie să îmbunătățească profesorii atunci când folosesc aceste instrumente?
Pentru a verifica care competențe sunt importante și care sunt neglijate în contextul școlar, a fost necesar să se creeze o listă cuprinzătoare de competențe. Pentru a face acest lucru, am decis să analizăm cadrele deja existente privind competențele transversale pentru a crea o matrice largă de competențe pentru a vedea care dintre ele sunt similare și care sunt diferite în diferite contexte.
După ce am analizat șapte dintre cadrele/conceptele existente privind competențele transversale, am decis să folosim versiunea adaptată a cadrului UNESCO privind competențele transversale ca bază pentru setul nostru de instrumente bazat pe cercetare, deoarece analiza noastră a arătat că acest cadru creat de UNESCO este cel mai cuprinzător (din grupul celor analizate).
Am reușit să identificăm majoritatea ideilor/conceptelor pentru a fi prezente și în alte lucrări. Cele care nu au fost găsite (două dintre ele) au fost adăugate la lista noastră, astfel încât să cuprindă toate conceptele menționate în alte lucrări. Scopul a fost de a crea o matrice largă de competențe care să fie apoi luate în considerare în chestionar. În plus, chestionarul din faza de început a proiectului a constat în întrebări care măsoară percepțiile profesorilor cu privire la abilități transversale, învățarea mixtă și jocuri.
Ca o concluzie, competențele transversale cu cea mai mare discrepanță în ceea ce privește importanța autopercepută și practicile la clasă sunt:
COMPASIUNE
Ca abilitate, aceasta cuprinde capacitatea de a fi înțelegător față de alte persoane și de a fi preocupat de suferințele sau nenorocirile altora.
RESPECTUL PENTRU MEDIU
Ca aptitudini, aceasta cuprinde capacitatea de a recunoaște importanța naturii și a dezvoltării durabile, ca fiind cruciale pentru siguranța noastră viitoare.
CAPACITATEA DE A ÎNVĂȚA ÎN MOD INDEPENDENT
Ca abilitate, cuprinde capacitatea de a controla propria învățare, adică conținutul, ritmul, scopurile și obiectivele.
FLEXIBILITATE ȘI ADAPTABILITATE
Ca abilitate, adaptabilitatea permite unei persoane să își schimbe comportamentul atunci când este necesar, în timp ce flexibilitatea permite unei persoane să își modifice comportamentul atunci când este necesar.
INGENIOZITATE
Ca abilitate, aceasta cuprinde capacitatea de a găsi o soluție inteligentă pentru a depăși dificultățile.
PARTICIPARE DEMOCRATICĂ
Ca abilitate, participarea democratică ne cere să luăm parte la acțiuni menite să influențeze pe cei aflați la putere și deciziile acestora.
ABILITĂȚI DE COMUNICARE
Ca și competențe, acestea sunt necesare pentru a vorbi în mod adecvat cu o mare varietate de persoane în diverse contexte, prin aplicarea strategiilor de comunicare.
AUTODISCIPLINĂ
Ca abilitate, aceasta cuprinde capacitatea de a rămâne motivat și de a acționa, indiferent de cum te simți, fizic sau emoțional, pentru a atinge obiectivele dorite.
CAPACITATEA DE A GÂNDI INDEPENDENT
Ca abilitate, capacitatea de a gândi independent presupune efortul de a gândi în mod conștient și de a întreprinde acțiuni deliberate pe baza propriei înțelegeri a diferitelor aspecte.
APRECIEREA UNUI STIL DE VIAȚĂ SĂNĂTOS
Ca aptitudini, aceasta cuprinde cunoștințele și acțiunile întreprinse pentru a menține un stil de viață sănătos, printre altele, printr-o dietă echilibrată și prin exerciții fizice regulate.
În raport cu rezultatele obținute, se poate concluziona că atitudinea generală a cadrelor didactice față de competențele transversale este pozitivă, însă nivelul de implementare la clasă a acestor competențe este mult mai scăzut. Profesorii, deși sunt conștienți de necesitatea de a se concentra asupra competențelor transversale, nu au nici stimulentul, nici ajutorul necesar pentru a face acest lucru, astfel încât aceste competențe sunt dezvoltate oarecum în paralel cu învățământul general.
În concluzie, rezultatele cercetării inițiale, împreună cu cadrul dezvoltat, pot contribui la creșterea gradului de conștientizare a profesorilor cu privire la competențele transversale și învățarea mixtă și le oferă instrumente care vor aduce creșterea dorită în practicile din clasă care vizează punerea în aplicare a acestor competențe în mod regulat.
După fazele de cercetare, elaborare de documente și aplicații, testarea acestora, o altă etapă importantă din cadrul proiectului este diseminarea cadrului elaborat care cuprinde competențele relevante pentru creșterea eficienței învățării și predării mixte.
Astfel, atât în cadrul Târgului de carte GAUDEAMUS Radio România, cât și a unei sesiuni on-line, au avut loc ateliere de diseminare a Programului de Formare Profesională Continuă pentru învățare hibridă (online și offline). La aceste sesiuni de lucru au participat cadre didactice de la școli și licee din municipiul București și din țară.
Programul de Formare Profesională Continuă reunește într-o bibliotecă virtuală toate materialele realizate de către parteneri pentru a fi utilizate de cadrele didactice în procesul educațional, respectiv instrumente pentru predare și învățare online, pentru derularea de discuții și cele pentru învățare bazată pe joc.
În cadrul atelierelor de lucru, cei prezenți au expus succint planuri de lecții pentru cele 10 competențe transversale amintite mai sus care definesc proiectul „Abilități sociale în învățarea mixtă pentru rezultate mai bune ale elevilor”.
Referitor la acest proiect finanțat prin programul Erasmus+ al Uniunii Europene – „Abilități sociale în învățarea mixtă pentru rezultate mai bune ale elevilor”, Costin Dedu, managerul echipei țării noastre reprezentată de Radio România, a spus că „în următorii ani, paradigma învățământului și mai ales modul în care se va preda, se va schimba enorm.”
La finalul evenimentelor de diseminare a instrumentelor ce pot fi folosite în învățămîntul hibrid, impresiile participanților ne motivează să sperăm că România poate fi parte a unei strategii educaționale dezvoltată la nivel european, pentru a ne adapta cerințelor generațiilor viitoare.
Realizator: Camelia Teodosiu
Foto evenimente de diseminare: echipa Radio România
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Grupul de luptă NATO găzduite de România și-a testat în această săptămână capacitatea de dislocare rapidă a trupelor și a tehnicii militare. 250 de militari francezi și luxemburghezi cu 65 de mijloace tehnice din grupul aliat, aflat în poligonul de la Cincu din județul Brașov, au participat la exercițiul Deployex, care a presupus deplasarea în poligonul Babadag din Dobrogea.
Potrivit comandantului Grupului de luptă NATO, colonelul francez Philippe Le Duc, exercițiul a contribuit la îmbunătățirea nivelului de interoperabilitate a forțelor, fiind o continuare a secvențelor de instruire desfășurate anterior în Cincu.
Grupul de luptă NATO dislocat în România a fost constituit pentru consolidarea securității spațiului euroatlantic pe flancul estic și la el contribuie militari din Franța, Olanda, Belgia și Luxemburg.
Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): În perioada 29 iulie-12 august Comitetul de Legătură Internațională a Organismelor Militare Sociale desfășoară pentru prima dată în România Tabăra internațională de Tineret. La eveniment sunt înscriși 162 de adolescenți, cu vârsta cuprinsă între 15 și 17 ani, precum și 16 lideri de grup, cu vârsta peste 21 de ani.
La tabără participă copiii militarilor și personalului civil din armatele înscrise în program și este găzduită anual de către una dintre țările membre ale comitetului, respectiv Belgia, Bulgaria, Cehia, Franța, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia, România, Spania și Ungaria. Prezent la Academia Forțelor Terestre Nicolae Bălcescu din Sibiu Șeful Statului Major al Apărării, general Daniel Petrescu:
Șeful Statului Major al Apărării, general Daniel Petrescu: A fost o plăcere să fim la Sibiu, să salutăm pe cei care participă la prima tabără pe care o organizăm în România în cadrul organizației CLIMS. 12 state participante în cadrul organizației, șapte state au trimis reprezentanții aici. Timp de două săptămâni au ocazia să stea în Academia Forțelor Terestre, să vadă câte ceva și din viața de student militar, dar mai ales să se bucure de ospitalitatea românească, să înțeleagă modul nostru de viață, să fie un schimb cultural extraordinar.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale Române, împreună cu alte structuri ale sistemului național de apărare și cu participanții din Bulgaria, Belgia, Franța, Grecia, Italia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii și Turcia, desfășoară până pe 21 iulie exercițul multinațional „Poseidon 2023”.
În total, peste 750 de militari se instruiesc în comun în Portul Militar Constanța și în apele Mării Negre. Pe timpul exercițiului va fi evaluată Fregata „Regina Maria”, care este pusă la dispoziție de țara noastră pentru Forța NATO de Reacție Rapidă.
Exercițiul cuprinde și o secvență de cooperare interinstituțională în caz de accidente colective și calamități cu victime multiple.
„Poisedon 2023” este condus de comandamentul flotei, iar pe timpul antrenamentelor se va pune accent pe acțiunile contra minelor, pe lupta la suprafață și a celei antiaeriene.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): România a semnat, la Summitul NATO de la Vilnius, Declarația comună privind formarea coaliției de antrenare a forțelor aeriene ale Ucrainei în vederea operării aeronavelor F-16.
Țara noastră s-a alăturat unui grup important de state aliate, format din Belgia, Canada, Luxemburg, Danemarca, Norvegia, Polonia, Portugalia, Olanda, Suedia și Marea Britanie.
Semnarea declarației vine în contextul în care, în ședința de săptămâna trecută, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat înființarea în România a unui centru de instruire pentru personalul din Forțele Aeriene Române care operează aeronave F-16, facilitate care, într-o fază ulterioară, va putea fi deschisă participării personalului navigant din statele aliate și partenere, inclusiv Ucraina.
La reuniunea NATO din Lituania, președintele Klaus Iohannis a cerut mai multe trupe aliate în țara noastră: Am decis să constituim în România, alături de Olanda și de alți parteneri internaționali, un hub regional de antrenament pentru piloții români de F-16, dar acest hub va fi accesibil și pentru piloții aliați și pentru cei ucraineni.
Solicitarea noastră, a celor de pe flancul estic, a fost ca aceste grupuri de luptă să fie mărite la nivel de brigadă. Va fi o prezență militară pregătită pentru orice moment.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Anunțul a fost făcut de premierul acestei țări, Xavier Bettel, în cadrul întâlnirii pe care a avut-o în Marele Ducat cu președintele Klaus Iohannis.
Șeful statului român a declarat că apreciază acest sprijin și a salutat viitoarea prezență militară luxemburgheză în România, precizând că această decizie consolidează cooperarea celor două țări în ceea ce privește întărirea flancului estic al NATO.
Klaus Iohannis:Discuția a cuprins, desigur, și analiza actualului context de securitate. I-am prezentat, domnule prim-ministru, evaluarea noastră la un an de la declanșarea războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei.
Am subliniat sprijinul multidimensional și constant al Bucureștiului pentru Ucraina, dar și provocările multiple cu care se confruntă Republica Moldova, pe care România o susține fără echivoc, nu numai pentru a avansa parcursul său european, dar și pentru a face față dificultăților economice și de securitate.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Grupul de luptă NATO din țara noastră a fost constituit anul trecut, cu Franța în rol de națiune-cadru și cu efective din armatele Belgiei și Olandei, care acționează în sistem rotațional.
Germania va prelua comanda forţei de intervenţie rapidă a NATO
Publicat de Gabriel Stan,
3 ianuarie 2023, 12:43 / actualizat: 3 ianuarie 2023, 14:39
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Germania va conduce în 2023 forța întrunită cu nivel de reacție foarte ridicat a Alianței Nord-Atlantice.
Pe măsură ce războiul ilegal al Rusiei în Ucraina continuă să amenințe pacea și securitatea în Europa, hotărârea NATO de a proteja și apura fiecare centimetru din teritoriul aliat trebuie să fie fără îndoială.
Ca răspuns de primă linie, această forță este o componentă esențială a apărării noastre colective, a transmis Alianța Nord-Atlantică. Germania preia comanda de la Franța, care a fost la conducere în 2022.
Efectivele forței vor cuprinde aproximativ 11.500 de militari din nouă țări membre NATO: Belgia, Cehia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Germania, Țările de Jos, Norvegia și Slovenia.
Forța întrunită, cu un nivel de reacție foarte ridicat, a fost înființată în anul 2014 ca parte a întăririi forței de răspuns a NATO în urma anexării Crimeii de către Rusia și a crizelor din Orientul Mijlociu.
Structura este elementul forței de răspuns a NATO cu cel mai înalt nivel de pregătire. Statele aliate se schimbă la conducere printr-o rotație anuală.
Publicat de Gabriel Stan,
7 noiembrie 2022, 15:19 / actualizat: 8 noiembrie 2022, 12:45
Ciprian Panga (realizator rubrică): Timp de o săptămână, un detașament format din scafandri de luptă EOD din cadrul Divizionului 175 Nave, Scafandri de Luptă, a participat la exercițiul multinațional Poseidon 22, organizat de Forțele Navale ale Bulgariei.
Exercițiul are ca scop consolidarea cooperării dintre Forțele Navale Române și cele bulgare, face parte din programul NATO „Military Training Exercices” şi se desfășoară pe baza unui scenariu fictiv axat pe o situație emergentă de amenințare a minelor.
La exercițiu participă forțe și mijloace din Bulgaria, România, Belgia, Grecia, Lituania și Turcia. Exercițiul Poseidon se desfășoară anual începând cu anul 2002 şi este găzduit, prin rotație, de Forțele Navale ale Bulgariei și cele ale României.
Cpt. Sorin Machidon, locțiitor comandant detașament EOD:Exercițiul este deosebit de important. Am intervenit cu succes în mai multe scenarii – fictive de data aceasta, dar aproape de condițiile reale de îndeplinire ale unor misiuni – și, prin eforturile pe care le-am desfășurat, contribuim într-o mică parte la misiunea mai mare a Forțelor Navale Române, aceea de a asigura libertatea de navigație în apele româneşti. În situații reale trebuie să ne asigurăm că oamenii știu întotdeauna ceea ce au de făcut și că sunt gata de îndeplinirea misiunii.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Din Bulgaria ne îndreptăm către Vest – mai exact, în Polonia, acolo unde militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Sky Guardians”, structură generată de Batalionul 288 Apărare Antiaeriană „Milcov” din Focșani, acționează în cadrul Grupului de Luptă în vederea asigurării prezenței înaintate consolidate pe Flancul nord-estic al Alianței.
Dislocați în Baza Bemowo Piske, militarii, pe lângă misiunile specifice de apărare antiaeriană, își continuă programul de instruire pe timpul misiunii. Astfel că, deși au preluat misiunea de aproximativ două săptămâni, au executat două ședințe de tragere cu armamentul individual din dotare și le-a fost evaluat nivelul capacității de efort fizic.
Lt. Cornelia Dumitru, ofițer de informare și PR al Detașamentului „Sky Guardians”:A fost o săptămână încărcată cu activități pentru militarii detașamentului, în care au fost evaluați în ceea ce privește capacitatea de efort fizic.
În același timp, au avut o primă tragere de zi cu armamentul individual din dotare, respectiv pistol calibrul 9 mm și pușcă automată calibrul 5,45 mm. Militarii au reușit să se familiarizeze rapid cu poligonul automatizat al bazei, făcând țintele să coboare cu fiecare lovitură de glonț aflată pe traiectorie.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Traversăm oceanul și ajungem pe continentul american, în Texas, la United States Army Sergeants Major Academy, acolo unde pe durata unui an de zile se instruiesc subofițerii de comandă sau cei eligibili pentru această funcție.
Academia este cea mai înaltă formă de pregătire de care poate beneficia un subofițer, iar în cadrul celor cinci departamente ale instituției aceștia se pregătesc pentru a deveni liderii de care corpul subofițerilor și armata are nevoie.
Plj.adj.pr. Valentin Stanciu, subofițer de comandă al Batalionului 284 Tancuri „Cuza Vodă”:Ar trebui să ne pregătim fiecare și să aducem valoare structurilor noastre. Pentru că ceea ce se întâmplă acum la estul nostru e atunci când nu ai o coloană dezvoltată; nu numai să primească ordine, ci să aibă și aceea inițiativă cu disciplină, atunci când este cazul, şi să ia măsuri când sunt necesare. Având un corp de subofițeri și soldați gradați profesionişti, pregătiți, ai și o armată pregătită.
Publicat de Gabriel Stan,
24 octombrie 2022, 13:34
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Alianța Nord-Atlantică organizează până la sfârșitul acestei luni exercițiul „Steadfast Noon”, în cadrul căruia forțe aeriene din 14 țări NATO își vor angrena și evalua capacitățile de descurajare nucleară.
Manevrele au loc în spațiul aerian al Marii Britanii, al Belgiei și deasupra Mării Nordului.
Sunt folosite circa 60 de aeronave aliate, printre care bombardiere strategice americane B-52, avioane multirol F-16, F-35 și Eurofighter, aeronave de supraveghere și realimentare în aer.
Potrivit Oanei Lungescu, purtător de cuvânt al Alianței, exercițiul nu implică utilizarea armelor reale și urmărește confirmarea faptului că descurajarea nucleară a NATO rămâne sigură și eficientă.
Exercițiul NATO coincide cu cel al Moscovei – „Grom”, „Tunet” – în care Rusia își angrenează triada nucleară – bombardiere, submarine și rachete balistice.
Vasile Dîncu: Prin aceste prezențe în România a trupelor din SUA, Portugalia, Polonia, Belgia, Olanda și cu tehnica cea mai modernă, suntem din ce în ce mai apăraţi și mai implicați în interoperabilitatea cu întreg sistemul NATO
Publicat de Gabriel Stan,
17 octombrie 2022, 14:51
Săptămâna trecută a avut loc la Bruxelles o nouă reuniune a miniştrilor apărării în ţările membre NATO. Dincolo de ce a afirmat Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei, în declaraţia de final a reuniunii, avem și alte decizii importante care s-au luat acolo, la Cartierul General al NATO, multe dintre ele care privesc în mod direct și România.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la „Subiectul săptămânii”, ministrul apărării naționale, domnul Vasile Dîncu. Domnule ministru, bun venit la Radio, la „Jurnal militar” și la „Subiectul săptămânii”.
Vasile Dîncu: Bună ziua! Mă bucur foarte mult să comunicăm de aici, de la Bruxelles, unde sunt, într-adevăr, discuții interesante din domeniul militar, din domeniul politicii militare, a apărării. Au fost două zile foarte pline, foarte condensate, în care am avut chiar discuţii istorice. De fapt, sunt două elemente care configurează importanța acestui summit al NATO.
În primul rând, este cel al asigurării implementării deciziilor aliate de la Summitul de la Madrid, din iunie 2022. Este foarte important. S-a făcut o revizie în cele două sesiuni, de exemplu, ale Consiliului Nord-Atlantic, am discutat, am aprobat şi andosat o serie de documente care sunt importante şi care privesc direcţiile politice privind directiva politică pe 2023, evident, pentru planificarea apărării şi evident că am vorbit și despre pregătirea Summitului NATO de la Vilnius, din 2023, pentru că direcţiile le-am trasat astăzi.
Deci, din perspectiva elementelor de strategie şi a elementelor executive, aș putea să spun că astăzi, temele principale ale celor două sesiuni ale Consiliului Nord-Atlantic au fost raportul ministerial de dimensiunea de descurajare şi apărare.
Aici, sigur că noul model de structuri de forţe, am discutat despre implementarea politicilor NATO în domeniul spațial, evaluarea rezilienţei, viziunea transformării digitale, de asemenea, despre planuri de implementare pentru armament în întărirea posturii de descurajare. Au fost elemente, să spunem, care au fost calde şi care țin de zona executivă și asta a fost foarte important pentru astăzi.
De asemenea, tot în această discuţie am avut o importantă sesiune în ceea ce privește direcţiile de fond care au privit adaptarea posturii de descurajare şi apărare, mai ales acest context al modificării situației din Ucraina, trecerea într-o fază nouă a războiului, la ameninţarea nucleară a statului terorist care a devenit Rusia în aceste zile. Au fost lucruri foarte importante.
Am avut o sesiune specială în ceea ce priveşte grupul Framework Nations Concept, grup condus de Germania, care a prezentat al şaselea raport și unde România are o contribuție foarte importantă. Am avut, de asemenea, semnarea unei scrisori de intenţii pentru o iniţiativă legată de un viitor scut antibalistic pentru Europa, o iniţiativă condusă, de asemenea, de Germania și care va fi în viitor configurată, în funcție de nevoile noastre, după un studiu concept la care lucrează câteva țări în acest moment, o iniţiativă la care s-au înscris, din prima, 14 ţări.
Europa va deveni o forţă şi în domeniul industriei şi în domeniul producţiei de infrastructură, a protecţiei infrastructurilor, pentru că o altă discuţie a fost legată de protecţia de infrastructură fizică, având în vedere ceea ce s-a întâmplat în zona nordică, în sabotarea conductelor Nord Stream.
Cu siguranţă că am discutat aici, fiind şi prima sesiune la care au participat Finlanda și Suedia. Am discutat aici și despre cererea Ucrainei privind accesul în NATO, invitarea inițială a Ucrainei, care s-a luat la București, în 2008. În Summitul de la București, noi, România susţinem un traseu pentru integrarea Ucrainei, care a demonstrat de facto că este o ţară care…
Vasile Dîncu: Nu există aici un consens. Aici sunt unele ţări care vorbesc despre un traseu mai lung. Dincolo de traseu, dincolo de viteza cu care se va desfășura acest lucru, noi, în mod principial, suntem susţinători ai Ucrainei pentru această postură. Am avut, în același timp, şi o bilaterală cu Canada.
Este un prieten al României. Avem un parteneriat important cu Canada. Au fost prezenți în acțiunile de poliție aeriană în România. Am stabilit să intensificăm relațiile, să facem un acord mai complet privind colaborarea cu această țară importantă. România a fost prezentă nu numai în evenimentele de care spuneam.
Ca subiect, am discutat în cadrul sesiunii privind descurajare şi apărare, am discutat și despre stadiul pregătirii battle group-ului care are Franţa ca lead nation în România. Aici am prezentat cu satisfacție modul în care am avansat la Cincu, împreună cu camarazii noștri, cu partenerii noștri din Franța, Olanda și Belgia în construcția de la Cincu. Am primit cu satisfacție și am mulțumit Franței pentru anunțul de a aduce noul echipament, în tancuri și transportoare blindate în România.
I-am mulțumit ministrului Lecornu, prietenul meu, pentru că a făcut un anunț legat de faptul că în această primăvară să sperăm că vom reuși nu numai să operaționalizăm battle group-ul, dar să ajungem în anul viitor și la operaționalizarea la nivel de brigadă.
Deci se va intensifica prezența franceză în România și acest lucru nu poate decât să ne bucure. România continuă să fie și își întărește poziția de furnizor de securitate în această zonă, în care întărim Flancul estic și echilibrăm zona sudică, să spunem, zona Mării Negre, cu Marea Baltică, acolo fiind mult mai dezvoltată la un moment dat prezența de descurajare a forțelor NATO.
Acum, prin aceste prezențe în România, am mulțumit Statelor Unite, Portugaliei, Poloniei, Belgiei, Olandei, tuturor celor care sunt în acest moment cu trupe pe teritoriul nostru – și nu numai cu trupe, și cu tehnica cea mai modernă. Asta înseamnă că suntem din ce în ce mai apăraţi și din ce în ce mai implicați în interoperabilitatea cu întreg sistemul NATO.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitatul de la „Subiectul săptămânii” de astăzi a fost ministrul apărării naționale, domnul Vasile Dîncu. Domnule ministru, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio!
Publicat de Gabriel Stan,
17 octombrie 2022, 14:13
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Grupul de luptă NATO dislocat în poligonul de la Cincu va fi întărit în perioada următoare cu o companie de transportoare blindate și una de tancuri Leclerc.
Tehnica este pusă la dispoziție de Armata Franței și va sosi în România începând cu sfârșitul acestei luni.
Grupul de luptă aliat din România s-a constituit începând cu luna mai, prin transformarea elementelor multinaționale din cadrul forței de răspuns a NATO dislocate în țara noastră.
Franța și-a asumat rolul de națiune cadru a structurii, care mai integrează în sistem rotațional efective militare din Belgia și Țările de Jos.
Peste 40 de artişti şi zece specialişti din Franţa, Belgia, Serbia, Bulgaria, Albania, Macedonia de Nord şi România vor fi prezenţi la cea de-a cincea ediţie a Festivalului Internaţional de Benzi Desenate Istorice care începe, joi, la Braşov.
„Balcanii în istorie” a devenit tematică principală pentru benzi desenate originale, expoziţii, dezbateri, masterclass pentru tinerii artişti, concursuri şi chiar ateliere pentru elevi, la cea de-a cincea ediţie a festivalului.
Cu sprijinul Institutului Francez, la Braşov a fost adusă expoziţia outdoor „Europe in a Comic Strip”.
De asemenea, la secţiunea carte BD, Romain Dutter („Goodbye Ceausescu”, Steinkis, 2021) şi Gael Henry („L’Ours de Ceausescu”, editura Steinkis, 2021), au programate întâlniri cu cititorii la Casa Sfatului, pe 15 octombrie.
Expoziţia „Bulgarian historical comics – XXI century”este prima acţiune de promovare a benzilor desenate istorice bulgare în România. Aceasta reuneşte o selecţie de lucrări de la 16 autori bulgari reprezentativi.
Anul acesta, festivalul s-a extins în şase locuri din Braşov: cinci locuri din centrul istoric (Piaţa Sfatului, Casa Sfatului, Muzeul de Artă, sediul Consiliului Judeţean Braşov şi Parcul Eroilor), dar şi într-un spaţiu neconvenţional, Coresi Shopping Resort.
Expoziţia proiectului internaţional „CAN for Balkans” va avea premiera la centrul comercial, vineri, de la ora 11:00.
Peste o sută de tineri, selectaţi din ţări de pe patru continente, participă în această săptămână la MILSET Expo Sciences Europe, manifestare găzduită de Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava (USV).
Expo Sciences Europe este o expoziţie internaţională de ştiinţă şi inventică pentru tineret, ce se desfăşoară pentru prima dată în România.
Tinerii care participă în această săptămână la activităţile organizate la Suceava în cadrul acestei manifestări sunt din Algeria, Belgia, Bulgaria, Elveţia, Franţa, Italia, Coreea de Sud, Luxemburg, Mexic, Nepal, Olanda, Polonia, San Marino, Slovacia, Slovenia, Spania, Tunisia, Turcia, Ucraina şi România.
Programul cuprinde expoziţii de proiecte ale elevilor, prezentări pe teme ştiinţifice, workshop-uri şi ateliere, prezentări ale unor cercetători internaţionali şi ale unor firme, vizite ştiinţifice şi culturale în municipiul Suceava şi în judeţ, seri culturale româneşti şi internaţionale, concursuri pe teme ştiinţifice.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Noul comandant suprem al Forțelor Aliate în Europa este generalul american Christopher Cavoli. Acesta a preluat oficial comanda forțelor armate comune ale NATO de la compatriotului său, generalul Tod Walters. Transferul de autoritate a avut loc în cadrul unei ceremonii desfășurate luni, 4 iulie, la Cartierul General al Alianței de la Mons, Belgia, în prezența secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg.
Jens Stoltenberg: A fi comandant suprem al Forţelor Aliate din Europa înseamnă a fi în slujba a 30 de ţări şi a unui miliard de oameni. Înseamnă totodată a conduce milioane de femei şi de bărbaţi în uniformă, din toată Alianţa, şi zeci de mii de militari sub comandă directă. În acelaşi timp, înseamnă să aperi valorile democratice şi modul nostru de viaţă. Este una dintre cel mai importante funcţii militare din lume.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Comandantul suprem al Forţelor Aliate în Europa este cea mai înaltă funcţie în ierarhia militară a forţelor NATO şi este deţinută, prin tradiţie, de un ofiţer american care conduce toate operaţiile militare aliate. La ceremonia din Belgia a fost prezent şi generalul Daniel Petrescu, şeful Statului Major al Apărării.
Alexandru Dina (realizator rubrică): Începând cu această lună, se va constitui grupul de luptă al NATO din România, prin transformarea elementelor multinaționale aliate din cadrul Forței de Răspuns a NATO, iar Franța va prelua rolul de națiune cadru.
Batalionul francez va forma Grupul de luptă al NATO pe teritoriul României, integrând rotaţional efective ale Belgiei și Ţărilor de Jos. Forțele principale vor fi dispuse în Centrul Național de Instruire Întrunită din Cincu, unde vor executa misiuni și activități de instrucție alături de structuri ale Armatei României.
Totodată, Franța va disloca un detașament de apărare antiaeriană în Centrul Național de Instruire pentru Apărare Antiaeriană din Capu Midia.
Lt.col. Adrien Chantrel, locțiitorul comandantului Batalionului 27 Vânători de Munte din Forțele Terestre ale Republicii Franceze:Am reuşit să clădim parteneriate cu diferite unități din România, în primul rând cu cei de la Brigada Multinațională din Craiova, deoarece ne subordonăm acesteia, dar și cu Brigada 2 din Brașov și Brigada 61 din Miercurea Ciuc, deoarece și noi suntem vânători de munte, iar instruirile comune și schimbul de experiență sunt eficiente pentru dezvoltarea abilităților de luptă și pentru o bună coeziune.
Alexandru Dina (realizator rubrică): Constituirea grupurilor de luptă reprezintă o parte din măsurile adoptate de NATO pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare pe termen mediu și lung ca urmare a conflictului militar declanșat de Federația Rusă în Ucraina.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): În contextul evoluţiei situaţiei de securitate din Ucraina şi din regiunea Mării Negre, ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, avut o convorbire în sistem videoconferinţă cu omologul uncrainean, Oleksii Reznikov.
Ministrul român a reiterat solidaritatea cu poporul ucrainean, precum şi susţinerea totală şi necondiţionată a independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în graniţele recunoscute la nivel internaţional.
De asemenea, ministrul Vasile Dîncu a mai avut o serie de întrevederi cu omologii săi din state membre NATO, dintre care amintim întâlnirea cu ministrul apărării din Belgia, Ludivine Dedonder, cu prilejul vizitei contingentului militar belgian în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, dar şi pe cele bilaterale, cu miniştrii apărării din Canada şi Lituania, cu ocazia participării, în data de 16 martie, la Reuniunea extraordinară a miniştrilor apărării din statele membre NATO.
Evenimentul a avut loc la cartierul general al NATO de la Bruxelles şi s-a desfăşurat pe fondul războiului declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, concentrându-se pe evoluţiile conflictului armat, împreună cu implicaţiile acestuia la adresa Alianţei. Reuniunea a fost prezidată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Jens Stoltenberg:NATO nu va tolera niciun atac asupra suveranităţii sau integrităţii teritoriale a aliaţilor.Ne-am activat deja planurile de apărare pentru a proteja Alianţa.
Ne-am crescut gradul de pregătire şi am dislocat trupe de pe ambele maluri ale Atlanticului. Acum există sute de mii de forţe aflate în alertă sporită în întreaga Alianţă, 100.000 de soldaţi americani în Europa şi aproximativ 40.000 de soldaţi sub comanda directă a NATO, majoritatea în partea de est a Alianţei, sprijiniţi de puternice forţe aeriene şi navale şi de apărare antiaeriană.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Situația de securitate din regiunea Mării Negre, în contextul războiului din Ucraina, și acțiunile aliate pentru consolidarea posturii NATO de apărare și descurajare au fost principalele teme ale întâlnirii pe care ministrul apărării Vasile Dîncu a avut-o luni, în bază de la Mihail Kogălniceanu, cu ministrul apărării Regatului Ţărilor de Jos, Kajsa Ollongren.
Baza din Mihail Kogălniceanu este astăzi un punct focal, care exprimă fără echivoc unitatea și solidaritatea NATO, angajamentul ferm pentru protejarea flancului estic al Alianței, a declarat ministrul Dîncu.
Vasile Dîncu:Aici este locul unde Forțele Terestre și Aeriene din Regatul Ţărilor de Jos, Statelor Unite ale Americii, Franței, Belgiei, Portugaliei, Italiei și Germaniei sunt împreună, alături de români, pentru exerciții, misiuni de poliție aeriană sau participarea la Forţa de Răspuns a NATO, având rolul de a transmite un mesaj clar și ferm de descurajare.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În România se află, în aceste zile, un detașament de militari ai Regatului Ţărilor de Jos pentru exerciții comune aliate. Ministrul Kajsa Ollongren a punctat faptul că țara sa se alătură acțiunilor NATO de întărire a prezenței în flancul estic.
Kajsa Ollongren:Suntem foarte îngrijorați în privința situației actuale și a evoluției acesteia. Ca răspuns, NATO a sporit pregătirile și armata olandeză a accelerat activitățile de participare la acest efort, iar o parte a acestuia este programarea de exerciții suplimentare ale unităților noastre.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Cei doi oficiali au mai convenit că în această perioadă dificilă este nevoie de unitate, solidaritate și de acțiuni concrete din partea comunității internaționale democratice pentru condamnarea Rusiei și pentru sprijinirea Ucrainei.
Peste 80 de tineri pianişti din România şi alte 18 ţări vor participa online, în perioada 28 – 31 octombrie, la a patra ediţie a concursului „Constanţa International Competition – Festival for Young Pianists”, a informat Primăria Constanţa.
În competiţie s-au înscris 81 de concurenţi din mai multe oraşe din România, dar şi din SUA, Marea Britanie, China, Indonezia, Vietnam, Polonia, Republica Cehă, Macedonia, Armenia, Rusia, Republica Moldova, Belgia, Slovacia, Ucraina, Malaezia, Thailanda, Turcia, Australia.
Competiţia va avea loc într-o singură etapă, pe următoarele grupe de vârstă: 7-9 ani, 10-12 ani, 13-15 ani, 16-18 ani, 19-28 ani. Se vor acorda premii în bani pentru toate categoriile de vârstă, recitaluri, 3 premii speciale „concert cu orchestră” şi masterclassuri de pian în România şi Germania. Premiile vor fi acordate tuturor categoriilor din concurs, fără discriminare de vârstă, etnie, naţionalitate sau alte criterii.
„Constanţa International Competition – Festival for Young Pianists” a debutat la Constanţa în anul 2018, din dorinţa de a susţine arta şi cât mai mulţi tineri pianişti din România şi din străinătate şi s-a dovedit a fi un succes.
Proiectul este finanţat de Primăria Municipiului Constanţa şi are o valoare totală de 82.200 lei.
Echipa masculină de tenis a României a urcat două poziţii şi se află pe locul 40 în clasamentul Cupei Davis. Portugalia se menţine pe locul 28.
România nu are niciun jucător în top 200 mondial la simplu, Marius Copil, prima rachetă a echipei noastre, aflându-se pe poziţia 248 în clasamentul ATP.
În prima parte a ierarhiei nu s-a produs nicio schimbare, Franţa fiind în continuare lider, urmată de Croaţia, Spania, Belgia, SUA etc.
România va juca în noiembrie un meci de baraj pentru a accede în calificările pentru turneul final al Cupei Davis 2022, tragerea la sorţi fiind programată miercuri.
Spania a câştigat ediţia 2019 a Cupei Davis, după 2-0 în finala cu Canada. În 2020, turneul final nu a avut loc, iar anul acesta este programat în perioada 25 noiembrie-5 decembrie, la Madrid.
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat, joi, Hotărârea nr. 52 privind actualizarea listei ţărilor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat, în zona roşie fiind introduse Grecia, Irlanda, Monaco, iar în zona galbenă Franţa, Belgia, Israel, Statele Unite ale Americii, Islanda, Honduras.
Lista aprobată joi intră în vigoare din data de 1 august, decizia în acest sens fiind luată pentru a nu-i afecta pe cei care se întorc în ţară la acest sfârşit de săptămână.
Principalele modificări survenite sunt:
în zona roşie vor intra: Grecia, Irlanda, Monaco, Maldive, Bahamas, Curacao şi Insulele Virgine ale Statelor Unite;
în zona galbenă vor intra: din zona roşie, în urma scăderii incidenţei, Suriname şi Insulele Feroe şi din zona verde, în urma creşterii incidenţei, Franţa, Belgia, Israel, Statele Unite ale Americii, Islanda, Honduras, Aruba şi Sint Marteen;
în zona verde vor intra: Oman, Paraguay şi Uruguay.
Persoanele care sosesc în România din state aflate în zona roşie nu intră în carantină dacă sunt vaccinate anti-COVID.
De asemenea, copiii cu vârsta sub 6 ani sunt exceptaţi automat de la carantină, iar cei cu vârsta între 6 şi 16 ani sunt exceptaţi dacă prezintă la intrarea în ţară un test cu rezultat negativ efectuat cu cel mult 72 de ore înainte.
Primul campionat european de atletism organizat în România va avea loc pe Cluj Arena, în perioada 19-20 iunie.
„Cluj Arena, stadionul emblemă al Clujului şi al întregii Transilvanii, va găzdui în perioada 19-20 iunie 2021 o nouă competiţie sportivă majoră: Campionatul European de Atletism pe echipe – Liga I, ediţia 2021. (…) Competiţia care va avea loc în acest weekend va aduce la Cluj-Napoca 12 dintre cele mai puternice echipe europene ale momentului: Belarus, Belgia, Cehia, Elveţia, Estonia, Finlanda, Grecia, Norvegia, Olanda, România, Suedia şi Turcia”, se arată într-un comunicat trimis de Consiliul Judeţean Cluj.
În cadrul celor două zile de concurs vor fi programate 20 de întreceri masculine şi tot atâtea feminine. Echipele vor fi mixte şi vor concura pentru a se clasa la final pe un loc cât mai bun în clasament.
Sursa foto: Federaţia Română de Atletism/Facebook
„În ceea ce priveşte accesul spectatorilor, acesta se va face pe la Tribuna a II-a, începând cu ora 16:00. Participarea este permisă, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 531/2021, cu modificările şi completările ulterioare, doar persoanelor vaccinate, celor care se află în perioada cuprinsă între a 15 şi a 90 a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2 sau care prezintă rezultatul unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore, ori a unui test antigen în condiţiile stabilite prin metodologia aprobată prin ordin comun al Ministerului Tineretului şi Sportului şi Ministerului Sănătăţii”, se mai arată în comunicat.
„Alegerea noastră drept gazdă a acestei prime competiţii europene de pistă pe care România o găzduieşte este o reconfirmare a renumelui pe care Clujul l-a câştigat în ultimii ani în ceea ce priveşte organizarea în condiţii optime a întrecerilor sportive la cel mai înalt nivel. Deja suntem, iată, la a doua competiţie atletică majoră care are loc în acest an pe Cluj Arena, iar în perioada următoare vor mai fi şi altele, printre care Campionatele Internaţionale ale României şi Cupa României la atletism”, a declarat Alin Tişe, preşedintele CJ Cluj.
Reprezentanta României, Roxen, cu piesa „Amnesia”, nu s-a calificat în finala celei de-a 65-a ediţii Eurovision 2021, în urma primei semifinalei a concursului cântecului european, ce a avut loc marţi seara.
În finala Eurovision 2021, după prima semifinală, s-au calificat reprezentanţii următoarelor ţări: Norvegia, Israel, Rusia, Azerbaijan, Malta, Lituania, Cipru, Suedia, Belgia, Ucraina.
Alţi zece artişti se vor califica din a doua semifinală, celor 20 de finalişti urmând să li se alăture, în actul final din 22 mai, reprezentanţii ţării gazdă şi ai Big Five, cele cinci ţări fondatoare Eurovision – Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie.
În cea de-a doua semifinală a concursului, care va avea loc joi, vor intra San Marino, Estonia, Republica Cehă, Grecia, Austria, Polonia, Republica Moldova, Islanda, Serbia, Georgia, Albania, Portugalia, Bulgaria, Finlanda, Letonia, Elveţia, Danemarca.
Artiştii finalişti au fost aleşi în urma votului publicului – prin telefon, SMS sau aplicaţia online oficială – şi al juriilor de specialitate din ţările participante, ponderile fiind egale.
Aeroportul din Cluj-Napoca reia cursele spre Marea Britanie, Spania, Olanda şi Belgia!
Publicat de Andra Radu,
7 iulie 2020, 15:00 / actualizat: 7 iulie 2020, 16:35
Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca a anunţat că reia cursele aeriene spre Marea Britanie, Spania, Olanda şi Belgia.
„Începând de astăzi, 7 iulie, de pe Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj se reiau zborurile regulate spre Marea Britanie, Spania, Olanda şi Belgia. Compania aeriană Wizz Air va opera zboruri către 6 destinaţii din Spania, 3 destinaţii din Marea Britanie, o destinaţie din Olanda şi o destinaţie din Belgia”, se arată într-un comunicat trimis, astăzi, de aeroportul clujean.
Potrivit sursei menţionate, spre Marea Britanie vor fi zboruri zilnice spre Londra (Luton) şi câte două curse spre Birmingham (miercuri şi duminică) şi Doncaster (marţi şi sâmbătă).
Spre Spania vor fi cinci curse, la Barcelona (marţi, miercuri, joi, sâmbătă şi duminică), câte trei spre Madrid (luni, miercuri şi vineri) şi Zaragoza (marţi, joi şi sâmbătă), câte două spre Valencia (marţi şi sâmbătă) şi Alicante (miercuri şi duminică) şi câte una spre Palma de Mallorca (sâmbătă).
Spre Belgia vor fi cinci curse, la Charleroi (marţi, miercuri, joi, sâmbătă şi duminică), iar spre Olanda, trei curse, la Eindhoven (marţi, joi şi sâmbătă).
„Pentru detalii referitoare la zborul pentru care şi-au achiziţionat bilete de avion, recomandăm pasagerilor să menţină legătura cu operatorul aerian. Totodată, având în vedere situaţia generată de pandemia de Covid-19, pasagerii trebuie să se prezinte la birourile de check-in din aeroport cu 3 ore înainte de zbor, să respecte toate măsurile de distanţare socială, măsurile sanitare obligatorii de purtare a măştii şi toate instrucţiunile personalului aeroportuar”, se mai arată în comunicat.
„Dumnezeu există și numele lui e Petrunija” câștigă Premiul LUX Film 2019 decernat de Parlament
„Dumnezeu există și numele lui e Petrunija” de Teona Mitevska a câștigat cea de-a treisprezecea ediție a Premiului LUX Film, a anunțat miercuri la Strasbourg Președintele Sassoli.
David Maria Sassoli, Președintele Parlamentului European, i-a felicitat pe cei trei finaliști și a declarat:
„Nu este întotdeauna ușor să gestionăm complexitatea activității noastre de zi cu zi fără să ne pierdem în detaliile tehnice ale activităților parlamentare. În același timp, trebuie să comunicăm emoții și să folosim noi moduri de comunicare. Premiul LUX este un instrument extraordinar ce ne însoțește în acest demers: gestionarea imigrației, a dreptului la sănătate, a feminismului și a eticii politice prezente în filmele promovate de Premiul LUX, sunt oportunități de care trebuie să profităm. Abordarea situațiilor de urgență climatică, a trecutului nostru colonial sau dezbaterea modelului nostru de societate prin intermediul cinematografiei sunt provocări stimulante, care trebuie încurajate. Suntem singurul Parlament din lume care acordă un premiu pentru film. Să fim mândri de acest lucru.”
Președintele a adăugat: „Repet: trebuie să fim deosebit de mândri de premiul LUX, premiul Parlamentului nostru, de regizorii și autorii pe care am avut onoarea de a-i cunoaște. Trăiască libertatea de exprimare, trăiască cinematografia europeană, trăiască Premiul LUX .”
„Dumnezeu există și numele lui e Petrunija” de Teona Mitevska este o coproducție Macedonia de Nord, Belgia, Slovenia, Croația și Franța. Filmul spune povestea unei tinere șomere care câștigă cursa pentru Sfânta Cruce în timpul ceremoniei ortodoxe de Bobotează. Brusc, ea are acces la o tradiție religioasă, rezervată de obicei doar bărbaților. Filmul este privit ca o contribuție semnificativă în lupta feministă împotriva societăților conservatoare.
Celelalte două filme finaliste ale ediției din 2019 au fost: documentarul „Cold Case Hammarskjöld”, o coproducție Danemarca, Norvegia, Suedia și Belgia a regizorului danez Mads Brügger și „Jocuri de putere” (The Realm) de Rodrigo Sorogoyen, coproducție Spania/Franța.
Începând cu ora locală 15.30 (16.30 ora României) este programată o conferință de presă la Strasbourg cu vicepreședintele PE, Klara Dobrev (S&D, HU), Sabine Verheyen (PPE, DE), președinta comisiei de cultură, regizorii și producătorii celor trei filme. Conferința de presă poate fi urmărită în direct aici.
Participanții la Școala de Vară de la Braşov, organizată de Institutul Cultural Român în perioada 2-27 iulie 2019, învaţă limba română prin intermediul cursurilor, atelierelor, vizitelor documentare.
Cei mai mulţi spun că s-au îndrăgostit de România, de cultura şi civilizaţia noastră, iar cei mai tineri se declară fascinaţi de cum s-a păstrat limba română între popoarele slave care o înconjoară.
Cursanții vin din Luxemburg, Spania, Israel, Croația, Elveția, Belgia, Polonia, Venezuela, Brazilia.
Anul acesta, la cea de-a 25-a ediţie a Şcolii de Vară de Limba Română, s-au înscris 23 de participanţi.
Programul organizat de ICR este potrivit nevoilor lor, fapt care le dă ocazia să cunoască România din punct de vedere literar, artistic, turistic, dar și gastronomic.
„Proiectul acesta este o bună combinaţie, pentru că ne integrăm foarte bine, mai ales că suntem din diferite ţări, este un moment bun ca oamenii să se cunoască. Putem să vorbim şi să ne înţelegem în română”, spune Daniel Navas, un cursant din cadrul Şcolii de Vară de Limba Română.
Cursurile de limbă română sunt susţinute de trei profesori de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Școala de Vară de la Brașov este cel mai longeviv program derulat de ICR. Alături de cursurile intensive de limba română, în program mai sunt incluse ateliere de creație, cursuri de cultură şi civilizaţie românească, proiecții de filme, precum și un program de documentare culturală.
Publicat de Andra Radu,
23 mai 2019, 09:32 / actualizat: 23 mai 2019, 11:25
Astăzi sunt alegeri în Olanda și în Marea Britanie, unde până la urmă a fost organizat scrutinul, după ce ieșirea acestei țări din Uniune a fost amânată.
Mâine are loc votul în Irlanda și în Cehia, unde va continua și sâmbătă. Tot sâmbătă vor avea loc alegeri în Slovacia, Letonia și Malta, iar duminică în celelalte state membre ale Uniunii Europene.
În total peste 400 de milioane de europeni sunt așteptați la urne în aceste zile să îi desemneze pe cei 751 de reprezentanți în legislativul european, pentru un mandat de 5 ani.
Principala lor menire va fi aceea de a adopta legislația care se aplică în toate țările Uniunii, după ce este ratificată de fiecare Parlament Național.
Legislativul european mai stabilește, împreună cu executivul Uniunii, bugetul blocului comunitar și are rolul de a-l alege pe președintele Comisiei Europene și de a aproba lista comisarilor europeni.
Cele mai recente estimări privind prezența la urne arată că peste o treime dintre alegătorii europeni spun că vor merge sigur să voteze, în timp ce o altă treime sunt nehotărâți.
La precedentele alegeri europarlamentare, prezența a fost de 42%, la nivelul întregii UE.
Pragul electoral este de 5% în mai multe țări, România aflându-se printre acestea. De asemenea, există state în care scrutinul este validat cu o prezență mai mică la urne: Italia, Austria și Suedia – 4%, Grecia – 3%, Cipru- 1,8%.
În 12 state membre nu există prag electoral, iar în Belgia, Bulgaria, Cipru, Grecia și Luxemburg votul este obligatoriu.
Diferențe există și în privința vârstei minime a candidaților: între 18 ani 25 de ani.
În România pot fi aleși, în funcția de deputat european, cetățenii care au împlinit 23 de ani.
Pe 26 mai, românii votează pentru europarlamentare și pentru referendum!
Orice alegător poate opta să voteze pentru alegerile europarlamentare, pentru referendum sau pentru amândouă. Operatorul de tabletă are sarcina de a informa toți alegătorii resortisanți, cu cetățenia română, cu privire la această opțiune.
Prezența va fi înregistrată diferit pentru fiecare din cele 2 opțiuni, iar listele electorale folosite vor fi de asemenea diferite.
Alegătorii primesc un buletin pentru europarlamentare și 2 pentru referendum.
Dacă un alegător optează să voteze pentru referendum va primi ambele buletine, neavând posibilitatea să refuze unul. Cei care doresc să nu voteze în același timp pentru europarlamentare și referendum o pot face separat, pe parcursul zilei de duminică 26 mai, până la ora 21:00, când se închid urnele. Este interzisă părăsirea secției de votare cu buletinul de vot.
Alegătorii comunitari cu altă cetățenie decât cea română nu pot vota la referendum.
Se va utiliza Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal.
Cetățenii care în ziua alegerilor europarlamentare, se vor afla în altă localitate decât cea în care au domiciliul vor vota la orice secție de votare. Ei vor fi înscriși în lista electorală suplimentară.
Bucureștenii care au domiciliul într-un sector nu pot vota însă în alt sector. Poți vota la altă secție de votare doar atunci când te afli în altă localitate, conform legislației în vigoare. Ei vor fi înscriși în lista electorală suplimentară.
Cetățenii români cu domiciliul în străinătate, dacă în ziua alegerilor se află în România, își pot exercita dreptul de vot la orice secție de votare organizată în țară.
Cei cu domiciliul sau reședința în străinătate, dar și cei aflați în ziua alegerilor în străinătate, pot să își exercite dreptul de vot la orice secție de vot organizată în străinătate. Trebuie să aibă doar un act de identitate valabil.
Incendiul masiv care a afectat catedrala Notre-Dame a distrus acoperişul şi turla, dar zidurile exterioare şi cele două clopotniţe nu s-au prăbuşit.
Vestea bună este că pericolul a fost eliminat, dar nu se ştie cum va rezista structura edificiului, a declarat marţi dimineaţa Laurent Nunez, secretar de stat în Ministerul de Interne al Franţei, citat de AFP şi Reuters.
Structura catedralei a fost salvată, precum și două turnuri. Pagubele au fost importante, însă 30% dintre operele din patrimoniul UNESCO au fost salvate.
Echipele de urgenţă au salvat şi valoroase lucrări de artă şi obiecte religioase, inclusiv „coroana de spini” purtată de Iisus înainte de crucificare, dar și o mantie, pe care Ludovic al IX al Franţei ar fi purtat-o când a adus coroana de spini la Paris.
Cauza incendiului este încă necunoscută, iar autorităţile îşi continuă ancheta, a adăugat el. La această oră au loc 15 audieri. Este vorba despre muncitorii care lucrează la refacerea turlei.
”La ora 08:00 (06:00 GMT, 09:00 ora României) va avea loc o întrunire cu experţi, arhitecţi ai construcţiilor din Franţa pentru a încerca să stabilim dacă structura este stabilă şi dacă pompierii pot intra pentru a-şi continua misiunea”, a informat Nunez presa.
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat că „Vom reconstrui Notre-Dame”. Acesta a lansat un apel un apel internaţional de strângere de fonduri pentru refacerea catedralei.
Un miliardar francez a anunţat că va dona 100 de milioane de euro pentru reconstrucţia catedralei, care atrage 13 milioane de turişti anual.
Reacțiile pe care acest incendiu le-a provocat au apîrut imediat.
Mesajele s-au înmulţit luni seară, după incendiul care a devastat Catedrala Notre-Dame din Paris, notează AFP. Acestea au venit din partea Germaniei, Marii Britanii, Statelor Unite, Belgia, Uniunea Europeană, Spania, Italia, Austria, Norvegia și România.
De asemenea, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Cultură, UNESCO, a transmis următorul mesaj :”alături de Franţa pentru salvarea şi reabilitarea acestui patrimoniu inestimabil”.
Vaticanul şi-a exprimat tristeţea luni seară în timp ce un incendiu devasta Catedrala Notre-Dame din Paris, ”simbol al creştinătăţii, în Franţa şi în lume”.
”Suntem alături de catolicii francezi şi populaţia Parisului. Ne rugăm pentru pompierii şi pentru toţi cei care fac tot posibilul pentru a înfrunta această situaţie dramatică”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Vaticanului într-un comunicat
Piesa “Nu pleca” a fost scrisă special pentru Dida Drăgan, cu ocazia primei competiţii Eurovision la care participa România, spune compozitorul Adrian Ordean.
Un lucru era sigur, nimeni nu era pregătit pentru un succes la Eurovision, deşi publicul a iubit melodia de la început.
Adrian Ordean, compozitorul piesei Nu Pleca: “publicul a fost sincer, pentru că el a votat şi publicului i-a plăcut această piesă… “Piesa a fost câştigătoare. Sigur că urma plecarea în Slovacia, pentru preselecţia la care participau câteva ţări din zona noastră. Eu nu am putut să merg pentru că eram în turneu cu Compactul. L-am rugat pe George Natsis şi a mers el. Au plecat împreună la această preselecţie. Acolo, Dida s-a aruncat pe jos, într-o parte, în alta. A fost foarte frumos, dar nu am trecut. Bineînţeles că oamenii şi-au aranjat treburile dinainte.”
Preţurile la locuinţe în Bulgaria cresc de două ori mai repede decât nivelul mediu în UE
Bulgaria este între primele cinci state în UE privind majorarea preţului la locuinţe, arată ultimele date ale Eurostat, date recent publicităţii. În al doilea trimestru al acestui an, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016, preţul la locuinţe a crescut cu 8,6%. Cu acelaşi procent a crescut preţul locuinţelor în Suedia. Totuşi, ritmul de majorare a preţurilor în Bulgaria întârzie puţin, după ce, în primul trimestru al anului, în Bulgaria s-a înregistrat o creştere de 9% pe an. Dintre statele vecine, procentual, cel mai aproape de Bulgaria este România, cu o creştere în al doilea trimestru de 7,1% pe an. Lider absolut în priviţa majorării preţurilor în UE este Cehia, unde locuinţele se scumpesc cu impresionantul procent de 13,3% pe an. Este urmată de Irlanda, Lituania şi Letonia. Doar în Italia se înregistrează o scădere a preţului la locuinţe – un minus de 0,2%.
În Uniunea Europeană, creşterea anuală medie a preţurilor la apartamente ajunge la 4,4%. Astfel se dovedeşte că preţurile la locuinţe în Bulgaria cresc de circa două ori mai repede decât media în statele membre. Doar pentru statele din zona euro, creşterea raportată de Serviciul European de Statistică este de 3,8%. În al doilea trimestru, comparativ cu primul, preţurile în Bulgaria s-au majorat cu 2,4%. La acest indicator, cea mai mare creştere se înregistrează în Letonia – cu 6,1% – , şi Slovacia – cu 5,6%, urmate de România. O scădere este semnalată doar în Ungaria şi Belgia. Din punct de vedere la majorării preţurilor la locuinţe, primele cinci state sunt: Cehia (13.3), Irlanda (10.6), Lituania (10.2), Letonia (9.6), Bulgaria (8.6), Suedia (8.6), Portugalia (8.0).
Muzica Unei Generaţii Perene – Aniversarea artistei ANDA CĂLUGĂREANU!
Publicat de Bogdan Dragomir,
24 octombrie 2017, 11:20 / actualizat: 21 iunie 2023, 18:59
Bun gasit la o nouă întâlnire cu muzica uşoară românească! Astăzi, la rubrica MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE aniversăm 71 ani de la naşterea îndrăgitei ANDA CĂLUGĂREANU – actriţă şi interpretă de muzică uşoară şi folk !
Anda Călugareanu – „Portocala” (Marius Ţeicu/Ovidiu Dumitru) de pe albumul „80 de ani de muzică” Disc 4 – Prod. C – Radio Romania & P – 2008 Roton.
Anda Călugăreanu pe numele adevărat Anca Miranda Călugăreanu (n. 24 octombrie 1946, Bucureşti – d. 15 august 1992) a fost o actriţă şi interpretă de muzică uşoară şi folk, a fost un om de televiziune, a fost un om ce… „Nu obosea niciodată, nu se dădea bătută nici atunci când lacrimi grele îi ardeau obrajii şi sufletul” (Ioana Bogdan – realizator TVR). A avut șansa de a se face cunoscută prin prezentarea la un concurs organizat de unul din ansamblurile artististice ale Armatei, pentru ocuparea unui post de solistă. Aici a fost remarcată de Mircea Crișan care a insistat până tânăra pe jumătate armeancă a primit postul de solistă. Tot Crişan este cel care i-a propus numele de scenă Anda, pentru a evita cacofonia Anca Călugăreanu. „Să fi avut vreo 16-17 ani când s-a prezentat la un concurs organizat de unul din ansamblurile artististice ale Armatei, pentru ocuparea unui post de solistă”, îşi aminteşte comicul Mircea Crişan. Concursul fusese organizat de formă: comandantul ansamblului, colonelul Costoli, nu putea să-şi angajeze altfel fata, aspirantă la statutul de vedetă a muzicii. Când în comisie s-au discutat prestaţiile concurentelor şi a fost propus numele „pilei”, Crişan a protestat, amintindu-le colegilor de „una, Călugăreanu, o cântăreaţă care s-a prezentat precum cele profesioniste”. Deși în aparență, micuță și fragedă, era extrem de ambițioasă, tenace și încăpăţânată şi nu a renunţat la visul de a deveni actriţă cu patalama, în ciuda celor nouă eşecuri la examenul de admitere la Institutul De Arta Teatrală și Cinematografie. În anii ’60 Cornel Fugaru o alege ca solistă în formația Sincron și începe să aiba o carieră uimitoare în muzică. Prima apariţie mai importantă a fost cu formaţia Sincron, la Sala Palatului din Bucureşti, în anul 1965. A colaborat ani de-a rândul la Cenaclul Flacăra.
Anda Călugăreanu – „Revino” (Cornel Fugaru/Liviu Tudor Samuilă) de pe albumul SYNCRON – CD 4 (1965-1966) – Copyright 1966 Cornel Fugaru.
O perioadă destul de îndelungată a format, împreună cu actorii Dan Tufaru, cu care a şi fost căsătorită, şi Florian Pittiş, un trio muzical-cupletistic, care, în regia lui Alexandru Bocăneţ, a fost unul dintre punctele de atracţie ale spectacolelor de estradă ale Televiziunii Române. „Leopoldina Bălănuţă a invitat-o să recite alături de ea la Teatrul Mic”, povesteşte Florian Pittis. Anda iubea foarte mult teatrul, dar era prea scundă pentru Institut. A dat de nenumarate ori la institut şi de fiecare dată, era respinsă din cauza înălţimii. Dar nu s-a lăsat până n-a intrat, în 1984. “Orice i se întâmpla în viaţă, nu voia să se ştie că suferă. N-am văzut-o niciodată plângând. Extraordinar om, prieten, coleg, artist, soţie, mamă… Blestemul vieţii ei: întotdeauna a luat lucrurile de la capăt”, a consemnat pentru nemurire Florian Pittiş.
Rămân celebre cupletele sale alături de Toma Caragiu… din arhiva TVR.
A luat parte la numeroase festivaluri şi turnee în ţară şi peste hotare. A participat la Festivalul Cerbul de Aur, ediţia a II-a (1969), unde a luat menţiune. A participat la Festivalul de muzică uşoară românească Mamaia – ediţia a VII-a (1972), unde a câştigat Premiul de interpretare alături de Aurelian Andreescu, Doina Badea, Corina Chiriac, Mihai Constantinescu, Cornel Constantiniu, Dida Drăgan, George Enache, Stela Enache, Marina Voica, Petre Geambaşu. (Wikipedia.org)
Anda Călugăreanu – „În rândul patru banca de la geam!” (Temistocle Popa/Mircea Block) de pe albumul „…frumoasele mele lalele” Melodii de Temistocle Popa – C&P 2001 Electrecord.
Interviu cu Anda Călugăreanu înainte de participarea la Festivalul Muzical Internaţional de la Knokke (Belgia), realizat de Televiziunea Română (Copyright 1972 TVR) în anul 1972 la Aeroportul Otopeni! (SURSA: Youtube.com)
După 1990, recăsătorită cu Alexandru Medeleanu din 1986, părea că în sfârșit și-a găsit liniștea, şi-a împrumutat vocea personajului Oache din Filmul Maria Mirabela (regia: Ion Popescu-Gopo, 1981), iar mai târziu a moderat emisiunea matinală pentru copii „Club Anda”, alături de păpuşa Omidée, dar …viaţa nu o iartă – avea cancer la plămâni și trecea prin chinuri groaznice. Ultima dorinţă a ei a fost „să facem în aşa fel încât lumea să n-o uite” (Alexandru Medeleanu). În ultimii ani de viaţă a fost chiar şi profesoară de actorie. Voia să imprime discuri speciale cu muzică pentru copii. Începuse deja să strângă materiale. Şi-ar mai fi dorit un disc cu muzică uşoară. Avea proiecte de emisiuni TV… Însă, aşa cum spunea I.L. Caragiale, „Norocul e prea puţin şi lumea prea multă”. Iar Anda Călugăreanu nu a avut norocul să mai trăiască. (Sursa: Jurnalul Naţional-Ediţie de colecţie/Anda Călugăreanu)
Anda Călugăreanu – „N-am noroc (Ion Cristinoiu/Mihai Dumbravă)” de pe albumul Ion Cristinoiu – „Te aşteaptă un om” (C&P 2000 Electrecord).
*****
Surse: wikipedia.org, Agenţia de Presă RADOR, arhiva personală.
Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Concurs Național de Interpretare a Muzicii Ușoare Românești – FLORI DE MAI – Ed. a XXIV-a, Călărași 2024!
Radio România REGIONAL, susține și promovează copiii artiști – tineri muzicieni, laureați ai celor mai importante festivaluri și...
Diferenţa dintre ceea ce Belgia aşteaptă de la TVA şi ceea ce încasează efectiv s-a adâncit
Comisia Europeană se referă la „gaura” din TVA ca fiind diferenţa între ceea ce un stat aşteaptă să încaseze de pe urma TVA-ului şi ceea ce percepe efectiv. Potrivit cifrelor publicate astăzi, în Belgia, gaura a fost, în 2015, de 3,3 miliarde de euro, adică 11% din încasările aşteptate – ceea ce înseamnă un punct procentual în plus faţă de anul precedent.
Belgia este unul din cele şapte state membre a căror situaţie se degradează pe acest subiect. Dar Bruxelles-ul rămâne în media europeană. „Gaura” este considerabilă în ţări ca România (37%) sau Grecia (28%) şi foarte slabă în Spania (3,5%), de exemplu. În total, statele membre UE au pierdut 152 de miliarde de euro din veniturile TVA, indică cifrele Comisiei.
Fraudă transfrontalieră03
Comisarul pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, trebuie să prezinte luna viitoare noi reguli privind TVA transfrontalieră. „Reformele noastre vor contribui la reducerea fraudării TVA transfrontaliere cu 80%”, indică acesta.
Potrivit executivului european, frauda transfrontalieră adânceşte cu 50 miliarde de euro pe an gaura din bugetul TVA. Reforma anunţată ar urma să contribuie la lupta împotriva finanţării crimei organizate şi să ajute la dezvoltarea pieţei digitale unice, potrivit aceleiaşi surse.
După avansul istoric la alegerile legislative germane al AfD, care s-a impus
ca a treia forţă politică a ţării, publicaţia belgiană LE VIF face o panoramă a principalelor partide de extrema dreapta în Uniunea Europeană:
Germania
Formaţiune populistă antimigranţi, care flirtează cu extrema dreaptă, Alternativa pentru Germania a luat 12,6% din voturi. Mişcarea, care poate spera la aproape 90 de deputaţi, este primul partid al dreptei dure care îşi face intrarea în Bundestag din 1945.
Franţa
După o campanie axată pe ieşirea din zona euro, restabilirea frontierelor şi imigraţie, candidata Frontului Naţional, Marine Le Pen, s-a calificat în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale în mai, cu un scor inedit pentru FN (7,6 milioane de voturi, 21,3%).
Ea a fost apoi înfrântă de centristul Emmanuel Macron, cu 33,9% din sufragii. La legislativele care au urmat, FN nu a reuşit să formeze un grup în Adunarea Naţională, având 8 deputaţi.
Fragilizată de disensiunile interne, Marine Le Pen a iniţiat o „reconstruire” a partidului, părăsit de mâna ei dreaptă, Florian Philippot.
Olanda
Partidul pentru Libertate (PVV), anti-islam, al lui Geert Wilders a devenit în martie a doua forţă din Parlamentul olandez, după Liberali, cu 20 de mandate din 150.
Mişcarea, creată în 2006, este ostracizată de celelalte formaţiuni politice. Negocierile pentru constituirea unui guvern de coaliţie sunt în continuare în impas.
Bulgaria
Ajunşi pe locul al treilea la legislativele din martie 2017 în cadrul unei coaliţii „Patrioţii uniţi”, nationaliştii bulgari şi-au făcut intrarea în mai în guvern, unde au obţinut două posturi de vicepremier, două ministere, ca şi mai multe posturi de ministru adjunct. Ostili minorităţii turce şi romilor, imigranţilor şi homosexualilor, „Patrioţii uniţi” se declară totuşi pro-UE şi pro-NATO.
Austria
Calificat în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din decembrie 2016, candidatul FPÖ, Norbert Hofer, a eşuat în a deveni primul preşedinte de extremă dreapta dintr-un stat din UE.
Cu câteva săptămâni înaintea legislativelor anticipate din 15 octombrie, FPÖ (Partidul Libertăţii din Austria), care are în prezent 38 de deputaţi, este creditat în sondaje cu locul al doilea sau al treilea. Dacă şi-a pus în surdină vocile cele mai eurosceptice după Brexit, partidul şi-a reluat sloganurile deschis xenofobe la apropierea scrutinului.
Italia
Liga Nordului, veche mişcare secesionistă, s-a transformat într-un partid anti-euro şi anti-migranţi. La începutul lui decembrie 2016, a militat cu succes pentru „NU” la referendumul pentru revizuirea Constituţiei, ducând la căderea guvernului lui Matteo Renzi.
Având dificultăţi să se implanteze în sud, Liga Nordului a obţinut 18 locuri în Camera Deputaţilor la legislativele din 2013.
Slovacia
Slovacia Noastră (LSNS), partid neo-nazist lansat în 2012, a profitat de teama de migranţi pentru a-şi face intrarea în Parlament, cu 14 locuri din 150.
Grecia
Zorii Aurii (AD) şi-a întărit, datorită crizei migratorii, locul de al treilea partid al ţării, la legislativele din septembrie 2015, cu 6,99% şi 18 deputaţi. De atunci, un deputat a defectat.
AD a respins calificarea de neonazist şi se vrea „o mişcare naţionalistă” apărătoare a „rasei albe”. Toţi şefii săi sunt judecaţi din aprilie 2015 pentru apartenenţă la o grupare criminală.
Suedia
Democraţii din Suedia (SD) au realizat un succes istoric în septembrie 2014 devenind a treia forţă a ţării (13% din voturi). Ei au 48 de locuri în Parlament din 349.
Creat în 1998, acest partid naţionalist şi anti-imigraţie, ale cărui rădăcini se hrănesc din mişcarea neo-nazistă, a luat distanţă față de grupusculele rasiste şi violente, foarte active în anii 1990.
Belgia
Vlaams Belang, care susţine independenţa Flandrei, ocupă din iunie 2014 trei din cele 150 de locuri în Camera Reprezentanţilor. În netă scădere, şi-a văzut electoratul acaparat de partidul naţionalist Noua Alianţă Flamandă (N-VA).
Ungaria
Jobbik (Mişcarea pentru o Ungarie mai bună) este a doua forţă din Parlament, cu 24 de deputaţi. În contextul liniei dure anti-imigraţie şi autoritare a prim-ministrului conservator Viktor Orban, partidul şi-a dat la o parte sloganurile violent rasiste şi antisemite de la începuturile sale pentru a se concentra pe corupţie, sănătate, educaţie.
Publicat de Cristina Ion,
24 septembrie 2017, 08:45
Născută într-o zi de vineri, 14 iulie 1967, în Vălenii de Munte, Mădălina Manole, pe numele său de naştere Magdalena Anca Manole, a debutat la o vârstă fragedă, la 15 ani, cariera ei cunoscând un trend ascendent.
A luat “Discul de Aur” cu melodia intitulată “Fata dragă”, a făcut numeroase turnee în SUA, Canada, Austria, Belgia, Germania şi Franţa.
A cântat în deschiderea concertelor renumiţilor Los del Rio şi Whigfield, fiind cotată ca “primul nume al muzicii pop româneşti”.
Născută pe 31 martie 1958 în București, Tatiana Jilavu și-a petrecut copilăria și adolescența la Craiova. A absolvit Liceul de Arte „Marin Sorescu” din Cetatea Băniei, unde a lucrat ca decorator până în anul 1992, realizând totodată diverse lucrări plastice.
Din 1992 s-a stabilit în Belgia, de unde a plecat ulterior în Spania, unde locuiește și în prezent. În paralel cu joburile curente, și-a continuat activitatea artistică începută în România, multe lucrări de grafică și de pictură ale sale găsindu-și locul în diverse colecții private din țările Uniunii Europene, ca și din Rusia, Turcia și Canada.
Tatiana Jilavu a dovedit și un talent literar deosebit în cele două cărți lansate până acum, Am@r (2016) și Călător cu d@r (2017).
Davian Vlad, de la Radio România Oltenia-Craiova, a purtat un amplu dialog cu Tatiana Jilavu, abordând atât teme artistice, cât și existențiale, și punând accent pe senzațiile și trăirile unui suflet sensibil aflat între două lumi, pe care îl puteţi asculta pe pagina emisiunii România de nota 10.
România se clasează pe ultimul loc în rândul statelor din UE în ceea ce priveşte fondurile cheltuite pentru învăţământ, informează Agerpres, care citează date de la Eurostat. România a cheltuit câte 248 de euro pe cap de locuitor pentru învăţământ, în anul 2015, nivelul mediu european fiind de 1.400 de euro pe cap de locuitor. Pe penultimul loc se află Bulgaria, cu 250 de euro pe cap de locuitor pentru învăţământ. Urmează Croaţia, cu 494 de euro. Luxemburg alocă cea mai mare sumă pentru învăţământ – 4.685 euro, Danemarca – 3.368 euro şi Suedia – 2.977 euro.
România se situează pe ultimul loc în UE şi atunci când se pune problema procentului din PIB alocat pentru învăţământ. Ţara a alocat 3,1% din PIB în anul 2015 pentru învăţământ, fiind urmată de Irlanda cu 3,7% din PIB, precum şi de Bulgaria şi Italia – ambele cu câte 4% din PIB alocaţi pentru învăţământ. Nivelul mediu în UE este de 4,9%. Danemarca alocă cei mai mulţi bani din PIB pentru învăţământ (7%), fiind urmată de Suedia – 6,5% şi Belgia – 6,4%.
În ansamblu, în anul 2015, statele membre UE au cheltuit peste 716 miliarde de euro pentru învăţământ, acest sector fiind cel de-al patrulea domeniu mare pentru cheltuieli publice după sectorul social – cu cheltuieli de 19,2% din PIB, sănătate – 7,2% din PIB şi servicii sociale – 6,2% din PIB.
Bucureşti FM: Investeşte în educaţie! Investeşte în creativitate!
Publicat de Camelia Teodosiu,
8 iulie 2017, 06:40 / actualizat: 25 iulie 2017, 6:56
Libertate în gândire, aripi deschise spre creativitate, idei care pot schimba lumea, sunt prezente în România noastră de nota 10 pe care nu încetăm să o proiectăm plini de încredere şi speranţă.
La sfârşitul lunii mai, am participat la un eveniment adresat tinerilor care care doresc să transforme o idee de afacere într-un proiect pilot. Este ceea ce se cheamă un start-up. Anul acesta, din peste 150 de echipe selectate, au ajuns în finala națională 35 de proiecte pilot, prezentate în faţa publicului la Gala Junior Achievement Compania Anului – cea mai mare competiție europeană de antreprenoriat pentru elevi și studenţi.
Tinerii au concurat pentru premii nationale și burse de participare la finalele europene:
• JA European Company of the Year 2017, Bruxelles, Belgia, care va avea loc între 11 – 13 iulie 2017 – pentru secțiunea elevi;
• JA Europe Enterprise Challenge 2017, Helsinki, Finlanda, care a avut loc între 28-30 iunie 2017 – pentru secțiunea studenți.
Anul trecut, România a fost vedeta celor doua competiţii anuale internaţionale:
la JA Europe Enterprise Challenge 2016 (secțiunea studenți), echipa ţării noastre a câştigat marele premiu pentru dezvoltarea unei prize inteligente care împiedică alimentarea cu energie electrică a diferitelor aparate atunci când acestea sunt în stand-by,
cea de-a doua recunoaştere a inteligenţei şi creativităţii spiritului antreprenorial a fost la Gala JA European Company of the Year 2016 prin acordarea premiului de excelență în IT la (secțiunea elevi), pentru dezvoltarea unor ochelari inteligenți care ajută nevăzătorii sau persoanele cu deficiență mare de vedere să se integreze mai ușor în mediul înconjurător.
Vă invit să rămâneţi în spaţiul României de nota 10, unde vom sta de vorbă cu organizatorii evenimentului şi cu tineri ale căror idei puse în valoare, au fost selectate pentru etapa finală şi chiar pentru premiere la cea mai mare competiție europeană de antreprenoriat pentru elevi și studenţi.
Investeşte în educaţie! Investeşte în creativitate!
Este tema propusă în această ediţie a emisiunii noastre, realizată la Gala JA Hall of Flame 2017.
Despre cum se realizează selecţia acestor proiecte antreprenoriale pilot, care sunt principalele domenii de interes şi ce a a dus nou competiţia din acest an, aflăm de la Dna Ştefania Pop, director executiv al organizaţiei Junior Achievement România.
Gala JA Hall of Fame – Investește în educație!®, ediţia a VII-a, a reunit peste 600 de elevi, studenţi, profesori, reprezentanţi ai companiilor şi ai instituţiilor publice din România, care se implică active în programe educaţionale.
Premiul 1, la categoria elevi, pentru cea mai bună Companie a Anului, a fost acordat echipei de la Liceul Teoretic Octavian C. Tăslăuanu din Topliţa, Harghita, pentru invenţia numită Find me anywhere.
Pe Locul 2 s-a situat proiectul V-tech al echipei de la Colegiul Economic A.D. Xenopol, Bucuresti – Un produs de iluminat, GreenLight care funcţioneză pe bază de energie solară captată cu un panou fotovoltaic.
Locul 3 a fost acordat proiectului Colorax. Echipa de la Liceul Teoretic Al. I. Cuza din Bucureşti propune un model de bijuterii inedit, cu cristale din bismut, având integrate cipuri care comunică cu telefonul mobil. Se pot accesa diferite aplicaţii – muzică, internet sau poţi localiza un anumit obiectiv.
Tot la categoria elevi au fost acordate două PREMII SPECIALE la secţiunea Investment in Agribusiness pentru:
Compania Oua preţioase, de la Lic teoretic nr. 1 din Salonta. Compania îşi propune să comercializeze ouă care provin de la cea mai echilibrată rasă de găini ouătoare Hy- Line Brown, grupul ţintă vizat fiind copii.
Compania Grape Junior de la Colegiul Agricol Dimitrie Cantemir din Huşi, care propune mai multe sortimente dint-un magiun de struguri, 100% natural cu nuci, scorţişoară sau migdale.
La Gala JA Hall of Flame – Investeşte în educaţie, premiile acordate în competiţia COMPANIA ANULUI 2017 la categoria studenţi au fost:
Compania InstaHouse, pentru o platform on-line care pune în legătură oamenii, care au nevoie de servicii de curăţenie, cu agenţi locali de încredere. Echipa InstaHouse vrea să înlocuiască procesul greoi şi lung de a găsi o menajeră cu efectuarea unei comenzi simple, în doar 3 minute.
Compania DeliverMe, tot pentru un serviciu on-line, prin intermediul căruia orice persoană îşi va putea face cumpărăturile de la orice supermarket local, partener.
Compania Save Art, pentru o idee care constă în recondiţionarea mobile vechi, mâncată de carii, ştearsă, deteriorate, dar care se întoarce la client frumoasă, elegantă, cu un aspect mult îmbunătăţit.
Tot în această ediţie a emsiunii, aflăm de la George Dumitru cum poţi deveni, la vârsta studenţiei, un antreprenor plin de încredere, cu o afacere care a crescut de la an la an. El face ţesturi pentu pâine pe vatră. Ţestul este un cuptor arhaic mobil pentru copt pâinea.
JA Compania anului, organizat Junior Achievement, este un eveniment internaţional prestigios, dedicat recunoaşterii rolului important pe care îl au elevii, studenții şi profesorii, implicați în programe internaționale educaționale de tip learning by doing, precum și a liderilor, managerilor sau antreprenorilor care își aduc contribuția la dezvoltarea legăturii dintre comunitatea academică și cea economică în România.
Dacă vrei să trăieşti într-o Românie de nota 10, Investeşte în Educaţie!
Prețul de producție al laptelui îl depășește pe cel de vânzare
Publicat de Andrei Cretoiu,
27 ianuarie 2017, 10:30 / actualizat: 1 februarie 2017, 11:10
Prețul de producție al laptelui îl depășește pe cel de vânzare chiar dacă acesta din urmă a cunoscut o tendință de creștere în ultimele luni, ca urmare a programului de reducere a producției.
Pentru o piața europeană a laptelui în plină criză, provocarea o constituie intenția UE de a interveni pe piața laptelui pudră, ceea ce pune din nou presiune pe piață.
Măsura de intervenție presupune cumpărarea de către CE a cantităților de produse eligibile din piață în vederea sprijinirii producătorilor și procesatorilor în perioadele în care prețul pe piața comună scade sub anumite limite. În cazul de față este vorba de circa 400.000 de tone de lapte praf, iar măsurile de intervenție ar urma să se deruleze în următoarele luni.
In acest context circa 60 de manifestanți, veniți din țări ca Belgia, Germania, Franța, Olanda sau Lituania la apelul sindicatului European Milk Board au „înzăpezit” cu un strat fin de lapte praf locul din fața clădirii Consiliului european de la Bruxelles, unde avea loc o reuniune a miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană si au contestat decizia Comisiei europene de a readuce treptat pe piață stocuri de lapte praf care au fost retrase pentru a încerca să stabilizeze prețurile într-un moment de criză de supraproducție.
Phil Hogan, comisar European pentru agricultură și dezvoltare rurală. Am prezentat Consiliului progresele făcute de statele mebre în implementarea pachetului suport aprobat in iulie 2016 și i-am reasigurat pe minștrii de managementul responsabil al Comisiei cu privire eliberarea pieței laptelui de intervenții.
Mulți spun că ținând cont de atitudinea responsabilă pe care au avut-o Comisia și staele member la întâlnirea de astăzi și de creșterea semnificativă, în medie cu 25% din august 2016, a pieței, cel putin, în parte, ca urmare a acțiunilor Comisiei, mi-e foarte greu să înțeleg pe ce se bazează protestele de azi.
Prețul la lapte în prezent este în jur de 30 de cenți, în condițiile unor costuri de producție de 45 până la 50 de cenți pentru litrul de lapte. În Belgia, producătorii primesc 29 de cenți, față de costuri de 46 de cenți, iar în Germania 33 de cenți/litrul de lapte, la costuri de 45 de cenți. Producătorii sunt nevoiți să suporte diferența”, a declarat Sieta van Keimpema, producător olandez de lapte, care deține funcția de vice-președinte al EMB.
În Bulgaria, Franța, Italia, Polonia și România, contractele scrise obligatorii se aplică doar relației dintre producători și primii cumpărători. În celelalte state membre, toate relațiile de furnizare din cadrul lanțului dintre fermieri și prelucrători fac obiectul unor condiții, chiar dacă există mai mulți intermediari între ei.
În ciuda eforturilor, Uniunea Europeană are încă mari probleme, mai ales în ceea ce priveşte abandonul şcolar, însă situaţia diferă de la ţară la ţară, arată ediția din acest an a Monitorului educației și formării. Peste șase milioane de tineri din Europa părăsesc timpuriu sistemul de educație, în special din cauza situaţiei financiare precare. Comisia Europeană şi-a propus să reducă până în 2020 rata abandonului şcolar de la 14% la sub 10%. Şapte ţări au atins deja acest prag – Austria, Republica Cehă, Finlanda, Lituania, Polonia, Slovacia și Slovenia.
România nu are motive de laudă deoarece rata de părăsire timpurie a școlii a crescut cu aproape un procent din 2012 şi până în 2015, în timp ce media europeană a scăzut până la 11%. Astfel, ţara noastră înregistrează a treia cea mai ridicată valoare din Uniunea Europeană în acest clasament. Totodată, elevii din mediul rural, din familiile sărace și romii sunt cei mai expuși riscului de abandon școlar și de sărăcie educațională. Este de așteptat ca participarea la învățământul preșcolar să crească în urma introducerii tichetului social pentru copiii din familiile sărace. Tichetul în valoare de 50 de lei se acordă lunar şi poate fi folosit doar pentru alimente, îmbrăcăminte şi rechizite.
Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics a declarat că Uniunea Europeană este însă pe drumul cel bun. Pentru prima dată în trei ani, cheltuielile publice pentru educație au crescut cu 1,1% pe an. Şi asta deoarece aproximativ două treimi din statele membre au investit sume mult mai mari faţă de ani trecuţi. Tibor Navracsics:
În șase țări, această creștere a fost de peste 5 % – Bulgaria, Ungaria, Letonia, Malta, România și Slovacia, ceea ce ne dă speranţe deoarece ştim cu toţi că sistemul educaţional este încă subfinanţat.La polul opus, zece state membre și-au redus din păcate cheltuielile în materie de educație – Austria, Belgia, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Italia, Lituania și Slovenia. Suntem însă aproape de procentul din America. Ne bucurâm că şase ţări au înţeles că alocând mai mulţi bani pentru învăţământ pot rezolva şi alte probleme la fel de importante, cum sunt şomajul şi creşterea economică.
Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics a mai spus că educația poate juca un rol esențial şi în integrarea refugiaţilor în societate. Numărul imigranților care au ajuns în Europa s-a triplat din 2013 până 2015, ajungând la 1,25 milioane.
Publicat de Bogdan Dragomir,
24 octombrie 2016, 12:41 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:56
Aici puteti asculta varianta audio a emisiunii Muzica Unei Generaţii Perene – ANDA CĂLUGĂREANU (Realizator – Bogdan Dragomir, Regia de emisie – Florin Bordeiaşu) – P 2016 Radio România Regional.
*****
Bun gasit la o nouă întâlnire cu muzica uşoară românească! Astăzi, la rubrica MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE aniversăm 70 ani de la naşterea îndrăgitei ANDA CĂLUGĂREANU – actriţă şi interpretă de muzică uşoară şi folk !
Anda Călugareanu – „Portocala” (Marius Ţeicu/Ovidiu Dumitru) de pe albumul „80 de ani de muzică” Disc 4 – Prod. C – Radio Romania & P – 2008 Roton.
Anda Călugăreanu pe numele adevărat Anca Miranda Călugăreanu (n. 24 octombrie 1946, Bucureşti – d. 15 august 1992) a fost o actriţă şi interpretă de muzică uşoară şi folk, a fost un om de televiziune, a fost un om ce… „Nu obosea niciodată, nu se dădea bătută nici atunci când lacrimi grele îi ardeau obrajii şi sufletul” (Ioana Bogdan – realizator TVR). A avut șansa de a se face cunoscută prin prezentarea la un concurs organizat de unul din ansamblurile artististice ale Armatei, pentru ocuparea unui post de solistă. Aici a fost remarcată de Mircea Crișan care a insistat până tânăra pe jumătate armeancă a primit postul de solistă. Tot Crişan este cel care i-a propus numele de scenă Anda, pentru a evita cacofonia Anca Călugăreanu. „Să fi avut vreo 16-17 ani când s-a prezentat la un concurs organizat de unul din ansamblurile artististice ale Armatei, pentru ocuparea unui post de solistă”, îşi aminteşte comicul Mircea Crişan. Concursul fusese organizat de formă: comandantul ansamblului, colonelul Costoli, nu putea să-şi angajeze altfel fata, aspirantă la statutul de vedetă a muzicii. Când în comisie s-au discutat prestaţiile concurentelor şi a fost propus numele „pilei”, Crişan a protestat, amintindu-le colegilor de „una, Călugăreanu, o cântăreaţă care s-a prezentat precum cele profesioniste”. Deși în aparență, micuță și fragedă, era extrem de ambițioasă, tenace și încăpăţânată şi nu a renunţat la visul de a deveni actriţă cu patalama, în ciuda celor nouă eşecuri la examenul de admitere la Institutul De Arta Teatrală și Cinematografie. În anii ’60 Cornel Fugaru o alege ca solistă în formația Sincron și începe să aiba o carieră uimitoare în muzică. Prima apariţie mai importantă a fost cu formaţia Sincron, la Sala Palatului din Bucureşti, în anul 1965. A colaborat ani de-a rândul la Cenaclul Flacăra.
Anda Călugăreanu – „Revino” (Cornel Fugaru/Liviu Tudor Samuilă) de pe albumul SYNCRON – CD 4 (1965-1966) – Copyright 1966 Cornel Fugaru.
O perioadă destul de îndelungată a format, împreună cu actorii Dan Tufaru, cu care a şi fost căsătorită, şi Florian Pittiş, un trio muzical-cupletistic, care, în regia lui Alexandru Bocăneţ, a fost unul dintre punctele de atracţie ale spectacolelor de estradă ale Televiziunii Române. „Leopoldina Bălănuţă a invitat-o să recite alături de ea la Teatrul Mic”, povesteşte Florian Pittis. Anda iubea foarte mult teatrul, dar era prea scundă pentru Institut. A dat de nenumarate ori la institut şi de fiecare dată, era respinsă din cauza înălţimii. Dar nu s-a lăsat până n-a intrat, în 1984. “Orice i se întâmpla în viaţă, nu voia să se ştie că suferă. N-am văzut-o niciodată plângând. Extraordinar om, prieten, coleg, artist, soţie, mamă… Blestemul vieţii ei: întotdeauna a luat lucrurile de la capăt”, a consemnat pentru nemurire Florian Pittiş.
Rămân celebre cupletele sale alături de Toma Caragiu… din arhiva TVR.
A luat parte la numeroase festivaluri şi turnee în ţară şi peste hotare. A participat la Festivalul Cerbul de Aur, ediţia a II-a (1969), unde a luat menţiune. A participat la Festivalul de muzică uşoară românească Mamaia – ediţia a VII-a (1972), unde a câştigat Premiul de interpretare alături de Aurelian Andreescu, Doina Badea, Corina Chiriac, Mihai Constantinescu, Cornel Constantiniu, Dida Drăgan, George Enache, Stela Enache, Marina Voica, Petre Geambaşu. (Wikipedia.org)
Anda Călugăreanu – „În rândul patru banca de la geam!” (Temistocle Popa/Mircea Block) de pe albumul „…frumoasele mele lalele” Melodii de Temistocle Popa – C&P 2001 Electrecord.
Interviu cu Anda Călugăreanu înainte de participarea la Festivalul Muzical Internaţional de la Knokke (Belgia), realizat de Televiziunea Română (Copyright 1972 TVR) în anul 1972 la Aeroportul Otopeni! (SURSA: Youtube.com)
După 1990, recăsătorită cu Alexandru Medeleanu din 1986, părea că în sfârșit și-a găsit liniștea, şi-a împrumutat vocea personajului Oache din Filmul Maria Mirabela (regia: Ion Popescu-Gopo, 1981), iar mai târziu a moderat emisiunea matinală pentru copii „Club Anda”, alături de păpuşa Omidée, dar …viaţa nu o iartă – avea cancer la plămâni și trecea prin chinuri groaznice. Ultima dorinţă a ei a fost „să facem în aşa fel încât lumea să n-o uite” (Alexandru Medeleanu). În ultimii ani de viaţă a fost chiar şi profesoară de actorie. Voia să imprime discuri speciale cu muzică pentru copii. Începuse deja să strângă materiale. Şi-ar mai fi dorit un disc cu muzică uşoară. Avea proiecte de emisiuni TV… Însă, aşa cum spunea I.L. Caragiale, „Norocul e prea puţin şi lumea prea multă”. Iar Anda Călugăreanu nu a avut norocul să mai trăiască. (Sursa: Jurnalul Naţional-Ediţie de colecţie/Anda Călugăreanu)
Anda Călugăreanu – „N-am noroc (Ion Cristinoiu/Mihai Dumbravă)” de pe albumul Ion Cristinoiu – „Te aşteaptă un om” (C&P 2000 Electrecord).
*****
Ne reîntâlnim şi săptămâna viitoare cu alţi interpreţi de valoare aniversaţi sau comemoraţi, însă până atunci, realizatorul emisiunii – Bogdan Dragomir vă doreşte tuturor multă sănătate şi audiţie plăcută pe frecvenţele Radio România Regional! (www.www.radioromaniaregional.ro)
Surse: wikipedia.org, Agenţia de Presă RADOR, arhiva personală.
Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Concurs Național de Interpretare a Muzicii Ușoare Românești – FLORI DE MAI – Ed. a XXIV-a, Călărași 2024!
Radio România REGIONAL, susține și promovează copiii artiști – tineri muzicieni, laureați ai celor mai importante festivaluri și...
Premiul TINERE TALENTE la Festivalul Internaţional de Muzică pentru Copii şi Adolescenţi „HERMANNSTADTFEST”, Sibiu – 2016
Publicat de Bogdan Dragomir,
27 iulie 2016, 11:32 / actualizat: 22 iunie 2023, 10:05
Sala Teatrului GONG Sibiu – Festivalul HERMANNSTADTFEST 2016 (foto Hermannstadtfest 2016 by TakeaSmile.ro/arh.pers.B.Dragomir)
În perioada 8-10 iulie, la Sala Teatrului GONG din Sibiu, acest oraş frumos, curat şi ospitalier aşezat la poalele Munţilor Făgăraş, o emblemă tradiţională dar şi modernă a culturii româneşti, s-a desfăşurat cea de a IV-a ediţie a Festivalului internaţional pentru copii şi adolescenţi “Hermannstadtfest” 2016! Organizatorii acestei ediţii au fost Asociaţia DOMY MUSIC STAR, Asociaţia “David Petrovich pentru copii” şi Palatul Copiilor din Sibiu, evenimentul fiind realizat cu sprijinul Consiliului Judeţean Sibiu, Consiliului local şi al Primăriei oraşului Sibiu.
Interviu cu Daniela Simionescu – Director al Festivalului HERMANNSTADTFEST 2016 realizat de Mona Vilceanu-Radio Romania Iasi.
Festivalul, aflat la cea de a IV-a ediţie, a reușit să devină unul dintre cele mai importante evenimente ale genului din România. În decursul celor trei zile de emoţii şi muzică au avut loc două spectacole concurs şi Gala festivalului la care au participat peste 120 de interpreţi din România, Bulgaria, Belgia, Republica Moldova şi Ungaria. Concursul s-a desfăşurat pe 3 secţiuni: muzică clasică, muzică populară (instrumentală şi vocală) şi muzică uşoară (interpretare + cele 2 secţiuni speciale – Remember MARCEL DRAGOMIR şi Portret de Artist – MIHAI ALEXANDRU).
În Gala festivalului, organizatorii au acordat trofee, premii de excelenţă, premii I, II, III, premii speciale, medalii şi diplome de participare.
Câştigătorii Festivalului HermannstadtFest – editia a IV-a sunt:
Trofeu Muzică Clasică – Mihai Daniel Ştefănescu – Bucureşti – Trofeu Muzică Clasică – Internaţional – Ion Bâta – Republica Moldova Trofeu Muzică Populară – Romina Suciu – Oradea Trofeu Muzică Uşoară – Teodora Eveline Buta – Sibiu Trofeu Popularitate – Dimitrova Blagovesta – Bulgaria
Muzică Clasică – Clasele 0-4: Premiul 1 – Cătălin Grămescu (Drobeta Turnu Severin), Premiul 2 – Diana Ştefania Ghişoiu (Sibiu) şi Ştefan Roman (Sibiu), Premiul 3 – Alice Olivia Ghile (Zalău), Menţiune – Anne Marie Andronache (Galaţi).
Clasele 5-12: Premiul 1 – Victor Neacşu (Drobeta Turnu Severin) şi Vasile Oancea (Rep. Moldova), Premiul 2 – Lucian Butilcă (Sibiu), Premiul 3 – Stelian Bâta (Rep. Moldova).
Muzica Populară – Muzică Instrumentală: Premiul 1-Ion Bâta (Rep. Moldova), Premiul 2 – Vasile Oancea (Rep. Moldova) şi Stelian Bâta (Rep. Moldova), Premiul 3 – Bogdan Daj (Petroşani), Menţiune – Monica Ţugulea (Vulcan) şi Ionuţ Balaj (Petroşani).
Interpretare vocală – Categoria 5-9 ani: Premiul 1 – Tudor Sima (Petroşani), Premiul 2 – Antonia Bogdan (Arpaşul de Jos), Premiul 3 – Razvan Gabriel Dumitrache (Râmnicu-Vâlcea), Menţiune – Aura Elena Cerpac (Arpaşul de Jos).
Foto Ion Bâta – Trofeu Muzică Clasică Internaţional Hermannstadtfest 2016 (copyright foto şi video promo festival HERMANNSTADTFEST 2016 by TakeaSmile.ro)
Categoria 10-11 ani: Premiul 1 – Alice Olivia Ghile (Zalău), Premiul 2 – Anne Marie Popovici (Oradea), Premiul 3 – Tudor Merca (Cluj Napoca), Menţiune – Ariana Vlad (Sibiu) şi Monica Ţugulea (Vulcan).
Categoria 12-14 ani: Premiul 1 – Natalia Rusu (Sibiu), Premiul 2 – Paula Giulia Tent (Oradea) şi Paul Duca (Sibiu), Premiul 3 -Ramona Prisecaru (Petroşani), Menţiune – Diana Dragomir (Sibiu).
Categoria 15-20 ani: Premiul 1 – Gheorghe Fălămaş (Sibiu), Premiul 2 – Ristea Larisa Laura Ristea, Premiul 3 – Ionuţ Balaj (Petroşani), Menţiune – Ana Maria Mojoatcă (Petroşani)
Foto Romina Suciu – Trofeu Muzica Populara Hermannstadtfest 2016 (copyright foto şi video promo festival Hermannstadtfest 2016 by TakeaSmile.ro)
Portret de artist MIHAI ALEXANDRU: Premiul de Excelenţă “Mihai Alexandru” – Lorina Georgiana Laslău (Bacău), Premiul 1 – Ani Adalin (Cluj Napoca), Premiul 2 – Nina Manolache (Bacău), Premiul 3 – Ioana Brad (Sibiu), Bianca Boar (Cluj Napoca) şi Ana Bianca Marinescu (Bucureşti), Menţiune – Maria Radu (Sibiu).
Remember MARCEL DRAGOMIR: Premiul de Excelenţă “Marcel Dragomir”: Lorina Georgiana Laslău (Bacău), Premiul 1 – Oana Justiniana Răduc (Iaşi) şi Cătălina Dumitrean (Sibiu), Premiul 2 – Maria Anastasia Solomie (Arad) şi Andreea Cimbală, Premiul 3 – Nicoleta Maftei, Menţiune – Tudor Sima(Petroşani).
Muzică Uşoară – Categoria 5-8 ani: Premiul 1 – Ana Bianca Marinescu (Bucureşti), Premiul 2 – Mihai Bratosin (Focşani) şi Aya Hristova (Bulgaria), Premiul 3 – Ana Istudor (Focşani), Kalinia Nedelceva (Bulgaria), George Pohrib (Braşov) şi Maria Radu, Menţiune – Ariana Timoc (Cluj Napoca) şi Maria Anastasia Solomie (Arad).
Categoria 9-11 ani: Premiul 1 – Alice Olivia Ghile (Zalău), Premiul 2 – Maria Cazarinov (Rep. Moldova), Anisia Nicoleta Dobra (Belgia) şi Daria Pintilie (Piatra Neamţ), Premiul 3 – Bianca Nedelcu (Sibiu) şi Monica Ţugulea (Vulcan), Menţiune – Ruxandra Comşa (Braşov) şi Alicia Vieru (Braşov).
Categoria 12-14 ani: Premiul 1 – Lorina Georgiana Laslău (Bacău), Premiul 2 – Victor Neacşu (Drobeta Turnu Severin) şi Oana Justiniana Răduc (Iaşi), Premiul 3 – Nicola Luchian (Iaşi), Menţiune – Mara Kovacs (Cluj Napoca) şi Sarah Suciu (Cluj Napoca).
Categoria 15-20 ani: Premiul 1 – Mădălina Cernat (Bucureşti), Premiul 2 – Andreea Dobrotă (Sibiu), Premiul 3 – Ionuţ Danil (Buzău), Martin Evgeniev Velikov (Bulgaria), Dan Eugen Popa (Piteşti) şi Szomboti Norbert (Ungaria), Menţiune –Olivia Miheţ (Bucureşti).
Trofeul Secţiunii Muzică Uşoară şi Premiul special de promovare TINERE TALENTE – Radio România Regional – EVELINE TEODORA BUTA – Sibiu.
Foto Eveline Teodora Buta – Trofeu Secţiunea Muzică Uşoară Hermannstadtfest 2016 şi Premiul TINERE TALENTE – Radio Romania Regional oferit de Bogdan Dragomir (foto Hermannstadtfest by TakeaSmile.ro/arh.pers.B.Dragomir)
Eveline Teodora Buta pe scena Festivalului HERMANNSTADTFEST 2016 (copyright foto şi video promo festival HERMANNSTADFEST 2016 by TakeaSmile.ro)
În cadrul Galei festivalului, Radio România Regional a acordat două Premii speciale de promovare TINERE TALENTE, concurentelor Eveline Teodora Buta şi Andreea Dobrotă din Sibiu! Felicitări şi mult succes în continuare! (Vom face completări acestui material, cu informaţii biografice, poze şi muzică interpretată de cele două premiante pe măsura primirii acestora!).
Andreea Dobrotă – Premiul 2 Secţiunea Muzică Uşoară (15-20 ani) şi Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional pe scena festivalului HERMANNSTADFEST 2016 (copyright foto şi video promo Hermannstadtfest 2016 by TakeaSmile.ro)
Fericita câştigătoare a Premiilor de Excelenţă la ambele secţiuni speciale din concurs „Portret de artist MIHAI ALEXANDRU” şi „Remember MARCEL DRAGOMIR” a fost tânăra dar deosebit de talentata interpretă de numai 14 ani – LORINA GEORGIANA LASLĂU din Bacău (prof. Mariana Tănasă), care a obţinut de asemenea şi Premiul I al Secţiunii Muzică Uşoară (grupa 12-14 ani)! Felicitări Lorina!
Juriul festivalului a fost alcătuit din personalităţi muzical-artistice din România şi din străinătate:
Adrian Ordean – compozitor (Preşedintele juriului), Vili Ikonomov (Bulgaria), Veaceslav Cotorobai (Republica Moldova), Mihaela Trifu (Belgia), Paula Seling – interpretă muzică uşoară, Adina Sima – prof. şi interpretă muzică uşoară, Bogdan Alexe – regizor şi producător de film, Victoria Ghinescu Botoroagă – interpretă muzică uşoară, Oana Andra – solistă a Operei Naţionale din Bucureşti, Daniel Vecsei– prof. şi Director Palatul Copiilor din Sibiu, Rareş Dragomir – DJ radio, fiul regretatului comp. Marcel Dragomir, Alexandru Petrovich – prof. univ. Facultatea Naţională de Muzică din Bucureşti, Marcel Părău – etnolog şi interpret de muzică populară, Camelia Stoiţa Cosma – interpretă de muzică populară, Rodica Popa Comăniciu – interpretă de muzică populară şi laureată a concursului FLOAREA DIN GRĂDINĂ, Radu Nechifor – naist, Vasile Bebeşelea – etnolog şi Bogdan Dragomir – muzician, Realizator programe Radio România Regional.
Juriul Festivalului HERMANNSTADTFEST 2016 (foto Hermannstadtfest by TakeaSmile.ro/arh.pers.B.Dragomir)
Publicul prezent la spectacolul de gală al festivalului a apreciat în mod deosebit recitalurile susţinute de interpreţii Rodica Popa Comăniciu, Camelia Stoiţa, Dominique Simionescu, Mihai Teacă, Cătălina Dumitrean, Duo Viky & Niky, Monika Karagenova, dar şi recitalurile extraordinare ale invitaţilor de onoare Rareş Dragomir şi Jonathan Alexandru! Felicitări tuturor!
De ce te uiţi la mine (voce: Rares Dragomir, muzica: Marcel Dragomir, versuri: T.P. Mazilu). C&P – Rareş Dragomir.
O prezenţă inedită şi deosebit de plăcută a fost cea a tânărului solist de muzică clasică JONATHAN ALEXANDRU(20 ani), student la clasa de canto a Maestrului – Prof. universitar IONEL VOINEAG din cadrul Facultăţii Naţionale de Muzică din Bucureşti! Felicitări şi mult succes în continuare, Jonathan!
Radio România Regional, Radio România Iaşi, Radio România Cluj şi Radio România Antena Sibiului, în calitate de parteneri media ai acestui eveniment, transmit felicitări participanţilor şi gânduri bune tuturor celor ce au contribuit la realizarea acestui regal muzical, intitulat HERMANNSTADTFEST 2016!
Bogdan Dragomir – Radio România Regional
(Sursa info, audio, video şi foto: Daniela Simionescu – Director festival HERMANNSTADFEST 2016).
Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Concurs Național de Interpretare a Muzicii Ușoare Românești – FLORI DE MAI – Ed. a XXIV-a, Călărași 2024!
Radio România REGIONAL, susține și promovează copiii artiști – tineri muzicieni, laureați ai celor mai importante festivaluri și...
România își dorește o Uniune Europeană mai puternică și mai unită, dar multe alte state membre își doresc un referendum privind rămânerea în UE, după modelul Marii Britanii
La 66 de ani de când s-a propus crearea structurii care ulterior a devenit Uniunea Europeană, construcția europeană pare a fi ajuns într-un moment de cumpănă, în condițiile în care unele state membre dau semnale că și-ar dori ieșirea din blocul comunitar.
Astfel, potrivit unui sondaj publicat chiar ieri, de Ziua Europei, aproape jumătate dintre participanții la cercetarea desfășurată în opt ţări europene doresc un referendum privind rămânerea în UE, după modelul Marii Britanii.
Conform sondajului, realizat de Ipsos-MORI, 44% din 6.000 de persoane chestionate în Belgia, Franţa, Germania, Ungaria, Italia, Polonia, Spania şi Suedia au declarat că ar dori să poată vota în cadrul unui referendum privind rămânerea în Uniunea Europeană, în timp ce o treime ar opta pentru ieşirea din UE.
48% dintre cei chestionați apreciază că o eventuală ieșire a Marii Britanii din UE (așa-numitul Brexit) ar putea determina și alte state să iasă din blocul comunitar, în timp ce 18% nu cred acest lucru.
Numărul celor care vor ieşirea din UE variază de la ţară la ţară. Cele mai mari procente se înregistrează în Italia (48%) şi Franţa (41%).
În același timp, datele mai indică faptul că 34% dintre germani doresc ca ţara lor să iasă din UE, la fel ca 26% dintre spanioli și 22% dintre polonezi.
România, pe de altă parte, își dorește o Uniune Europeană mai puternică și mai unită.
Cel puțin așa a afirmat președintele Klaus Iohannis, într-un mesaj adresat ieri, de Ziua Europei.
Șeful statului a subliniat că România aşteaptă integrarea în Spaţiul Schengen cu drepturi depline şi dă asigurări că îi poate oferi Uniunii Europene încredere şi parteneriat:
„Obiectivul nostru este continuarea procesului de integrare europeană prin aderarea României la spaţiul Schengen şi, de asemenea, la zona euro. Locul nostru este în spaţiul Schengen ca stat membru cu drepturi depline. Aderarea României va consolida securitatea acestuia şi va transmite într-un moment de răscruce un mesaj politic puternic de sprijin pentru menţinerea principiului liberei circulaţii a persoanelor.”
Preşedintele Klaus Iohannis a mai arătat că România îşi va exprima poziţia cu privire la funcţionarea instituţiilor europene, pornind de la necesitatea ca UE să-şi redobândească viabilitatea.
Pe de altă parte, sondajul Ipsos-MORI arată că 49% dintre repondenţii din cele opt state europene consideră că britanicii vor vota, la referendumul din 23 iunie, pentru ieşirea din UE. În schimb, 51% sunt de părere că plecarea Marii Britanii va afecta economia europeană, în timp ce 26% spun că Marea Britanie va avea de pierdut în cazul unui Brexit.
Sondajul Ipsos-MORI a fost realizat în perioada 25 martie – 8 aprilie.
”Proiecte integrate” a fost creat pentru a implementa pe scară largă legislația privind protecția mediului și pentru a amplifica efectele finanțării planurilor de dezvoltare la nivel regional, multiregional sau național. Cele șase proiecte selectate totalizează un buget de 108,7 milioane de Euro, incluzând cofinanțarea de 63,8 milioane de Euro. Prin această investiție se pot coordona peste 1 miliard de euro, sume complementare din fondurile pentru agricultură și fondurile regionale precum și din cele naționale ori private.
Investiția anunțată de Comisia Europeană va susține proiecte din Belgia, Italia, Polonia, Finlanda și Marea Britanie.
Karmenu Vella, comisarul european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit a declarat că decizia înființării panului ”Proiecte Integrate” din programul LIFE este un exemplu de investiție directă a Uniunii Europene în calitatea vieții cetățenilor ei. Probleme majore care pot amenința mediul ori sănătatea populației de genul poluarea aerului, a apei, pierderea biodiversității, a mai adăugat comisarul Karmenu Vella, trebuie să fie abordate concordant, trebuie să servească același scop, iar ”Proiecte Integrate” răspunde exact acestei cereri.
”Proiecte Integrate” LIFE a fost creat pentru a ajuta statele membre să se alinieze normelor legislative ale Uniunii în patru domenii: natură, apă, aer și deșeuri. Principala caracteristică a acestor proiecte este viziunea integratoare, implicarea mai multor acționari și promovarea, solicitarea participării a cel puțin încă unei surse de finanțare, fie ea Europeană, națională sau privată. Alina Mrejeru reprezentând Europe Direct Arad.
Alina Mrejeru: ”Proiecte Integrate” din sub-programul pentru mediu sunt destinate aplicării pe suprafețe întinse: regionale, multiregionale, naționale ori transnaționale. Acestea urmăresc legislația europeană din strategiile de mediu, în acord cu actele emise la nivelul Uniunii ori la a autorităților naționale. Proiectele integrate din sub-programul pentru mediu vizează, în primul rând, zonele naturale (precum cele din managementul rețelei Natura 2000), pentru apă, deșeuri și aer, cu implicarea cel puțin a încă unui fond ori actant european, de stat ori privat.
”Proiecte Integrate” din sub-programul pentru schimbările de mediu sunt și ele destinate aplicării pe suprafețe întinse: regionale, multiregionale, naționale ori transnaționale dar, evident, urmăresc activități în domeniul climei, strategii ori foi de parcurs specifice cerute de legislația europeană, în special în ariile afectate de schimbare de climă. Și în acest caz, proiectele integrate din sub-programul pentru climă vizează implicarea cel puțin a încă unui fond ori actant european, de stat ori privat.
Următorul termen de depunere de dosare în programul LIFE este primăvara acestui an. Mai multe detalii despre granturi și proiecte pot fi găsite pe pagina oficială a Comisiei Europene la capitolul mediu, în cadrul programului LIFE 2014 – 2020.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.