Tensiuni între comunitățile sârbe și kosovare

Publicat de Gabriel Stan, 19 decembrie 2022, 11:00

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Premierul kosovar, Albin Kurti, a cerut Forței Multinaționale NATO să intervină după ce protestatarii sârbi au blocat drumurile și persoane necunoscute s-au confruntat cu poliția pe fondul tensiunilor etnice, în creștere, din nordul țării.

La rândul său, președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a trimis o cerere oficială comandantului misiunii KFOR pentru a permite desfășurarea unor efective ale armatei și poliției sârbe în Kosovo.

În ultimele săptămâni minoritatea sârbă a răspuns prin rezistență violentă la acțiunile întreprinse de Pristina, măsuri considerate anti-sârbești. Uniunea Europeană, Statele Unite și NATO au cerut reținere din partea ambelor părți.

O pace fragilă a fost menținută în Kosovo de când țara și-a declarat independența față de Serbia, în anul 2008. Serbia nu recunoaște independența Kosovo. Belgradul și Pristina poartă discuții la Bruxelles pentru a încerca să normalizeze relațiile relațiie.

Relaţiile dintre UE şi Kosovo

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 iulie 2015, 08:45

Cu toate că statele membre nu au o abordare unitară privind recunoaşterea Kosovo, Uniunea Europeană s-a implicat în negocierile dintre Belgrad şi Priştina. Realizarea unui acord ar netezi calea spre integrarea europeană pentru Serbia şi Kosovo.

Negocierile dintre Serbia şi Kosovo au eşuat la Bruxelles după 16 ore de tratative. Intrunirea a avut loc la nivel înalt, cu participarea primilor-miniştri ai celor două state, Aleksandar Vucici, respectiv Isa Mustafa, şi cu medierea Înaltului reprezentant al UE pentru politică externă şi securitate, Federica Mogherini. Bruxellesul se aştepta ca Belgradul şi Pristina să realizeze un acord în patru probleme cheie, documentul avînd un rol important în accelerarea procesului integrării europene al ambelor state.

Problemele discutate se referă la crearea Asociaţiei Consiliilor Locale Sârbe în Kosovo, un acord în domeniul telecomunicaţiilor, probleme de energie şi eliminarea baricadelor de pe podul care împarte oraşul Mitroviţa în sectoarele sârb şi albanez. Deocamdată, cele două părți reprezentate de Aleksandar Vucici, primul ministru al Serbiei și partenerul din Kosovo Isa Mustafa au discutat despre textele a două acorduri. Unul privitor la principiile pentru completarea schemei Asociațiilor pentru Consiliile Municipalităților cu majoritate sîrbă din Kosovo și despre implementarea acordului din domeniul telecom. Negociatorul șef din partea kosovară, Edita Tahiri, a declarat pentru Balkan insight că s-a ajuns la un acord privind telecomunicațiile dar că se dorește semnarea întregului pachet și nu a fiecărui acord în parte. Europarlamentarul Tonino Picula, conducătorul Delegaţiei pentru relaţii cu Bosnia şi Herţegovina, şi Kosovo, membru al Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European evaluează așteptările Uniunii Europene în raport cu evoluțiile situației din Kosovo:

„Este foarte greu de dat un verdict pentru că este o chestiune de percepție. Dar, ceea ce este un fapt cert este că cetățenii din Kosovo reprezintă singura țără dintre Portugalia și Ucraina care au nevoie de viză pentru a intra în spațiul Uniunii Europene. În afară de aceasta, este, desigur, un alt fapt cert, că din cele 28 de state membre, 5 încă nu recunosc Kosovo ca stat independent. Nu cred că Kosovo este problema numărul unu dar siuația în regiune este încă schimbătoare, încă este expusă la violențe, De asemenea este imposibil de ignorat problema albaneză și din celelalte state învecinate. Cred că Uniunea Europeană ar trebui să consilieze guvernul din Kosovo, să acentueze legăturile cu societatea civilă și să urmărească cu atenție, nu doar anual, evoluțiile din zonă. Aceste măsuri sînt necesare nu doar pentru a preveni eventuale derapaje ci și pentru a stimula prezența Uniunii în Kosovo. Deci, dacă Uniunea Europeană, țările din regiune vor promova cu succes agenda europeană, cred că problemele pe care le avem acum se vor diminua și vor dispărea de-alungul anilor”

Un membru a delegației sîrbe a declarat pentru Balkan Insight că delegația este pregătită să semneze acordul pentru Asociații și cel pentru telecomunicații imediat ce Priștina acceptă forma agreată în discuțiile purtate la Bruxelles pe 29 iunie. Conform Serviciului European pentru Acțiuni Externe, Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate a informat că părțile vor reflecta asupra pașilor ce vor trebui urmați în viitor.

Campania umanitară de ajutorare pentru Serbia iniţiată de Radio Românnia Reşiţa şi Episcopia Caransebeşului continuă

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 iunie 2014, 08:56 / actualizat: 5 iunie 2014, 11:24

Campania umanitară de ajutorare pentru Serbia, iniţiată de Radio Românnia Reşiţa şi Episcopia Caransebeşului continuă până la jumătatea acestei luni. Zeci de kilograme de alimente şi produse de igienă personală au fost colectate până în prezent de la toate bisericile parohiale arondate Protopopiatului ortodox român din Reşiţa, a spus părintele Nicolae Haţiegan – coordonatorul acţiunii. După data de 15 iunie, întreaga cantitate de ajutoare va fi centralizată la sediul Episcopiei Caransebeşului şi transportată mai apoi în Serbia la Episcopia ortodoxă de la Belgrad. Amintim că, acestei campanii, cu ajutorul Patriarhiei Române, i s-au alăturat şi Episcopiile Severinului şi Strehaiei şi Timişoarei