Politica față de minoritățile din Ungaria ar trebui regândită

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 24 octombrie 2019, 21:33

În 2651 de localităţi din Ungaria cele 13 naţionalităţi şi-au ales la 13 octombrie reprezentanţii în autoguvernările pe ţară, teritoriale şi locale.

Românii vor avea, la fel ca în ciclul anterior, 5 autoguvernări teritoriale, în judeţele Bichiş, Bihor, Ciongrad, Pesta şi în Budapesta. Autoguvernări locale româneşti s-au ales în 68 de localităţi.

În ultimii ani numărul persoanelor care nu aparţin comunităţii istorice româneşti din Ungaria a crescut în autoguvernările româneşti locale, dar şi în cele teritoriale. Și nu este doar cazul românilor…

„Cum au frost aceste alegeri; groaznice, dușmănoase! Nu s-a vorbit nimic despre problemele reale ale comunității” – consideră octogenarul prof. dr. Gheorghe Petrușan din Seghedin, doyenul vieții politice, al vieții publice românești din Ungaria, care timp de 25 de ani a fost președintele Autoguvernării Române din Seghedin. La sfârșit de mandat el a fost invitatul emisiunii „’O voce românească” a postului public de radio a MTVA.

Dl. Petrușan face politică de șase decenii, astfel nu e de mirare, că, la solicitarea noastră să evalueze rezultatele alegerilor la nivel național și local, adică la nivelul Seghedinului, a trecut în revistă întreaga istorie a condiției de minoritar în Ungaria, începând chiar cu al doilea război mondial. Domnia sa ne-a vorbit despre perioadele mai bune și cele mai puțin bune ale comunității românești din Ungaria, despre foști lideri, dintre care din păcate mulți nu mai sunt printre noi. A vorbit, de asemenea, despre împrejurările creării legii pentru naționalități în anul 1993, și despre începuturile sistemului de autoguvernare.

A consemnat: Iulia Kaupert, redactor coordonator, MTVA – Emisiunile în limba română

Excursie în România cu ocazia Centenarului Marii Uniri

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 29 aprilie 2018, 19:39

Cu ocazia Anului Centenar, un grup de români din comunitatea istorică din Ungaria a participat, în perioada 20–22 aprilie, la o excursie în ţara-mamă, România. Această excursie de trei zile în judeţele Hunedoara şi Alba este parte a proiectului Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, „Descoperă şi cunoaşte România”, ediţia a doua. În cadrul acestui proiect, grupul de români din Ungaria a avut întrevederi cu reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale şi au vizitat cele mai importante şi minunate obiective din cele două judeţe, locuri pline de istorie şi cultură românească. Proiectul „Descoperă şi cunoaşte România” cuprinde mai multe etape prin care în perioada martie–decembrie 2018, MRP va aduce în ţară 500 de români care trăiesc în comunităţile istorice din jurul graniţei în vederea realizării unui schimb de experienţe şi pentru a-i încuraja să păstreze şi să promoveze identitatea românească. 

Locuri pline de încărcătură istorică

Un grup de români din Ungaria din judeţele Bichiş, Bihorul unguresc şi Ciongrad, au răspuns pozitiv invitaţiei Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, de la Bucureşti, având parte astfel de o călătorie minunată şi de suflet în România. Plecarea a avut loc pe 20 aprilie, de la Jula, iar conform programului bine întocmit pentru a se putea vizita în aceste trei zile cât mai multe locuri, prima oprire a grupului a fost la Brad, unde prima destinaţie a fost Muzeul Aurului din Brad. Aici grupul a fost întâmpinat, preluat şi însoţit până în clipa întoarcerii în Ungaria de către Veaceslav Șaramet, secretar de stat la MRP şi alţi angajaţi din acelaşi minister. Itinerarul zilei a fost continuat cu o vizită la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, muzeu găzduit în Castelul Bethlen, un vechi monument de arhitectură situat la poalele Cetăţii Deva. Castelul Corvinilor, unul dintre cele mai vizitate atracţii turistice de la Hunedoara, construit în secolul XV, în vremea lui Ioan de Hunedoara, în locul unei fortăreţe vechi de pe Dealul Sânpetru, a fost popasul următor al grupului. Urmaşii voievodului transilvan şi principii care au domnit în Transilvania i-au adus numeroase modificări şi îmbunătăţiri şi este în continuă restaurare şi astăzi. Castelul are o poveste fascinantă, de acesta se leagă multe legende, iar de-a lungul timpului a fost locul unor evenimente importante, foarte multe dintre acestea auzite de la ghidul grupului nostru. Ultimul popas al primei zile pline de frumuseţe şi istorie a fost la Mănăstirea Prislop, unde majoritatea grupului a fost dornic să ajungă la mormântul părintelui Arsenie Boca, numit şi „Sfântul Ardealului”.

Întâlniri oficiale

În cea de-a doua zi petrecută în România, sâmbătă, 21 aprilie, grupul de români din Ungaria s-a întâlnit la Deva, la Consiliul Judeţean Hunedoara, cu doamna Natalia-Elena Intotero, ministrul MRP şi cu reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale în frunte cu Laurenţiu Nistor, deputat parlamentar de Hunedoara şi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean, preşedintele Mircea Boboră şi vicepreşedintele Sorin Vasilescu. Aici grupul a avut oportunitatea de a discuta cu reprezentanţii Guvernului României despre nevoile şi dorinţele lor în calitate de români care vor să păstreze legătura cu ţara-mamă.

Aici s-a adresat autorităţilor în numele grupului, Marius Maghiaru, preşedintele Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria şi preot ortodox în Budapesta, Gheorghe Ardelean, consilier judeţean Bichiş şi Maria Gurzău Czeglédi, directorul Liceului „Nicoale Bălcescu” din Jula. Doamna director a fost anunţată aici că Biblioteca Judeţeană Hunedoara–Deva va veni în acest an la Jula cu o donaţie importantă de carte românească pentru biblioteca unităţii de învăţământ din Jula.

Doamna ministru Natalia Intotero a menţionat la întâlnire despre acest proiect, care a debutat în anul 2017, că acesta are ca scop o apropiere şi o strângere a legăturilor cu comunităţile româneşti care trăiesc în diferite zone ale globului şi că vizitele românilor din afara ţării vor fi mai intense în acest an, aflându-ne în anul Centenarului Marii Uniri. Doamna ministru a subliniat şi faptul că o să se asigure ca anul acesta să poată ajunge copii din Ungaria la Taberele ARC atât la cea organizată la Oglinzi, cât şi la cea de la Sulina, şi a promis că va vizita în viitorul apropiat comunitatea istorică a românilor din Ungaria.

De asemenea, sâmbătă, în programul vizitei a fost inclusă o întâlnire cu PS Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, unde românii din Ungaria au fost primiţi de către Preasfinţia Sa cu multă dragoste şi căldură frăţească. Episcopul a făcut o prezentare a Episcopiei Devei şi le-a vorbit despre proiectele pe care le demarează pe plan pastoral şi de asistenţă socială, după care a invitat grupul la o agapă frăţească. Participanţii excursiei au plecat de la Hunedoara cu mai multe cadouri simbolice, primite atât de la Episcopie, cât şi de la consiliile judeţene vizitate: pliante, insigne cu Centenarul Marii Uniri, cărţi de rugăciune, iconiţe, etc.

Pe urmele dacilor la Sarmizegetusa Regia

Ziua de sâmbătă s-a încheiat cu un tur al Sarmizegetusei Regia, fosta capitală şi cel mai important centru militar, religios şi politic al statului dac înainte de războaiele cu Imperiul Roman, nucleul unui sistem defensiv strategic format din şase fortăreţe dacice din Munţii Orăştiei, folosit de Decebal pentru apărare contra cuceririi romane.

Situl arheologic Sarmizegetusa a impresionat foarte puternic grupul nostru. Cei care au putut urca sus la cetate au putut descoperi un adevărat spectacol istoric în aer liber, ascuns în inima unui parc natural. Am traversat pădurea şi am ajuns în zona sacră a cetăţii, unde cei din grup au făcut mai multe fotografii, unii s-au putut odihni pe o bancă din apropiere, alţii, care cunosc istoria locului, au stat şi au meditat. Locul este foarte liniştit, însă misterios. Sarmizegetusa Regia este locul care merită şi trebuie văzut într-o viaţă.

La Alba Iulia, Cetatea-simbol a Marii Uniri

Duminică, 22 aprilie, românii din Ungaria au ajuns la Alba Iulia, un alt centru istoric important, unde programul a inclus întâlniri cu autorităţi locale, precum şi vizitarea Cetăţii Alba Iulia, oraşul-cetate în care s-a realizat măreţul act istoric, urbe care subliniază cel mai bine idealurile de unitate şi identitate ale românilor de-a lungul veacurilor. La Prefectura Alba, grupul nostru a fost întâmpinat de senatori şi autorităţi locale, profesori universitari, în frunte cu deputatul în Parlamentul României Ioan Dîrzu. Dănuţ Hălălai, prefectul judeţului Alba, gazda întâlnirii i-a primit pe românii din Ungaria cu multă căldură şi dragoste frăţească şi le-a adresat tuturor o invitaţie la Alba Iulia pentru marea sărbătoare care se pregăteşte la 100 de ani de la Marea Unire, pe 1 Decembrie, pentru a sărbători împreună Centenarul.

Înainte de vizitarea obiectivelor mai importante din Alba Iulia, oaspeţii din Ungaria au fost invitaţi şi la Universitatea „1 Decembrie 1918” de către prof. Daniel Breaz, rectorul universităţii, care le-a prezentat participanţilor la excursie oportunităţile de studiu şi de dezvoltare profesională în instituţia-simbol pentru identitatea naţională în speranţa unei colaborări cu Liceul „Nicoale Bălcescu” din Jula, pentru a veni cât mai mulţi tineri etnici români din Ungaria să înveţe la Alba Iulia.

Ultimul loc în care grupul din Ungaria şi-a petrecut câteva ore înainte de a se întoarce acasă a fost centrul spiritual şi cultural al românilor de pretutindeni, cu o istorie zbuciumată, care se pierde în negura vremurilor, centrul oraşului Alba Iulia şi cetatea Alba Iulia.

A consemnat: Anca Becan, redactor Foaia românească

Foto: Foaia românească

Ansamblul Folcloric din Aletea la 70 de ani de existenţă

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 18 septembrie 2017, 09:37 / actualizat: 18 septembrie 2017, 11:29

Toţi cei în jur de 300 de invitaţi care au participat sâmbătă, 9 septembrie, la gala aniversară a 70 de ani de la înfiinţarea primului Ansamblu Folcloric Românesc din Aletea s-au putut întoarce acasă cu câteva convingeri: că oricât ar fi de „bătrână” echipa de dansuri ea funcţionează şi azi cu un spirit tineresc; că oricât ar fi de bătrâni unii dintre dansatori, niciodată nu greşesc ritmul şi nu se lasă mai prejos decât tinerii; că echipa aletenilor adună laolaltă sute de iubitori ai dansului românesc de diferite naţionalităţi: maghiari, români, ţigani, slovaci, etc. Dintre membrii fondatori doar unul mai este activ şi azi, mult îndrăgitul bace Petru Sabău, care la cei 82 de ani (şi jumătate, cum îi place să i se spună) a dansat în ropotele de aplauze ale publicului, care s-a rugat pentru sănătatea lui, ca să poată dansa în toate zilele câte mai are pe acest pământ. Sărbătoarea aletenilor a înfrumuseţat nu doar viața celor din localitate, dar a întărit în noi şi mândria de apartenenţă la neamul românesc, care are aşa dansuri minunate.

Gala aniversară organizată în Sala de Sport din Aletea a început cu discursuri oficiale şi cu un moment de reculegere în amintirea tuturor acelor foşti dansatori, care azi nu mai sunt printre noi. Au elogiat activitatea din trecut şi cea de azi a Păstrătorilor de Tradiţii Româneşti din Aletea, cum se numeşte acum echipa, domnul Tiberiu Juhász, preşedintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria şi primarul localităţii, domnul Pluhár László. Printre invitaţii se seamă ai evenimentul s-a numărat şi consulul general al României la Jula, domnul Florin Vasiloni.

La gala festivă aletenii au avut alături echipe de dansuri populare din Bichişciaba, Bichiş, Mezőberény, Körmend, Dobriţân, Chitighaz, Jula, Gyomaendrőd, Mosonmagyaróvár şi Szarvas. Spectacolul de mai bine de trei ore s-a încheiat cu un joc comun al tuturor dansatorilor invitaţi.

Toţi participanţii la evenimentul aniversar au primit şi un pliant din care au putut cunoaşte date din trecutul echipei de dansuri din Aletea.

Spicuiri din trecut

Membrii fondatori ai grupului cultural aletean, înfiinţat în anul 1947 au fost 19 persoane printre care: Gheorghe Turla, Ioan Kassai, Ioan Lukács, Gheorghe Gál, Petru Sabău, Costantin Puiu, Gheorghe Szretykó, Floarea Botas, Maria Bandrus, Mihai Szretykó, Szvet Péterné, Ecaterina Truczán, Ana Bandrus, Ioan Botas, Floarea Szretykó.

Prima reprezentaţie au susţinut-o în casa „Cărvăroaie”, la vremea respectivă birtul pieţei, în a doua zi de Crăciun, în anul 1947. Spectacolul s-a bucurat de un mare succes, cu aplauze intense. Sentimentul de reuşită a definitivat funcţionarea echipei, care şi-a extins aria de spectacole şi în localităţile româneşti din apropiere: Chitighaz, Băncuta, Leucuşhaz, Botospuszta, Nagykamarás.

În 1953 tineri de alte naţionalităţi, maghiari, nemţi, rromi, s-au alăturat echipei. Astfel, s-a format Ansamblul de Dansuri al Minorităţilor din Aletea. Cu timpul, repertoriul său a cuprins dansurile şi muzica tuturor etniilor, ajungând să susţină şi spectacole individuale. Programul s-a îmbogăţit cu piese de teatru. Directorul casei de cultură, Gheorghe Nistor, le-a condus activitatea. Nenumărate spectacole au îmbogăţit palmaresul ansamblului. Au pornit în turnee în judeţul Szabolcs-Szatmár, la Csenger, Tyukod, etc… şi mai târziu în Transdanubia, în judeţul Somogy. Turneele durau 8–10 zile, iar autocarul era asigurat de nou înfiinţata Uniune Culturală a Românilor din Ungaria.

În unele locuri apariţia ansamblului reprezenta o adevărată sărbătoare populară. Aletenii erau primiţi în centre de comună şi case de cultură pavoazate cu lozinci. În anul 1972 se înfiinţa Cercul de Naţionalitate Română „Zborul păunului”, care se considera succesorul ansamblului românesc. Era condus de Andrei Tiba. În 1995 şi-a schimbat din nou numele în „Echipa de Păstrarea Tradiţiilor Româneşti din Aletea”. Repertoriul său cuprinde dansuri tradiţionale, muzică populară, prelucrarea tradiţiilor prin punerea lor în scenă. În 1999 s-a format asociaţia, care a continuat să prezinte spectacole pe acelaşi specific: Jocul aletean, Turca, Nunta aleteană, Întreceri în dans.

S-a înfiinţat Echipa de Dansuri Aletene „Gheorghe Turla” având ca şi conducător pe Sarkadi Ferec, premiat cu distincţia „Fülöp Ferenc”. Şi alţi dansatori se pot mândri cu acestă distincţie: Gheorghe Botaş, Eva Petrişor, Burján Attila, Czene Ildikó, Burján Zsolt, Rácz Anita.

În 1999 se înfiinţează Echipa de Dansuri din Aletea, condusă de Gál László, coregraf, „tânăr maestru al artei populare”, dansator distins cu titlul „Pintenul de aur”. Echipa prezintă la un nivel profesionist dansurile şi tradiţiile mai multor etnii specifice spaţiului transilvănean.

Titluri şi distincţii
„Medalia pentru cultura socialistă” (1967, 1977, 1987)
„Premiul de calitate”, acordat de Institutul de Artă Populară (1972–1993)
„Medalia pentru Aletea” (1997)
„Premiul pentru Minorităţi” al Parlamentului de la Budapesta (1997)
Premiul „Muharay Elemér” (1998)
Premiul „Fülöp Ferenc”
Premiul „Pro Cultura Minoritatum” (2014)

Dansatori premiaţi:
Maestru al artei populare: Gheorghe Gál (1989), Petru Sabău (1991), Pavel Botaş (1997), Gheorghe Bágy (2007)
Tânăr maestru al artei populare: Ioan Bágy, Gál László

A consemnat: Eva Iova Șimon, redactor-șef, Foaia românească
Foto: Eva Iova Șimon

PC – interviu cu dansatorul Gheorghe Bagy, maestru al artei populare, conducătorul Echipei de Păstrare a Tradițiilor din Aletea

Reporter: Tiberiu Boca, redactor MTVA
Muzică: Békés Banda – Mânânțaua