Ileana Rotaru: În momentele acestea de restriște, oamenii văd în armată, în instituțiile europene, precum și în Biserică, desigur ca fundament cultural, un ajutor sau un sprijin, după o perioadă destul de dificilă

Publicat de Gabriel Stan, 4 decembrie 2023, 13:31

Armata este instituția în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere. Aceasta este o constantă a ultimilor 10 ani, iar, în perioada post-decembristă, alături de Biserică, a avut acest statut aproape permanent.

NATO și Uniunea Europeană sunt pe următoarele locuri în topul încrederii, potrivit datelor unui sondaj realizat de INSCOP, la cererea celor de la News.ro.

Invitata lui Constantin Herțanu la Interviul Săptămânii este doamna conferențiar universitar doctor Ileana Rotaru, de la Universitatea de Vest din Timișoara, a realizat o analiză a acestor aspecte, care ar fi cauzele și cum este influențată opinia publică de conflictul din Ucraina.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Bine v-am regăsit la „Jurnal militar”.

Ileana Rotaru: Bună ziua și mulțumesc din nou pentru invitație.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): A apărut un nou sondaj de opinie care arată că Armata și Biserica au rămas în topul instituțiilor în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere. Cum am comenta acest prim aspect?

Ileana Rotaru: Este un sondaj care se face de către Institutul de cercetare INSCOP periodic și pe aceeași periodicitate putem să observăm că nu se schimbă și nu fluctuează foarte mult acest nivel al încrederii populației în Armată, fapt care ne confirmă această înclinație, dacă vreți, către instituțiile, să spun, de forță din peisajul public din România.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Este făcută și o paralelă cu anul 2013 și se arată în această cercetare faptul că eram tot cam pe acolo și în 2013, adică tot Armata și Biserica conduceau în preferințele din România.

Ileana Rotaru: Este mai mult decât un curent, aș putea spune, este o caracteristică faptul că românii au această încredere în cele două instituții, în Armată și în Biserică, în special în perioadele și, de fapt, în întreaga istorie post-decembristă a României.

Faptul că aceste instituții au beneficiat de o anumită legitimitate în spațiul public și Armata și Biserica sunt, să spun așa, legitimate simbolic cu această încredere, pentru că sunt două instituții care au suferit mai puține mișcări sau mai puține valuri de neîncredere sau de scandaluri sau lucruri de genul acesta, iar, pe de altă parte, comparativ, putem să spunem că în ceea ce privește zona politică sau zona instituțională, a instituțiilor statului de drept, lucrurile stau puțin mai slab, ca să nu spun prost, pentru că au tot fost diferite mișcări, crize, scandaluri ș.a.m.d.

Deci ele practic reprezintă, dacă vreți, un nucleu al încrederii oamenilor care în vremuri, cum spuneam, de tranziție, de criză, toate elementele acestea de nivel macrosocial și economic, care au traversat România în acești 30 de ani, au produs, bineînțeles, schimbări majore din acest punct de vedere și un grad crescut al neîncrederii, de exemplu, în clasa politică.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Acest clasament al încrederii, despre care vorbim, este continuat de două instituții internaționale, respectiv NATO, care are 55,4% încredere mare și foarte mare, față de 52,1% în 2013, și cealaltă instituție internațională, Uniunea Europeană, cu 50,3% față de 49,3% în 2013.

Dacă ne gândim și la faptul că scena geopolitică internațională este destul de complicată la acest moment, cum ar trebui să privim aceste două instituții internaționale?

Ileana Rotaru: Tot INSCOP a mai realizat, și aici o să încerc să fac o paralelă, un studiu foarte interesant în martie anul acesta, comparativ cu un studiu realizat în martie anul trecut, imediat după izbucnirea războiului din Ucraina şi în acest context, poate ar fi bine să înțelegem faptul că această încredere în NATO, în mod special, în Uniunea Europeană, în plan secundar, dar la fel de important, iată, cu o amenințare foarte gravă la granița României, aceste instituții, practic, și-au dovedit, dacă vreți, în mentalul colectiv, în spațiul public din România, utilitatea și siguranța sau gradul de încredere și de securitate resimțit de români în acest context.

Dacă, din punct de vedere, să spun, al culturii civice, instituțional, legat de Uniunea Europeană, lucrurile au stat înainte de integrarea noastră în Uniunea Europeană și în instituția euroatlantică, doream acest lucru doar din perspectiva sau motivați de o perspectivă legată de intrarea în marile familii occidentale, după care s-a observat o diminuare, să spun, a cunoașterii legate de modul în care funcționează acest, să-i spun, univers instituțional, birocratic al Uniunii Europene, ce să mai spun despre NATO, legat de discuțiile care aveau loc privind acordarea celui 2% din bugetul de stat către instituția euroatlantică, iată că toate acestea, cum spuneam, din păcate, într-un context extrem de tumultuos, cum l-ați descris mai devreme, extrem de complicat, oamenii au văzut, efectiv, a fost un efect cât se poate de direct, utilitatea acestor, să spun investiții pe care le-am făcut motivați emoțional și foarte doritori de a fi parte din această zonă occidentală, imediat după ieșirea noastră din lagărul sovietic, și faptul că acum, iată, aceste instituții, practic, într-un mod cât se poate de pragmatic, și-au dovedit utilitatea.

Dacă gradul de cunoaștere, cum spuneam mai devreme, legat de felul în care funcționează instituțiile Uniunii Europene, ce este Comisia Europeană, ce sunt celelalte elemente care țin de mecanismele de luare a deciziilor, mecanismele de aderare ș.a.m.d.,de reglementare veneau cumva de sus în jos, iată că acum lucrurile sunt un pic mai clar înțelese sau acest context a fost cel care a făcut ca gradul de informare legat de acestea să fie unul cât se poate de consistent.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Cele spuse și comentate de dumneavoastră confirmă cele spuse de dl. Remus Ștefureac, director INSCOP, faptul că încrederea multă și foarte multă a românilor în instituții și organizații interne și internaționale relevă o excepțională stabilitate în ultimii 10 ani, aceasta datorită faptului că acest clasament al încrederii primelor patru instituții este neschimbat din 2013 până în prezent, cu Armata, Biserica pe primele două locuri, urmată de NATO și Uniunea Europeană pe următoarele locuri.

Ileana Rotaru: Da, având în vedere că domnul Remus Ştefureac este și cel care a elaborat acest studiu, desigur că nu pot decât să confirm lucrurile acestea și, iată, le-am și explicat puțin mai devreme care sunt, să spun elementele fundamentale, elementele cheie care explică o astfel de încredere a românilor.

Momentul acesta, să spun, al perioadei martie 2023 – martie 2022 a devenit extrem de interesant legat de o nouă revigorare a acestei susțineri din partea românilor vizavi de cele două instituții şi, din câte îmi aduc eu aminte, rezultatele acelui sondaj iarăși confirmau și înclinația aceasta către instituțiile europene, să spun, și euroatlantice, într-o proporție de aproape 80%, 76% parcă pentru Uniunea Europeană și 80% pentru NATO.

Cam astea ar fi, din punctul meu de vedere, aceste date, care arată, practic, că în momentele acestea de restriște, oamenii văd în instituțiile europene, cum am spus mai devreme, și în instituțiile de securitate regională, națională, internațională, precum și în Biserică, desigur ca fundament, să spun, cultural, valoric, un ajutor sau un sprijin, după o perioadă destul de dificilă legată de, așa cum știm și ne aducem aminte, criza pandemică, criza aceasta a războiului din Ucraina, noul conflict din Orientul Mijlociu și, nu în ultimul rând, tot acest efect pe termen lung al campaniilor de dezinformare, care sunt în continuare destul de active în România.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Așa este. Şi o ultimă întrebare pentru dumneavoastră: încredere și stabilitate?

Ileana Rotaru: Da, desigur. Deci, în momentul în care vorbim de două instituții și alte două, care au venit puțin mai târziu, după 2003, în peisajul instituțional, să spun autohton, da, sunt extrem de importante și extrem de legitime în privința acestei stabilități.

Am spus un pic mai devreme faptul că da, iată, din păcate, să spun, aceste conflicte extrem de dureroase și extrem de grave în imediata noastră vecinătate, în proximitatea Mării Negre, și politica adusă în sensul unei informări corecte, pe cât posibil, confirmă această stabilitate. Oamenii văd în exterior acest sprijin și acest suport, şi aici mă refer la exterior la Uniunea Europeană și la NATO, iar în interior, în Armată și în Biserică, desigur, cum spuneam, pe această latură metafizică, dacă vreți, transcedentală, a încrederii în Cel de Sus, care este, practic, în vremurile fiecăruia, personal vorbim acum, entitatea de la care aștepți un ajutor atunci când spațiul, să spun politic, este unul extrem de fluctuat și dezamăgitor.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Vă mulțumesc foarte mult pentru toate aceste explicații. Cu permisiunea dumneavoastră, o să închei acest dialog al nostru prin a spune celor care ne ascultă: „opinia publică este a doua conștiință” – este un citat din William Alger – şi cu această ocazie sper că ascultătorii noștri au putut să înțeleagă mai multe din aceste sondaje de opinie care, iată, ies pe piață la intervale mai mult sau mai puțin regulate.

Ileana Rotaru: Vă mulțumesc frumos pentru invitație și La mulți ani de 1 Decembrie!

Reporter: La mulți ani și dumneavoastră! La mulți ani tuturor românilor! Vă reamintesc că a fost alături de noi la „Interviul săptămânii” dna. conferențiar universitar dr. Ileana Rotaru de la Universitatea de Vest din Timișoara. Vă mulțumim și vă mai așteptăm la „Jurnal militar”.

Ileana Rotaru: La revedere și numai bine!

Arhitectul Dimitrie Ionescu-Berechet – Viața și Opera

Publicat de Camelia Teodosiu, 15 iunie 2023, 13:37 / actualizat: 15 iunie 2023, 15:59

De această dată, aleg din rafturile Bibliotecii noastre cartea “Arhitectul Dimitrie Ionescu-Berechet – Viața și Opera” semnată de Ștefan Ionescu-Berechet, nepotul marelui creator.

Portofoliul său de lucrări conține peste 400 de proiecte care impresionează prin diversitate, calitate și cantitate. Din 1930 până în 1963 a fost arhitectul-șef al Patriarhiei Române, timp în care a proiectat peste 100 de biserici noi. Pe lângă acestea, opera arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet mai cuprinde case parohiale, sedii de protoierii, importante restaurări de lăcașuri de cult – monumente istorice, nenumărate tâmple, piese de mobilier și feronerie bisericească, troițe și monumente funerare, amenajări peisagistice, la care se adaugă edificii publice – sedii de prefecturi, de primării, teatre-cinematograf, școli, atenee culturale –, precum și nenumărate case și vile particulare în diverse orașe ale țării.

Invitatul emisiunii, este Ștefan Ionescu Berechet, lector univ. dr. titular la Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul a Universității din București, Departamentul de Teologie Istorică, Biblică și Filologie, care  a conceput portofoliul în imagini, din cartea  scoasă în memoria bunicului său, în corelație cu lista de lucrări a  acestuia.

Albumul propriu-zis conține fotografii, proiecte și relevee ale edificiilor religioase și civile realizate de arhitectul Dimitrie Ionescu-Berechet în toate regiunile țării, dar și peste hotare, precum și ale proiectelor de restaurare și de reamenajare a unor lăcașuri de cult și ansambluri mănăstirești.

„În măsura în care istoria artei românești nu va decădea până la rangul de disciplină secundară și nu va fi ignorată de generațiile ce ne vor urma, creația arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet va trebui așezata pe locul cuvenit în devenirea culturala a României moderne pentru că, deocamdată, nu avem cunoștință de alte demersuri în acest sens, în afara celui întreprins de Ștefan Ionescu-Berechet și de familia sa. Rămâne sa nădăjduim în lucrarea proniatoare a lui Dumnezeu.” (Extras din postfata semnata Luiza Barcan).

Monografia are o structură complexă: prefața semnată de Ruxandra Nemțeanu este urmată de o amplă secțiune biografică – Arhitectul Dimitrie Ionescu-Berechet: o viață in slujba țării și a Bisericii Ortodoxe Române, menită să arunce o lumină asupra vieții personale și profesionale a celui care a plecat din Câmpulungul natal pentru a ajunge arhitect-șef al Patriarhiei Române între 1930 și 1963; îi urmează o listă de lucrări exhaustivă, structurată în două secțiuni principale, Arhitectura bisericească și Arhitectura civilă, ce conține o sumă de informații cu privire la edificiile noi sau la proiectele de restaurare, de refacere sau de reamenajare derulate de către Dimitrie Ionescu-Berechet.

O altă secțiune biografică, de data aceasta în imagini, intitulată Chipuri și locuri, prezintă o serie de fotografii cu chipurile membrilor familiei, fotografii de călătorie, file din jurnalul de front al tânărului Berechet, diplomele sau decorațiile primite de acesta de-a lungul timpului, venind în completarea prezentării biografice inițiale pentru a contura o personalitate complexă, temeinic ancorată în epoca istorică în care i-a fost dat să traiască.

Portofoliul în imagini inaugurează albumul propriu-zis și conține fotografii, proiecte și relevee ale edificiilor religioase și civile realizate de arhitectul Berechet în toate regiunile țării, dar și peste hotare, precum și ale proiectelor de restaurare și de reamenajare a unor lăcașuri de cult și ansambluri mănăstiresti. Articolul semnat de dr. arh. Dan D. Ionescu subliniază rolul esențial și puțin cunoscut al arhitectului Berechet în conturarea „noului stil național” al României Mari și în revigorarea artei mozaicului, dar și multiplele influențe și colaborări care și-au pus amprenta asupra creației sale.

Din lista de lucrări a arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet amintim: Biserica Parcul Domeniilor- Cașin (București), Sf. Vineri-Nouă (București), Biserica Sf. Anton de Padova din București, Catedrala „Sf. Împărați Constantin și Elena” din Hunedoara (lăcaș de cult din piatră, în plan „cruce greacă înscrisă”, prevăzut cu o turlă-cupolă centrală, lăcaș realizat în perioada 1939-1944), Biserica Sf. Împărați din Constanța, Biserica Sfântul Gheorghe din Curtea de Argeș, Biserica Mănăstirii Samurcășești, județul Ilfov (denumită și Mănăstirea Ciorogârla), Biserica din Costești, Argeș, Biserica Mănăstirii Maglavit, sanatoriul preoțesc (astăzi,Baza de odihnă și tratament balnear „Sfântul Pantelimon” din cadrul Centrului Social-Pastoral „Sf. Maria”) al Mănăstirii Techirghiol, biserici în comunele muscelene: Bilcești, Lerești, Podu Dâmboviței, Poenărei, Rădești, Stoenești etc, dar și peste hotare: Căminul românesc și paraclisul de la Ierusalim, Capela românească de la Iordan.

A restaurat numeroase monumente istorice bisericești precum: Biserica Buna Vestire – Schitul Maicilor din București, Mănăstirea Cernica, Mănăstirea Căldărușani și Mănăstirea Plumbuita. A amenajat curtea interioară a Palatului patriarhal din București și a proiectat în mare parte mobilierul acestei reședințe, mobilierul Bibliotecii Sfântului Sinod de la Mănăstirea Antim, tâmplele de marmură ale Bisericii Parcul Domeniilor (Cașin), ale Catedralei din Hunedoara, ale Bisericii Sf. Împărați Constantin și Elena din Constanța, tâmplele de lemn de la Mănăstirea Dealu, paraclisul Mănăstirii Antim, Biserica Românească de la Ierusalim și Biserica Sfântul Elefterie Nou din București, candelabrele Catedralelor din Cluj și din Constanța, baldachinul și racla ce adăpostesc moaștele Sf. Calinic de la Cernica.

Portofoliul arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet conține, de asemenea, și o serie de lucrări de arhitectură civilă printre care: Palatul Mărăști din Bacău (actualul Teatru Municipal George Bacovia), cuprinzând  teatru, cinematograf și hotel, precum și sediul Prefecturii de Hunedoara (actuala Primărie), reamenajarea  Palatului de Justiție din Sfântul Gheorghe.

Realizator : Camelia Teodosiu

Foto: din arhiva domnului Ștefan Ionescu – Berechet

Suedia, una dintre societăţile cu cei mai puţini bani lichizi din lume

Publicat de Camelia Teodosiu, 28 decembrie 2018, 11:30

O mamă din Suedia a declarat că, pe vremea când era copilă, tatăl ei i-a dat într-o zi doi bănuţi să îi doneze bisericii. Acum, însă, ea nu a mai putut face acest lucru cu copilul său, pe care l-a îndrumat, în schimb, să folosească o aplicaţie pe telefonul ei mobil pentru a dona online bani bisericii.

Din ce în ce mai mulţi suedezi utilizează aplicaţii pe telefonul mobil pentru a trimite şi primi bani şi plăţi, ţara îndreptându-se spre un viitor fără bani lichizi. Potrivit informaţiilor băncii centrale suedeze, Riksbank, peste 85% dintre suedezi utilizează operaţiuni bancare online şi fac plăţi cu carduri. Multe bănci şi companii au constatat că nu pot gestiona sumele de bani lichizi şi refuză să-i mai folosească, consumatorii şi clienţii fiind obligaţi să utilizeze aplicaţiile pe telefon sau cardurile.

Bisericile din Suedia sunt finanţate prin taxă opţională, plătită în 2017 de aproximativ 60% din populaţie. O biserică din Stockholm, Sunbyberg Church, este primul lăcaş de cult din Suedia care nu mai utilizează banii lichizi, mai ales că nicio bancă din zonă nu mai acceptă numerar.

Administratorul bisericii a instalat o mică placă informativă, în care prezintă detaliile efectuării unei donaţii prin aplicaţie pe telefon, astfel încât vizitatorii să poate dona digital bani. Potrivit administratorului, aproape jumătate din donaţiile de Crăciun au venit prin intermediul aplicaţiilor pe telefonul mobil.

Macron provoacă un scandal dorind să “repare” legătura între Biserică și Stat

Publicat de Camelia Teodosiu, 12 aprilie 2018, 10:07

Președintele Emmanuel Macron a provocat o avalanșă de reacții de indignare în Franța, în special la stânga, declarând că vrea “să repare” legătură “deteriorată” dintre Biserica și Stat într-o țară impregnată de principiul laicității.

Într-un discurs fluviu rostit în fața Conferinței episcopilor, președintele a afirmat că vrea să “repare” legăturile dintre Biserica și Stat printr-un “dialog al adevărului”. Un președinte al Republicii care ar pretinde că se dezinteresează de Biserica și de catolici nu și-ar face datoria”, a adăugat el.

Într-o țară în care este ancorat principiul laicității din 1905 printr-o lege privind separația bisericii și statului, aceste declarații au suscitat imediat un torent de reacții revoltate.

Fostul prim-ministru socialist Manuel Valls, care s-a alăturat totuși partidului prezidențial al dlui Macron, a amintit într-un tweet că “laicitatea este Franța”.

“Laicitatea este bijuteria noastră. Iată ce ar trebui să apere un președinte al Republicii”, a scris tot pe Twitter noul șef la Partidului Socialist, Olivier Faure.

Partidul La France Insoumise (stânga radicală) a criticat un discurs “iresponsabil”. “#Macron în plin delir metafizic. Insuportabil. Așteptăm un președinte, auzim un sub-preot”, a criticat Jean-Luc Mélenchon într-un tweet.

Purtătorul de cuvânt al partidului, Alexis Corbière, a denunțat o “afirmație nedemnă de un președinte al unei Republici laice… Cuvinte iresponsabile care suflă în jarul tuturor comunitarismelor religioase”. “Și legea separației Bisericii de Stat?”, a întrebat el.

Gérard Collomb, ministrul de interne, însărcinat cu relațiile cu cultele, l-a sprijinit pe Emmanuel Macron. “Ce spune el: omul nu are numai latura materială, există o căutare a absolutului, a spiritualității, caută să dea un sens vieții sale. Poate este o tonalitate nouă, dar care nu se desprinde de marile principii ale laicității”, a asigurat el.

Franța este, conform legii din 1905, o republică laică, cu un stat neutru, separat de religii.

Acest principiu este apărat de mulți francezi. Potrivit unui sondaj dat publicității în 2017 de institutul WinGallup, 50% dintre francezi se declară fie atei, fie fără religie, față de 45% care se declară religioși.

Dar subiectul este, de asemenea, în mod regulat, subiect de vii dezbateri, în jurul unor manifestări publice ale credinței musulmane sau ale moștenirii creștine a țării.

Creştinii ortodocşi îl serbează, astăzi, pe Sfântul Ştefan

Publicat de adinaiftime, 27 decembrie 2017, 20:30

Creştinii ortodocşi îl serbează, astăzi, în a treia zi de Crăciun, pe Sfîntul Mare Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, primul diacon şi martir al bisericii.

Sfîntul Ştefan s-a arătat un apărător al credinţei adevărate cu privire la persoana lui Hristos, mărturisind că El este Fiul lui Dumnezeu, care S-a născut, a murit, a înviat şi S-a înălţat la ceruri pentru mîntuirea noastră.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne, peste 450 de mii de români poartă numele Sfîntului Ştefan.

Primaria Sectorului 1 a alocat inca 10 milioane de lei pentru Catedrala Mantuirii Neamului

Publicat de adinaiftime, 19 decembrie 2017, 09:00

Primaria Sectorului 1 a mai alocat 10 milioane de lei pentru Catedrala Mantuirii Neamului!
Decizia a fost luata in sedinta de Consiliu Local al Sectorului 1.

La sfarsitul lunii noiembrie, Primaria a mai dat 10 milioane lei, proiectul fiind votat atat de PSD cat si de PNL.

Primaria Capitalei a alocat anul acesta aproximativ 20 milioane lei pentru Catedrala Mantuirii Neamului.

Pe 28 iulie, Consiliul Local Sector 5 a aprobat acordarea unui sprijin financiar de 8 milioane lei pentru bisericile de pe raza sectorului.

Creştinii nu au uitat-o pe Sf. Barbara

Publicat de adinaiftime, 4 decembrie 2017, 09:00

În data de 4 decembrie, atât în calendarul ortodox cât şi în cel catolic se comemorează sfânta Barbara sau Varvara, cunoscută fiind ca patroana spirituală a minerilor. Ea este considerată totodată printre altele şi patroana geologilor, a arhitecţilor şi a prizonierilor.

Sfânta Barbara s-a născut în secolul al III-lea în Nicodemia, astăzi Turcia, ea fiind considerată de ambele biserici creştine de rit bizantin şi roman fecioară martiră. Ea a fost preluată în calendarul creştin în secolul al XII-lea.
În această zi importantă pentru ei, minerii îşi sărbătoresc patroana spirituală prin participări la ceremonii religioase şi culturale.

Şi în judeţul nostru, în centrele miniere, sfânta Barbara sau Varvara este cinstită şi venerată de toţi aceia care sunt angrenaţi în această muncă grea. De-a lungul anilor, această sărbătoare şi-a avut un loc bine conturat în viaţa minerilor.
Numele sfintei a fost dat înainte multor noi născuţi, ceea ce astăzi se întâmplă tot mai rar.
Foarte mulţi colonişti de limbă germană, cehă sau italiană care s-au aşezat pe meleagurile Banatului Montan au adus cu ei un cult deosebit dedicat acestei sfinte. În foarte mult biserici romano-catolice ale sud-vestului României se găsesc altare laterale sau picturi dedicate sfintei Barbara.

De asemenea a fost adus şi un obicei care se perpetuează şi astăzi: în ziua de 4 decembrie se pun ramuri dintr-un pom fructifer într-o vază cu apă. Aceste ramuri înfloresc chiar în ziua de ajun, pe 24 decembrie. Aceste ramuri înflorite decorau înainte masa de Crăciun, deoarece nu se puteau cumpăra flori tăiate în mijlocul iernii, pentru a înfrumuseţa masa de sărbători.
În Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii” din Reşiţa se găseşte un altar lateral, dedicat sfintei Barbara. Aici, conform tradiţiei, este aprinsă în această zi o lampă de miner, în memoria minerilor căzuţi la datorie.

Donaţii pentru reconstruirea bisericuţei înghiţită de lacul de acumulare Bezid, atracţia turistică a zonei

Publicat de adinaiftime, 26 septembrie 2017, 21:00

Primăria Sângeorgiu de Pădure şi Asociaţia Bezidul Nou au pornit o iniţiativă de colectare de fonduri pentru reconstruirea unei biserici, care a fost înghiţită de ape pe jumătate, în anii ’80, odată cu darea în folosinţă a barajului de acumulare Bezid şi care a rezistat până în urmă cu trei ani, când s-a prăbuşit.
Conform autorităților locale ar fi nevoie de circa circa 250.000 de euro şi că până acum ar fi disponibilă doar 10% din această sumă.
Colecta de fonduri a început în urmă cu doi ani, dar acum a devenit o problemă de mare actualitate, întrucât ca urmare a lucrărilor de reparaţii la baraj, nivelul lacului a fost redus, iar în acest fel lucrările ar putea să demareze.

Sursa: Agerpres

Biserica Catolică din Oravița împlinește azi 285 de ani!

Publicat de adinaiftime, 14 septembrie 2017, 16:55

Decana bisericilor romano-catolice din Banatul Montan, cea din Oravița se află în sărbătoare!

Astăzi, Biserica romano-catolică „Înălțarea Sfintei Cruci” din Oravița Montană își sărbătorește 285 de ani de la sfințire, un jubileu demn de remarcat. Astăzi, parohia și biserica sunt păstorite de pr. Daniel Dumitru.

Manifestările jubiliare se vor desfășura la biserică începând cu ora 17.00, când se va celebra Sfânta Liturghie festivă. Celebrantul principal va fi pr. Mihai-Milan M. Sima, de curând student al Universității Pontificale Salesiana din Roma. Partea muzicală a Sfintei Liturghii va fi semnată de corul parohial.

După Sfânta Liturghie, în piațeta din fața bisericii se va desfășura un scurt program cultural prezentat de formațiile de dansuri populare germane „Magnificat” din Oravița și „Enzian” din Reșița.

Ada Botezan

FESTIVALUL-CONCURS DE TOACĂ PENTRU COPII ŞI TINERET „LEMNUL SFÂNT CARE CÂNTĂ”, Ediţia a VI-a, 2017

Publicat de adinaiftime, 5 august 2017, 08:10

În duminica de 6 august, la ora 14, la Biserica Ortodoxă ”Adormirea Maicii Domnului” din Dumbrăveni, va avea loc cea de-a VI-a ediţie a Festivalului-concurs de toacă pentru copii şi tineret, sugestiv intitulat „Lemnul sfânt care cântă”. Aceasta pentru că rugăciunea ritmizată pe toacă devine, prin măiestria celor care mânuiesc cele două ciocane de-a lungul şi de-a latul scândurii de paltin, devine cântec, mai bine-zis, cântare liturgică.

Iniţiatorul acestui concurs este preotul paroh Vasile Ioniţă, meşter popular recunoscut pentru arta sculpturii în lemn, care, în dragostea sa neţărmurită faţă de copii, a găsit soluţia de a-i aduce în biserică. Le-a construit, copiilor din parohia sa, toace de mână pe măsura vârstei, şi mai mici şi mai mari, ciocănaşe de diverse dimensiuni şi i-a chemat la joacă: joaca de-a rugăciunea pe toacă. Pentru că toaca este chemare la rugăciunea liturgică şi este rugăciune prin formulele ritmice care schiţează răspunsuri liturgice şi scurte rugăciuni în cadrul semnalului muzical, dar şi prin simbolurile sacre pe care le conturează mişcarea ciocanelor în timpul bătăii: crucea, triunghiul, cercul, spirala.

Consiliul Judeţean Suceava, prin Centrul Cultural Bucovina – Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Suceava, sprijină organizarea concursului prin premiile în bani acordate celor mai buni tocaşi pe categorii de vârstă. Evaluarea concurenţilor va fi făcută de un juriu de specialitate format din preoţi-profesori, muzicologi şi etnografi. O condiţie de prezentare în concurs este ţinuta concurenţilor în costum tradiţional local.

Dr. Constanţa Cristescu

Mii de oameni aşteptaţi la ceremonia de instalare a noului episcop-vicar al Aradului

Publicat de adinaiftime, 16 iulie 2017, 07:50

Mii de persoane sunt aşteptate să participe la ceremonia de instalare a noului episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului, Prea Sfinţitul Emilian Nica.

Manifestările vor avea loc, duminică, Catedrala Veche ,,Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Arad, după următorul program:

Ora 9:30 – Sfânta Liturghie arhierească săvârşită de toţi ierarhii prezenţi veniţi pentru acest eveniment important.

Ora 12:00 –  va începe ceremonia înscăunării noului Episcop-vicar. Întronizarea se va încheia cu Polihroniul.

Vă reamintim, noul arhiepiscop al Aradului, Emilian Nica, care va purta numele Crişanul, a fost recent votat, cu majoritate de voturi, de sinodul Bisericii Ortodoxe în această funcţie.

14 OCTOMBRIE – SFANTA PARASCHIVA

Publicat de Mihaela Costache, 14 octombrie 2015, 07:00

Parascheva cunoscută în popor şi ca „Sfânta Vineri”, dar și sub numele de Paraschiva, este o sfântă venerată în Biserica Ortodoxă Română și în alte biserici de rit oriental, patroana spirituală a Moldovei. Ziua ei de pomenire este 14 octombrie.

În anul 1641, moaștele sale au fost aduse la Iași de către domnitorul Vasile Lupu și așezate în ctitoria sa, Biserica Sfinții Trei Ierarhi. Aducerea moaștelor la Iași a fost un gest de recunoștință din partea patriarhului Partenie I și a membrilor Sinodului Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol pentru faptul că domnitorul Vasile Lupu a plătit toate datoriile Patriarhiei Ecumenice.

Începând din anul 1889, moaștele sale au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iași unde peste 90.000 de pelerini o vizitează anual.

Datele statistice arată că peste 54 de mii de români poartă acest nume şi îşi sărbătoresc astăzi onomastica. Cele mai frecvente prenume pentru femei sunt Paraschiva, Parascheva, Chiva şi Chivuţa, iar pentru bărbaţi: Paraschiv, Chivu şi Paraschev.

Ghiozdane pentru elevii nevoiaşi

Publicat de Mihaela Costache, 6 octombrie 2015, 16:10

La început de an școlar, Episcopia Devei și Hunedoarei a întreprins o campanie de sprijin a copiilor hunedoreni aflați în dificultate, oferind peste 250 de ghiozdane însoțite de rechizitele necesare derulării procesului instructiv-educativ al acestora. Campania de distribuire a ghiozdanelor a vizat întreg cuprinsul eparhiei hunedorene, ele fiind împărțite în Deva, Hunedoara, Hațeg, Orăștie, Petroșani și Brad. Prin activitatea începută Episcopia Devei și Hunedoarei demarează în această perioadă proiectul „DAR – Dăruiește, Ajută, Respectă” axat pe prevenirea și corectarea părăsirii timpurii a școlii, proiect implementat în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara. Campania de distribuire a ghiozdanelor constituie o tradiție în Episcopia Devei și Hunedoarei și va continua, dat fiind faptul că procentul de părăsire timpurie a școlii este din ce în ce mai alarmant, ca urmare a dificultăților de ordin financiar în care se regăsesc multe familii hunedorene.

Bani de la stat pentru Catedrala Mântuirii Neamului

Publicat de Mihaela Costache, 1 august 2015, 09:20

La prima rectificare bugetară din 2015, Guvernul a alocat suma de 25 milioane de lei pentru continuarea lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului dintr-un total de 67 milioane de lei alocaţi Secretariatul de Stat pentru Culte.

Lucrările de construcţie la Catedrala Mântuirii Neamului din Bucureşti se desfăşurau în ritm alert, la începutul lunii iulie, pe şantier fiind prezenţi 260 de muncitori, ziua şi noaptea. La edificiul care ar urma să fie finalizat peste aproximativ doi ani se lucra atunci la cota +27.

Catedrala Mântuirii Neamului este proiectată să dăinuie mai bine de 500 de ani şi să reziste la cutremure de peste 8,5 grade pe scara Richter,

Precizarea a fost făcută de inginerul Vasile Crăcăoanu – consilier patriarchal la Sectorul monumente și construcții bisericești al Patriarhiei Române.

El a mai declarat despre clădirea catedralei că este proiectată să reziste la toate cutremurele de peste 8,5 grade pe scara Richter ce pot apărea într-o perioadă de 500 de ani.

Reamintim că lucrările de execuţie aferente suprastructurii Catedralei Mântuirii Neamului au fost demarate în luna august a anului 2013.

De la această dată până la sfârşitul anului 2014 au fost finalizate în proporţie de 100% lucrările de execuţie a suprastructurii catedralei între cotele 0 m – +9m, şi 80% la cele între cotele +9 m – +18 m.

Începând cu luna ianuarie 2015 au fost demarate şi lucrările aferente nivelului +18m – +27m. Având în vedere şi sistemul piramidal de execuţie a lucrărilor adoptat în şantier, stadiul acestora la data de 15 mai 2015 este următorul: lucrările aferente nivelului + 9 m – +18 m au fost finalizate în proporţie de 100%; lucrările aferente nivelului +18 m – +27 m sunt finalizate în proporţie de 50%.

Destinaţia zilei: Iaşii marilor biserici

Publicat de Stefania Grigore, 2 octombrie 2014, 20:49

Municipiul Iaşi reprezintă, pe lângă multe altele, şi un centru de interes turistic pentru oricare dintre noi, având renumele unui oraş cu un şarm aparte, cu un farmec de epocă nebănuit, purtând vraja istoriei şi a poveştilor. Toate acestea sunt animate de un iureş de viaţă studenţească, socială şi culturală.

În urmă cu mai bine 600 de ani, Alexandru cel Bun menţiona în actele cancelariei domneşti numele oraşului Iaşi, aceasta fiind considerată de istorici drept prima menţiune cunoscută a oraşului. Există însă şi clădiri mai vechi de această dată, ceea ce arată că aşezarea a fost cladită cu mai mult timp în urmă.

Iaşul este localitatea cu cele mai multe biserici din România. Moştenirea a fost una de invidiat. Dacă în anul 1990 erau 43 de astfel de lăcaşuri de cult, astăzi sunt peste 70, iar 30 dintre acestea sunt incluse pe lista monumentelor istorice.

În filmuleţul Iasi The City of the Beginnings realizat de Rofilco sunt evocate aceste momente

Asemenea Romei, oraşul este legendara urbe a celor şapte coline: Cetăţuia, Galata, Copou, Bucium-Paun, Şorogari, Repedea şi Breazu. Este o plăcere să străbaţi oraşul la picior şi să admiri priveliştea de pe una dintre aceste coline. La fiecare privire de ansamblu este aproape imposibil să nu remarci tezaurul spiritual ieşean.

O ierarhizare sau o selecţie obiectivă este de prisos, căci bisericile din Iaşi se îmbină într-un mozaic de vechi si nou, de istorie si modernitate. Aşezăm degetul în centrul oraşului, iar de acolo, cu paşi mărunţi, ne scufundăm în apa limpede în care se oglindeşte o concentraţie impresionantă de lăcaşuri de cult.

Această prezentare necesită JavaScript.

Puţini sunt cei care ştiu că vocile care încântă urechile credincioşilor care se roagă în interiorul Mitropoliei din Iaşi au o istorie care îmbrăţişează primele preocupări de organizare a muzicii corale din vechea cetate a Moldovei. Este vorba despre Corul Catedralei Mitropolitane, care a fost, odinioară, dirijat chiar de marele muzician Gavriil Musicescu.

Această prezentare necesită JavaScript.

Elementul de unicitate este redat, chiar şi la o privire superficială, de ornamentaţia exterioară – o broderie de piatră de la temelie ţesută până la cornişa ulucelor.

Aici odihnesc foştii domnitori Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir şi Alexandru Ioan Cuza.

Această prezentare necesită JavaScript.

Din nou, distanţa pare să se comprime la infinit, căci următorul lăcaş de cult biserică – Biserica „Sf. Nicolae“ – Domnesc este la o aruncătură de băţ. Aici inima bate necontenit sub semnul dragostei. datorită numărului mare de tinere perechi ce aleg să-şi unească destinele în faţa altarului acestei biserici. Credincioşii sunt atraşi de magnetul istoric, de o încărcătură imensă, iar slujbele care se săvârşesc în biserica ştefaniană de lângă Palatul Culturii din Iaşi sunt animate de Corul „Mira“, o formaţie care a cucerit, prin vocea lor, ţări precum Olanda, Belgia, Danemarca sau Austria.

Această prezentare necesită JavaScript.

Episcopul Petru Gherghel este cel care a pus piatra de temelie pentru noul lăcaş, însă şi aici culoarul nu a fost unul neted. Prefectura Iaşi a dispus sistarea lucrărilor, indicând faptul că biserica ar fi prea aproape de Bulevardul Ştefan cel Mare şi ar afecta vizibilitatea clădirilor din jur. Spiritualitatea catolică a răsuflat abia după anul 1992, iar la 1998 a fost săvârşită prima liturghie de către PS Petru Gherghel. De atunci, istoria catedralei îşi scrie şi rescrie istoria pe pământ ieşean.

Cea mai veche mărturie scrisă a oraşului, o inscripţie în piatră de la 1395, o regăsim la Biserica Armeană din Iaşi. Lăcaşul este marca armenilor, dispersaţi peste tot în România, care însă şi-au stabilit punctul de echilibru spiritual în construcţia de biserici şi mănăstiri.

De altfel, regiunea Moldovei este presărată de astfel de mărturii spirituale, cele mai vechi biserici armene fiind găzduite pe meleaguri moldave – cea de la Iaşi având o având aproximativ 620 de ani. Spre deosebire de creştinii ortodocşi români, ortodocşii armeni au numai 6 sărbători mari de-a lungul anului: Naşterea Domnului, pe 6 ianuarie (după calendarul de rit vechi), Sărbătoarea Învierii, Sărbătoarea Înălţării, care variază, conform calendarului, Sfânta Cruce, Naşterea Maicii Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul.

Cel mai vechi lăcaş de cult mozaic din România Sinagoga Mare din Iaşi este, de peste 400 de ani, un monument de o încărcătură simbolică neţărmurită, inclusă în Lista Monumentelor Istorice din România şi, recent, în World Monuments Fund.

Cea mai vehiculată dată istorică se învârte în jurului faptului că locul vechiului templu mozaic a fost cumpărat imediat după întemeierea primei comunităţi evreieşti din România, în jurul anului 1658. Sunt, desigur, şi variante care înclină spre faptul că edificiul a fost ridicat treptat, în perioada 1657-1682, în locul Mănăstirii Aron Vodă sau că, mergând cu mai mult aplomb în arhivele istorice, acel loc ar fi fost deja amenajat, fiind spaţiul de desfăşurare al unei sinagogi mici, din lemn, încă din anul 1582. Lăcaşul de cult evreiesc se află de mai mulţi ani înconjurat de schele. Sinagoga se află de mai mulţi ani înconjurată de schele, însă comunitatea evreiască din Iaşi îşi pune mari speranţe în World Monuments Fund, pentru ca, în scurt timp, edificiului să-i fie redată strălucirea de altădată.

Credit pentru FOTOGRAFIILE ALB-NEGRU revin
https://www.facebook.com/iasifotografiivechi

Spiritualitatea Iaşului nu poate fi epuizată în rânduri scrise, rostite sau redate în imagini. Iar lucrul acesta este valabil pentru întregul judeţ, căci, atunci când vine vorba de Iaşi, chiar dacă nu ştii niciodată ce te aşteaptă când porneşti la drum, fiecare pas făcut scurtează ruta unei întâlniri cu propriul destin, aşa cum susţine Florin Bărhălescu- ghid cu state vechi şi Manager al unei agenţii de turism din Iaşi.

Realizator,
Irina Fiedler – Radio Iaşi

Destinaţia zilei: Cacica – spaţiul sării şi al culturilor europene, de la poalele Obcinei Mari a Bucovinei

Publicat de Stefania Grigore, 1 octombrie 2014, 20:00

Pe drumul dinspre Transilvania către Suceava, călătorul este intâmpinat de trei spinări muntoase, culmi mari şi prelungi, împădurite, cu înălțimi de 1.000-1.600 de metri, dominate, din loc în loc, de vârfuri nu prea înalte, ondulate şi împodobite cu flori… Sunt Obcinele Bucovinei!

Acestea, la rândul lor, se desprind în trei mari subunităţi: Obcina Mestecăniș, Obcina Feredeu şi Obcina Mare.

Deşi se numeşte Obcina Mare, ultima dintre obcine nu este cea mai înaltă, ci cea mai lungă, fiind cuprinsă între graniţa de nord a ţării, de lângă localităţile Straja şi Vicovu de Sus, şi Valea Moldovei în sud, trecând prin Frasin, Gura Humorului şi Păltinoasa.

Cea mai de seamă bogăţie a Obcinei Mari o reprezintă mănăstirile sale istorice: Moldoviţa, Putna, Suceviţa, Voroneţ, Humor, aşezăminte religioase cu valoare de patrimoniu naţional şi universal. Aici, indiferent de anotimp, atmosfera religioasă rămâne imperturbabilă în trecerea necontenită a turiştilor. Credincioşii se roagă, clopotele bat între brazi, iar candelele cu flăcări galbene sfârâie în surdină.

Bogăţia Obcinei Mari cuprinde şi localitatea Cacica, una dintre cele mai importante aşezări bucovinene, amplasarea sa geografică, frumuseţea peisajului şi importanţa resurselor culturale şi ale solului recomandând-o ca o destinaţie turistică reprezentativă pentru această regiune a Bucovinei istorice.

Numele Cacica (poloneză Kaczyka), îşi are originea din limba polonă, cuvântul “kacyka” însemnând “raţă”.

Un reper al acestui aşezământ este fără doar şi poate Salina Cacica, unică prin faptul că galeriile sale au fost săpate de mână, fără niciun utilaj.

La rândul lor, bisericile ocupă un loc de cinste în peisaj. Spre exemplu, Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Cacica este un lăcaș de cult construit în anul 1865 pentru credincioșii greco-catolici ucraineni. Biserica romano-catolică din Cacica este construită în anul 1904 de către comunitatea poloneză din satul Cacica (județul Suceava). În anul 2000, recunoscând importanța pelerinajelor mariane de la această biserică, Papa Ioan Paul al II-lea a acordat acestei biserici titlul de Basilica Minor – aici, în fiecare an la data de 15 august având loc cel mai mare pelerinaj catolic din Moldova.

Această prezentare necesită JavaScript.

Se spune că pe la anul 1780 s-a descoperit zăcământul de sare, iar în anul 1791 s-a deschis salina, sub conducerea austriacului Paul Hoffman. Atunci au fost aduși mineri și tehnicieni din diferite provincii ale Imperiului Habsburgic, cei mai mulți fiind de religie romano-catolică.

Zăcământul de sare de la Cacica s-a format cu milioane de ani în urmă. Una dintre cele mai vechi exploatări din Europa de sare recristalizată din saramură, Salina Cacica, este unică prin faptul că galeriile sale au fost săpate de mână, fără niciun utilaj, singura cale de acces în subteran fiind treptele de brad, mineralizate de saramura ce a pătruns în lemn în decursul timpului.

Salina din Cacica, judeţul Suceava cuprinde aproximativ 8200 de galerii armate cu lemn, aflate într-o stare bună, după mai bine de 220 de ani de la deschiderea ei oficială în anul 1791.

Această prezentare necesită JavaScript.

Saramura de Cacica – o resursă cu calităţi terapeutice extraordinare

Nu doar credincioşii catolici, care vin anual în pelerinaj pe 15 august, de Adormirea Maicii Domnului, ci şi bolnavii care caută vindecarea vin la Cacica într-un număr tot mai mare.

Băile cu apă sărată din zonă sunt recomandate pentru tratarea mai multor tipuri de afecţiunie ale coloanei, reumatism precum şi a nevralgiilor sau nevritelor.

În urmă cu câţiva ani, la Cacica, lângă intrarea pentru vizitarea Minei, a fost amenajat un ştrand cu apa sărată adusă din adâncuri. O perioadă destul de îndelungată, acest ştrand a fost singura oportunitate pentru oamenii care veneau aici la tratament şi numai în perioada anotimpului cald.

Mai apoi, în urma unui proiect european s-a înfiinţat “Casa Naţionalităţilor” sau “Baza de Tratament Virgil Săhleanu”. Proiectul a fost de succes, iar în ultimii ani investitorii privaţi au dezvoltat şi diversificat oferta, atât pentru relaxare, cât şi pentru tratament, în prezent ambele paliere fiind deosebit de solicitate.

Cine a cunoscut, deja, aceste crâmpeie de Bucovină, cu siguranţă îşi doreşte să revină! Cine doar a auzit despre frumuseţea şi despre bogăţia “ţării de fagi”, este aşteptat oricând să poposească în satele sale turistice, încărcate de istorie şi va înţelege “pe viu” ce înseamnă să îţi simţi sufletul învăluit în lumină şi bucurie. Acesta este locul în care fiecare român simte nevoia de a mărturisi: “îmi iubesc ţara!”

Realizator – Petronela Cotea Mihai
Radio Iaşi

Destinaţia zilei: Biserica Stavropoleos, lumina de dincolo de betoane

Publicat de Stefania Grigore, 16 septembrie 2014, 20:26

Biserica Stavropoleos este mai mult decat o biserica.
Stavropoleos este o fresca a ultimelor secole din viata Bucurestiului, o imagine a binelui si frumosului, perpetuata de credinta peste timpuri.

Construita în stil brâncovenesc, în centrul orasului si purtand Hramul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil, biserica isi trage numele din grecescul Stauropolis, adica „Orasul Crucii”.
Poate tocmai de aceea orice napasta a lovit acest lacas al crestinismului, de la invaziile turcesti pana la incendii si aberantele demolari din epoca lui Ceausescu, niciun rau n-a izbandit…

Stavropoleos ne-a ramas noua, celor din epoca vitezei, un reper care ne fixeaza foarte clar in constiinta ce inseamna cu adevarat frumosul, binele, valorile crestine.

În prezent din vechea manastire nu a mai ramas decât biserica, alaturi de care exista o constructie de la începutul secolului al XX-lea, care adaposteste o biblioteca, o sala de conferinte, o colectie de icoane vechi (de la începutul sec. al XVIII-lea) si obiecte de cult, precum si fragmente de fresca recuperate de la bisericile demolate în timpul regimului comunist.
Ca o curiozitate, cladirea cea noua a fost construita dupa planurile celebrului arhitect Ion Mincu.
Istoricul Adrian Majuru ne ofera o imagine completa a efectului pe care Stavropoleos il are asupra Bucurestiului:

Din anul 1991 biserica este pastorita de parintele Iustin Marchis, primul ieromonah al bisericii în ultima suta de ani.
Comunitatea de maici si parinti ce traiesc aici se ocupa alaturi de slujbele zilnice cu restaurarea de carte veche, icoane si haine sacerdotale.

De asemenea iesit din comun, mai ales pentru o biserica bucuresteana, este si corul bisericii, cel ce cânta muzica neobizantina, adica o singura voce sustinuta de un sunet prelungit numit ison (acompaniament), obicei rar întâlnit chiar si daca ne raportam la nivelul bisericilor din intreaga tara.

Aerul magic al bisericii este completat chiar de bucuresteni.
Ei, oamenii, sunt cei care schimba totul prin cum se schimba ei insisi la Stavropoleos. Cu un singur pas totul se rezolva.

Calatorii ies aici din atmosfera dominata de extremele inimii Capitalei.
Ganditi-va un pic…Stavropoleos este inconjurata de sediile celei mai vechi banci romanesti, al celei mai mari banci romanesti si de cel al Bancii Nationale. Si totusi, atunci cand intri in biserica stresul financiar dispare. Problemele cu banii, atat de pregnante in vietile noastre, parca nici n-ar mai fi existat.

Nici terasele, barurile si cluburile, nu mai exista… Aici zgomotul e atenuat de speranta.
Miile de petrecareti chiar au liniste aici. Raman ei insisi, dar altfel.

Lucrarile pentru construirea unui punct de transformare a energiei electrice, initiate în octombrie 1998, au dus la descoperirea unor constructii subterane în mijlocul strazii Stavropoleos, în vecinatatea bisericii.
Sondajele arheologice care au început la acea data au condus la degajarea unor tronsoane fragmentare de ziduri apartinând probabil mai multor etape de edificare a hanului Stavropoleos.

Tocmai de aceea, tu, calatorule, pune-ti intrebarea…oare ce alte secrete mai ascunde aceasta minune atemporala din buricul Capitalei?

Praznicul Adormirii Maicii Domnului este sărbătorit mâine de credincioşii bisericilor ortodoxe şi catolice

Publicat de Stefania Grigore, 14 august 2014, 15:00

În dimineaţa zilei, femeile merg la biserică şi împart struguri, prune, faguri de miere şi în cimitire, la locurile de veci tămâiază mormintele. Conform tradiţiei populare bărbaţii îşi schimbă pălăria cu căciula, şi la sate se organizează târgurile şi iarmaroacele de toamnă.

Mâine, peste două milioane de români îşi serbează onomastica. Femeile care îşi sărbătoresc ziua, se numesc: Maria, Mariana, Marinela, Mioara, Marina, Marilena, Mărioara şi Măria, iar bărbaţii care pot fi felicitaţi cu această ocazie poartă numele de: Marian, Marin, Marinică, Marilen şi Mario.