Testări gratuite, miercuri, 21 septembrie, pentru depistarea cancerului de col uterin, în comuna Sărmășag din județul Sălaj. Unitatea Mobilă va poposi între orele 10:00 și 18:00, la primăria din localitate.
Femeile cu vârste cuprinse între 24 și 29 de ani pot beneficia de teste Babeș-Papanicolau, iar cele între 30 și 64 de ani de teste HPV.
Se pot prezenta pentru testări gratuite și femeile din județele învecinate: Maramureș, Bistrița-Năsăud, Bihor, Cluj și Satu Mare.
Testări gratuite Babeș-Papanicolau și HPV în mai multe localități din județul Bistrița-Năsăud. Caravana medicală o să ajungă marți, 19 iulie, între orele 9:00 și 14:00 în curtea primăriei din comuna Dumitrița, iar în intervalul 14:00 -17:00 se va afla în curtea primăriei din localitatea Livezile.
Testări gratuite se vor face atât marți cât și miercuri la Policlinica din comuna Prundu Bârgăului. Caravana va ajunge miercuri și la cabinetul medical din localitatea Bistrița Bârgăului, între orele 11:00 și 15:00,
Pentru aceste investigații nu este nevoie de programare. Femeile vor fi primite la unitatea mobilă în ordinea în care sosesc, pe baza actului de identitate.
Testul Babeș-Papanicolau se adresează femeilor cu vârste cuprinse între orele 24 și 29 de ani, iar testul HPV celor din categoria 30-64 de ani.
ANM a emis, astăzi, o atenţionare Cod portocaliu de ninsori abundente şi viscol în zonele montane din 10 judeţe, până miercuri dimineaţa, precum şi o atenţionare Cod galben de intensificări ale vântului şi ninsori în zone din 24 de judeţe.
Potrivit meteorologilor, în perioada 30 noiembrie, ora 23:00 – 01 decembrie, ora 11:00, în nordul Carpaţilor Orientali, local în Carpaţii Occidentali şi în vestul Carpaţilor Meridionali va ninge abundent, se va depune strat consistent de zăpadă, iar la altitudini de peste 1.500 m, rafalele vor depăşi 75-85 km/h şi va fi viscol.
Judeţele vizate de această atenţionare Cod portocaliu sunt: Satu Mare, Maramureş, Suceava, Bistriţa Năsăud, Mureş, Sălaj, Bihor, Cluj, Alba şi Caraş Severin.
Separat, ANM a emis şi o atenţionare Cod galben de intensificări ale vântului şi ninsori în zone din 24 de judeţe. Potrivit meteorologilor, în perioada 30 noiembrie, ora 20:00 – 01 decembrie, ora 16:00, în zona montană şi submontană va ninge, se va depune strat de zăpadă, iar vântul va avea intensificări cu viteze cuprinse în general între 55 şi 65 km/h.
La altitudini de peste 1.700 m, rafalele vor depăşi 85-95 km/h, viscolind ninsoarea. Până în dimineaţa zilei de 01 decembrie, astfel de fenomene se vor semnala şi în regiunile nord-vestice.
Judeţele vizate de această atenţionare Cod galben sunt: Satu Mare, Maramureş, Bistriţa Năsăud, Mureş, Sălaj, Bihor, Alba, Arad, Hunedoara, Caraş Severin, Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Argeş, Sibiu, Braşov, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Vrancea, Bacău, Covasna, Harghita şi Neamţ.
ANM a emis o atenţionare Cod galben de ninsori însemnate cantitativ şi intensificări ale vântului, valabilă de marţi noaptea şi până miercuri după-amiaza în zonele de munte din 20 de judeţe.
În intervalul 6 aprilie, ora 23:00 – 7 aprilie, ora 18:00, în sudul Banatului, sudul şi estul Transilvaniei, precum şi în zona Carpaţilor Meridionali şi Orientali, va ninge, local însemnat cantitativ, iar vântul va avea intensificări cu viteze de 50 – 60 km/h.
La altitudini de peste 1.500 de metri, vor fi rafale de peste 80 – 90 km/h, ninsoarea va fi viscolită, zăpada spulberată şi vizibilitatea redusă sub 100 de metri.
Judeţele marcate cu Cod galben sunt Alba, Braşov, Dâmboviţa, Maramureş, Sibiu, Argeş, Buzău, Gorj, Mureş, Suceava, Bacău, Caraş-Severin, Hunedoara, Neamţ, Vâlcea, Bistriţa-Năsăud, Covasna, Harghita, Prahova şi Vrancea.
Pentru intervalul 6 aprilie, ora 21:00 – 8 aprilie, ora 10:00, a fost emisă o informare de precipitaţii moderate cantitativ şi vreme deosebit de rece în toată ţara.
Potrivit meteorologilor, începând din noaptea de marţi spre miercuri (6/7 aprilie), în sud-vestul, centrul şi nord-estul ţării, precum şi în zonele montane şi deluroase, vor predomina precipitaţiile sub formă de ninsoare, pe alocuri moderate cantitativ (15 – 20 litri/mp). Se va depune strat de zăpadă, local consistent îndeosebi la munte.
Temporar, vântul va avea intensificări în majoritatea regiunilor, cu viteze în general de 45 – 55 km/h, iar la munte peste 70 km/h, spulberând zăpada.
Vremea va fi deosebit de rece pentru această perioadă în toată ţara, cu temperaturi minime preponderent negative.
Precipitaţii mixte, dar slabe cantitativ, se vor semnala pe parcursul zilei de marţi (6 aprilie) şi în regiunile nord-vestice. Până sâmbătă (10 aprilie) vremea se va menţine deosebit de rece, iar în cursul nopţilor şi al dimineţilor local se va produce brumă.
Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor a emis o avertizare Cod galben de inundaţii şi depăşiri ale Cotelor de atenţie, valabilă până duminică dimineaţa în bazine hidrografice din 14 judeţe.
Conform prognozei de specialitate, în intervalul 26 septembrie, ora 6:00 – 27 septembrie, ora 10:00, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide, creşteri de debite şi niveluri pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Tur (judeţele: Maramureş şi Satu Mare), Someşul Mare – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţul Bistriţa Năsăud), Someşul Mic – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Cluj şi Bihor), Someş – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Dej (judeţele: Cluj, Sălaj, Maramureş şi Satu Mare), Crişul Negru – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Bihor şi Arad), Crişul Alb – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Hunedoara şi Arad), Arieş – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Alba şi Cluj), Târnava Mare – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Sighişoara (judeţele: Mureş, Sibiu şi Alba), Mureş – afluenţii aferenţi sectorului aval confluenţă Târnave (judeţele: Alba, Sibiu, Hunedoara şi Arad) şi Timiş – bazin superior amonte S.H. Lugoj (judeţele: Caraş Severin şi Timiş).
Fenomene hidrologice similare sunt prognozate şi pe Jiu – bazin superior amonte S.H. Sadu şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Sadu – amonte S.H. Răcari (judeţele: Hunedoara, Gorj, Mehedinţi şi Dolj), Olt – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Feldioara – amonte Ac. Ioneşti (judeţele: Braşov, Sibiu, Vâlcea şi Argeş), Olteţ – bazin superior (judeţele: Gorj şi Vâlcea), Argeş – bazin superior, Dâmboviţa – bazin superior (judeţele: Argeş şi Dâmboviţa), Suceava – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţul Suceava), Moldova – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Suceava şi Neamţ) şi Bistriţa – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Suceava, Neamţ, Harghita şi Bacău).
INHGA menţionează faptul că atenţionarea emisă vizează, în principal, fenomenele de scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale, care se pot produce cu probabilitate şi intensitate mai mare pe unele râuri mici din judeţele: Maramureş, Bistriţa Năsăud, Hunedoara, Sibiu, Gorj, Vâlcea şi Argeş.
Conducerea Direcţiei de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud a atras atenţia că unităţile de învăţământ din judeţ nu dispun de personal de curăţenie suficient. DSP mai precizează că, până la această dată, inspectorii instituţiei au verificat 114 imobile în care urmează să se desfăşoare cursuri, din totalul de 315 din judeţ.
Problema personalului de curăţenie a fost semnalată în mai multe cazuri, la fel şi situaţia stocurilor de substanţe dezinfectante, care ar ajunge doar pentru o lună.
Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică au făcut şi un apel către părinţi să nu îşi trimită copiii la şcoală sau grădiniţă, dacă prezintă simptome de răceală sau o stare de sănătate alterată.
Potrivit statisticii DSP Bistriţa-Năsăud, din totalul celor 315 clădiri utilizate de unităţile şcolare, 63 nu deţin autorizaţie de funcţionare din diverse motive: toalete în curte, încălzire cu sobe metalice, clădiri vechi sau aflate în plin proces de reabilitare.
În ceea ce priveşte starea de sănătate a cadrelor didactice, DSP şi Inspectoratul Şcolar au precizat că, la această dată, un singur cadru didactic, care predă la două colegii naţionale din Bistriţa, a fost depistat cu COVID-19.
Ştefan Cigu – vioara care vibrează în Dor românesc
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
22 ianuarie 2018, 12:00 / actualizat: 22 ianuarie 2018, 13:14
Ştefan Cigu este unul dintre cei mai virtuoşi instrumentişti şi un recunoscut animator cultural, coagulând în jurul ansamblului profesionist Dor Românesc valori interpretative cărora le coordonează un repertoriu valoros.
Sub bagheta maestrului Ştefan Cigu artiştii ansamblului performează în contexte concertistice de anvergură, aducând un plus de notorietate locului: Bistriţa Năsăud. În spaţiul public Ştefan Cigu reprezintă imaginea statorniciei şi a preţuirii familiei. De aproape un sfert de veac Ştefan Cigu este perechea în viaţă şi pe scenă a Matildei Pascal – Cojocăriţa.
O poveste de iubire şi de dăruire, pe care v-am prezentat-o în emisiunea portret dedicată Matildei Pascal – Cojocăriţa în cadrul proiectului Galeria interopreţilor de muzică populară la Radio România Regional. Mărturisiri despre ce înseamnă pasiunea pentru muzică, despre proiectele familiale şi comunitare le puteţi afla ascultând emisiunea radiofonică dedicate maestrului Ştefan Cigu. Un dialog cu domnia sa te convinge că viaţa are surprize plăcute la orice vârstă, că mai întâi trebuie să dăruieşti iubirea, apoi vei primi răspuns prin gesturi şi trăiri, că jumătatea ancestrală nu este doar o imagine filozofică, ea chiar există, trebuie numai să ai răbdare ca viaţa să împlinească tot ceea ce a fost scris în astre. Matilda Pascal Cojocăriţa şi Ştefan Cigu sunt cele două jumătăţi platoniciene care s-au reunit prin iubire şi prin pasiunea pentru muzică. Şi au cultivat dragostea pentru muzică în familie, aşa că toţi cei trei copii ai lor au continuat pasiunea părinţilor lor. O familie model, ei înşişi modele pentru folclorul muzical autentic românesc şi un ansamblu profesionist, în care cei doi şi-au găsit locul exemplar ca promotori ai muzicii româneşti, o muzică vibrantă în inima românilor. Vă invit să ascultaţi ediţia specială dedicată maestrului Ştefan Cigu în cadrul fluxului Galeria interpreţilor de muzică populară la Radio România Regional.
O emisiune de Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune
În Bistriţa-Năsăud se lansează miercuri, 22 noiembrie, campania „6768, Tăierile ilegale te afectează!”.
Din pădurile judeţului s-au tăiat ilegal lemne care ar încăpea în aproape 200 de vagoane de tren şi asta doar într-o jumătate de an.
Este vorba despre 6.768 de metri cubi, numărul care apare în denumirea campaniei de prevenire.
Dacă aceşti copaci s-ar fi aflat în acelaşi loc am fi putut vedea că au dispărut peste 25 de hectare de pădure din judeţ numai prin tăieri ilegale.
Începând de miercuri, 22 noiembrie, poliţiştii, inspectorii silvici şi elevii Colegiului Silvic Năsăud vor discuta cu proprietarii de păduri, majoritatea privaţi şi îi vor informa când şi cum au voie să taie lemne.
De asemenea, vor îndemna populaţia să sesizeze eventualele nereguli observate, folosind aplicaţia „Inspectorul pădurii”.
Distracţie, gastronomie şi multe pogăciţe la Festivalul de la Chitighaz
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
31 august 2017, 18:36 / actualizat: 1 septembrie 2017, 8:38
Recent primarul localităţii Chitighaz, Maria Gyuricska Kalcsó, a invitat sătenii şi prietenii din satele şi oraşele înfrăţite cu localitatea bichişeană, la cea de-a XI-a ediţie a Festivalului Pogăciţelor, să retrăiască atmosfera tipică de sărbătoare a satului construit în jurul acestui simbol, care este la Chitighaz „Pogăciţa”.
Un miros îmbietor de pogăcele proaspete a cuprins sala mare a Casei de Cultură din Chitighaz, unde expoziţia de pogăciţe a cuprins tot felul de figurine din aluat, sărăţele, pogăcele, căsuţe sculptate din aluat, după reţete cunoscute şi mai puţin cunoscute. Aici s-a deschis expoziţia-concurs de „Cea mai gustoasă pogăciţă” şi concursul de sculptat în aluat, fiind prezentate cele mai vechi reţete de pogăciţe, dar şi reţete noi şi gustoase cu tot felul de ingrediente moderne. Tot aici a fost vernisată şi expoziţia de pictură şi desen a tinerei profesoare Andreea Ardelean din Chitighaz şi o expoziţie de fotografie a tânărului Gheorghe Ardelean din localitate.
La deschiderea festivă a evenimentului au fost de faţă şi preoţii localităţii, catolic şi ortodox, pentru a sfinţi pâinea nouă. După muzica Fanfarei Bisericii Baptiste din Chitighaz, s-a dat startul concursului de gătit şi bineînţeles distracţiei cu muzică şi dansuri populare. Delegaţii oraşelor înfrăţite, în frunte cu primarii acestora, de la Bistriţa, Chişineu-Criş şi Socodor, au susţinut festivalul atât prin prezenţă, cât şi prin prestanţa dansatorilor care i-au însoţit în Ungaria: Ansamblul „Doina Someşană” de la Bistriţa şi Formaţia de dansuri populare din Chişineu-Criş. La eveniment a onorat cu prezenţa şi Gabriel Kohn, reprezentantul Ambasadei României la Budapesta.
Într-o atmosferă tradiţională de dans, cântec şi voie bună, s-a încins în mijlocul parcului şi o horă românească. Evenimentul a adunat în cele două zile de desfăşurare un numeros public care a venit atât să ia parte la programe, cât şi să guste din produsele de panificaţie realizate de către gospodinele satului, sau din ceaunele şi grătarele gustoase în care s-a gătit două zile la rând. La festivalul de anul acesta am descoperit că nu doar doamnele au făcut pogăciţe, ci şi domnii au adus în concurs pogăciţe, dovedindu-se uneori chiar mai talentaţi decât concurentele lor.
Atmosfera de festival a fost întregită de ateliere şi expoziţii, de programul tinerilor dansatori ai ansamblului Şcolii de artă „Kaláris” din localitate, a copiilor de la grădiniţele din sat şi de la şcoala românească, iar concertele pentru marele public au adunat foarte mulţi fani ai muzicii uşoare şi populare maghiare.
Cu toate că acest festival al localităţii este mai mult un festival maghiar, organizatorii au reuşit să încânte sătenii cu câte puţin din tradiţiile, cultura şi gastronomia românească.
A consemnat: Anca Becan, redactor, Foaia românească
UPDATE ora 9:30 – Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că traficul feroviar pe secția de cale ferată 502 Bistrița-Năsăud – Suceava a revenit la normal.
Circulația feroviară fusese oprită între stațiile CF Larion și Grădinița, pe raza județului Bistrița-Năsăud, după ce, din pricina vântului puternic, un copac s-a prăbușit peste linia de contact și pantograful trenului (de persoane) IR 1766 Timișoara – Iași.
Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că traficul feroviar pe secția de cale ferată 502 Bistrița-Năsăud – Suceava este la această oră oprit între stațiile CF Larion și Grădinița, pe raza județului Bistrița-Năsăud, după ce, din pricina vântului puternic, un copac s-a prăbușit peste linia de contact și pantograful trenului (de persoane) IR 1766 Timișoara – Iași.
Din acest motiv, trenul sus-menționat staționează în linie curentă, iar trenul IR 1838 Timișoara – Iași, care urma să treacă prin acest loc, va fi oprit în stația Lunca Ilvei (jud. Bistrița-Năsăud).
Au fost trimise drezine pentru remedierea defecțiunii de pe calea ferată.
13.000 de elevi de gimnaziu din județele Bistrița-Năsăud, Cluj, Mureș, Maramureș și Sălaj au plantat sâmbătă, 1 aprilie, peste 40.000 de arbori pe o suprafață de 10 ha, alături de voluntarii Asociației Tășuleasa Social.
Elevii au plantat copaci în curtea școlilor, în parcuri sau pe terenurile degradate din peste 70 de localităţi.
”Ambasadorul” zilei de 1 aprilie a fost Ada Milea care a plantat alături de micii voluntari.
Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a decis miercuri, 22 martie să îl premieze cu 25.000 de lei pe Tiberiu Ușeriu, cel care vinerea trecută a câștigat pentru al doilea an consecutiv Ultramaratonul 6633 Arctic Ultra, desfășurat la Cercul Polar.
Acest premiu i-a fost acordat lui Ușeriu și în 2016, atunci când a câștigat pentru prima dată această competiție desfășurată în condiții extreme.
Comisia Europeană a transmis României, în 26 mai, un aviz motivat din cauză că nu a reușit să adopte până în prezent planuri de prevenire a generării de deșeuri și de gestionare a deșeurilor.
Avizul motivate reprezintă o fază precontencioasă, astfel că reprezentanții Comisiei Europene (CE) nu au sesizat deocamdată Curtea de Justiție a UE (CJUE) cu privire la încălcarea normelor comunitare de către România în domeniul managementului deșeurilor.
Încă de la începutul acestei luni, cu prilejul unei vizite oficiale efectuate în județul Bistrița-Năsăud, comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, atrăgea atenția că există mari probleme în managementul deșeurilor și că executivul comunitar cere României planuri pentru deşeuri:
„Este într-adevăr un domeniu în care avem întârzieri importante. 380 de milioane avem în următorii 4 ani în acest domeniu. Deocamdată, din păcate România nu îndeplinește aquis-ul comunitar privind managementul deșeurilor. 90% dinre deșeurile din România nu sunt depozitate corespunzător. Nu avem această hartă …avem banii, dar nu avem nici aici această hartă să știm unde, cât și cum să investim.”
Merită reținut că planurile de gestionare a deşeurilor şi de prevenire a generării de deşeuri constituie și o condiţie prealabilă pentru utilizarea fondurilor UE.
Aceste planuri și programe au drept scop reducerea impactului deșeurilor asupra sănătății umane și asupra mediului, precum și utilizarea mai eficientă a resurselor în întreaga UE.
Termenul limită pentru adoptarea planurilor a fost stabilit la două luni, iar după această perioadă Comisia va duce România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.
CE atrage atenţia că România a avut un plan de gestionare a deșeurilor pentru perioada 2003-2013, dar acesta nu a fost revizuit, prelungit sau înlocuit pentru perioada următoare.
De asemenea, Bucureştiul a rămas în urmă în ceea ce privește prevenirea generării de deșeuri: încă din decembrie 2013, ar fi trebuit adoptate planuri privind reducerea deșeurilor generate la sursă prin tehnici ameliorate de fabricație sau prin eforturi de stimulare a cererii de produse mai ecologice, cu mai puține ambalaje.
În urmă cu aproape două săptămâni, Corina Creţu, a avut la Bruxelles o întâlnire cu ministrul Mediului, Cristiana Pașca Palmer.
Cu acest prilej, comisarul European a recomandat finalizarea planului de acţiune în domeniul managementului deşeurilor până la finele acestui an, precizând că o eventuală suspendare a Axei prioritare 2 ,,Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deșeurilor și reabilitarea siturilor contaminate istoric” ar întârzia şi mai mult implementarea proiectelor aflate în derulare.
De asemenea, Corina Crețu a recomandat autorităţilor naţionale să evalueze lipsa de performanţă a proiectelor de mediu din perioada 2007-2013 şi să tragă concluziile necesare arătând că executivul comunitar continuă să sprijine autorităţile române, oferind consultanţă prin intermediul experţilor săi pentru îndeplinirea tuturor condiționalităților și pentru a evita suspendarea plăţilor şi lansarea procedurilor de infringement.
Lada de zestre, frumos împodobită şi bogat înzestrată, părăsea odinioară casa părintească a mireselor, pentru a le însoţi în noul lor cămin. Se cuvenea, deci, ca în vârtejul nunţilor dintre posturile Sfântului Petru şi al Sfintei Mării să deschidem şi noi nu una, ci chiar mai multe lăzi de zestre, bătând la pas satele României şi ţinând, după cuviinţă, obiceiurile fiecărui loc în care făceam popas, fie că era vorba de „bătutul bradului” ori de „udat”, de bărbierit miri şi de-mpodobit mirese, de aşezat mese-ntinse pentru nuntaşi şi, bineînţeles, de cântat mireselor de rămas bun grădinilor cu flori ale copilăriei.
Sâmbătă şi duminică, 11 şi 12 iulie, la Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti, ediţiile estivale (şi speciale, transmise în direct) ale Lăzii de Zestre, de la Antena Satelor, au devoalat tradiţii din toate zonele ţării.
Echipa Antenei Satelor, formată din Lorena Oltean, Ileana Vieru şi Bogdan Ionescu, a reuşit – cu ajutorul oaspeţilor lor (miri, nănaşi, nuntaşi) şi al lăutarilor şi interpreţilor de folclor (care nu lipsesc din spectacolul nunţilor adevărate) să aducă în prim-plan acest moment esenţial al vieţii şi al satului românesc, timp de răscruce în viaţa tinerilor care aleg să îşi întemeieze o familei şi „să intre în rândul lumii”.
Ritualurile de nuntă din Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, la pădurenii din Hunedoara, la bihoreni, la gorjeni, la olteni, la teleormăneni şi dâmboviţeni au fost aduse în poveste cu ajutorul etnomuzicologului Constantin Secară, dr. folclorist, cercetător la Institutul de Folclor Constantin Brăiloiu.
Despre nunta năsăudeană a vorbit, cu patima aceluia care el însuşi a trecut prin acest ritual de trecere unic al vieţii, Menuţ Maximinian, directorul ziarului Răsunetul, de la Bistriţa. Iar târgul de fete de pe Valea Gurghiului – asemănător, întrucâtva, cu mai celebrul târg de pe Muntele Găina, ne-a fost „zugrăvit” de Ciprian Istrate (artist căruia îi datorăm reconstituirea şi repoziţionarea acestui ritual de trecere).
Şi, pentru că ştim prea bine că la nuntă mirele şi mireasa sunt împărat şi împărăteasă, cu coroane pe cap (li se mai zice şi pirostrii, dar ele coroane împărăteşti sunt), n-a lipsit din emisiunea noastră nici povestea unei nunţi princiare. Simona Lazăr a istorisit evenimentele unei nunţi dintr-un alt miez de iulie – 26 iulie 1931, când Principesa Ileana, fiica mai mică a Reginei Maria (cea atât de-ndrăgostită de tradiţiile româneşti şi pe care adeseori o vedem îmbrăcată în ie) s-a căsătorit cu Arhiducele Anton de Austria. Ca nunţile româneşti de odinioară, şi aceasta a ţinut trei zile, într-una dintre ele prânzul având loc la Stâna Regală – un prânz câmpenesc (cu bucate româneşti).
Nu întâmplător, pe finalul emisiunii Lada de Zestre, echipa de la Radio România Antena Satelor s-a pomenit la masă cu o pereche de miri, Tudor şi Mihaela Ionescu, cărora, după datină, li s-a urat casă de piatră şi copii frumoşi, inimoşi, plin de dragoste pentru tradiţiile strămoşeşti.
La sfârşitul acestei săptămâni Antena Satelor transmite din nou din Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti, căci e timp de iarmaroc. Iarmarocul de Sfântul Ilie!
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
