Iulian Fota: “Belarus încearcă să destabilizeze Polonia și două dintre țările baltice, pune presiune pe graniţa Uniunii Europene, șantajează Uniunea Europenă. Putem să avem și faze mai dure, inclusiv prin utilizarea forţei militare”

Publicat de Gabriel Stan, 17 noiembrie 2021, 12:22

Cristian Dumitrașcu (realizator): Armata britanică va ajuta Polonia la consolidarea frontierei cu Belarus, prin îmbunătățirea gardurilor și barierelor, dar și în eventualitatea în care va fi construit un zid.

Decizia vine după ce valurile de migranți au forțat trecerea în ultimele zile. Despre aceasta este vorba și în interviul nostru obișnuit de la Subiectul săptămânii unde l-am invitat pe analistul în Relații Internaționale, Iulian Fota.

Este un interviu pe această temă a crizei actuale de la granița dintre Polonia și Belarus, în câteva secunde ascultăm.

Domnule Fota, bun venit la Jurnal militar! Avem o situație nemaiîntâlnită, o situație care îngrijorează toată Europa, îngrijorează toate marile cancelarii, dar cred că mai mult ne-ar putea îngrijora pe noi românii, polonezii cei care suntem la granița de est a NATO.

Ce părere aveți despre această acțiune, susținută se pare de Rusia, cu imigranții aduși la granița dintre Belarus și Polonia?

Iulian Fota: Avem o situație foarte complicată, îngrijorătoare pentru că dacă nu este corect gestionată și deocamdată, căutăm cea mai bună formă de gestionare a ei, această situație poate degenera și are și o componentă militară.

De altfel, chiar dacă sunt acolo trimişi doar ca să susțină autoritățile civile, vedem din imaginile pe care le difuzează televiziunile, că avem o semnificativă prezență militară și pe partea țărilor NATO UE, Polonia, ţările baltice, dar și pe partea Belarusului, semnificativă prezenţă militară în zona la care ne referim.

Deci o situaţie complicată. Belarus încearcă să destabilizeze Polonia și două dintre țările baltice, pune presiune pe graniţa UE, șantajează UE și repet, dacă nu găsim o formulă rezonabilă de gestionare, putem să avem și faze mai dure, mai urâte ale acestei crize, inclusiv prin utilizarea forţei militare.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Înfricoşătoare perspectivă. Şi aici aș veni cu două întrebări: dacă nu vom gestiona cum trebuie, încercaţi să dezvoltați – cum am putea să gestionăm noi ca Uniune Europeană această situație?

Iulian Fota: Nu prea ştim în momentul ăsta, căutăm cea mai bună variantă. Și de ce suntem într-o astfel de postură? Pentru că este pentru prima dată când într-o manieră atât de directă, de cinică, de violentă, un stat vecin folosește problema asta foarte complicată a migraţiei pe post de armă.

Noi am mai avut astfel de situații în sud, Marea Mediterană, în Marea Egee, când anumite state păreau tentate mai degrabă să pună presiune pe UE, facilitând anumite fluxuri migraționale fără neapărat a le utiliza ca armă.

Cel puțin la cât mă pricep eu și cât am citit, cred că e prima dată când o țară neoccidentală și, paradoxal, o ţară europeană folosește migrația pe post de armă. Acesta e un lucru care trebuie să ne dea de gândit şi pentru că suntem puşi într-o situaţie nouă, suntem la începutul procesului de căutare a soluțiilor.

Încercăm să ne dăm seama care sunt acele manevre pe care noi le avem la dispoziție pentru a gestiona situaţia astfel încât să ieșim diplomatic, pașnic din această situație complicată, ambele părți să păstreze un minim de relații între ele, mă refer aici la Belarus și la UE, pentru că, dincolo dictatorul care conduce Belarus, e vorba și de populația de acolo şi nu în ultimul rând să nu adăugăm un dosar suplimentar, și ăsta complicat, deja listei prea lungi de probleme între Rusia și Occident.

Şi, apropo de vești îngrijorătoare, chiar azi mă uitam pe Bloomberg, Bloombergul avertiza asupra unui pericol de invazie militară în Ucraina și în contextul ăsta înțelegem și vizita șefului CIA la Moscova, de acum câteva zile. Deci în continuare politica europeană e foarte complicată, conține multe dosare periculoase și de aici și frământarea cancelariilor occidentale.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Situație foarte complicată, vom sta cu ochii pe acest subiect și să sperăm că se vor găsi aceste soluții despre care dumneavoastră spuneați, pentru că este un tip nou de război hibrid, adică este în cadrul general de război hibrid, dar un tip nou.

Iulian Fota: Situaţia este departe de a căpăta o soluție, pentru că, din păcate, e un joc de sumă zero, deci cu alte cuvinte ceea ce populația din Belarus vrea nu poate oferi dictatorul Lukaşenko, ruşii sunt şi ei amestecaţi în povestea asta pentru că nici lor nu le-ar conveni un proces de democratizare în Belarus şi, ca atare, nu văd la orizont vreo ameliorare sau vreo soluție rezonabilă pe termen mediu.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc foarte mult. A fost invitat la „Subiectul săptămânii” analistul în relații internaționale Iulian Fota. Domnule Fota, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio, la „Jurnal militar”.

Sursa foto: CNN.com

Shekelul, moneda israeliană, a doua cea mai puternică din lume

Publicat de adinaiftime, 11 noiembrie 2017, 08:00

Economia Israelului s-a dovedit, din nou, una din cele mai puternice din lume în ultimele 12 luni. Moneda israeliană este, în prezent, pe locul al doilea în clasamentul celor mai puternice din lume, după yuan-ul chinez, relatează corespondentul nostru, Dragoş Ciocîrlan.

Economia Israelului s-a dovedit a fi una din cele mai puternice din lume. Moneda naţională israeliană, shekelul, este în prezent a doua monedă puternică din lume, potrivit unui raport al Deutsche Bank. O rată a inflaţiei aproape inexistentă şi şomajul foarte scăzut au contribuit la propulsarea Israelului pe locul trei în lista celor mai stabileşi promiţătoare economii din lume, potrivit statisticilor Bloomberg. Banca Naţională a Israelului este foarte atentă şi are în spate o creştere economică puternică, în special în domeniul tehnologiei de vârf. Pe de altă parte, este o tradiţie a guvernatorilor Bancii Naţionale Israeliene, care îndeplinesc şi funcţia de consilier economic al guvernului.

În anii ’80, Israelul a cunoscut o inflaţie mare, similară cu cea din ţările din America Latină. După ce regretatul Shimon Peres a reuşit, printr-un plan de urgenţă, să echilibreze economia ţării, asemenea situaţii nu s-au mai repetat. Atunci, Shimon Peres a bătut palma cu sindicatele, care au înţeles necesitatea unui plan de urgenţă. Locomotiva care trage economia israeliană sunt start-up-urile şi tehnologia de vârf, care aduc valută în ţară.

Jeff Bezos a devenit cel mai bogat om din lume, devansându-l pe Bill Gates

Publicat de adinaiftime, 30 octombrie 2017, 09:00

Valoarea participaţiei deţinute de Jeff Bezos la Amazon.com a crescut de aproape 500 de ori de la debutul bursier al companiei, în urmă cu două decenii, iar vineri a atins 88 de miliarde de dolari.

Astfel, fondatorul retailerului online l-a devansat pe co-fondatorul Microsoft, Bill Gates, devenind cel mai bogat om din lume, potrivit indicelui Bloomberg al miliardarilor.

De-a lungul anilor, Amazon şi- extins oferta de produse şi prezenţa globală, introducând tableta pentru cărţi Kindle, servicii de cloud computing, producţia de programe şi filme originale, sistemul de recunoaştere vocală Echo destinat locuinţelor, iar în luna august a cumpărat retailerul Whole Foods.

În ultimii doi ani, participaţia lui Bezos la Amazon a crescut cu 70%.

În oferta publică iniţială a Amazon din 1997, participaţia deţinută de Bezos la companie era evaluată la 178 de milioane de dolari, dar vineri a atins 88 de miliarde de dolari.

Averea netă a lui Bezos a crescut cu 419% de la includerea sa în indicele miliardarilor Bloomberg, în aprilie 2012. La momentul respectiv, Bezos se afla pe locul 35, cu o avere de 18 miliarde de dolari. Miliardarul şi-a dublat averea până în 2015, iar de atunci a crescut cu 35 de miliarde de dolari.