Rezerva de aur a României

Publicat de Camelia Teodosiu, 2 aprilie 2019, 13:32

Luni, 01.04.2019, Senatul a adoptat, proiectul de lege privind repatrierea rezervei de aur a României şi urmează a fi supus la vot în Camera Deputaților care este for decizional.

Acest proiect, inițiat de liderul PSD Liviu Dragnea și de senatorul Șerban Nicolae, a stârnit controverse şi a ridicat multe semne de întrebare în rândul analiștilor financiari, politicieni și bancheri.

Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu, spunea că, după cel de-al Doilea Război Mondial, rezerva de aur a României a fost ținută la Banca Angliei și că „nici Ceaușescu, nici Dej n-au adus acasă aurul din străinătate. Nicolae Ceaușescu, din 1965 până în anii 1980, a fost preocupat să transfere continuu aur în marile centre financiare”.

Cantitatea de aur a fluctuat însă în perioda imediat de după război (de la 72,4 tone, în 1957, la doar 7,2 tone în 1952) fiindcă aurul a fost folosit la stingerea obligațiilor externe, dar rezerva a fost treptat refăcută, astfel încât în 1965, aurul din străinătate reprezenta 24,7 tone, iar în 1971 – 44,9 tone.

În anii 80 s-au complicat lucrurile din cauza dorinței lui Ceaușescu de a stinge datoria externă, astfel că, potrivit lui Adrian Vasilescu, „în 1986 nu a mai rămas în străinătate niciun gram de aur”, iar în tezaurul din țară mai erau doar puțin peste 42 de tone. „Din dispoziția lui Ceaușescu, BNR a mai cumpărat până în 1989, încă 17,6 tone de aur”, a mai precizat Vasilescu.

Potrivit unei informări recente a Băncii Naționale a României, la 31 martie 2019, rezerva de aur a României se menține la 103,7 tone, iar valoarea acesteia, în condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, se ridică la 3,835 miliarde de euro.

În total, rezervele internaționale ale României, care înseamnă atât valutele, cât și aurul, se ridică la aproape 36,4 miliarde de euro.

La Banca Angliei se află circa 60% din rezerva de aur (61 de tone), iar Banca Națională a României plătește 309.000 de lei pentru păstrarea aurului la Londra, potrivit Raportului pe 2017 al BNR, ceea ce echivalează cu aproape 66.000 de euro anual.

Pentru aducerea aurului în România, cea mai sigură cale de transport este cea a aerului – pentru transportul pe mare sau pe roți, durata transportului, dar mai ales riscurile legate de siguranță fiind mult mai mari.

Fiindcă este vorba de o cantitate însemnată de aur, pentru a elimina din riscuri, cel mai probabil transportul s-ar putea face în tranșe mai mici, posibil de circa 10-20 de tone fiecare, pe o perioadă mai îndelungată de timp, au declarat pentru Europa Liberă surse din piața asigurărilor, care au dorit să își păstreze anonimatul.

„Dacă aduci toate cele 56 de tone dintr-o dată, s-ar bloca jumătate din București din cauza măsurilor de securitate aferente acestui transfer de la aeroport până la BNR”, au explicat sursele noastre.

Practic, acest lucru înseamnă asigurarea transportului de la Banca Angliei la aeroport, cu forțe de securitate locale, cu mașini blindate care să protejeze transportul, cu personal care să încarce și să descarce conținutul mașinilor.

Apoi ar urma ca aurul să fie trimis cu o cursă aeriană specială până la București și, în cele din urmă, de la București până la sediul BNR, cu un alt transport securizat. Cel mai probabil, BNR este cea care va plăti asigurarea transportului, cerută de asigurători.

Potrivit surselor Europei Libere, doar polița de asigurare a transportului ar varia între 500.000 și 1,5 milioane de euro, care depinde de mai mulți factori, printre care și modul cum se face transportul sau cine face transportul pe toate cele trei segmente – rutier, de la Banca Angliei la aeroport, apoi aerian – cursa Londra-București și din nou rutier, de la aeroport la Banca Națională.

Dacă luăm în calcul valoarea maximă a poliței de asigurare ar reprezenta 23 de ani de chirie la Banca Angliei.

În plus, la această sumă se adaugă și cheltuielile operaționale, reprezentând costul efectiv al transportului, greu de estimat în acest moment.

La toate acestea ar trebui, ulterior, să se adauge și costul de asigurare al aurului în România, dar și al celui cu oamenii care să aibă grijă de cantitatea de aur.

„Atunci când se ia o astfel de decizie se face o analiză de cost, inclusiv ce se întâmplă în caz de război sau atac terorist (…) Și e un cost în plus pentru statul român, care trebuie să asigure acest bun”, au mai argumentat sursele Europei Libere, atrăgând totodată atenția că, cel mai probabil, în costul anual pe care îl plătește BNR pentru depozitarea aurului la Banca Angliei intră și garanțiile de securitate și asigurare, iar acestea trebuie să fie aceleași și în momentul în care aurul ar urma să fie ținut în România.

Marți, la BNR, are loc ședința Consiliului de Administrație pe probleme de politică monetară, unde ar urma să se dea un aviz și pe problema referitoare la repatrierea rezervei de aur în România.

În prezent, din totalul de 103,7 tone, circa 60% (61 de tone) se află depozitate la Banca Angliei, dar instituția sub tutela căreia se află rezerva este Banca Națională a României.

Potrivit proiectului de lege inițiat de social-democrați, BNR ar urma să aducă în România tot aurul din rezervele aflate în afara țării, cu excepția a 5%. Iar condiția pentru ca cele cinci procente din rezerva de aur să rămână în afara țării este ca aurul să fie investit în scopul obținerii de venituri.

Totuși, specialiștii BNR și cei din lumea finanțelor atrăgeau atenția, încă din momentul în care acest proiect de lege a fost trimis la comisile de specialitate din Senat, că operațiunile cu aur sunt riscante.

După cum explica anterior, pentru Europa Liberă, analistul financiar Dragoș Cabat, băncile centrale nu au ca scop să facă profit din aceste rezerve internaționale, care includ, nu doar aurul, ci și valute precum euro, dolari, lire sterline sau alte monede: „ele sunt o garanție a faptului că banca centrală și țara respectivă au niște sume cu care să își poată garanta obligațiile de plată pe care le are față de alte țări, iar, în felul acesta, partenerii săi au încredere că acest aur chiar există”.

Moneda naţională a atins cea mai slabă cotație în raport cu euro

Publicat de adinaiftime, 29 decembrie 2017, 18:23

Moneda naţională a atins vineri cea mai slabă cotaţie în raport cu euro, cursul anunţat de Banca Naţională a României (BNR) fiind de 4,6597 lei pentru un euro, în creştere cu 0,90 bani (0,19%) în comparaţie cu valoarea din şedinţa precedentă, de 4,6507 lei pentru un euro.

Cotaţia record anterioară a fost înregistrată pe data de 21 noiembrie 2017, când BNR a anunţat un curs de schimb de 4,6551 lei/euro.

Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat în faţa dolarului american, cursul fiind stabilit de BNR la 3.8915 lei, mai mic cu 0,80 de bani (-0,21%), în comparaţie cu şedinţa precedentă, când un dolar american valora 3,8995 de lei.

Francul elveţian a fost cotat la 3,9900 de lei, în creştere cu 1,49 bani (0,37%), comparativ cu valoarea de 3,9751 lei, stabilit în şedinţa precedentă.

Gramul de aur s-a scumpit, vineri, cu 28,81 de bani (0,17%), până la 162,3147 lei, de la 162,0266 lei, cât se stabilise joi.

Noi bancnote şi monede, puse în circulaţie de la 1 ianuarie 2018

Publicat de adinaiftime, 26 decembrie 2017, 11:40

Banca Naţională va lansa, în circulaţie, de la 1 ianuarie 2018, bancnote şi monede cu noua stemă a ţării, care vor circula în paralel cu cele existente în prezent.

În noua stemă, Acvila are o coroană pe cap.

Noile bancnote şi monede vor fi puse în circulaţie eşalonat, în funcţie de nevoile reale de monedă.

Noile bancnote vor avea înscrisă pe avers şi data de 1 ianuarie 2018.

Toate celelalte elemente grafice şi de siguranţă vor fi identice cu cele ale bancnotele aflate deja în circulaţie, se precizează într-un comunicat al BNR.

Dobânda de politică monetară ramîne 1,75% pe an

Publicat de adinaiftime, 7 noiembrie 2017, 22:00

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an. Consiliul a mai decis gestionarea fermă a lichidităţii din sistemul bancar şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Ultima dată când BNR a modificat dobânda de referinţă a fost în mai 2015. Atunci, Consilul de Administraţie a decis să reducă dobânda de politică monetară, de la 2 la 1,75 la sută pe an.

Modificări în programul Prima Casă

Publicat de adinaiftime, 30 septembrie 2017, 21:30

Programul Prima Casă ar putea fi modificat.

BNR recomandă să se limiteze acordarea de credite prin acest program, în funcţie de venituri – beneficiari să fie doar cei care câştigă cel mult 4.000 de lei.

Reprezentanţii Băncii Naţionale spun că de facilităţile programului beneficiază acum şi cei care îşi permit un credit imobiliar şi fără ajutor din partea statului.

Ei susţin că s-au acordat prea multe credite Prima Casă, ceea ce poate genera probleme în viitor, odată cu creşterea dobânzilor şi apariţia unei eventuale crize sau recesiuni.

Şi analiştii financiari spun că programul s-a îndepărtat de scopul iniţial, acela de a ajuta familiile tinere cu venituri relativ mici să obţină bani pentru o locuinţă.

Un alt efect al expansiunii creditelor este scumpirea locuinţelor – mai spun specialiştii.

Este pregătită România pro europeană pentru moneda euro?

Publicat de Camelia Teodosiu, 31 august 2017, 11:11

Când va avea România euro? este întrebarea apărută în publicaţia maghiară NAPI GAZDASÁG

„România nu a fixat oficial o dată pentru introducerea euro” – a declarat marţi Liviu Dragnea, preşedintele PSD. Liderul principalului partid de guvernământ a precizat că, înaintea fixării termenului, este nevoie de o analiză complexă.

În opinia lui Dragnea, introducerea euro constituie o dorinţă firească, dar realizarea acesteia nu este un lucru uşor. „Nu este vorba de un joc şi nu putem fixa termene (…) fără o analiză temeinică” – a menţionat politicianul. A adăugat că nu are cunoştinţă dacă guvernul a iniţiat negocieri cu instituţiile abilitate, cu privire la stablirea datei oficiale.

Ministrul român de externe Teodor Meleşcanu a declarat săptămana trecută unui cotidian polonez că în 2002 România va putea adera la zona euro, din momentul în care începe să crească venitul cetăţenilor cei mai săraci din ţară. România îndeplineşte de pe acum toate cerinţele UE, dar guvernul se teme că introducerea monedei europene ar avea un efect nefavorabil asupra venitului celor mai săraci, al pensionarilor.

De asemena, şi publicaţia THE NEW YORK TIMES anunţă că partidul de guvernare din România nu a luat o decizie în privința monedei euro, după ce Liviu Dragnea, președintele Partidului Social Democrat, a declarat că guvernul nu a făcut o „analiză serioasă” privind substituirea leului cu euro, care este utilizat în prezent de 19 state UE.

Dragnea a declarat că, înainte de a se lua o decizie, trebuie realizat un studiu cu participarea Băncii Centrale, a Guvernului și a Parlamentului.

România are una dintre economiile UE cu cea mai rapidă creștere. Anul acesta e așteptată o creștere de 5%, mai mult decât dublul ratei prognozate pentru zona euro.

În ciuda acestei creșteri, România rămâne unul dintre cei mai săraci membri ai blocului european format din 28 de țări.

Până acum România a menţionat anii 2012 şi 2019 drept date posibile pentru introducerea euro, dar acestea au fost rând pe rând amânate, după ce s-a apreciat că o posibilă aderare pripită ar fi riscantă.

Surse:

RADOR  http://www.napi.hu/nemzetkozi_gazdasag/mikor_lesz_euro_romaniaban.646393.html (Autor: Péter Szász)

https://www.nytimes.com/aponline/2017/08/29/world/europe/ap-eu-romania-euro.html

Datoria externă a României a crescut

Publicat de Mihaela Costache, 14 iunie 2017, 10:00

Datoria externă a României a crescut în primele patru luni ale acestui an cu 1,71 de miliarde euro faţă de finalul anului trecut.

Datele publicate marți, 13 iunie, de Banca Naţională a României arată că, din ianuarie până la începutul lunii mai, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de peste 1,4 miliarde de euro.

România a avut cea mai mare datorie externă, de peste 100 de miliarde de euro, în martie 2013.

Radio România Actualități

Banca Centrală Europeană susţine şi subsidiarele băncilor greceşti din România şi Bulgaria

Publicat de Mihaela Costache, 17 iulie 2015, 09:15

Banca Centrală Europeană (BCE) a creat linii secrete de finanţare, constând în facilităţi de credit bilaterale, către România şi Bulgaria, în cadrul eforturilor de a convinge băncile centrale să nu oprească susţinerea subsidiarelor băncilor din Grecia, potrivit Financial Times.

Informaţia referitoare la acest sprijin pentru subsidiarele băncilor elene a apărut în condiţiile în care Banca Centrală Europeană a decis joi să extindă finanţarea de urgenţă a băncilor din Grecia cu 900 de milioane de euro, la aproape 90 de miliarde de euro.

Băncile elene Piraeus Bank, National Bank of Greece, Eurobank şi Alpha Bank deţin active substanţiale în Europa de Est. Băncile elene deţin aproximativ 12% din activele bancare din România (prin Piraeus Bank, Banca Românească, Bancpost şi Alpha Bank) şi peste o cincime în Bulgaria.

Dacă aceste active ar fi trecute sub controlul băncilor centrale naţionale, băncile mamă ar fi afectate imediat, ceea ce ar putea da o lovitură finală sistemului financiar elen.

„Există temerea că dacă cineva va acţiona primul, toată lumea va urma exemplul”, a spus o persoană apropiată situaţiei.

Sursa a spus că BCE a creat aranjamente speciale swap, sau linii bilaterale de creditare cu România şi Bulgaria, pentru a le asigura că băncile elene vor beneficia de finanţare pe perioada crizei.

Linii swap similare, prin care băncile centrale se pot împrumuta de la BCE pentru a reîmprumuta bani pe piaţa locală, au fost utilizate în perioada crizei financiare din zona euro, dar au fost anunţate public.

Reprezentanţii Băncii Naţionale a României au refuzat să comenteze în legătură cu noua linie de finanţare, dar au spus că băncile elene din România sunt solide şi că acestea pot refuza să permită acţionarilor să retragă depozite. De asemenea, aceste bănci pot atrage lichidităţi de la BNR, dacă situaţia se va înrăutăţi.Oflicialii BCE şi ai Băncii Naţionale din Bulgaria au refuzat la rândul lor să comenteze.

BCE monitorizează situaţia prim teleconferinţe zilnice cu toate ţările unde băncile elene desfăşoară operaţiuni, între acestea aflându-se şi Albania, Macedonia şi Serbia.

Sursa Radio Constanta

Neamţ: Muzeul Cucuteni împlineşte 10 ani

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 iunie 2015, 14:30

Muzeul Cucuteni din Piatra-Neamţ, instituţie de cultură care găzduieşte cea mai mare colecţie de artă eneolitică din sud-estul Europei, împlineşte, astăzi, 10 ani de existenţă.

Muzeul expune artefactele cu o vechime de aproape 7.000 de ani între care se disting celebrele ‘Hora de la Frumuşica’, ‘Soborul Zeiţelor’ sau ‘Gânditorul de la Târpeşti’.

‘Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni constituie în prezent un unicat la nivel naţional prin tematica abordată, fiind în acelaşi timp un muzeu de istorie, dar şi de artă, ce adăposteşte cea mai importantă colecţie de artă eneolitică din sud-estul Europei. Aceasta este dedicată exclusiv artei cucuteniene, cu cele două componente de bază ale sale, arta decorativă şi arta figurativă, aici fiind expuse în prezent cele mai spectaculoase artefacte, ce constituie veritabile obiecte de prestigiu, aparţinând Complexului Cultural Precucuteni – Cucuteni – Tripolie, în fapt cea mai importantă şi spectaculoasă civilizaţie preistorică europeană. Sunt valorificate expoziţional deopotrivă obiecte tridimensionale şi materiale fotodocumentare, aparţinând tuturor fazelor şi etapelor de evoluţie ale acestei civilizaţii, de pe întregul său areal’, a declarat arheologul Daniel Garvăn.

Conform acestuia, Cucuteni înseamnă ceramică pictată şi statuete, precizând că în prezent nu se ştie dacă ceramica pictată a fost privită ca obiecte de artă, realizate în acest scop, sau dacă au fost obiecte de uz cotidian.

Unicitatea dar şi vechimea artefactelor au făcut ca acestea să fie solicitate în cadrul unor expoziţii internaţionale, cele mai importante exponate fiind admirate în SUA, Elveţia, Vatican, Grecia sau Polonia.

Aşezarea eponimă a culturii Cucuteni, situată astăzi în punctul Cetăţuia al comunei ieşene Băiceni, a fost descoperită în anul 1884 de Theodor Burada. Primele cercetări au fost realizate însă de Nicolae Beldiceanu şi Grigore Buţureanu, în anul 1885.

Muzeul de la Piatra Neamţ a fost inaugurat 120 de ani mai târziu, în anul 2005.

Artefactele se află într-o clădire de patrimoniu, construită în anul 1930, fost sediu al Băncii Naţionale a României. De altfel, în interior se mai disting seifurile cu gratii în care erau ţinuţi banii sau valorile statului român şi în care acum sunt artefacte nepreţuite.

Unele dintre obiecte au şi o istorie contemporană, aşa cum este cea a Horei de la Frumuşica. Istoricii spun că în 1973, când a fost înfiinţat Muzeul Naţional de Istorie, au fost strânse piese spectaculoase de la mai multe muzee şi a fost solicitată şi Hora de la Frumuşica. Restauratorul ei, arheologul Aurel Buzilă, a făcut o copie fidelă a acesteia şi a trimis replica la Muzeul Naţional de Istorie, fără ca cineva să sesizeze acest aspect, astfel că inaugurarea muzeului s-a făcut cu un exponat copie a artefactului.

În cadrul expoziţiei sunt valorificate expoziţional deopotrivă obiecte tridimensionale şi materiale fotodocumentare, aparţinând tuturor fazelor şi etapelor de evoluţie ale acestei civilizaţii, de pe întregul său areal.

Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni din Piatra-Neamţ poate fi vizitat, în perioada aprilie-septembrie, între orele 10.00 – 18.00, iar în perioada octombrie-martie între orele 09.00 – 17.00, taxa fiind de 2 lei pentru adulţi şi un leu pentru elevi şi studenţi

Aderarea României la zona Euro este importanta, nu momentul in care se va realiza

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 aprilie 2015, 07:00

Aderarea României la zona Euro este importanta, nu momentul in care se va realiza…. este concluzia conferinței „Calea României către zona Euro”, organizată de Reprezentanța Comisiei Europene în România și Banca Națională a României la inceputul acestei sǎptǎmani.

Obiectivul României de aderare la moneda unica în 2019 reprezintă o oportunitate pentru accelerarea reformelor structurale în economie. Intrarea in zona euro trebuie foarte bine pregatitǎ, pentru cǎ odatǎ intratǎ, toatǎ povara cade pe fiscalitate și pe ȋntreprinderi. România înregistreazã, în prezent, cea mai bunã situație macroeconomicã din ultimii 25 de ani și pe baza acesteia ar trebui sã accelereze reformele structurale, pentru a putea fi pregãtitã sã adopte moneda unicã – considerã participanții la conferința organizatã de reprezentanța Comisiei Europene la Bucureti.

Discuțiile expertilor în domeniu s-au concentrat pe necesitatea realizării unei convergențe reale a economiei românești la cea europeană.

Sunt vizate domenii precum energie și infrastructură, piața muncii, sănătate, educație, cercetare științifică și inovare și, nu în ultimul rând, administrație publică. Reformele în aceste domenii contribuie totodata și la îndeplinirea obiectivelor din cadrul Strategiei Europa 2020 de guvernanță economică la nivelul Uniunii Europene

Aderarea la spatiul euro este o certitudine, singura variabilă o reprezintă momentul când se se va întampla acest lucru spune Angela Filote, seful reprezentanţei Comisiei europene la Bucureşti. Aceasta a mai afirmat cã doreşte ca aderarea sã aducã beneficii omului de rând şi tocmai de aceea se discutã despre convergenţa realã pentru ca dupã aderare românii sã trãiascã la fel de bine ca şi cei din alte ãri din zona euro.

Angela Filote crede în această șansă aRomâniei și susține că aderarea la euro ar putea sã fie viitorul proiect major de ţarã pentru România.

Nu este o întrebare despre dacă România va adera., este sigur că va adera, este dealtfel o obligație prin tratatul de aderare, ci mai degraba când va adera și mai important cum va adera. Este vorba de necesitatea reformelor structurale și cum reformele trebuie asumate de catre statul membru și nu impuse din afară, cei care vor intervene sunt experti români atât din sfera guvernamentală cât și neguvernamentală.

Guvernatorul Mugur Isărescu a subliniat, cã anul 2019, ca țintã de aderare la zona euro, rãmâne doar un angajament formal, atâta vreme cât nu este însoțitã de un plan de acțiune detaliat, susținut explicit de toți partenerii politici și sociali. Seful BNR a adaugat, cã, deși țara nostrã îndeplinște în prezent criteriile nominale de aderare, acestea nu sunt suficiente. Este nevoie nevoie și de o convergențã realã, care presupune inclusiv apropierea nivelului de trai din România, de cel din statele dezvoltate ale Uniunii Europene. În plus, nu trebuie neglijat nici faptul cã la noi se înregistreazã unul dintre cele mai mari decalaje de dezvoltare dintre regiuni, din întreaga Uniune Europeanã spune Mugur Isarescu.

Și șeful misiunii pentru România din cadrul Direcției Generale pentru Economie și Finanțe a Comisiei Europene, István Székely, a apreciat cã stabilirea unei ținte pentru adoptarea euro poate fi un sprijin pentru reformele structurale.

István Székely, mai spune ca principalele provocãri și prioritãți pentru România trebuie sã fie menținerea stabilitãții fiscale, dezvoltarea infrastructurii, inclusiv prin utilizarea mai eficientã a fondurilor europene, combaterea sãrãciei, continuarea luptei împotriva corupției și resturcturarea întreprinderilor cu capital de stat cu pierderi.

.

BNR renovează un conac vâlcean

Publicat de Stefania Grigore, 4 august 2014, 09:25

Un conac din comuna Păuşeşti-Măglaşi, din judeţul Vâlcea, va fi renovat de Banca Națională a României, informează Mediafax. Valoarea estimată a proiectului de consolidare, refuncţionalizare şi amenajare a conacului se ridică la 2,3 milioane euro, inclusiv TVA.

BNR a preluat de la Finanțele Publice Vâlcea clădirea care a aparţinut lui Mihail Oromolu, guvernator al băncii centrale în perioada interbelică. Recondiționarea Casei Mihail Oromolu va implica, printre altele, intervenţii la împrejmuiri, restaurarea componentelor artistice și realizarea de instalaţii noi sau de canalizare, potrivit unui anunţ al BNR.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”

Publicat de Andrei Cretoiu, 6 iunie 2014, 08:39

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a primit joi titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei Navale „Mircea cel Bătrân“.

În discursul susţinut cu această ocazie, Mugur Isărescu a reafirmat importanţa trecerii la moneda euro şi paşii pe care ţara noastră îi are de făcut în cadrul planului de convergenţă.

Dintre ţările membre ale Uniunii Europene care nu au aderat la moneda euro, România este pe primul loc pe acest traseu şi are ca termen-ţintă anul 2019.

Guvernatorul BNR a lăsat să se înţeleagă că dominaţia societăţilor străine pe piaţa bancară românească nu este, neapărat, un lucru bun, dar a apreciat consensul politic pentru zona euro.

Deşi a făcut unele progrese, ţara noastră nu este, încă, pregătită pentru aderarea la zona euro, potrivit ultimului raport de convergenţă.

Evaluarea Comisiei Europene arată că legislaţia românească nu este în totalitate compatibilă cu normele comunitare în domeniu şi nu îndeplineşte două criterii importante:  cel privind rata de schimb şi cel referitor la stabilitatea prețurilor.