Misiunea de supraveghere și observare pe brațul Chilia continuă

Publicat de prosavioleta, 3 ianuarie 2024, 11:40

Bogdan Dinu (reporter): Domnule colonel, iarna nu-i ca vara! Iată că misiunea de supraveghere și observare pe brațul Chilia continuă. Care ar fi diferențele?
Marius Georghescu: Condițiile meteorologice: avem temperaturi negative, avem umezeală, avem vânt. Recent, am trecut de două episoade de iarnă accentuată, cu viscol, cu condiții foarte ostile. Este mult mai ușor, dar continuăm misiunea așa cum ne-a fost ordonată.
Bogdan Dinu (reporter): Brațul Chilia este o provocare în sine, de la trecerea cu bacul de la Tulcea, care durează ceva, calea de acces până acolo, care nu cred că s-a schimbat în ultimele trei luni – drum pietruit sau pur și simplu cu nisip sau de pământ – vă pun o problemă în realizare a schimburilor, pentru că trebuie să precizăm, infanteriștii marini lucrează în schimburi acolo.
În momentul de față, durata unei ture este de o săptămână.
Marius Georghescu: După cum știm, în general, infrastructura nordului Dobrogei este destul de austeră. Au existat niște proiecte ale Consiliului Județean care să modernizeze anumite elemente de infrastructură, de circulație, de trafic, dar încă nu s-au materializat. Infanteriștii marini se instruiesc pentru a lupta în cele mai ostile condiții. Ne continuăm misiunea de supraveghere, așa cum știm, avem tehnica și echipamentele cu care suntem dotați și continuăm misiunea în condițiile date.

Bogdan Dinu (reporter): Ce înseamnă mai exact observare și supraveghere?
Marius Georghescu: Am putea spune că este limita dinaintea apărării Alianței Nord-Atlantice. Execută misiuni de cercetare și supraveghere a spațiului fluvial, spațiului terestru și spațiului aerian, misiuni de căutare și de descoperire, recuperare a eventualelor resturi și fragmente de sisteme aeriene fără pilot ostile, căzute pe teritoriul național. Există misiuni de raportare, de informare asupra tuturor evenimentelor care se petrec în limita postului de observare. Misiunea se execută prin observare, prin patrulare, prin tehnicile cunoscute pe care le știm.
Bogdan Dinu (reporter): Cum sunt relațiile cu autoritățile locale?
Marius Georghescu: Ne-au sprijinit atât cât au putut, în măsura în care au avut disponibilă infrastructura. Colaborăm foarte bine cu ei, sperăm să menținem această colaborare și acest sprijin reciproc pe toată durata misiunii.

Tudoran Ciprian: Sunt sublocotenent Tudoran Ciprian de la Regimentul 307 de Infanterie Marină. S-au schimbat multe din cauza condițiilor nefavorabile. Cu ajutorul primăriei locale, ne-am mutat locul de dispunere chiar în sat, unde avem acolo și căldură și adăpost, tot ce ne trebuie. Misiunile, acum, pe timp de noapte sunt puțin mai grele, din cauza frigului.
Bogdan Dinu (reporter): Fac observare, dar și patrulare; cum rezistă?
Tudoran Ciprian: Pe timp de noapte, băieții au acum o gheretă de pază, în care se adăpostesc acolo, stau puțin la căldură, ies afară, mai patrulează pe malul Dunării, mai intră înapoi, iar pe timp de zi, cu ajutorul mijloacelor de transport, cercetăm tot malul Dunării și în caz că observăm ceva în neregulă, anunțăm mai departe și vin echipe specializate.

Bogdan Dinu (reporter): Și drumurile au devenit o provocare

Tudoran Ciprian: Din cauza ploilor și a nămolului. Cu Dusterul nu putem să ne mai deplasăm acum, ne deplasăm cu un camion 6 x 6, care ne ajută cu militarii să-i aducem aici în posturi.
Bogdan Dinu (reporter): La începutul lunii decembrie, a existat un atac asupra orașului Ismail. Ce ne puteți spune?
Tudoran Ciprian: Au venit în jur de patru-cinci drone aici, deasupra portului de la Ismail. Am înțeles că unele au fost doborâte și unele au lovit portul, în anumite locații. Pe malul românesc n-a ajuns nimic. Au fost băieții, au căutat și nu au descoperit nimic. Exploziile au fost destul de puternice. Localnicii s-au plâns că li s-au zguduit geamurile pe la case. S-a simțit și la noi, în locul nou de dispunere.
Bogdan Dinu (reporter): Nu v-aș dori, dar se pare că o să vă prindă și Revelionul aici, la datorie.
Tudoran Ciprian: Da, o să avem și colegi care fac de serviciu și de Revelion, asta este! Ne ducem misiunea mai departe. N-avem ce face.

Cerchia Claudiu Andrei: Sunt locotenent Cerchia Claudiu Andrei, comandant vedetă militară 178 Smârdan, navă dislocată în raionul Reni-Ismail. Temperaturile nu mai sunt cum erau în toamnă, când ați venit prima oară, acum au scăzut. Totuși sunt prielnice. Nu avem sloiuri de gheață sau Dunarea înghețată cât să ne pună în dificultate cu navigația sau cu siguranța navei. Vântul ne-a pus la încercare, săptămânile trecute; după cum știți, au fost destul de mari rafalele. Asta nu a însemnat că nu ne-am desfășurat misiunea. Pe timp de ceață suntem pregătiți, având senzorul optic la bordul navei.Oamenii s-au obișnuit. Misiunea se execută cu navele de tip vedetă blindată din compunere Divizionul 67 Nave Purtătoare de Artilerie din subordinea Comandamentului Flotilei Fluviale. Această misiune se execută prin rotație a câte trei nave. Echipajul este verificat și instruit zilnic în activități standard de instrucție și evaluare, cu alerte planificate sau inopinate.
Bogdan Dinu (reporter): Care sunt condițiile? Există căldură? Lumea poate se întreabă.
Cerchia Claudiu Andrei: Echipajul dispune, într-adevăr, de căldură, avem instalații de caldarin, avem instalații electrice de încălzire. Sănătatea morală este foarte bună la bordul navei, menținem spiritul de echipă ridicat pentru a nu intra într-o monotonie.
Bogdan Dinu (reporter): Deci, de Revelion vă vom găsi tot aici, la datorie.
Cerchia Claudiu Andrei: Unii sunt fericiți și vor fi acasă, într-adevăr, cu familiile, pe când unii dintre noi vor fi în misiune, inclusiv de sărbători. Noi am interacționat, încă de la început, cu autoritățile locale, cu populația civilă. Pe lângă funcția de comandant de nave pe care o îndeplinesc, am fost numit și comandant local, tocmai pentru a interacționa cu presa și cu populația din jur.
Bogdan Dinu (reporter): O să fie o pată de culoare în cariera dumneavoastră, comandant local în satul Pătlăgeanca, comuna Ceatalchioi, în vreme de război, aici, la granița cu Ucraina.
Cerchia Claudiu Andrei: Ne îndeplinim misiunea cu mândrie și ne bucurăm că am avut această ocazie de a apăra teritoriul național.

Congresul S.U.A. a aprobat strategia de securitate la Marea Neagră

Publicat de prosavioleta, 3 ianuarie 2024, 10:01

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Congresul Statelor Unite ale Americii a adoptat strategia de securitate la Marea Neagră. Potrivit oficialilor români, acest lucru înseamnă mai multă siguranță și mai multe investiții în țara noastră. Bogdan Dinu a urmărit subiectul și vine cu detalii.
Bogdan Dinu: Securitatea la Marea Neagră a devenit un punct esențial pentru strategia de securitate a Statelor Unite, mai ales după ce Rusia a atacat Ucraina la începutul anului 2022. Este pentru prima dată când importanța strategică a Mării Negre este recunoscută formal de Statele Unite, a transmis Ambasada României la Washington. Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a numit aprobarea documentului drept o zi istorică pentru Parteneriatul strategic româno-american și a declarat că România este pregătită să colaboreze cu Statele Unite la această strategie atât de necesară, consolidând securitatea și stabilitatea regională.

Dronă rusească picată pe teritoriul României

Publicat de gabrielasaksa, 19 decembrie 2023, 12:00

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Forțele Federației Ruse au atacat din nou cu drone infrastructura portuară ucraineană de la Dunăre, la granița cu țara noastră. În cursul nopții de miercuri spre joi, sistemul de supraveghere radar al armatei a indicat o posibilă pătrundere neautorizată în spațiul aerian național, cu semnal detectat la mică înălțime. Bogdan Dinu a urmărit subiectul și vine cu detalii.
Bogdan Dinu: Aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române și Eurofighter Typhoon ale forțelor aeriene germane, aflate în baza de la Mihail Kogălniceanu, au fost ridicate pentru a executa misiuni de supraveghere a spațiului aerian național.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a emis un mesaj RO-Alert la ora 22:45, iar starea de alertă aeriană a încetat în jurul orei 2:00. Echipe ale Ministerelor Apărării și Afacerilor Interne s-au deplasat în zonă, unde au identificat un crater de 1,5 metri adâncime, rezultat ca urmare a prăbușirii necontrolate a unei drone într-un perimetru nelocuit, aflat la circa patru kilometri de localitatea Grindu, din județul Tulcea. Zona a fost securizată, iar structurile abilitate au ridicat probe, conform procedurilor. Ministerul Apărării Naționale monitorizează în continuare spațiul aerian și zonele în care pot să apară riscuri ca urmare a unor astfel de incidente.

Mircea Geoană:”Dar ceea ce este evident în acest moment este că încercarea Federației Ruse și a președintelui Putin de a-şi reinstaura o sferă de influență în Ucraina și în această parte a Europei a eșuat.”

Publicat de gabrielasaksa, 20 noiembrie 2023, 16:39

Bogdan Dinu ( reporter) : Dle Geoană, în ultimele săptămâni ați avut o prezență constantă, am putea spune, în instituțiile militare de învățământ superior și în unitățile militare în care aţi primit mesaje focusate atât din partea Alianței. Care este motivația acestei prezențe a dvs din ultimele săptămâni? Nu știu, face parte din fișa postului, în funcție de secretar general adjunct al NATO sau ține și de afinitatea națională, să spunem? Sunteți secretar general adjunct, dar sunteți și român.

Mircea Geoană: Amândouă, evident. Oriunde călătoresc în țările aliate și în țările partenere, mă duc în universități, întâlnesc pe cei tineri, pentru că trebuie să construim sprijin pentru Alianță și înțelegere a misiunii noastre pentru generațiile care vin din urmă. Noi suntem destul de convinși, trebuie să fim siguri că și cei tineri urmează același drum. Vin și cu un alt motiv, pentru că se schimbă atât de multe lucruri în lume, inclusiv în meseria militară: tehnologiile revoluționează totul, geopolitica devine tot mai compulsivă şi, într-adevăr, zona Mării Negre, pe care am vizitat-o în mod repetat, am fost și în Bulgaria, evident, și în țara mea, în România, mă fac să fiu foarte, foarte implicat în acest proces. Într-un fel, mă simt și eu un educator și sper ca prin mesajul pe care îl trimit tinerelor şi tinerilor care îmbrățișează meseria militară, că este vorba de cea marinărească aici, la Constanța, sau cea de Forțe Aeriene sau Terestre, o fac cu multă bucurie.

Bogdan Dinu ( reporter): Recent, în țara noastră au fost adoptate unele măsuri legislative, să spunem, de austeritate și ordonanțe de urgență și o lege anume care afectează într-o oarecare măsură și Ministerul Apărării Naționale. Credeți că ar fi trebuit aplicate nuanțat această legislație față de Ministerul Apărării? Cum privesc celelalte țări ale Alianței această abordare cu organismul militar, în conexiune, desigur, și cu economia, și cu deficitul bugetar și cu toate aceste chestiuni?

Mircea Geoană: Fiecare țară aliată și are propria sa politică națională, nu e rolul NATO să dăm o soluție, pentru că fiecare țară e diferită și eu știu un singur lucru: România pleacă de la un punct foarte jos. Sunt decenii de subinvestiție care trebuiesc recuperate. Știu că acești 2,5% pentru Apărare, care reprezintă o veste foarte bună, și o investiție necesară, trebuie făcută cu multă chibzuință. Sunt banii contribuabilui. Acum, ce formă legislativă, ce formă de programare multianuală, ce formă de predictibilitate pentru cariera militară și pentru investiția în armată, e o chestiune pe care fiecare aliat, în speță România, trebuie să-l facă. Pentru că tot vorbim de acest lucru, trebuie să ne gândim puțin și la generațiile care vin. Cineva în ziua de astăzi ca să îmbrățișeze cariera militară, care are multe constrângeri, trebuie să aibă un plan de carieră predictibil, trebuie să aibă condiții materiale, dar și de demnitate profesională care să îl facă pe tânărul sau tânăra care îmbrățișează această carieră frumoasă și dificilă să o facă și să nu o părăsească înainte de vreme.

De aceea, cred că e multă treabă de făcut, de investit în continuare.

Și cred că, indiferent de momentele poate mai delicate, să găsim un ritm corect în care să investim așa cum se cuvine în Armata Română.

Bogdan Dinu ( reporter): Am observat că în deschiderea discursului dumneavoastră ați amintit de Unirea Dobrogei cu România. Este un lucru amintit mai puțin, eu o numesc „Unirea din umbra Marii Uniri”, în cazul României. Ce putem face noi, ca națiune și ca popor, să sensibilizăm clasa politică, să înțeleagă mai bine geopolitica Mării Negre și legat de acestea și programul de dotare al Forțelor Navale, care trebuie abordat într-un mod consecvent și constant, nu prin mesaje trimise de unii și alții în cadrul unor programe deja aprobate în Parlament? Cât de acută este această situație?

Mircea Geoană: Îmi vorbiți de momente aniversare când înregistrăm acest interviu, este și Ziua veteranilor din teatrele de operații, n-avem voie să uităm vreo clipă de cei care înaintea noastră s-au jertfit pentru țara aceasta sau pentru alianța aceasta mai recent, de când am intrat în NATO. Deci, cred că atunci când ne gândim să recunoaștem meritele și jertfa celor dinaintea noastră, trebuie să fim siguri că asigurăm celor care vin după noi condiții cât mai bune și cred că acest lucru se va întâmpla în cele urmă. Vorbeați de Unirea Dobrogei cu Regatul României, acum 145 de ani, pe 14 noiembrie se marchează, cred că este o dată la fel de importantă în istoria, în calendarul devenirii naționale cum sunt celelalte mari date, Unirea Principatelor sau Marea Unire, pentru că, dacă România nu ar fi avut acces la Marea Neagră prin Dobrogea, România ar fi fost azi o țară mult mai puțin influentă, mult mai puțin dezvoltată economic și mult mai puțin relevantă strategic pentru NATO. De aceea, cred că zona Mării Negre este în atenția noastră permanentă, la NATO, are și o șansă de dezvoltare, pe lângă problemele pe care le vedem în fiecare zi. Cred că după terminarea războiului și venirea Ucrainei și a Moldovei și sper și a Georgiei către lumea occidentală, această zonă de Dunăre maritimă, de Mare Neagră va căpăta o valență economică și comercială excepțională. Și dacă se va ajunge și la dragarea Dunării și la crearea celorlalte condiții pentru comerț, vom avea o zonă de dezvoltare incredibil de puternică în această parte a României și această parte a Europei.

Bogdan Dinu ( reporter): Ați punctat bine, ieri ați fost la Varna și ați purtat discuții despre situația din Marea Neagră cu forțele NATO de acolo, cu oficialii bulgari și relativ la această chestiune. Mai este de actualitate Convenția de Montreux din 1936? Ea împiedică în acest moment prezența navală aliată în Marea Neagră și de mult timp deja. Ce se poate face – acea forță navală comună la Marea Neagră, care deja este în lucru și se pare că se va pune în practică din țările NATO riverane Mării Negre?

Mircea Geoană: Este o realitate juridică care există și care funcționează, nu cred că este ușor de imaginat modificarea acesteia. Dar, în condițiile date, se poate lucra și lucrăm, evident, cu aliatul nostru din Turcia, care este o țară vitală și din acest punct vedere și iată, încercări… Grupul acesta comun pe deminare, între România, Bulgaria și Turcia, sunt multe alte operațiuni în care lucrăm împreună cu Turcia, inclusiv Comandamentul de la Izmir. Deci cred că putem să găsim împreună soluții care să permită, pe de o parte, și acest control al țării care guvernează în strâmtorile, care este Turcia, dar și modalități poate mult mai flexibile, care să permită, în funcție de condițiile de pe teren, o prezență aliată și, în principal, păstrarea caracterului de navigație liberă pe Marea Neagră.

Pentru că, până la urmă, ne interesează să ne protejăm teritoriul și aliații, și o facem prin NATO, dar la fel de important e să fim siguri că infrastructurile sunt marine, că navigația este liberă în Marea Neagră și acest lucru este un interes comun al tuturor țărilor riverane.

Bogdan Dinu ( reporter): Și ultima întrebare, credeți că va exista o notă de plată finală pentru Federația Rusă pentru acest război declanșat, care, iată, ne afectează și pe noi, România, un stat care nu este parte la conflict, dar care, știți cu tot ce s-a întâmplat, cu dronele care cad pe Brațul Chilia, am fost nevoiți să deplasăm și instalații Ghepard mai nou, se consumă resurse, resurse umane, financiare. Va exista o notă de plată?

Mircea Geoană: Nu putem vorbi neapărat de o notă de plată, deși responsabilitate pentru aceste crime trebuie să existe, inclusiv din punct de vedere uman; distrugerile financiare, materiale trebuie să aibă la anumit moment, conform legislației internaționale, un răspuns. Dar ceea ce este evident în acest moment este că încercarea Federației Ruse și a președintelui Putin de a-şi reinstaura o sferă de influență în Ucraina și în această parte a Europei a eșuat. A vrut mai puțin NATO și avem acum doi noi membri, cel puțin Suedia și Finlanda, și, eventual, Ucraina. De aceea, cred că din punct de vedere al raportului cost-beneficiu, cred că Rusia este un perdant net al acestei aventuri imperialistice pe care a avut-o în vedere și în care au găsit un Occident foarte unit, un NATO foarte puternic și o Ucraină foarte dârză și eroică.

Bogdan Dinu ( reporter): Vă mulțumesc și vă mai așteptăm la întâlniri cu presa militară.

Mircea Geoană: Mulțumesc mult.

Bogdan Dinu: “ În acest moment, statul român are două variante prin care poate dota forțele navale cu nave: fie semnează contracte de tipul government to government, adică direct între guverne, variantă mai practică și care scurtează timpul până la semnarea unui contract, fie reia licitația internațională. ”

Publicat de gabrielasaksa, 14 august 2023, 11:58

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Autoritatea contractantă din Ministerul Apărării Naționale a aprobat luni, 7 august, anularea procedurii specifice aferente programului de înzestrare esențial „Corvetă multifuncțională”. Decizia de anulare a procedurii specifice a fost luată în baza dispozițiilor legale, întrucât ofertantul declarat câștigător nu a semnat acordul-cadru în termenele solicitate de autoritatea contractantă și nu au fost identificate fondurile necesare declarării ca fiind câștigător a operatorului economic de pe locul următor. Decizia anulării procedurii specifice a fost comunicată celor trei ofertanți marți, 8 august. Acestea sunt informațiile din comunicatul de presă de marți.

Este știrea săptămânii. Într-un fel sau altul, epopeea corvetelor trebuia să se termine. Poate fi privită și interpretată ca o veste proastă, dar în egală măsură și una bună. Titlurile din presă, de exemplu „Programul corvetelor, un eșec întins pe 16 ani”, pot părea dure, dar reflectă realitatea. Este o veste proastă la o primă privire. La un nivel superficial și, să spunem, emoțional, iată, anunțată în săptămâna care precede Ziua Marinei Române și care aruncă așa, o umbră neplăcută asupra evenimentului și Forțelor Navale. Trecând la o analiză mai serioasă, este o veste proastă pentru că s-au pierdut şapte ani de la primul proiect sau, dacă vreți, patru ani de la desemnarea câștigătorului licitației, când primele nave ar fi trebuit să fie deja în dotare. Acești ani sunt pierduți definitiv și, indiferent de soluțiile găsite, orizontul de timp este împins cu șapte până la 10 ani de acum încolo.
Este, însă, și o veste bună, pentru că lucrurile, după ani de amânări și incertitudini, s-au lămurit, iar Ministerul Apărării poate acum să demareze noi abordări și proiecte. Decizia era previzibilă din partea firmei franceze câștigătoare a licitației. Ceea ce ne atrage, însă, atenția din comunicatul de presă este că ”nu a fost identificate fondurile necesare declarării ca fiind câștigător a operatorului economic de pe locul următor”, ceea ce înseamnă că nici proiectul SIGMA al constructorului Damen, care a ieșit pe locul doi, nu o să fie realizat, fie din lipsa fondurilor, cum se spune în comunicat, iar aici lucrurile sunt puțin neclare, fie pentru că Damen nu mai este interesat de contract, având în vedere și recenta decizie de retragere din parteneriatul cu statul român. Ce se poate face în continuare? Deocamdată, ministerul nu a anunțat dacă va mai lansa o nouă licitație pentru corvete. Oricum, o nouă procedură necesită aprobări din partea Consiliul Suprem de Apărare a Țării și a Parlamentului și ar dura ani buni. În acest moment, statul român are două variante prin care poate dota forțele navale cu nave: fie semnează contracte de tipul government to government, adică direct între guverne, variantă mai practică și care scurtează timpul până la semnarea unui contract, fie reia licitația internațională. Desigur, știrea este caldă, sunt multe speculații, prin presă este vehiculată și opțiunea achiziționării de nave de război second-hand din Statele Unite ale Americii. Este vorba despre fregatele LCS – Littoral Combat Ships. O altă întrebare ar fi de ce acum sau, mai ales, în ce context? Unii leagă această decizie de inițiativa de la sfârșitul lunii iulie, când Senatul Statelor Unite ale Americii a adoptat Legea Securitatea Mării Negre, o prevedere care are ca scop promovarea siguranței în regiune. Cu alte cuvinte, ca securitatea Navală de la Marea Neagră să fie, de acum încolo, asigurată de Statele Unite. Este o interpretare simplistă, dar chiar dacă privim lucrurile din această perspectivă, într-un articol introductiv al legii se arată că statele riverane sunt esențiale în contracarare agresiunii guvernului Federației Ruse și contribuie la securitatea colectivă a NATO. Adică, și România trebuie să aibă o componentă navală sau, mai pe scurt, să contribuie. Un alt punct de vedere se referă la schimbarea și evoluția războiului naval și a tehnologiei care, spun unii, ar face inutile navele militare de anumite dimensiuni. Faptul că militarii Kievului au reușit să dezvolte drone navale care pot avea o rază de acțiune de până la 1.000 de km – vezi și recentul atac al unei nave militare ruse în portul Novorossiysk cu o astfel de dronă – pune sub semnul întrebării dominația masivei și numeroasei flote rusești în acest spațiu maritim și, tot simplist interpretând, chiar și necesitatea unei flote maritime de război pentru România. În final, ne putem întreba și ce fac vecinii noștri? Păi, Bulgaria a lansat la apă, vinerea trecută, o primă corvetă din cele două comandate de Ministerul bulgar al Apărării, nava de patrulare multirol de tip maritime multipurpose patrol vessel, denumită Hrabri, u,rmează și cealaltă, iar marina Poloniei, care a rămas, iată ca și România, cenușăreasa sistemului de apărare, începe săptămâna viitoare construcția a trei fregate care vor spori securitatea țării la Marea Baltică. Și aici, dacă îmi permiteți, cu o mare diferență. Dacă în Baltica sunt doar exerciții navale ruse și o numeroasă prezență navală, aliată, ei, Marea Neagră a devenit deja, în mare parte, un lac rusesc și cu certitudine este deja teatru de război. Pentru România, cu războiul din Marea Neagră și amenințarea Rusiei, situația înzestrării Forțelor Navale a devenit deja, și îmi caut bine cuvintele potrivite, cel puțin jenantă sau, haideți să îi spunem, critică și îngrijorătoare.

Luca Niculescu: Mă uitam în „Midi Libre”, care este unul dintre cotidianele regionale cele mai citite din Franța și trei sferturi din prima pagină era acoperit cu Bricul „Mircea”. Se vedea foarte mare drapelul României

Publicat de Gabriel Stan, 26 aprilie 2022, 17:29

„Subiectul săptămânii” este despre Nava școală Mircea și periplul ei prin porturile Europei, acolo unde adună mii de oameni dornici să îi calce pragul și să o admire de aproape.

Bogdan Dinu, de la Jurnal Miliar Constanța, se află de aproximativ o lună pe nava școala, de unde ne relatează informații și evenimente petrecute în drumul lor pe mare și prin porturi, iar de curând a realizat un interviu cu ambasadorul României în Franța, domnul Luca Niculescu pe care vă îndemnăm să-l ascultați.

Bogdan Dinu: Domnule ambasador, bine ați revenit la bordul navei școală „Mircea”, de data aceasta în sudul Franței, în Mediterană, la Sète.

Luca Niculescu: Bine v-am regăsit! Cu mare mare bucurie vă regăsesc. Îmi amintesc de întâlnirea noastră de acum trei ani, de discuția pe care am avut-o și întâlnirea cu bricul „Mircea” și cu toți cei care sunt aici.

Între timp, sigur, comandorul Mircea Târhoacă este în continuare aici. Mă bucur foarte mult că l-am revăzut. Dar echipajul navei școală s-a schimbat, aceasta este şi menirea unei nave școală, de a școli și după aceea, de a lăsa loc unei noi generații, pe care am întâlnit-o azi.

Bogdan Dinu: Seriile de cadeți sunt diferite și fiecare are povestea lui, experiența lui pe nava școală „Mircea”. Cum aţi reuşit să ajungeți? Dumneavoastră aveţi un program încărcat la ambasada din Paris, sunt peste 1000 şi ceva de kilometri, din câte am înţeles. Noi ne bucuruăm de prezența dumneavoastră aici şi ne-am bucura ca toți ambasadorii, din toate țările unde facem noi escală, să poată ajunge la bordul navei școală.

Luca Niculescu: Este o onoare, este o mândrie ca Bricul „Mircea” să fie invitat aici. Este cea mai mare navă prezentă la această manifestare maritimă din sudul Franței. Este prima ei participare, dacă nu mă înșel, aici şi am văzut cât de bine primită a fost – am avut ocazia să stau de vorbă cu oficialitățile locale – câtă bucurie este pentru că nava școală „Mircea” se află în sudul Franței și dacă putem să fim părtași puțin la această bucurie, de ce nu?

Bogdan Dinu: Cum ați regăsit nava? 2019, au trecut trei ani, nava a trecut şi ea prin şantier de două ori în ultimii doi ani. Cum aţi regăsit-o? Vă mai amintiți cum era în 2019?

Luca Niculescu: În general, te aștepți ca timpul să aducă unele riduri. Nu e cazul cu nava școală „Mircea”, pentru că arată încă și mai bine decât acum trei ani.

Bogdan Dinu: Întinereşte.

Luca Niculescu: Este și mai proaspătă, este aceeași energie bună, aceeași atmosferă serioasă și destinsă, în același timp și încă o dată, peste noi au trecut anii, dar a trecut și pandemia.

Iar pandemia te face, poate, să fii chiar ceva și mai sentimental, să te bucuri poate și mai mult că vezi niște figuri pe care le-ai întâlnit acum trei ani. A fost o mare, mare bucurie să îl întâlnesc pe el, pe dumneavoastră și tot echipajul.

Bogdan Dinu: Aţi monitorizat, cât de cât, așa, presa franceză, ce spune despre noi? De exemplu, ieri a fost bord France 3, televiziune naţională, nu ştiu dacă… cred că am apărut şi în jurnalul naţional, de la ora 12:00 şi 19:00. Avem o presă bună? Pentru că noi am făcut tot ce a ținut de noi să reușim acest lucru.

Luca Niculescu: Aș spune că aveți presa cea mai bună, pentru că ieri mă uitam în „Midi Libre”, care este unul dintre cotidianele regionale cele mai citite din Franța și trei sferturi din prima pagină era acoperit cu Bricul „Mircea”.

Se vedea foarte mare drapelul României. Într-adevăr, ieri ați fost, pot să confirm, și în jurnalul național al France 3. Da, şi național, erați în monitorizarea pe care am făcut-o, am văzut că a existat o prezență a Bricului „Mircea”, cam în toată presa de aici. Aş spune, iar, că este foarte important, după cum remarcaţi și dumneavoastră, câtă lume vine să viziteze Bricul „Mircea”.

Adică te strecori printre oamenii care nu încetează să urce și apoi să viziteze bricul și cred că este un mare, mare succes și de fiecare dată – și data trecută am avut exact aceeaşi impresine. Gândiţi-vă, sunt oameni care stau aici, în sudul Franţei, care de multe ori nu au nici o imagine sau o imagine, poate, despre România.

Vin aici, pe Bricul „Mircea”, ştiu că e o navă din România, sunt multe însemne și multe lucruri pe navă care te fac să îți dai seama că ești în România și apoi, ei pleacă păstrând această imagine bună, foarte bună despre România. Sunt 3000 de oameni pe zi care vin. Înmulțind cu câte zile stați aici, sunt aproape 20.000 de oameni care vor pleca cu o idee bună despre România.

Bogdan Dinu: Sunt activități oficiale cuprinse în program, de exemplu, avut loc astăzi un dejun aici, oficial, la bordul navei școală „Mircea”, la care a participat și amiralul Gilles Boidevezi. Amiralul Gilles Boidevezi, precizez pentru ascultătorii noştri, este prefectul maritim al Mediteranei, este o funcție importantă aici, în Franța.

Este chiar comandant militar francez al Mediteranei, adică coordonează atât acțiunea statului în mare, cât și partea, să spunem, strict militară și administrativ-militară. Aţi avut discuții. Cum v-aţi înţeles? Ce v-a spus despre navă, despre Marina Română?

Luca Niculescu: Da, este prefectul maritim. Este, cum spuneaţi, o personalitate în Franța, în armata franceză, cunoaște România, fusese în România la sfârșitul anului trecut, atât la Constanța, cât și la București. Am discutat, evident și cu domnul comandant despre nava școală „Mircea”.

Era interesat să afle cam cum se desfășoară activitățile, o zi de lucru, o zi pe mare. Au fost și astfel de discuții și apoi evident că am vorbit destul de mult și despre actualitate, despre ceea ce se întâmplă acum în Ucraina, despre ameninţarea care vine din Rusia, despre Marea Neagră, despre Marea Mediterană, despre multe alte mări și oceane, pentru că aceasta este situația și, evident, e un subiect care ne preocupă foarte mult. Am discutat despre cooperarea dintre România și Franța; există escale franceze, există nave franceze care vin în România.

Bogdan Dinu: Vizite naționale, cum le numesc ei, pentru implică mult mai multe lucruri decât o simplă escală tehnică unei nave militare, fie ea și din Alianță.

Luca Niculescu: Cunoașteți mult mai bine terminologia decât mine și vă mulțumesc. A fost fregata Auvergne recent, au mai fost și altele, vor mai fi și altele. Există o prezență militară franceză din ce în ce mai consolidată în flancul estic al NATO și în România.

Deci, am discutat despre această cooperare, cooperarea bilaterală, cooperarea în cadrul NATO și, evident, cam aceasta este tema. Sunt unele lucru care pot fi mai greu dezvoltate într-un interviu, dar vă dați seama că am vorbit mult despre situația actuală.

Bogdan Dinu: V-am întrebat pentru că am avut privilegiul, pot să spun, escala noastră precedentă a fost în Creta, la Souda Bay, și atașatul militar al României a reușit să ne faciliteze, prin ambasadă, vizitarea portavionului cu propulsie nucleară ”Charles de Gaulle”.

A fost o vizită memorabilă, pot să spun așa, și ne-a făcut plăcere la toți. Schimbăm puțin registrul, domnule ambasador. Câți români trăiesc în această regiune a Franței? Cred că se numește Languedoc, Languedoc-Rousillon.

Luca Niculescu: Da, sunt aproximativ 50.000 de români care trăiesc în această regiune, sunt bine integrați, fac parte din comunitatea română care e destul de mare în Franța, sunt între 250 și 350 de mii de români care trăiesc aici și pe unii dintre ei m-am bucurat să-i revăd la bordul navei, care nu erau neapărat din Languedoc-Rousillon.

Sunt cei pe care avusesem bucuria să-i văd și acum trei ani la Rouen, un grup de români și francezi care au dansuri populare românești, cu care că văd că, din oră în oră sau destul de des, îi încântă pe cei care vin să viziteze nava.

Și acesta este un motiv de mândrie, pentru că îi vezi îmbrăcați în portul național, în porturi naționale, au ținute din mai multe regiuni ale țării. Și acum, împreună cu amiralul și cu oficialitățile franceze, am avut ocazia să asistăm la un foarte frumos spectacol pe care l-au făcut.

Bogdan Dinu: O tușă de specific naţional pentru vizitatori, care să contribuie la imaginea României și nu doar la un simplu tur de navă, poate mai anost sau mai puțin interesant. Toate navele au, să știți, astfel de mici trupe, fie de cântăreți, fie fanfare, fie momente muzicale, care fac parte din industria festivalului, ca să spun astfel.

În 2019, vă vorbeam de nava-școală ”Mircea”, care ăși propune să facă înconjurul lumii, nu s-a materializat, din păcate. Nu știu când va avea loc. La final, ce doriți dumneavoastră echipajului și forțelor navale române, marinarilor militari români?

Luca Niculescu: Aș începe altfel, aș spune, în primul rând, că situația s-a schimbat, lumea este pe cale să se schimbe față de 2019.

Eram în alte vremuri, nu cunoscuserăm pandemia, nu cunoscuserăm războiul care are loc chiar în vecinătatea noastră, care are loc, o parte din el, chiar în Marea Neagră. Deci, în primul rând, le doresc multă concentrare, putere de muncă, reziliență, le doresc să nu aibă parte de incidente neplăcute, să fie așa cum i-am cunoscut și să reușească să treacă peste această perioadă care este extrem de dificilă. Pentru nava-școală ”Mircea” îi doresc să își poată relua proiectul de a face turul lumii.

După cum spuneam, sunteți un ambasador excelent, excelent, pentru că, sigur, acest cuvânt, ambasador, este folosit de multe ori, câteodată, poate puțin în exces, dar în ceea ce priveștenava-școală ”Mircea” chiar este valabil sută la sută. Ne aflăm aici în Languedoc-Rousillon, ne aflăm în Occitania, o regiune cu care România are multe în comun.

Există un studiu, a fost înființat în 1945, dacă nu mă înșel, un institut de studiu al limbii occitane, iar printre cei care au înființat acest institut se numără un român, Tristan Tzara. Deci, putem coopera foarte bine cu regiunea și avem deja unele cooperări, care iar au fost puțin înghețate în timpul pandemiei și pe care sper să le reluăm. Cine știe, poate peste doi ani veniți din nou, atunci vom avea ocazia să dezvoltăm și mai mult de această cooperare. Dar asta vă doresc, să puteți continua turul lumii, să fiți același extraordinar ambasador, pentru că, încă o dată, atunci când vin 3.000 de oameni pe zi se vadă o navă ca ”Mircea”, pleacă cu o imagine bună despre România.

Bogdan Dinu: Vă mulțumesc, domnule ambasador!

Luca Niculescu: Eu vă mulțumesc foarte mult!

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 28 martie 2022, 15:54

Edi Nicola (realiazator rubrică): Nava Şcoală “Mircea”, ambasadorul onorific al României pe mările şi oceanele lumii a plecat joi, 24 martie, din portul militar Constanţa pentru a desfăşura în Marea Mediterană marşul internaţional de instrucţie în vederea pregătirii unei noi generaţii de maiştri militari.

Bijuteria Forţelor Navale Române va efectua escale de reprezentare în porturi din Franţa, Grecia, Italia, Spania şi Turcia, urmând să se întoarcă acasă la jumătatea lunii mai, după mai bine de 50 de zile de marş şi promovare a valorilor ţării noastre. Colegul nostru, Bogdan Dinu, de la “Jurnal militar” Constanţa se află la bordul navei în acest itinerariu.

Bogdan Dinu: Totul este în regulă la bord. Am intrat în rutina carturilor şi a serviciilor, atât echipajul cât şi cei 92 de cadeţi, care au avut ce vedea, spectacolul Bosforului, cum îl numesc eu.

După tranzitarea acesteia, timp de câteva ore, am ajuns în Marea Marmara, în care vom naviga, iar după ce o să trecem pe sub uluitorul pod suspendat Canakkale 1915 o să ieşim din strâmtoarea Dardanele şi vom naviga până în portul Souda Bay, din insula Creta. Este prima escală, una tehnică, port în care vom intra miercuri, 30 martie şi îl vom părăsi duminică, 3 aprilie.

Edi Nicola (realiazator rubrică): De pe mare revenim pe uscat şi mergem în Polonia, unde zilele trecute militarii Detaşamentului de Apărare Antiaeriană “Gheparzii de fier” au executat un exerciţiu de rezolvare a unei situaţii tactice de nivel baterie.

Scenariul tactic a cuprins o serie de incidente apropiate condiţiilor de luptă reale, pe care artileriştii antiaerieni dobrogeni le-au soluţionat, folosind tehnicile, tacticile şi procedurile existente la nivelul subunităţilor. Tot procesul de instruire a început cu o prezentare de tehnică atât a militarilor dobrogeni, cât şi a aliaţilor.

Locotenent Andreeea Dănilă, locţiitor comandant Baterie artilerie antiaeriană: Exerciţiul desfăşurat a fost de nivel secţie pluton în care am simulat apărarea. Pe lângă situaţia tactică, am avut şi o serie de incidente, cum ar fi: cele medicale, în care sanitarii au fost nevoiţi să extragă răniţii, exerciţii de evacuare a tehnicii, verificarea reacţiei la un atac aerian şi reacţia la un atac terestru.

Edi Nicola (realiazator rubrică): Din Polonia, coborâm în Balcani, unde infanteriştii olteni îşi continuă misiunea în Camp Butmir, Sarajevo. Plutonul de manevră din cadrul detaşamentului românesc este dotat cu mijloace tehnice blindate Piranha IIIC şi se află sub comanda operaţională a Comandamentului Forţelor Întrunite din Statul Major al Apărării integrat în Batalionul multinaţional al misiunii EUFOR Althea.

Militarii români execută misiuni în sprijinul autorităţilor locale, având ca scop menţinerea unui climat de securitate şi stabilitate, concomitent cu dezvoltarea şi instruirea Forţelor armate din Bosnia şi Herţegovina.

Locotenent Florin Epure, comandantul plutonului de manevră: Cei care erau deja aici ne-au întâmpinat foarte bine; ne-au explicat regulile misiunii, ale bazei, operaţia EUFOR Althea şi ne-au îndrumat spre ce ar trebui să facem.

Au fost ca nişte mentori pentru noi. Comportamentul dumnealor faţă de noi a fost ireproşabil din toate punctele de vedere şi ne-a făcut să ne fie destul de uşor să ne integrăm în misiune, în structura căreia ne subordonăm.

Edi Nicola (realiazator rubrică): De pe bătrânul continent facem un salt în zona Ecuatorului, unde ţara noastră participă, din anul 2015, activ, în cadrul unei misiuni de instruire şi consiliere a Uniunii Europene la implementarea eforturilor de reconstrucţie a Forţelor Armate Centrafricane.

Misiunea are drept scop oferirea de asistenţă autorităţilor Republicii Centrafricane pentru reconstituirea sectorului naţional de apărare, grav afectat în ultimul deceniu de instabilitate şi de acţiunile grupurilor armate. Derularea misiunii se face pe trei axe: la nivel strategic, operativ şi tactic.

Locotenent colonelul Olimpiu Golea, Republica Centrafricană: Să ştiţi că aici, în Republica Centrafricană, oamenii tot timpul m-au întrebat ce se întâmplă şi sunt foarte interesaţi vizavi de situaţia de securitate din Europa, din Ucraina.

Sunt parteneri care au prieteni, au rude, au conexiuni cu militarii, care au făcut studii în România. Sunt interesaţi să vină şi să studieze, să se dezvolte în România şi să facă ceva pentru ţara lor.

Suflet de artilerist

Publicat de Gabriel Stan, 3 noiembrie 2021, 10:52

E linişte acum în poligonul de la Capu Midia. Glasul tunurilor Oerlikon 2×35 mm ale Batalionului 205 Apărare Antiaeriană „General Gheorghe Pârvulescu” a amuţit, cel puţin pentru acest an de instrucţie iar militarii aşteaptă rezultatul evaluării specialiştilor Centrului Naţional de Instruire pentru Apărare Antiaeriană “General de brigadă Ion Bungescu”.

Foarte curând vor pleca acasă, dacă nu au pecat deja, la Craiova, la Brigada Multinaţională Sud-Est. Ce rămâne după două săptămâni? Amintirea unor profesionişti desăvârşiţi şi a unor oameni dedicaţi.

Unul dintre ei este caporalul clasa a II-a Laurenţiu Glăvan, servant unu pe unul dintre complexele de artilerie Oerlikon 2×35 mm la Bateria 1 artilerie antiaeriană. Cu siguranţă nu îl cunoaşteţi, deşi ar trebui, pentru că întâlniri cu astfel de oameni, fie şi în mediul online, sunt tot mai rare şi ne fac bine.

Este în unitate de nu mai puţin de 18 ani, nu a ratat nicio misiune sau tragere, a fost de două ori în misiuni externe în Polonia cu detaşamentul de apărare antiaeriană din cadrul Grupului de Luptă iar la Capu Midia se simte întotdeauna ca acasă.

Despre batalion nu vorbeşte ca despre o unitate militară, foloseşte des cuvântul familie, una unită, cu membri mai tineri sau mai bătrâni. Spune că sângele artileriştilor antiaerieni e ca cerul şi că trăiesc tot anul de instrucţie pentru aceste câteva zile de trageri, pentru că aici e tot rostul lor, când văd ţintele pe cer, aici simt starea de bine.

Şi  mai spune că şi după trecerea în rezervă – atunci când va fi – familia lui o să rămână tot Batalionul 205 Apărare Antiaeriană, nu o să-l dea niciodată pe „pălăria de pensionar”. Am onoarea să vă salut domnule caporal!

Semper Altius!

Interviul a fost realizat de Bogdan Dinu, de la Jurnal Militar Constanța.

Sursă foto: Matei Ghioc.

Conferința anuală “Strategii 21” – “România și noua dinamică de putere în relațiile internaționale”

Publicat de Gabriel Stan, 29 iunie 2021, 13:08

Bogdan Dinu (realizator rubrică):  Tot la Universitatea Națională de Apărare Carol I, vineri însă, cu prilejul Zilei Drapelului Național a avut loc conferința științifică internațională “Strategii 21”, cu tema “România și noua dinamică de putere în relațiile internaționale”, desfășurată sub patronajul Colegiului Național de Apărare.

Aceasta este o conferință anuală la care sunt invitate personalități marcante din sfera științifică, politică și militară, din administrația publică, Ministerul Apărării Naționale, Serviciul de Telecomunicații Speciale, precum și cadre didactice, cercetători științifici și cursanți ai Colegiului Național de Apărare.

Joi 24 iunie, în cele cinci colegii naționale militare au avut loc festivitățile de încheiere a anului școlar 2020-2021 și de absolvire a promoției “Regele Mihai I 100”.

La ceremonia organizată la Colegiul Național Militar Dimitrie Cantemir din Breaza  a participat și șeful Statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu.

Șeful Statului Major al Apărării Daniel Petrescu: Am vrut să transmit aprecierea mea pentru activitatea didactică, dar și activitatea de însușire a valorilor care se desfășoară în colegiile militare.

Am vrut să-i felicit pe absolvenți pentru tot efortul pe care l-au depus în cei patru ani de zile, să le transmit speranța mea că se vor încadra și se vor adapta foarte ușor în academiile categoriilor de forțe. Felicitări!

Am încredere în viitor. Noi ne străduim să ne facem datoria la nivelul conducerii Statului Major al Apărării, al ministerului, al categoriilor de forțe, astfel încât acești copii să aibă condițiile cele mai bune de instruire.

Bogdan Dinu (realizator rubrică):  Îl ascultăm și pe elevul plutonier adjutant Andrei Sebastian Dodoţ, proaspăt absolvent al Colegiului Național Militar “Dimitrie Cantemir” din Breaza.

Adjutant Andrei Sebastian Dodoţ: Eram mic, timid, aveam 14 ani și un singur vis: să îmbrac uniforma militară și să performez.

Pășind în acest mediu al performanței, am reușit să îmi conturez şi să îmi şlefuiesc caracterul, spre a deveni modelul profilului absolventului de Colegiul Național Militar.

Toţi aceşti patru ani și toate momentele s-au cristalizat și s-au concentrat în această zi, de o însemnătate deosebită, care va rămâne în sufletul nostru. Am absolvit cu media 10 atât clasa a XI-a, cât şi clasa a XII, deci ciclul superior al liceului.

Rezultatele studiului “Relaționarea transatlantică și administrația Biden – implicații pentru Uniunea Europeană și România”

Publicat de Gabriel Stan, 29 iunie 2021, 12:59

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Marți, 22 iunie, la Universitatea Națională de Apărare Carol I au fost prezentate rezultatele studiului “Relaționarea transatlantică și administrația Biden – implicații pentru Uniunea Europeană și România”, iar la această întâlnire au participat ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, și șeful Statului Major al Apărării, general-locotenent Daniel Petrescu.

Studiul, realizat de Centrul de Prevenire a Conflictelor și Early Warning, în colaborare cu Fundația Konrad Adenauer a abordat problematica transatlantică în reala sa complexitate strategică, evidențiind seturi de obiective, valori și principii pe care aliații le împărtășesc.

Ministrul apărării naționale Nicolae Ionel Ciucă: Având în vedere importanța strategică a parteneriatului bilateral cu Statele Unite și postura de stat membru al Uniunii Europene, România a sprijinit constant consolidarea profilului de furnizor de securitate în toate inițiativele și toate deciziile care s-au luat în acest sens, țara noastră având un interes fundamental în dezvoltarea unor relații transatlantice solide și, desigur, în a sprijini fără niciun fel de rezervă relansarea dialogului transatlantic.

Webminar- Săptămâna Guvernării Deschise

Publicat de prosavioleta, 25 mai 2021, 14:51

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Seminarul online pe tema activităților desfășurate de Ministerul Apărării Naționale pentru limitarea și prevenirea răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2 a avut loc miercuri 19 mai, fiind organizat de Direcția Informare și Relații Publice.

Webminarul se înscrie în suita de manifestări organizate în perioada 17-21 mai 2021 sub genericul ”Săptămâna Guvernării Deschise”, coordonate de Secretariatul General al Guvernului României, fiind o acțiune anuală ce are loc la nivel global, inițiată și promovată de parteneriatul pentru guvernare deschisă.

Acțiunea reprezintă un apel pentru transformarea modului în care guvernele interacționează cu cetățenii și le deservesc interesele. În sesiunea de deschidere au webminarului, transmis în direct pe canalul de YouTube și pe pagina de internet a Ministerului Apărării Naționale, au susținut prezentări ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, secretarul de stat Raed Arafat și decanul Facultății de Comunicare și Relații Publice al SNSPA, prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu, dar și reprezentanți ai Statului Major al Apărării, ai Direcției Medicale și colonelul medic Valeriu Gheorghiță.

Cu detalii, generalul de brigadă Constantin Spânu, șeful Direcției Informare și Relații Publice.

Generalul de Brigadă Constantin Spânu: Am discutat în cadrul acestui seminar despre măsurile concrete pe care Ministerul Apărării Naționale le întreprinde încă din etapele de pregătire a reacției naționale la situația generată de pandemia COVID-19, dar am discutat și despre principiile abordate în informarea publicului larg cu privire la acțiunile desfășurate de instituție, dar și contribuția pe care am avut-o în cadrul comunicării generale a autorităților române cu privire la necesitatea implementării la nivel individual a măsurilor de prevenție și, evident, în cadrul campaniei națională de vaccinare, în care și Ministerul Apărării Naționale este una dintre instituțiile care are rol de sprijin.

Așa cum știți, toate centrele de depozitare atât la nivel central, cât și regional sunt asigurate de Ministerul Apărării Naționale – mă refer la centrele de depozitare pentru dozele de vaccin, precum și contribuția pe care o avem în cadrul comitetului, însă și prin întregul sistem medical militar care a asigurat vaccinarea până acum în cele aproape 60 de centre care funcționează în structurile medico-militare vaccinarea a mai bine de 10% din populația totală vaccinată a României, ceea ce   înseamnă un procent semnificativ.

Continuă seria exercițiilor „Dacia 21”

Publicat de prosavioleta, 25 mai 2021, 14:09

Bogdan Dinu (realizator rubrică):  Tot la capitolul exerciții continuă seria Dacia 21, conectată la Defender Europe 21. Militari din forțele aeriene române au participat cu 10 elicoptere IAR 330 Puma din baza 57 aeriană Mihail Kogălniceanu, baza 71 aeriană general Emanoil Ionescu și baza 90 transport aerian Otopeni comandor Aviator Gheorghe Bănciulescu, în Poligonul Babadag, la o emisiune pe asalt aerian, secvență de desantare-inserție a forțelor proprii alături de partenerii NATO.

Exercițiul Piatra Craiului 21.11

Publicat de prosavioleta, 25 mai 2021, 13:54

Bogdan Dinu (realizator rubrică):  Militarii Batalionului 228 apărare antiaeriană “Piatra Craiului” au executat trageri de luptă cu complexul antiaerian 2X35 de mm Oerlikon, de nivel secţie și baterie, pe bombe luminoase lansate la o altitudine de peste 1.500 m atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte.

Tragerile au avut loc în cadrul exercițiului “Piatra Craiului 21.11” care s-a desfășurat în perioada 10-21 mai la Centrul Național de Instruire pentru Apărare Antiaeriană General de brigadă Ion Bungescu de la Capul Midia. Să-l ascultăm pe comandantul Batalionului 228 Apărare Antiaeriană “Piatra Craiului”, locotenent-colonel Robert Gödri.

Locotenent-colonel Robert Gödri: Bateria de artilerie antiaeriană calibru 2x35mm Oerlikon este organizată pe două secții tragere, fiecare având în compuneri câte două tunuri antiaeriene calibru 2×35 mm Oerlikon şi câte o instalație de conducere a focului Gun Star Night.

Este o activitate care contribuie la perfecționarea deprinderilor și capacităților militarilor de a acționa în diverse condiții de teren și de stare a vremii. 10 ore de pregătire zilnic, inclusiv activități de pregătire a tragerilor pe timp de noapte.

Activitățile s-au desfășurat fără probleme, militarii sunt instruiți, sunt pregătiți. Fructificăm din plin experiența acumulată în perioada 2017-2020 pe timpul executării misiunilor în Polonia în cadrul Detașamentului de apărare antiaeriană ”Liliecii negri”.

Ultimul militar român a părăsit Baza aeriană Kandahar din Afganistan

Publicat de prosavioleta, 25 mai 2021, 13:33

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Ultimii 100 de militari români din Batalionul de Protecție a Forței “Jderii” au plecat din baza aeriană Kandahar. Recent, baza a fost predată Forțelor de securitate afgane în cadrul procesului de încheiere a emisiunii NATO “Resolute Support” din Afganistan.

După o prezență de 19 ani, ultimii militari români, cei din Batalionul de Protecție a Forței “Jderii” au plecat de pe aerodromul afgan după ce și-au îndeplinit cu succes misiunea ordonată în această zonă.

Ultimul militar român care a plecat din baza aeriană Kandahar, după 19 ani de prezență continuă românească acolo, a fost comandantul Batalionului de Protecție a Forței “Jderii”, locotenent colonelul Vasile Mironescu.

Locotenent-colonel Vasile Mironescu: Am venit prima dată în baza aeriană Kandahar în anul 2003. Eram locotenent, comandant de pluton. Consider că fiecare camarad care a trecut pe aici a rămas în suflet cu o mare satisfacție.

Am avut mari emoții când am privit în spate și am văzut că sunt ultimul român care pleacă de aici. În cei 19 ani de prezență, România a dovedit că este un aliat de încredere în cadrul NATO.

Am simțit din plin ce înseamnă să lucrezi întrunit și să fii mândru că faci parte din cea mai puternică alianță politico-militară a lumii. Am învățat foarte multe lucruri aici și ne-am maturizat ca profesioniști ai armelor.