Lucian Blaga şi cercul poeţilor dispăruţi, audiţie a Editurii Casa Radio

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 mai 2015, 15:30

Editura Casa Radio vă invită marţi, 26 mai, la ora 18:30, la o audiţie specială din Biblioteca de Poezie Românească, prilejuită de lansarea ediţiei aniversare a cărţii sonore Lucian Blaga, Poeţii. Evenimentul va avea loc la Librăria Humanitas Cişmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr. 38), în prezenţa scriitorului Bogdan Ghiu şi a criticului Luigi Bambulea, care vor intra într-un dialog trans-generaţional.

Pe 9 mai s-au împlinit 120 de ani de la naşterea lui Lucian Blaga. Audiobook-ul Poeţii (carte+CD) conţine 49 de poeme şi 12 tălmăciri din literatura universală alese şi rostite chiar de poet în două înregistrări unice, păstrate în arhivele Radio România, realizate în anii 1954 (traducerile) şi 1960 (poeziile originale). Asistăm la o adevărată sărbătoare a poeziei, deoarece Poeţii nu este doar titlul unui poem, ci şi locul unde îşi dau întâlnire câţiva dintre marii poeţi ai lumii: Poe, Esenin, Villon, Lorca ş.a. Pus alături de ei, poetul şi filosoful român îşi dă adevărata măsură a geniului creator. Traducerea şi interpretarea altor poeţi de către un poet sunt o dovadă a generozităţii şi a conştiinţei propriului talent. Nicio stridenţă, nicio notă falsă nu tulbură armonia din acest cerc ad-hoc al marilor poeţi dispăruţi.

Bucurându-se de un extraordinar succes în rândul cititorilor, ca de altfel fiecare titlu din Colecţia Biblioteca de Poezie Românească a Editurii Casa Radio, Poeţii de Lucian Blaga se află la cea de-a treia ediţie. Pentru ediţia aniversară, aparatul critic a fost considerabil revizuit, iar audiobook-ul este prefaţat de această dată de poetul şi eseistul Dinu Flămând. De asemenea, albumul beneficiază de un nou comentariu grafic propus de artistul Constantin Popovici.

„Indiferent de perioada din care au fost extrase poemele, căci avem o selecţie care ia texte din primul său volum şi se ajunge în acelaşi parcurs la inedite, sau indiferent de ordinea prezentării lor, ţinând seama şi de titlurile înregistrărilor care s-au pierdut, ai impresia că asculţi un volum de sine stătător, perfect unitar, nu o antologie întocmită la întâmplare. Liantul între poemele din diferite perioade, tematic destul de diferite, îl realizează acea voce oraculară ce dă glas unei atitudini dominante: avem în acest recital numai şi numai elogiul forţelor limbajului care, prin poezie, captează şi reţine în cuvinte complexitatea, frumuseţea lumii.” (fragment din prefaţa lui Dinu Flămând, Blaga în faţa vulcanului)

Colecţia de carte sonoră Biblioteca de poezie românească este un proiect al Serviciului Patrimoniu Cultural şi Arhive Radio România. Detalii pe www.edituracasaradio.ro

Editura Casa Radio, în finala Galei Industriei de Carte din România

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 aprilie 2015, 12:15

Pentru al patrulea an consecutiv, Editura Casa Radio se află în finala Galei Industriei de Carte din România Bun de Tipar, un eveniment dedicat excelenţei editoriale şi promovării celor mai importante proiecte anuale ale pieţei de carte româneşti.

Audiobook-urile Scrisoare deschisă sau Nu mă mai aşteptaţi la ore mici de Mariana Marin şi După melci de Ion Barbu au fost nominalizate la categoria Cea mai bună carte netipărită: Audiobook de juriul Galei Bun de Tipar, prezidat anul acesta de istoricul literar şi jurnalistul Mircea Vasilescu.

Audiobook-ul Scrisoare deschisă sau Nu mă mai aşteptaţi la ore mici de Mariana Marin dă voce unei mari scriitoare. Mariana Marin, poetă reprezentativă a generaţiei ’80, a părăsit de timpuriu scena poeziei, dar nu şi raftul întâi al literaturii române. Între 1991-2002, a înregistrat pentru posteritate 27 de poeme, cărora li se adaugă poemul Patru fără un sfert de Virgil Mazilescu, în aceeaşi rostire impresionantă a Marianei Marin, precum şi un extras din interviul difuzat în emisiunea Portrete şi evocări literare (realizator: Anca Mateescu, 1995). Volumul reprezintă un eveniment editorial şi datorită întâlnirii colegilor de generaţie: în loc de postfaţă se regăsesc mărturii de Romulus Bucur, Mircea Cărtărescu, Bogdan Ghiu, Florin Iaru şi Ion Bogdan Lefter. Criticul literar Nicolae Manolescu semnează cuvântul-înainte, iar ilustraţiile îi aparţin artistului unei întregi generaţii: Tudor Jebeleanu.

Audiobook-ul După melci de Ion Barbu reprezintă o premieră absolută a Colecţiei Biblioteca de Poezie Românească şi o adevărată experienţă sonor-existenţială. Această culegere de prime înregistrări radiofonice (1965-1969) din opera lui Ion Barbu este deopotrivă un spectacol audio şi vizual. Corpus-ul de poeme împrumută vocile unor importante personalităţi culturale româneşti: Victor Rebengiuc, Dinu Ianculescu, Emil Botta, Ludovic Antal, A.E. Baconsky, Romulus Vulpescu, Constantin Codrescu, Dan Nasta. Volumul de faţă este şi o preţioasă carte de artist, Tudor Banuş intrând într-un fin dialog, mult visat, cu lirica lui Ion Barbu. Albumul beneficiază de un argument de Leonid Dimov (Studioul de poezie, 1969) şi de o prefaţă semnată de poetul Bogdan Ghiu.

În 2014 Casa Radio – editură ce valorifică patrimoniul Radiodifuziunii Române şi emisiuni de colecţie ale Radioului, a primit Trofeul Galei Bun de Tipar, la categoria Cea mai bună carte netipărită – Audiobook, pentru Aşteptând ceasul amintirilor de Dinu Pillat, apărut în colecţia Vocile memoriei. În 2013, Editura a obţinut Diploma de excelenţă pentru cel mai bun proiect de audiobook al anului 2012: I.L. Caragiale, Mofturi (1877-1902). În timp ce în anul 2012, Colecţia Lecturi pe întuneric a Editurii a primit Menţiunea specială a Juriului, la categoria Cea mai bună carte netipărită – Audiobook, pentru titlurile apărute în 2011: Mircea Horia Simionescu citeşte din Ingeniosul bine temperat; Mircea Nedelciu citeşte Ora spre zero şi alte proze; Emil Botta recită …de la Dante la Eminescu…

Anunţarea câştigătorilor va avea loc joi, 14 mai, începând cu ora 18:00, în Aula Bibliotecii Naţionale a României. Gala Industriei de carte din România Bun de Tipar, ediţia a IV-a, este organizată de Headsome Communication şi Asociaţia Editorilor din România (AER), cu sprijinul Ministerului Culturii, Institutului Cultural Român, Bibliotecii Naţionale a României şi Compania de Librării Bucureşti.

Mai multe detalii: www.galabundetipar.ro şi www.edituracasaradio.ro

Glasurile poeziei: După melci de Ion Barbu

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 martie 2015, 16:00

Vă invităm joi, 26 martie, de la ora 18:30, la Café Cărtureşti Verona (str. Arthur Verona nr. 13-15, Bucureşti), la o audiţie specială din albumul După melci urmată de o discuţie despre personalitatea lui Ion Barbu şi actualitatea poeziei sale, alături de invitaţii noştri: criticul literar Paul Cernat, Dinu Flămând – poet, eseist şi exeget al lui Ion Barbu, şi Bogdan Ghiu, cel care semnează şi Cuvântul înainte al acestui audiobook.

Pe 18 martie s-au împlinit 120 de ani de la naşterea poetului Ion Barbu, una dintre figurile proeminente ale literaturii române. Din galeria marilor voci poetice prezente în Fonoteca de Aur a Radiodifuziunii Române, ermeticul Ion Barbu lipseşte. Totuşi, poezia lui Ion Barbu s-a lăsat redescoperită, reinterpetată, revelată în mai multe rânduri la Radio România, cu vocile unor mari personalităţi ale scenei teatrale sau ale celei literare.

Editura Casa Radio i-a reunit pe Victor Rebengiuc, Dinu Ianculescu, Emil Botta, Ludovic Antal, A.E. Baconsky, Romulus Vulpescu, Constantin Codrescu şi Dan Nasta în audiobook-ul: După melci. 17 poeme de Ion Barbu rostite în premieră la Radio între 1965-1969, apărut în Colecţia Biblioteca de Poezie Românească. Pe acest album se regăsesc, printre altele: După melci, Joc secund, Riga Crypto şi lapona Enigel, Oul dogmatic, Uvedenrode, Isarlâk, Umanizare, Selim.

După melci de Ion Barbu este o premieră absolută a Editurii Casa Radio. Această culegere de prime înregistrări radiofonice (realizate imediat după dezgheţul politic, între 1965 şi 1969) din opera lui Ion Barbu este un dublu eveniment: corpus-ul de poeme împrumută vocile unor importante personalităţi culturale româneşti. Dar volumul de faţă este şi o preţioasă carte de artist: Tudor Banuş a intrat într-un fin dialog, mult visat, cu lirica lui Ion Barbu.

„…Cine n-ar putea fi zguduit de vocea şamanică a lui Emil Botta, în contrast cu calmul intelectual al lui A.E. Baconsky şi, ca încununare a pasionalităţii colocviale a lecturii-interpretare, a lui Romulus Vulpescu, primul editor, să nu uităm, după expierea comunistă, al lui Ion Barbu?

Experienţa sonor-existenţială pe care o prilejuieşte prezentul disc este unică, extrem de intensă, atingând înălţimea a ceea ce am numit drama ontologică a poeziei. Inexpiatul, neîmpăcatul Ion Barbu este recuperat postum de către prieteni poeţi şi actori-poeţi, care îi împrumută (în toată ambiguitatea genitivală a acestui verb) glasul lor şi care abia aşa, delegat, postum, mai mult decât tiparul, îl salvează. (…) Lecturile, glăsuirile, la propriu, ale lui Victor Rebengiuc, de exemplu, ar trebui să fie alăturate, complementar, manualelor şcolare, pentru că poezia este în primul rând glas, oralitate, matematică imanentă vorbirii. ” (Bogdan Ghiu, fragment din Vina şi vocile poeziei. O experienţă pedagogică, cuvânt înainte)

Vă invităm să ne fiţi alături într-o nouă întâlnire cu glasurile poeziei, de data aceasta cea barbiană, joi, 26 martie, de la orele 18:30, la Café Cărtureşti Verona.

Partener media: Radio România Cultural; mai multe detalii pe www.edituracasaradio.ro