Festivalul Înfrățirii în comunitatea sârbilor de la Șvinița

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 29 mai 2018, 07:55

Primăria Comunei Șvinița din județul Mehedinți în colaborare cu Uniunea Sârbilor din România a organizat sâmbătă, 26 mai 2018, cea de-a IX-a ediție a evenimentului „Festivalul Înfrățirii”, prilej de întâlnire a reprezentanților localităților deja înfrățite, dar și de stabilire a unor colaborări cu alte localități.

La festival au participat oficialități și ansambluri artistice din localitățile:

StaroNagoricane – Macedonia;

DonjiMilanovat, Rgotina, Bor, Bela Ţrkva, Krusevaţ și Liubicevat – Serbia;

Moldova Nouă, Radimna, Orșova și Șvinița – România.

De asemenea, au fost prezenți deputat Alina Teiș, Nicolae Draghia – prefectul județului Mehedinți și Octavian Tuțu – subprefect. Cu această ocazie, la biserica din localitate a avut loc slujba de înfrățire a ansamblului artistic Dunav din Șvinița cu ansamblul din Bela Ţrkva ( KUSICI ) din Serbia.

În cadrul „Festivalului Înfrățirii” au avut loc o paradă a costumelor populare și un program artistic prezentat de formațiile artistice invitate precum și balul festivalului. Sărbătoarea a continuat în comuna Șvinița și duminică, 27 mai, de Rusalii, cu Ziua Comunei, când fii satului au revinit acasă și au petrecut alături de rude și consăteni. Programul zilei a cuprins slujba și tăierea colacului de Rusalii în biserica din comună, program artistic și acordarea de premii și tradiționalul bal de Rusalii susținut artistic de ansamblul Dunav al comunei și de formația de muzică populară sârbească ,,ŢuleGeorgevici”. 

A consemnat Ludovic Vulea, redactor Radio România Oltenia Craiova

Orchestra „ Valea Timocului” din Bor (Serbia) la Festivalul ”Maria Lătărețu”2016

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 14 noiembrie 2016, 11:00

La împlinirea a 105 ani de la nașterea celei ce a fost numită pe drept cuvânt ”privighetoarea Gorjului”, Maria Lătărețu, instituțiile culturale din județul Gorj au organizat în perioada 7-10 noiembrie 2016 la Tg.-Jiu o nouă ediție a Festivalului național concurs al cântecului popular românesc, festival ce poartă numele marii interprete. Alături de Ansamblul profesionist ”Doina Gorjului”, de cei 36 de concurenți și de Ansamblul „ Maria Lătărețu” al Școlii Populare de Artă din Tg.- Jiu au evoluat și membrii orchestrei „ Valea Timocului” din orașul Bor (Serbia). Prezența acestora în orașul lui C. Brâncuși este un nou argument al colaborării permanente dintre românii din țară și cei din comunitățile românești de dincolo de fruntariile țării. La mijlocul lunii iulie, artiștii gorjeni au participat la Petrovdan Fest din Serbia. ”Este deja o tradiție pentru noi ca, în apropierea Sf. Petru, Ansamblul ”Maria Lătărețu” al Școlii Populare de Artă din Tg.-Jiu să fie prezent în Serbia, la Ostrelj, comuna Bor, la românii din Valea Timocului sârbesc, la Petrovan Fest ”Sfântul Petru” 2016” – declara Ianis Gârbaciu înainte de deplasarea delegației de artiști gorjeni la bor.

Tot în ajunul unei mari sărbători creștine, a Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, de câțiva ani românii purtători de folclor din Serbia sunt prezenți la Festivalul cântecului popular românesc ”Maria Lătărețu” ca oaspeți ai marelui eveniment muzical competițional.

La ediția din acest an Marele Premiu a fost acordat Andreei Ghițiu din Maramureș, Premiul I soliști vocali a fost acordat ex evo Roxanei Croitoru din Gorj și Georgianei Necșa din Timiș.

Foto:  Andreea Ghițiu – Maramureș

Premiul I soliști instrumentiști a fost obținut de Tudor Vârciu (taragot) din jud. Alba.

Foto: Tudor Vârciu  – Alba

A consemnat Gabriela Rusu-Păsărin

Festivalul Smochinelor la Șvinița

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 30 septembrie 2016, 08:39

Sâmbătă, 3 septembrie 2016, în organizarea Primăriei și a Consiliului Local Șvinița din județul Mehedinți, în colaborare cu Uniunea Sârbilor din România, s-a desfășurat cea de a XVII-a ediție a manifestării „Festivalul Smochinelor”, cu participarea invitaților – oficialități și formații artistice – din Bor, Bela Crkva, Kusici, Liubicevat, Donji Milanovac din Serbia, Modova Veche, Belobreșca din Caraș – Severin, Sânnicolau Mare, Gottlob, Masloc, Sânmartinu Sârbesc din Timiș, Drobeta Turnu Severin, Godeanu, Șișești, Șvinița, Dubova din Mehedinți.

În comuna Șvinița, datorită climei mediteraneene, cu ierni blânde și veri nu foarte secetoase, smochinul a găsit condiții bune de dezvoltare fiind plantat tot mai mult de localnici, aproximativ 93% de etnie sârbă, Dulceața de Smochine de Șvinița fiind deja marcă înregistrată.

A consemnat Ludovic Vulea

Radio România Oltenia Craiova

Arsenie Boca va fi canonizat

Publicat de Mihaela Costache, 3 octombrie 2015, 13:00

Biserica Ortodoxă Română (BOR) a început procesul de canonizare a lui Arsenie Boca, prin Episcopia Devei şi Hunedoarei, care strânge dovezi şi mărturii despre viaţa părintelui, proces ce poate dura ani de zile, a declarat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica.

Acesta a explicat că procesul de canonizare începe din teritoriu, în acest caz iniţiativa având-o Episcopia Devei şi Hunedoarei, în subordinea căreia se află Mănăstirea Prislop, unde a slujit părintele Arsenie Boca.

Episcopia va aduna dovezi şi mărturii privind viaţa lui Arsenie Boca, urmărind ortodoxia credinţei, sfinţenia vieţii şi evlavia populară. Odată strânse toate aceste date, dosarul va fi înaintat Sinodului Mitropoliei Ardealului, care îl va completa, dacă este cazul, şi îl va înainta mai departe Sfântului Sinod al BOR, pentru a fi analizat de Comisia de canonizare.

„În acest proces de canonizare e nevoie de răbdare şi de timp. Poate dura ani”, a mai spus părintele Stoica, precizând că Patriarhia nu a primit nicio petiţie pentru canonizarea lui Arsenie Boca, dar că există o petiţie online în acest sens.

Biserica Ortodoxă Română cinsteşte astăzi sfinţii martiri dobrogeni

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 iunie 2014, 09:36

Biserica Ortodoxă Română cinsteşte astăzi sfinţii martiri dobrogeni de la Niculiţel: Zotic, Atal, Camasie şi Filip. Moaştele, cel mai probabil apartinand anilor 303 – 304 din timpul marii persecuţii a lui Diocleţian, au fost aşezate într-o raclă şi depuse în criptă, la Niculiţel, iar pe peretele de la intrare a fost inscripţionat textul „Martirii lui Hristos”, urmat de numele lor.

După descoperirea moaştelor, în toamna anului 1971, cu prilejul unor surpări de teren ca urmare a unor ploi abundente, relicvele au fost luate de arhiereul-vicar de atunci, Gherasim Constănţeanul, şi depuse în biserica mănăstirii Cocoşu, din jud. Tulcea, unde se află şi astăzi