Interviul săptămânii: Vizita Secretarului General Adjunct al NATO în Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii

Publicat de prosavioleta, 26 iunie 2023, 23:15

Mircea Geoană a efectuat o vizită în Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, unde a fost informat cu privire la rolul acesteia în cadrul Forțelor Aeriene Române, despre modul de operare și misiunile pe care le pot îndeplini dronele MQ-9 Reaper și elicopterele IAR-330 Puma SOCAT.

Mircea Geoană: Câmpia Turzii și în general ceea ce aliatul român, aliatul american și britanic fac aici este de o excepțională importanță pentru Alianța noastră. Avem nevoie de un flanc estic cât mai robust, avem nevoie de colaborare în cadrul NATO, și bilaterală, pentru a asigura apărarea și descurajarea în zona Mării Negre. Și ceea ce se întâmplă aici este, cred eu, embrionul unei armate române și unei forțe aeriene române de primă calitate. Sunt bucuros că NATO va continua să investească pentru modernizarea acestei baze importante. Salut faptul că aliații românii trec la o nouă generație de avioane de luptă, care sunt foarte importante, și cred că și colaborarea cu aliatul american și britanic aici vor face forțele noastre și mai interoperabile, mai performante și mai capabile să-și facă datoria. Le-am mulțumit militarilor români și aici, la Câmpia Turzii, și o fac cu orice ocazie, și o fac și acum, prin intermediul dumneavoastră. Armata Română este cea mai de încredere instituție în societatea românească. Și avem cu toții obligația să investim în păstrarea și întărirea acestei credibilități, investiții financiare, investiții logistice, dar mai ales investiții în materie de recunoaștere a rolului vital pe care armata îl joacă în societatea românească și în acest context foarte, foarte complicat. De aceea, felicitările mele au venit in inimă. Ele vin și de la mine, ca român, dar vin și din partea secretarului general, vin din partea întregii Alianțe. România este un aliat foarte respectat, foarte influent și pe care îl știm că ne putem baza.

Cornel Mituț (realizator rubrică): În contextul viitorului summit de la Vilnius, atât despre România, cât și flancul de est, în defensivă a NATO, trebuie să luăm în calcul și vecinii noștri, în special Republica Moldova, ca să nu mergem poate și către parteneriatul care se dezvoltă cu Ucraina, în ceea ce privește sprijinul tuturor membrilor NATO în conflictul de acolo. Ce se anunță în agenda summit-ului?
Mircea Geoană: Va fi un summit foarte important. Liderii noștri vor aproba noua generație de planuri de apărare pentru NATO, cea mai importantă transformare în cultura de apărare și descurajare din ultimele decenii. Vom decide continuarea sprijinului pentru Ucraina. Vom avea ca invitați și Republica Moldova, Georgia și Bosnia, pentru că și acești parteneri ai noștri se află sub o imensă presiune de război hibrid din partea Rusiei. De aceea suntem hotărâți să continuăm să sprijinim Ucraina, iar drumul european al Ucrainei și al Republicii Moldova și relațiile tot mai apropiate cu NATO sunt lucruri de care credem că și prietenii noștri din Republica Moldova au nevoie. Am constatat la nivelul opiniei publice din Republica Moldova, a leadership-ului politic, o oarecare trezire strategică la o nouă realitate. Pentru decenii probabil că au crezut că a fi neutri și a nu deranja vecinul mare de la răsărit reprezintă o soluție. Iată că nu, Rusia este agresivă, și că noi avem obligația să încurajăm drumul european al Republicii Moldova, un lucru pe care NATO îl susține din toată inima.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 23 ianuarie 2023, 17:11

Gabriela Saksa și Violeta Proșa (realizatori rubrică): În Polonia, militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Sky Guardians”, structură generată de Batalionul 288 Apărare Antiaeriană „Milcov” din Focșani, acționează în cadrul grupului de luptă în vederea asigurării prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-estic al Alianței.

Dislocați în Baza Bemowo Piskie, militarii au desfășurat în această perioadă un exercițiu de antrenament în teren, de nivel baterie. Ofițerul de informare și relații publice al detașamentului, locotenent Cornelia Dumitru.

Cornelia Dumitru: A fost al doilea exercițiu de acest tip. Ne-am concentrat pe pregătirea apărării împotriva unui eventual atac aerian inamic.

Militarii au cercetat spațiul aerian, au estimat pierderile inamicului și pe cele proprii și au fost evaluați la finalul etapei de instruire.

Gabriela Saksa și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Rămânem în Europa, mai exact în Bosnia, acolo unde militarii companiei ALTHEA, aflați în baza militară Camp Butmir – Sarajevo, îndeplinesc diferite misiuni, printre care și aceea de forță de reacție rapidă sau QRF.

Personalul militar din Armata României participant la misiunea EUFOR din teatrul de Operației Bosnia și Herțegovina se află sub comanda operațională a Comandamentului Forțelor Întrunite, General Ioan Emanoil Florescu.

Despre ce înseamnă această forță de reacție rapidă ne vorbește comandantul companiei ALTHEA, căpitanul Aurelian Dumitru Ghivici.

Aurelian Dumitru Ghivici: QRF este o structură de reacție rapidă care acționează pe întreg teritoriul Bosniei, pentru toate trupele dislocate în cadrul operației EUFOR.

Este asigurată, prin rotație, și de către compania românească și înseamnă că acționează cu structuri din companie atât pentru patrulele românești dislocate în afara bazei, cât și pentru celelalte state care au forțe aici.

Gabriela Saksa și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Coborâm în continentul african, acolo unde Armata României participă la misiunea MONUSCO de menținere a păcii sub egida Organizației Națiunilor Unite în Republica Democrată Congo, cu un număr de 7 ofițeri, care încadrează atât funcții de ofițeri de stat major, cât și funcții de observator militar.

Din comandamentul misiunii situat în orașul Goma, analistul de informații locotenent-colonelul Iustin Gavrilă.

Iustin Gavrilă: De zeci de ani încoace s-au dezvoltat o serie de grupări militare în zona asta. Inițial, pornite ca mini-armate de autoapărare locală în luptele intertribale, cu timpul s-au transformat în grupări care atacă, pe scară mare, triburile rivale dedându-se la tot felul de jafuri, omoruri și de aici a început implicarea Națiunilor Unite în această zonă.

În total, sunt peste 120 de astfel de grupări militare, unele mai mici, altele de-a dreptul mari, cu mii de membri bine înarmați, cărora nu le face față nici Armata Națională.

Reportaj Brigada 15 Infanterie Mecanizată „Podu Înalt”

Publicat de Gabriel Stan, 7 februarie 2022, 15:25

Continuăm seria reportajelor și prezentarea brigăzilor de pe graniţa de est a României şi a NATO, iar Adrian Gâtman, de la „Jurnal militar Iaşi”, a fost la Brigada 15 Infanterie Mecanizată  „Podu Înalt” și a realizat un reportaj.

Adrian Gîtman: Brigada 15 Mecanizată este cea mai importantă structură a armatei din nord-estul ţării, cu unităţi militare în judeţele Botoşani, Iaşi, Neamţ, Bacău şi, mai nou, cu un batalion în Garnizoana Turda.

Brigada dispune de forţe de infanterie, artilerie terestră şi antiaeriană, de tancuri şi sprijin logistic, pregătite să acţioneze în situaţii de criză şi război, sau în caz de urgenţe civile. Instruirea militarilor se face continuu, prin antrenamente, aplicaţii, trageri, în poligoanele din ţară, dar şi în cadrul exerciţiilor multinaţionale la care Armata română este parte.

Comandamentul Brigăzii 15 Mecanizată se află la Iaşi, acolo unde am stat de vorbă cu comandatul ei, generalul de brigadă Daniel Pop.

Daniel Pop: Este marea unitate tactică din nord-estul ţării, capabilă să genereze pachetul optim de forțe în toate județele din aria sa de responsabilitate. Menținem și dezvoltăm capabilități de reacție imediată, în măsură să executăm, până la intervenția forțelor principale naționale sau aliate, acțiuni pentru descurajarea și contracararea unei posibile agresiuni armate la adresa României.

Adrian Gîtman: Brigada 15 Mecanizată își execută misiunile și în cooperare cu celelalte structuri ale sistemului național de apărare în zona de responsabilitate, iar credibilitatea structurii este dată de modul în care își fac treaba militarii ei, am mai aflat de la generalul de brigadă Daniel Pop.

Daniel Pop: Avem nevoie de predictibilitate și de credibilitate. Predictibilitatea este generată de buna cooperare cu celelalte elemente ale sistemului național de apărare și ordine publică, cu care împărțim această zonă de responsabilitate.

Credibilitatea, în schimb, este dată de rezultatele și aprecierile obținute în mediul național și cel multinațional. La ora actuală, avem un proces de decizie performant, sisteme de comandă și control adecvate și capabilități dezvoltate pentru o reacție întrunită.

Adrian Gîtman: Brigada 15 Mecanizată a fost prezentă în misiunile din diferite zone ale globului încă de când România s-a alăturat Parteneriatului pentru Pace, în anul 1994, iar zece ani mai târziu ca stat membru cu drepturi depline în Alianța Nord-Atlantică.

Unitatea fanion a brigăzii este Batalionul 151 Infanterie din Iași, ai cărui militari sunt recunoscuți și ca „Lupii negri”, un apelativ transformat în renume pe timpul misiunilor din teatrul de operații Afganistan. În ce constă forța Batalionului 151 Infanterie ne-a spus chiar comandantul lui, locotenent colonelul Marius Butilă.

Marius Butilă: Batalionul 151 Infanterie Războieni este o structură de elită în cadrul Forțelor Terestre, în cadrul Armatei Române, o structură care se bazează pe o bogată experiență acumulată pe timpul misiunilor din teatrele de operații în afara țării – Angola, Bosnia, Albania, Irak, Afganistan – dar care a acumulat o bogată experiență și pe timpul evenimentelor de instruire atât în țară, cât și în afara țării, pe timpul exercițiilor multinaționale desfășurate.

Ne-am înțeles misiunea, ne bazăm în primul rând pe echipă. Avem o echipă de profesioniști cu o bogată experiență, o echipă care a înțeles deviza de a te instrui așa cum vei lupta – noi o punem în practică zi de zi, un spirit al lupilor negri, care există în această cazarmă. Acest cumul de experiență, instruire ne dă forța pentru a ne îndeplini misiunea.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 8 decembrie 2021, 15:29

Teodora Mazere (realizator rubrică): Marți, 30 noiembrie, conducerea Ministerului Apărării Naționale a organizat o videoconferință, la care au participat reprezentanții echipelor de comandă ale structurilor care acționează în mai multe zone de pe glob în misiuni externe. Recent învestit în funcție, ministrul Vasile Dâncu i-a asigurat pe militarii români aflați departe de casă că una dintre prioritățile mandatului său este îmbunătățirea calității vieții personalului Armatei Române.

Vasile Dâncu: Sunteţi cei mai buni ambasadori ai noștri și pentru asta vă mulțumim. Raportați întotdeauna orice nevoi aveți, pentru că noi vom fi alături și vom reacționa prompt. Vă transmit la mulți ani de Ziua Națională, să fiți sănătoși și să vă întoarceți cu bine acasă. Vă așteptăm cu drag!

Teodora Mazere (realizator rubrică): Primii la raportul de dimineață au fost marinarii de pe Fregata Regina Maria. Din luna octombrie una dintre navele fanion ale forțelor navale române este integrată în gruparea navală permanentă a Nato și desfășoară misiuni de monitorizare a traficului maritim în Marea Mediterană pentru consolidarea securității aliantei pe flancul sudic. A raportat comandantul navei, comandorul Adrian Gobjilă.

Comandor Adrian Gobjilă: Nava se află în prezent la finalul exerciţiului NIIRIS 2021. Starea moralului şi starea de sănătate sunt foarte bune. Tot echipajul navei este vaccinat. Până în prezent nu am avut simptome, nu am avut cazuri de infectare.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Forțele Navale Române participă cu Puitorul de mine și plase Viceamiral Constantin Bălescu și un detașament de scafandri de luptă prin incursiune ambarcat la operația Irini de respectarea embargoului ONU asupra armelor impus Libiei si de combatere a traficului ilicit de produse petroliere, droguri și persoane. Comandantul puitorului de mine și plase, căpitan comandorul Daniel Gheorma

Căpitan Comandor Daniel Gheorma: Puitorul se află în portul Souda, Grecia, în scopul refacerii capacităţii operaţionale alături de alte 12 nave integrate atât în grupări de luptă permanentă ale NATO, cât şi UE. Tot echipajul navei este vaccinat şi carantinat înainte de dislocarea în teatrul de  operaţii în Marea Mediterană. Echipajul navei nu părăseşte bordul navei pe perioada de refacere a capacităţii operaţionale şi nu interacţionează cu alte persoane fără a respecta măsurile de protecţie.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Videoconferința a continuat cu informări legate de situația de securitate din zonele de dislocare. Iată ce le-a transmis  șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu:

General Daniel Petrescu: Știți, ca de fiecare dată, că suntem preocupați de ceea ce faceți acolo și știți că urmărim foarte îndeaproape atât situația de securitate, misiunile pe care le executați, ci  și modul în care putem să vă sprijinim din țară. Vă rog să vă păstrați în continuare concentrarea în operație și orice nevoie de sprijin aveți, să le raportați la timp.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Aproximativ 600 de militari români se află în prezent în misiuni și operații externe sub comandă sau mandat în NATO, UE, ONU şi OSCE, iar contingentul dislocat în Kosovo, cu un efectiv de 50 de militari, a transmis echipei de comandă de la București, reprezentată de comandantul Comandamentului forțelor întrunite, generalul maior Dorin Ioniță, situația din ariile de responsabilitate. Îl ascultăm pe locotenent colonelul Alexandru Barbu.

Locotenent Colonel Alexandru Barbu: Activitatea personalului din cadrul Comandamentului KFOR, cât şi a structurilor de informație, se desfășoară normal. În prezent, mai există un singur militar român aflat în izolare în baza militară Villaggio Italia, confirmat pozitiv cu testul PCR.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Atât reprezentantul național din Kosovo, locotenent colonelul Alexandru Barbu, pe care l-am ascultat mai devreme, cât și maiorul Adam Moronescu, comandantul „Gheparzilor de fier”, care acționează în Polonia, i-au informat pe reprezentanții Ministerului Apărării Naționale despre situația cazurilor de COVID apărute în rândul militarilor din subordine. Secretarul de stat Simona Cojocaru i-a felicitat, la rândul său, pe militarii români pentru modul în care își execută misiunile, mulțumindu-le tuturor pentru curajul și dedicarea cu care își fac datoria departe de țară și de cei dragi.

Simona Cojocaru: Este un prilej extraordinar să ne vedem acum cu toții, în preajma Zilei Naționale. Trupele noastre, dumneavoastră, cei din Kosovo, din Bosnia, din Irini, din Gruparea Permanentă Navală, din Polonia, materializați, practic, deciziile politico-militare pe care noi le luăm aici, la nivel național și o faceți excepțional. Nu evaluăm doar noi acest lucru, ci aliații și partenerii noștri. Eu, cel puțin, în toate formatele în care am participat și la NATO și la UE, am auzit numai cuvinte de laudă. Și pentru acest lucru vă mulțumim!

Teodora Mazere (realizator rubrică): Chiar dacă observatorii ONU aflați în numeroase țări din Africa, dar și în India și Pakistan nu au participat la videoconferința cu reprezentanții Ministerului Apărării Naționale, am reușit să luăm legătura cu locotenent colonelul Adrian Cîrstea. Ofițerul român ne-a împărtășit o parte din secretele specifice care îi ajută pe observatorii ONU să își ducă misiunile la final, în siguranță.

Locotenent Colonel Adrian Cîrstea: Misiunile ONU sunt misiuni individuale. Asta înseamnă că nu prea îți  poartă nimeni de grijă. Totul ține, în primul rând, de tine, în al doilea rând, de echipă și, mai departe, inclusiv situația asta de securitate, ține de cât de bine este pregătită echipa, cât de bine planifici, cât de bine te informezi înainte de a pleca într-o patrulă.

“Șapte povești afgane”, o carte despre veteranii teatrelor de operații

Publicat de Gabriel Stan, 28 octombrie 2021, 11:35

Plutonierul adjutant principal Lucian Irimia, redactor la săptămânalul armatei Observatorul Militar, și-a făcut debutul literar la Sala Mare a Cercului Militar Iași.

Autorul pune în paginile cărții Șapte povești afgane, emoțiile și trăirile veteranilor acestui teatru de operații, el însuși fiind de trei ori în misiune în Afganistan.

Lucian Irimia:  „Șapte povești afgane” este o carte despre noi, veteranii teatrelor de operații, cei care ne-am făcut datoria în Bosnia, Afganistan, Irak, Angola și peste tot unde România ne-a trimis și am slujit țara sub faldurile drapelului românesc.

Sunt niște povești mai altfel despre militarii români așa cum i-am simțit eu, cum am trăit lângă ei, povești în care se găsește multă emoție, mult dor, dar în același timp și multă motivație de a-ți face treaba ca și militar român, ca și militar NATO și sunt povești și de luptă.

Cartea are o particularitate pentru că personajele sunt grade, nu sunt oameni. De ce? Pentru că primele apariții ale poveștilor au fost în “Observatorul militar”, ziarul unde lucrez, și mai mulți militari citind acele articole inițiale spuneau: și eu am trăit asta! De asta am avut această opțiune de a pune în unele povești doar grade și a simți fiecare militar român care a fost acolo să spună alor lui că asta am făcut eu acolo.

O să găsiți militarul dincolo de uniformă, dincolo de vesta antiglonț, dincolo de cască și de armă. O să găsiți un om care iubește dar care și luptă, și nu uită niciodată că slujește România chiar și la mii de kilometri depărtare de casă.

Reportajul a fost realizat de Adrian Gîtman, de la Jurnal Militar Iași.

Atracții turistice dincolo de poveştile triste ale istoriei

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 iunie 2021, 12:13

E timpul ca din rafturile Bibliotecii noastre de Bucurii să alegem și inspirația necesară planurilor de vacanță. Sunt Camelia Teodosiu și m-am oprit la destinații care atrag prin istoria lor, frumusețea locurilor, dar mai ales prin lecțiile din care ar trebui să învățăm ce înseamnă toleranța și viața trăită în armonie.

Ideea acestei teme a apărut ca urmare a impresiei puternice lăsată de o discuție cu Ștefan Baciu – colegul meu, jurnalist la Radio România Internațional.

În calitatea lui de Președinte al Clubului Presei de Turism FIJET România, Ștefan Baciu a călătorit prin multe locuri din lume, încercând să descopere cele mai interesante povești care fac excepție de la finalurile fericite, cu aspecte inedite din viața oamenilor influențați de istoria neamului lor scrisă de învingători sau nedefinită încă.

Pentru că destinațiile alese pentru această emisiune au frumusețea lor mai presus de tristețea amintirilor. Vom ajunge, așadar, în Cipru, în apropierea unui oraș încremenit ca-n povestea Frumoasei din Pădurea Adormită – Famagusta – orașul fantomă cum i se mai spune acum pentru că nimeni nu mai poate trece dincolo de gardul de sârmă ghimpată care îl înconjoară.

Apoi  vom poposi și în Bosnia pentru a afla despre  măreția orașului Sarajevo înconjurat de munți înalți  martori ai conflictelor interetnice și despre povestea acelui Tunel al Speranței care a salvat viețile celor care au apărat orașul.

Articol integral și podcast pe romaniadenota10.ro 

Autor: Camelia Teodosiu

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 22 aprilie 2021, 12:39 / actualizat: 22 aprilie 2021, 17:20

Teodora Mazere (realizator rubrică): Demararea procesului de retragere a trupelor NATO din Afganistan va începe la 1 mai 2021, după ce Alianța care grupează 30 de state a fost de acord cu această decizie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării și de externe, care a avut loc miercuri seara.

Oficialii au decis ca toți militarii din Afganistan să fie retrași până pe 11 septembrie. Procedura va fi demarată în două săptămâni și se va desfășura pe etape. Până atunci, militarii Batalionului 634 Protecție a Forţei Jderii din Piatra Neamț, dislocați în Afganistan, își continuă misiunea.

Competiții sportive Afganistan

Polonia

Bosnia

Andrei Vicol (ofițer de relații publice): “În această săptămână, pe cele două baze se desfăşoară activități sportive, dedicate Zilei Forțelor Terestre Române. Competiția cuprinde mai multe probe, și anume cros, ştafetă, tenis de masă și de picior, şah și trageri cu armamentul din dotare. Săptămâna viitoare vor fi desemnaţi câștigătorii, iar premierea va fi făcută chiar de Ziua Forțelor Terestre”.

Teodora Mazere (corespondent): Prin forţa de implementare IFOR și forța de stabilizare SFOR, Alianța Nord-Atlantică a întârit efortul internațional de a sprijini cetățenii din Bosnia și Herțegovina, în vederea construirii unui stat stabil, unificat și democratic.

Participarea României la operațiunea EUFOR Althea reflectă atât consolidarea angajamentului asumat în cadrul Uniunii Europene, cât și al parteneriatului NATO-UE, în același timp reprezentând un element de menținere a securității și stabilității în regiune.

Anca Ciornei (ofițer de protocol în cadrul misiunii EUFOR Althea): În perioada aceasta, contingentul românesc, care şi-a desfășurat misiunea aici, în ultimele șase luni, se pregătește să se întoarcă în țară. Membrii au primit distincții din partea conducerii EUFOR, prin care li s-au apreciat rezultatele pe care le-au avut.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Militarii celei de-a noua rotaţii a Detașamentului de apărare antiaeriană din Polonia și-au intrat pe deplin în drepturi.

Contingentul românesc este generat de Batalionul 288 Apărare antiaeriană Milcov din subordinea Brigăzii 282 blindată Unirea Principatelor din Focșani și participă pentru prima dată la acest tip de misiune, fiind și cea de a doua rotație națională din Polonia, care va avea în înzestrare sistemul antiaerian Gepard.

Liviu Burtică (ofițer de relații publice): Primul zbor de personal către casă a decolat din Polonia, urmând ca până la sfârșitul săptămânii următoare să ajungem cu toții acasă. Începând cu emisiunea următoare vă veți auzi cu colega mea, locotenent Boboc Mădălina, ofițerul de relații publice din cadrul celei de a noua rotații. Dumneavoastră, dragi ascultători, în numele Detașamentului de apărare antiaeriană Gheparzii Transilvani, vă mulțumesc pentru susținerea voastră și pentru că ați fost alături de noi.

Consiliul Afaceri Generale a acceptat solicitarea Bosniei-Herţegovina de a primi statutul de stat candidat la UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 septembrie 2016, 10:30

Consiliul Afaceri Generale al Uniunii Europene, prezidat de ministrul slovac Ivan Korcok, a acceptat solicitarea Bosniei-Herţegovina de a primi statutul de stat candidat la UE şi a transmis Comisiei Europene să pregătească chestionarul la care va trebui să răspundă guvernul bosniac:

“Consiliul a fost de acord şi a invitat Comisia să înceapă să lucreze la avizul privind cererea Bosniei-Herţegovina pentru aderare. Acest lucru este cred un moment bun, care demonstrează în mod clar că politica de extindere este credibilă. Aceasta înseamnă că am văzut că Bosnia-Herţegovina lucrează din greu pentru a îndeplini condiţiile definite, iar Preşedinţia slovacă a fost încântată să sprijine această candidatură.”

Decizia a fost adoptată după ce s-a apreciat că Bosnia-Herţegovina a îndeplinit toate criteriile din agenda europeană, după ce a înaintat cererea de primire a statutului de stat candidat la UE în februarie 2016.

Un alt punct pe agenda Consiliului Afaceri Generale au fost dezbaterile cu privire la pregătirea Consiliului European din octombrie. Două din punctele din foaia de parcurs, care a fost adoptată la Bratislava, vor fi pe agenda europeană a Consiliului, respectiv migraţia şi politica comercială, iar un al treilea punct asupra căruia s-a convenit în cadrul consiliului că va fi pe ordinea de zi în luna octombrie este relaţia cu Rusia.

Agenda reuniunii a mai prevăzut şi un schimb de opinii cu privire la elementele cuprinse în scrisoarea de intenţie a Comisiei Europeane din 14 septembrie 2016 care vizează priorităţile pentru perioada următoare.

La Bruxelles, s-a discutat despre progresele realizate de Bosnia și Herțegovina pe agenda de reforme

Publicat de Andrei Cretoiu, 6 septembrie 2016, 10:30

Comisarul Johannes Hahn, responsabil cu negocierile politicii europene de vecinătate și extindere a declarat:

Țara merge înainte pe un drum foarte bun și cred că ar trebui să încercăm să facem totul pentru a menține acest impuls; măsurile luate acum sunt foarte importante în perspectiva europeană, precum adoptarea unui mecanism de coordonare privind aspectele UE și semnarea inițială a protocolului privind adaptarea la SAA.

Denis ZVIZDIĆ, președintele Consiliului de Miniștri al Bosniei și Herțegovinei a afirmat angajamentul foarte clar și consecvent al Bosniei și Herțegovina de a continua dezvoltarea economică, procesele de integrare economică și consolidarea statului de drept. Cei doi oficiali au discutat, de asemenea, faptul că toate cele 3 condiții stabilite pentru Bosnia în urmă cu 18 luni, au fost îndeplinite cu succes, inclusiv mecanismul de coordonare, care a fost adoptat în urmă cu câteva săptămâni .

Un motiv de optimism este că în ultimele 16 luni , au fost create peste 25.000 de locuri de muncă, predominant pentru tineri, care deschid noi perspective pentru ei și pentru Bosnia și Herțegovina, în ansamblul său .

Calea UE rămâne cea mai importantă prioritate de politică externă, nu există nici o alternativă la acest lucru, de asemenea, dezvoltarea economică și punerea în aplicare a reformei . Oricât de dificile ar fi aceste reforme, cetățenii Bosniei Herțegovina știu că ele conduc la dezvoltarea economică și la crearea unor condiții mai bune pentru toți , consolidează statului de drept și lupta împotriva tuturor formelor de extremism și deasemenea îmbunătățesc cooperarea regională.

Bosnia și Herțegovina a depus cererea de aderare la UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 februarie 2016, 10:30

Bosnia și Herțegovina a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. Ministrul olandez Bert Koenders a primit cererea în numele statelor membre UE și în calitatea sa de președinte al Consiliului.

Ministrul olandez de Externe, Bert Koenders a subliniat eforturile depuse de Bosnia și Herțegovina de a răspunde așteptărilor cetățenilor ei adăugînd că este o zi de sărbătoare pentru toată lumea. În urmă cu numai 22 de ani s-a scris una din cele mai negre pagini din istoria recentă a Europei iar astăzi ne bucurăm să celebrăm un nou pas către un continent unit și în pace a spus ministrul Koenders care a atras atenția asupra calendarului de lucru pentru următoarea perioadă: Aș vrea, în mod special să subliniez data aprobării agendei de reforme din țara dumneavoastră, în iulie, și a planului de acțiuni, în octombrie. Consiliul consideră că o implementare substanțială a reformelor este necesară pentru ca Uniunea Europeană să ia în considerare cererea de aderare. De aceea este important să perseverați pe drumul pe care ați început acum un an. Vă încurajez să beneficiați de momentul creat în țara dumneavoastră și să continuați pe calea reformelor în parteneriat cu societatea civilă.

Președintele în exercițiu al președinției colegiale a Bosniei și Herțegovina, Dragan Covic a depus cererea în numele bosniacilor, croaților și sârbilor care formează Bosnia și Herțegovina.

Vedem că primul nostru vecin, Croația, este deja membru al Uniunii Europene, Muntenegru este pe cale aderării ca și Serbia. Bosnia Herțegovina este și ea parte a acestui continent. Vă mulțumesc foarte mult pentru tot ceea ce ați făcut doamnă Mogherini, vă mulțumesc domnule Hahn, Vă mulțumesc pentru susținere dar, vă asigur, suntem conștienți că aceasta este datoria noastră, noi trebuie să o împlinim. Vă mulțumesc foarte mult și aștept cu plăcere să avem succese împreună.

După un an de pregătiri susținute în care Uniunea Europeană a fost un partener activ pentru Bosnia Herțegovina, prezentă la momentul oficial al depunerii cererii de aderare, comisarul pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, a declarat:
Este o veste bună că putem să primim cererea dumneavoastră de aderare. O veste bună care este rezultatul unei munci intense pe care dvs. ați depus o împreună cu noi dar, în mare măsură, este realizarea dumneavoastră. Cred că, în primul rând, este o veste bună pentru poporul dumneavoastră care poate vedea, astăzi, că dacă se conlucrează la toate nivelurile politice, guvernamentale, către un scop comun se pot înregistra succese. Acesta este un mesaj clar, ferm pentru politicienii din țara dumneavoastră pe care sper că-l veți avea în vedere pe parcursul pașilor pe care avem să-i facem mai departe.

Consiliul Afacerilor Generale al UE va reveni la cererea depusă de Bosnia și Herțegovina ca urmare a progreselor semnificative referitoare la implementarea unui plan de reformare.

Grecia a activat mecanismul de protecție civilă al UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 iulie 2015, 08:00

Mii de hectare de pădure sunt mistuite anual de flăcări. Deși țările din sudul Europei prezintă cel mai mare risc de incendii forestiere, niciun stat nu este ferit. Atunci când autorităţile naționale sunt depășite, se activează mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene, aşa cum s-a întâmplat recent în cazul Greciei. Explică Maria Ciorba, consilier Centrul de Informare Europe Direct Timişoara.

Premierul elen Alexis Tsipras a cerut ajutorul statelor europene pentru a stinge mai repede incendiile de vegetaţie. Trei sate din sudul Greciei au fost evacuate din calea flăcărilor. Franţa s-a numărat printre ţările care au răspuns prompt solicităriii şi au trimis două avioane speciale şi unul de recunoaştere. În prezent situaţia este sub control, însă riscul rămâne. Poliţia din Atena a arestat doi bărbaţi, un grec şi un bulgar, suspectaţi că au contribuit involuntar la declanşarea incendiilor care au făcut ravagii.

Incendiile de pădure sunt frecvente vara în Grecia, din cauza vânturile puternice şi temperaturile ridicate. Cel mai devastator incendiu a fost înregistrat în 2007, când au murit zeci de persoane şi mii de hectare de pădure au fost distruse.

Atunci când avem de-a face cu un dezastru, fiecare minut contează. Un răspuns imediat, coordonat şi pre-planificat salvează vieţi. Centrul de Coordonare a Răspunsului în Situații de Urgenţă a fost înființat în mai 2013, exact pentru acest motiv: pentru a permite Uniunii Europene şi statelor sale membre să răspundă rapid și în mod eficient la copleşitoarele dezastre naturale şi artificiale. Centrul este noua ‘inimă operațională’ a mecanismului de protecție civilă. El colectează și analizează informații în timp real, are capacitatea de a coordona acțiuni de intervenție simultane, în diferite zone, timp de 24 de ore / 7 zile pe săptămână.

Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene a monitorizat peste 300 de dezastre și a primit mai mult de 200 de cereri de asistență. A intervenit în unele dintre cele mai devastatoare dezastre, spune Maria Ciorba, consilier Centrul de Informare Europe Direct Timişoara.

În 2012 au existat nouă cereri de asistență. Este vorba de Bulgaria, Muntenegru, Albania, Slovenia, Bosnia și Herțegovina, Grecia și Portugalia, care au solicitat sprijin aerian. De asemnea Spania a deschis un caz de pre-alertă. În 2013, Mecanismului Uniunii Europene de protecție civilă a fost activat pentru a răspunde cererilor de asistență pentru incendii forestiere în Bosnia Herțegovina și Portugalia, precum și pentru o pre-alertă în Bulgaria. În 2014, au existat cereri de asistență din Suedia și Grecia.

Legislația mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene a fost revizuită în 2013. Atunci a fost creat un centru de răspuns pentru situaţii de urgenţă al Uniunii Europene, care are scopul de a monitoriza activ riscul incendiilor forestiere și incidența în întreaga Europă. Pe parcursul perioadei de vară, sunt organizate conferințe video săptămânale cu țările cu risc ridicat de incendii forestiere: Croația, Franța. Grecia, Italia Portugalia și Spania.

Uniunea Europeană este cel mai mare donator de ajutor umanitar din lume şi ajută anual peste 120 de milioane de persoane.

Relaţiile dintre UE şi Kosovo

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 iulie 2015, 08:45

Cu toate că statele membre nu au o abordare unitară privind recunoaşterea Kosovo, Uniunea Europeană s-a implicat în negocierile dintre Belgrad şi Priştina. Realizarea unui acord ar netezi calea spre integrarea europeană pentru Serbia şi Kosovo.

Negocierile dintre Serbia şi Kosovo au eşuat la Bruxelles după 16 ore de tratative. Intrunirea a avut loc la nivel înalt, cu participarea primilor-miniştri ai celor două state, Aleksandar Vucici, respectiv Isa Mustafa, şi cu medierea Înaltului reprezentant al UE pentru politică externă şi securitate, Federica Mogherini. Bruxellesul se aştepta ca Belgradul şi Pristina să realizeze un acord în patru probleme cheie, documentul avînd un rol important în accelerarea procesului integrării europene al ambelor state.

Problemele discutate se referă la crearea Asociaţiei Consiliilor Locale Sârbe în Kosovo, un acord în domeniul telecomunicaţiilor, probleme de energie şi eliminarea baricadelor de pe podul care împarte oraşul Mitroviţa în sectoarele sârb şi albanez. Deocamdată, cele două părți reprezentate de Aleksandar Vucici, primul ministru al Serbiei și partenerul din Kosovo Isa Mustafa au discutat despre textele a două acorduri. Unul privitor la principiile pentru completarea schemei Asociațiilor pentru Consiliile Municipalităților cu majoritate sîrbă din Kosovo și despre implementarea acordului din domeniul telecom. Negociatorul șef din partea kosovară, Edita Tahiri, a declarat pentru Balkan insight că s-a ajuns la un acord privind telecomunicațiile dar că se dorește semnarea întregului pachet și nu a fiecărui acord în parte. Europarlamentarul Tonino Picula, conducătorul Delegaţiei pentru relaţii cu Bosnia şi Herţegovina, şi Kosovo, membru al Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European evaluează așteptările Uniunii Europene în raport cu evoluțiile situației din Kosovo:

„Este foarte greu de dat un verdict pentru că este o chestiune de percepție. Dar, ceea ce este un fapt cert este că cetățenii din Kosovo reprezintă singura țără dintre Portugalia și Ucraina care au nevoie de viză pentru a intra în spațiul Uniunii Europene. În afară de aceasta, este, desigur, un alt fapt cert, că din cele 28 de state membre, 5 încă nu recunosc Kosovo ca stat independent. Nu cred că Kosovo este problema numărul unu dar siuația în regiune este încă schimbătoare, încă este expusă la violențe, De asemenea este imposibil de ignorat problema albaneză și din celelalte state învecinate. Cred că Uniunea Europeană ar trebui să consilieze guvernul din Kosovo, să acentueze legăturile cu societatea civilă și să urmărească cu atenție, nu doar anual, evoluțiile din zonă. Aceste măsuri sînt necesare nu doar pentru a preveni eventuale derapaje ci și pentru a stimula prezența Uniunii în Kosovo. Deci, dacă Uniunea Europeană, țările din regiune vor promova cu succes agenda europeană, cred că problemele pe care le avem acum se vor diminua și vor dispărea de-alungul anilor”

Un membru a delegației sîrbe a declarat pentru Balkan Insight că delegația este pregătită să semneze acordul pentru Asociații și cel pentru telecomunicații imediat ce Priștina acceptă forma agreată în discuțiile purtate la Bruxelles pe 29 iunie. Conform Serviciului European pentru Acțiuni Externe, Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate a informat că părțile vor reflecta asupra pașilor ce vor trebui urmați în viitor.