Aniversare armele Poliției Militare și CBRN

Publicat de Gabriel Stan, 18 mai 2021, 13:23

Au fost în această săptămână în armată două aniversări importante: arma chimică, așa cum a fost ea înființată acum 98 de ani, actuala CBRN – o să vă spun imediat despre ce e vorba – și Poliția Militară înființată acum 31 de ani.

Avem două interviuri, unul de la Huşi, unul de la București.

Până atunci, vreau să consemnăm apariția cărții colegului nostru Radu Dobrițoiu, o carte despre bătălia de la Nassiriyah, în noaptea de 14 spre 15 mai 2004, alături de brigada italiană din care făceau parte trupele românești din sudul Irakului, participau la cele mai puternice lupte cu milițiile clericul radical Muqtada al-Sadr.

În Nassiriyah, aproximativ 500 de insurgenți din armată Mahdi se confruntau cu Brigada „Ariete”, cu aproximativ 2.500 de militari dintre care două mii de luptători, iar dintre aceștia aproximativ 530 erau români.

Într-o ediție viitoare vom realiza un interviu despre această carte. Este o apariție eveniment, cu un format destul de rar. Este o carte document din teatrul de război și vă promit că în ediţiile viitoare vom avea un interviu exclusiv despre această carte.

Revenind la ce vă spuneam mai devreme. Astăzi, 15 mai, chiar astăzi se împlinesc 98 de ani de la înființarea armei chimice în Armata Română.

Am fost la Huși săptămâna asta, unde am vorbit cu comandantul Batalionului 202 Apărare Chimică Biologică Radiologică și Nucleară Intervenție la Dezastre „Gheorghe Teleman”, așa se numește batalionul, dar eu aici vă explicăm că CBRN înseamnă apărare chimică, biologică, radiologică și nucleară.

Îl ascultăm pe locotenent colonelul inginer Cristinel-Florin Girigan, comandantul batalionului de la Huși.

Locotenent Colonel Cristinel-Florin Girigan: Apărarea CBRN este o armă de sprijin de luptăm, pregătită să asigure sprijinul pe linie de apărare CBRN eșalonul superior și unităților subordonate al cărui scop este să asigure libertatea de acțiune și capacitatea operațională a acestora.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Este exact ce se întâmplă chiar în aceste zile în România, în aplicațiile importante internaționale. Aveți oameni chiar în Smârdan. Am ascultat mai devreme în rubrica de actualitate ce se întâmplă în săptămâna asta în Smârdan. Acolo aveți oameni care vin în suportul luptătorilor.

Locotenent Colonel Cristinel-Florin Girigan: Dar așa este. În ultima vreme nici o aplicație nu se desfășoară fără sprijinul celor din domeniul apărării CBRN și doresc pe această cale să le mulțumesc subordonaților mei care sărbătoresc această zi importantă din arma apărare CBRN, 15 mai, așa cum știu ei cel mai bine, în poligoanele patriei.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Înțeleg că au venit în dotare lucruri noi, cum ar fi o mască de gaze specială, care nu este chiar similară cu acea mască de gaze pe care cu toții o știm.

Locotenent Colonel Cristinel-Florin Girigan: Da, așa este. Lucrurile evoluează spre bine. Am primit tehnică nouă, m[şti contra gazelor de ultimă generație complete de protecție și așa cum am citit și din presă urmează să primim tehnică nouă, care să ne ajute să ne îndeplinim misiunile.

Echipamente de apărare CBRN este foarte important să le avem la ultimă generație, pentru că este în joc viața oamenilor. Trebuie să asigure toate condițiile necesare protecție acestora.

În primul rând vreau să le mulțumesc celor care se află la datorie în poligoane și de asemenea să le urez tuturor chimiștilor militari La mulți ani, multă sănătate și numai împliniri atât pe plan profesional, cât și pe planul familial.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Tot în 15 mai, dar în 1990, a fost înființată poliția militară, un interviu pe cale pe care l-a realizat Cornelia Mihăilă cu șeful secției poliție militare din Statul Major al Forțelor Terestre, colonelul Cristinel Ristea.

Șeful secției poliție militare Cristinel Ristea (Statul Major al Forțelor Terestre): În anul 1990, după înlăturarea regimului comunist, Ministerul Apărării Naționale a considerat ca este necesară înființarea structurilor de poliție militară.

Astfel au luat ființă structuri de poliție militară în garnizoana Bucureș Batalionul 265 Poliție Militarti,ă, o structură emblematică a Armatei Române, pe urmă companii de poliție militară în garnizoanele Timișoara, Cluj Napoca, Târgu Mureș, Oradea, Buzău, Craiova și Constanța.

Am participat în toate teatrele de operațiuni în care a participat Armata României după 1990, atât în Bosnia Herțegovina și Kosovo, dacă e să ne referim la teatrele de operații din Balcani, în Irak și în Afganistan.

În acest moment mai avem un detașament de poliție militară în Afganistan în baza militară Bagram. Pe teritoriul național, după cum bine știți, se desfășoară o suită de exerciții integrat într-un exercițiu Dacia 21 LIVEX.

Vreau să mulțumesc participanților la trafic pentru că ne sprijină în desfășurarea în condiții de siguranță a deplasării, probabil au observat atât pe Facebook, cât și la televizor sau la radio detalii privind tranzitul forțelor militare străine care participă la aceste exerciții naționale.

Sunt 31 de ani de la înființarea structurilor de poliție militară, sunt niște ani ai maturității. Le urez La mulți ani, sănătate și toate cele bune alături de cei dragi!

Cristian Dumitrașcu (realizator):  Îi mulțumim colonelului Cristinel Ristea și la mulți ani polițiștilor militari. Închei cu trei aniversări. A fost o săptămână, în istoria noastră a fost o săptămână prolifică, închei cu trei zburători.

Să zicem Tudor Greceanu, mare aviat, unul dintre marii piloți de vânătoare pe care i-am avut în Al Doilea Război. S-a născut în 13 mai 1917, căpitanul aviator Alexandru Șerbănescu s-a născut în 17 mai 1912 la Colonești și, evident, zborul lui Dumitru Prunariu de acum 40 de ani. Sunt Cristian Dumitrașcu.

Vă salut regulamentar, ca de obicei.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 4 mai 2021, 12:32

Camelia Stroiu (corespondent): Miercuri, 28 aprilie, a avut loc o videoconferinţă la care au participat Ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ionel Ciucă, şeful Statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu şi echipele de comandă ale structurilor dislocate în teatrele de operaţii din Afganistan, Kosovo şi Bosnia-Herţegovina, dar şi în misiunea din Polonia.

Militarii români au prezentat analiza situaţiei de securitate din zonele de responsabilitate şi stadiul de îndeplinire a misiunilor, iar conducerea Ministerului Apărării i-a asigurat de tot sprijinul instituţiei pentru activitatea desfăşurată şi le-a urat sărbători fericite.

De asemenea, militarii din Afganistan au fost îndemnaţi să rămână vigilenţi şi să pregătească foarte bine repatrierea. Până la reîntorcerea militarilor în ţară, veştile ne sunt transmise de Andrei Vicol.

Andrei Vicol (ofițer de relații publice): Săptămâna Mare a fost onorată de Jderi prin simple gesturi creştine. Avem bucuria că în noaptea sfântă putem lua lumina Învierii de la preotul nostru. De aici, din baza aeriană Bagram, urăm tuturor Hristos a înviat!

Camelia Stroiu (corespondent): În Bosnia şi Herţegovina, operaţiunea condusă de NATO s-a încheiat în 2004, transferând responsabilităţile privind menţinerea securităţii către UE, prin misiunea Althea EUFOR, în care România este al şaptelea stat din cele 19 contributoare.

În schimb, în Kosovo, Alianţa Nord-Atlantică a decis continuarea misiunii KFOR, conlucrând îndeaproape cu misiunea EULEX a UE. România contribuie în teatrul de operaţii din Kosovo cu 51 de militari, deţinând funcţii cheie de Stat Major în cadrul Comandamentului NATO. Despre rolul acestora mai ales în această perioadă, Iuliana Niţă.

Iuliana Niţă (ofițer de relații publice): Rolul nostru aici este ca, împreună cu partenerii strategici, să contribuim la menţinerea unui climat stabil în zonă şi să asigurăm libertatea de mişcare.

Comunitatea sârbă are posibilitatea să participe la slujbele religioase cu ocazia sărbătorilor pascale în mănăstirile creştin-ortodoxe din această regiune.

Unul dintre cele mai importante lăcaşuri de cult este Mănăstirea Dečani, aflată sub patrimoniul UNESCO, dar şi sub protecţia forţelor NATO KFOR.

Atât eu, cât şi colegii mei, militarii români dislocaţi în misiune, le dorim tuturor celor dragi de acasă sărbători luminate!

Camelia Stroiu (corespondent): Militarii rotaţiei a IX-a a Detaşamentului de Apărare Antiaeriană din cadrul Grupului multinaţional de luptă din Polonia au preluat misiunile, iar după îndeplinirea acestora şi-au făcut timp şi pentru altfel de activităţi.

Mădălina Boboc (ofițer de relații publice): În Săptămâna Mare, pe lângă activităţile de instrucţie specifice, am organizat o competiţie care a fost primită cu bucurie şi entuziasm de către militari, deoarece ne oferă susţinerea necesară, atât fizică, cât şi psihică, pentru a ne duce la bun sfârşit sarcinile pe care le avem de îndeplinit împreună cu aliaţii noştri din cadrul Grupului de luptă.

În numele militarilor din cadrul Detaşamentului de Apărare Antiaeriană, rotaţia a IX-a, un Paşte fericit tuturor şi multă sănătate familiilor acestora!

competiția sportivă Polonia

competiția sportivă Polonia

competiția sportivă Polonia

Slujba de Înviere – Afganistan

Slujba de Înviere – Afganistan

Slujba de Înviere – Afganistan

Slujba de Înviere – Afganistan

Bosnia și Herțegovina

Video-teleconferinţă în Afganistan

EUOBSERVER: Dincolo de Erasmus – unde şi de ce călătoresc  studenţii europeni?

Publicat de Camelia Teodosiu, 8 noiembrie 2017, 09:14

Aproape 700.000 de studenţi europeni sunt înscrişi la universităţi de dincolo de ţara lor de origine – nu pentru un stagiu de schimb, ci pentru întreaga durată a studiilor lor de licenţă sau cursurilor de doctorat.

Mulţi se mută în Regatul Unit (şi Brexit va avea un impact asupra acestui aspect), dar şi Austria, Elveţia şi Danemarca atrag numere semnificative de studenţi internaţionali.

Pentru a înţelege importanţa fenomenului, gândiţi-vă numai că numărul de studenţi care se mută temporar în cadrul programului Erasmus+ este de numai 300.000 pe an.

Ce factori le determină opţiunile şi care sunt obstacolele cu care se confruntă studenţii europeni care vin din state nemembre UE?

Obstacole pentru studenţii de la „periferie”

Europa de sud-est este un caz interesant de studiat în ceea ce priveşte mobilitatea studenţilor, atât din cauza amplorii fluxurilor cât şi din cauză că regiunea este un sistem „închis”, caracterizat mai ales de fluxuri intraregionale.

Studenţii de aici tind să se mişte mai mult decât media UE – ei constituie aproape o treime din studenţii europeni care se înscriu la universităţi din străinătate. Această opţiune este deseori determinată de numărul limitat de universităţi de top din regiunea lor, care este în schimb invadată de instituţii de calitate slabă, gestionate de sectorul privat fără un control public adecvat. Totuşi, există şi alţi factori financiari şi culturali care joacă un rol în această privinţă.

În pofida cererii mari de oportunităţi de studiu mai bune în străinătate, există şi numeroase obstacole.

Dacă în cadrul UE studenţii sunt liberi să se înscrie într-o altă ţară şi primesc acelaşi tratament ca şi studenţii autohtoni, pentru cei din afara UE totul este mai complicat: taxe mai mari, mai multă birocraţie şi – cu excepţia cazului în care există acorduri bilaterale – acces limitat la burse şi cazare.

Potrivit datelor, cetăţenia UE face realmente diferenţa pentru studenţii sud-est europeni care doresc să plece în străinătate. Dintre cei care vin din state membre UE, doar 23% locuiesc în această regiune. Cifra este aproape dublă în cazul celor care nu sunt cetăţeni UE (45%).

Dacă ne uităm la fenomenul opus, adică studenţi din restul continentului care se mută în Europa de sud-est, principalii beneficiari sunt state membre UE precum România, Bulgaria şi Grecia – în vreme ce celelalte ţări cu greu reuşesc să atragă studenţi.

Oportunitate ratată?

Impactul pozitiv al mobilităţii studenţilor a fost recunoscut de mult şi promovat în Europa: studiul în străinătate stimulează educaţia, aptitudinile lingvistice, contactele interculturale şi oportunităţile de angajare.

Această viziune a dus la crearea Zonei europene de studii superioare şi a programului Erasmus+. Obiectivul UE este ca până în 2020 să aducă la 20% numărul de studenţi care petrec un timp în străinătate, fie pentru educaţie fie pentru practică.

Totuşi, studenţii sud-est europeni tind a obţine mai puţine beneficii de pe urma mobilităţii internaţionale, întrucât în general ei se mută pe cuprinsul regiunii proprii – majoritatea fluxurilor conectează ţările care sunt deja foarte apropiate din punct de vedere lingvistic şi cultural.

Schimburile se fac deseori conform stadiului relaţiilor din zonă, acordurile bilaterale punând la dispoziţie fonduri şi locuri pentru străinii din vecinătate. De pildă, mulţi studenţi sîrbi bosniaci se mută în Serbia.

Paradoxal, aceste dinamici ar putea ajunge să reducă – iar nu să stimuleze – ocaziile implicate de schimburile culturale.

Dar în acelaşi timp, mobilitatea intraregională ar putea fi considerată ca o modalitate de reconciliere, de depăşire a diviziunilor şi de încurajare a contactelor reciproce. Obiectivele Biroului regional de cooperare pentru tineret (RYCO), creat în cadrul procesului Berlin, se înscriu exact pe această direcţie.

Rolul relaţiilor bilaterale

Analiza fluxurilor de intrare şi ieşire a studenţilor din Europa de sud-est evidenţiază unele relaţii bilaterale puternice, deseori cu sens unic.

Este cazul Greciei, unde peste 85% din studenţii veniţi din alte părţi provin din Cipru (52%) şi Albania (36%). Pentru studenţii albanezi, factorul crucial este existenţa fluxurilor migratorii consacrate între cele două ţări, în vreme ce studenţii din Cipru sunt motivaţi în principal de absenţa barierelor de limbă şi de consideraţii financiare.

Dacă accesul la licenţe este liber în ambele ţări, diplomele de masterat costă în Cipru între 4.000 de euro şi 10.000, faţă de media de 3.660 de euro în Grecia.

Bosnia-Herţegovina primeşte foarte mulţi studenţi pentru dimensiunile sistemului său universitar. Studenţii croaţi se evidenţiază, constituind 40% din studenţii care vin şi aleg mai ales Universitatea din Mostar, iar alţi 25% sunt turci, care se concentrează în colegii particulare din Sarajevo şi Travnik (cu 1.218 şi respectiv 759 studenţi în 2016).

În ceea ce priveşte fluxurile de ieşire, peste 50% din bosniacii care se înscriu la studii superioare în străinătate pleacă în Serbia, doar aproximativ 100 aleg anual Croaţia (dar aceştia sunt probabil mult mai numeroşi, mulţi având un paşaport dublu şi ca urmare nefiind înregistraţi ca străini).

Turcia ocupă poziţia a patra între cele mai populare destinaţii pentru studenţii bosniaci, care pot beneficia de burse dedicate aici – flux care ar putea creşte pe viitor, având în vedere recenta introducere a cursurilor de limba turcă în şcoli, în unele părţi ale ţării.

De asemenea, legăturile culturale şi de limbă dintre Moldova şi România se traduc printr-un flux constant, remarcabil de studenţi, susţinut de politici publice care rezervă 5.000 de locuri anual în universităţile române – majoritar finanţate (de stat) – pentru studenţii moldoveni.

Se poate spune că mobilitatea studenţilor în regiune rămâne până acum o oportunitate doar pe jumătate exploatată.

Opţiunile sunt în principal conturate de stimulentele lingvistice şi financiare condiţionate de stadiul relaţiilor bilaterale din zonă, limitând astfel potenţialul schimbului cultural.

Iniţiative precum programe de mobilitate în macro-regiunea adriatico-ioniană şi RYCO, care stabilesc că mobilitatea studenţilor este una din priorităţile lor, încearcă să iasă din acest şablon.

Extinderea programului Erasmus+ la această zonă este încă un semnal pozitiv, în aşteptarea deplinei egalizări a (şanselor) studenţilor din regiune cu ale colegilor lor care vin din UE.

Articol produs de Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa în cadrul European Data Journalism Network.

A fost adoptat „Programul de cooperare transnațională pentru regiunea Dunării”

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 august 2015, 09:30

Recent a fost adoptat „Programul de cooperare transnațională pentru regiunea Dunării”, care va stimula inovarea și spiritul antreprenorial, conservarea patrimoniului natural și cultural din regiunea Dunării, va îmbunătăți conectivitatea și va sprijini tranziția spre o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon. Ce proiecte va susţine acest program, aflăm de la responsabilul networking al Centrului de Informare EUROPE DIRECT Craiova, Carmen Oprescu.

Programul va sprijini proiecte de cooperare transnațională în conformitate cu prioritățile Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării. Concentrarea geografică a programului corespunde zonei vizate de strategie, incluzând regiuni din nouă state membre. Este vorba despre Austria, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Germania, România, Slovacia și Slovenia, precum și din trei țări din afara UE (Bosnia-Herțegovina, Serbia și Muntenegru). Moldova și Ucraina vor fi, de asemenea, eligibile în cadrul acestui program, odată ce se va stabili finanțarea din Instrumentul european de vecinătate

Programul transnațional pentru regiunea Dunării se bazează pe patru priorități tematice:

O regiune a Dunării inovatoare și responsabilă din punct de vedere social, iar aici vorbim de promovarea inovării, a transferului de cunoștințe și a spiritului antreprenorial;

O regiune a Dunării ecologică: conservarea și gestionarea patrimoniului natural și cultural din regiunea Dunării;

O regiune a Dunării mai bine conectată și mai responsabilă din punct de vedere energetic: dezvoltarea unor sisteme de transport sigure și durabile, promovarea eficienței energetice;

O regiune a Dunării bine guvernată: oferirea de sprijin pentru punerea în aplicare a Strategiei UE pentru regiunea Dunării și îmbunătățirea cadrelor juridice și de politici pentru a aborda provocările societale majore, cum ar fi măsurile privind piața forței de muncă, sistemele de educație sau schimbările demografice.

De menţionat că Biroul pentru planificare economică națională din Budapesta a fost desemnat drept autoritate de management a programului transnațional pentru regiunea Dunării, iar activitățile partenerilor de proiect vor fi cofinanțate până la un plafon de 84%.

UE va investi peste 202 milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și 19,8 milioane de euro din Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA) în proiecte transnaționale din zona bazinului Dunării.

A.C.Primul apel de propuneri în cadrul „Programului de cooperare transnațională pentru regiunea Dunării” va fi lansat în toamna anului 2015, iar evenimentul de lansare va avea loc pe 23 și 24 septembrie, la Budapesta.

Șase ţări din afara spaţiului comunitar, asociate la Programul „Orizont 2020”

Publicat de Andrei Cretoiu, 8 iulie 2014, 14:01

Republica Moldova şi alte cinci ţări din afara spaţiului comunitar au semnat, săptămâna trecută, documentele de asociere la Programul „Orizont 2020”, prin care Uniunea Europeană susţine cercetarea şi inovarea.

Republica Moldova este prima ţară din Parteneriatul Estic ce se asociază programului prin care cercetarea primeşte finanţare comunitară. Celelalte state semnatare ale Programului „Orizont 2020” sunt: Serbia, Muntenegru, Macedonia, Albania şi Bosnia-Herţegovina, toate ţări candidate la aderarea la Uniunea Europeană. Reprezentaţii acestor state care au parafat documentele oficale şi-au exprimat satisfacţia pentru oportunitatea creată, au arătat care este contribuţia pe care o pot avea deja prin nivelul la care este cercetarea din statele respective apreciind ocazia de a intra într-un sistem competitiv şi de colaborare de excepţie. După semnarea documentelor programului „Orizont 2020”, Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, reprezentantul Rep. Moldova la ceremenia oficială de semnare a documentelor, a declarat:

Cu această nouă convenţie încheiată putem spune că am intrat într-o etapă în care noi oportunităţi se vor putea materializa. Europa are nevoie să recunoască importanţa ştiinţei şi cercetării pentru rederesarea şi creşterea economică.

Lansat la sfîrşitul anului trecut, „Orizont 2020” este cel mai ambiţios program european de susţinere a cercetării, cu un buget de aproape 80 de miliarde de euro, pentru următorii şapte ani. Finanţarea din primii doi ani se ridică la 15 miliarde de euro şi este destinată stimulării economiei prin inovare şi creare de noi locuri de muncă. Programul se adresează sectorului de cercetare, universităţilor, dar şi întreprinderilor, inclusiv celor mici şi mijlocii. Comisarul european pentru Cercetare, Inovare şi Ştiinţă, Máire Geoghegan-Quinn ne explică înţelesul conceptului de excelenţă din programul „Orizont 2020” :

Istoria ne demosntrează din nou şi din nou că pentru a obţine rezultatele ieşite din comun de care avem nevoie trebuie să oferim cele mai bune resurse pentru cele mai bune idei. Pînă la urmă acesta este înţelesul „excelenţei”. Acordearea poziţiilor academice şi finanaţările pe baza unor merite ştiinţifice. Nu pentru că cineva are conexiunile politice potrivite sau cercetează un domeniu „la modă”. Nu pentru că cineva are ascendentul vîrstei sau pentru că ar fi „rîndul lor”, ci în funcţie de merit. Avem suficientă cantitate, nu avem suficientă calitate.

În încheiere, un exemplu. „Orizont 2020” îşi propune să contribuie şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a asistenţei medicale. Human Brain Research, cel mai ambiţios proiect din domeniul neurologiei din ultimii ani, este confinanţat de Uniunea Europeană prin acest program. Proiectul reuneşte doar în faza de început peste 130 de institute de cercetare.