Gestionarea deşeurilor – o prioritate pentru CJ Caraş-Severin

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 august 2015, 08:30

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la reciclarea deşeurilor, cu un procent de doar 3%. Până în 2020, toate statele membre, inclusiv ţara noastră, trebuie să colecteze selectiv jumătate din cantitatea de deşeuri.

Pentru alinierea la directivele de mediu, Consiliul Judeţean Caraş-Severin derulează un proiect european în valoare de peste 180 milioane de lei, ce are ca scop implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor. Pe amplasamentul fostei haldine din Reşiţa va fi construit un deponeu ecologic, unde vor fi aduse deşeurile pe categorii – hârtie, carton, sticlă, plastic, metal şi deşeuri menajere. Vor mai fi amenajate drumurile de acces pentru depozitul central şi alte trei staţii de transfer la Pojejena, Bozovici şi Oţelu Roşu. Explică Camelia Şuşco, director comunicare Consiliul Judeţean Caraş-Severin.

Proiectul are o valoare totală de circa 186.000.000 de lei, fără TVA, proiect cofinanţat din Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013, Axa prioritară 2 – Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor istorice contaminate. Depozitul central ecologic este realizat în proporţie de 90%, finalizarea fiind prevăzută pentru începutul lunii septembrie. Staţia de sortare se află în stadiul realizării închideriilor exterioare, a instalaţiilor interioare şi a finisajelor. Echipamentele tehnologice au fost contractate, fiind aşteptate pentru instalare, teste şi recepţie. Estimăm ca posibilă perioadă, luna octombrie. În aceelaşi stadiu se află şi staţia de tratare mecano-biologică, se prevede ca testele şi recepţia finală să aibă loc până la sfârşitul anului, astfel încât întreg ansamblul al centrului să fie funcţional la începutul anului 2016.

Deschiderea deponeului ecologic va duce la o normalizare a preţurilor şi micşorarea cheltuielilor. În prezent, deşeurile sunt transportate în judeţele limitrofe, ceea ce înseamnă costuri mai ridicate pentru populaţie. Camelia Şuşco spune că este cel mai amplu proiect derulat de Consiliul Judeţean Caraş-Severin, cu bani europeni şi cuprinde multe alte lucrări.

Mai avem în vedere închiderea depozitelor urbane neconforme. Prin proiect vor fi închise depozitele neconforme din cele 8 oraşe de pe raza judeţului Caraş-Severin. Se execută lucrări pe toate cele 8 depozite. Tot în derulare este şi contractul de furnizare echipamente pentru colectarea separată a deşeurilor şi unităţi de compostare individuale. Prin contract se va realiza furnizarea, livrarea, asamblarea, instalarea şi testarea de echipamente destinate colectării separate a deşeurilor reciclabile. Necesarul de containere a fost stabilit de proiectantul general pe baza informaţiilor transmise de primăriile din judeţ, cărora le vor fi predate în vederea distribuirii cu titlul gratuit către locuitorii judeţului Caraş-Severin.

Consiliul Judeţean Caraş-Severin încearcă prin acest proiect să conecteze fiecare gospodărie la serviciile de salubritate şi să conştientizeze populaţia faţă de colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor.

Autorităţile vor să transforme oraşul Anina într-o zonă turistică

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 aprilie 2015, 20:40

Autorităţile judeţene din Caraş-Severin şi cele locale din Anina îşi propun dezvoltarea zonei montane şi transformarea tradiţiei mineritului într-o reală atracţie turistică, fapt pentru care, joi, au primit vizita unei delegaţii germane ce a prezentat modelul pe care l-a urmat această ţară pentru punerea în valoare a oraşului Oberstdorf.

‘Am fost onorat să primesc vizită acestei delegaţii din Germania, care cunoaşte România, după ce timp de 15 ani a realizat un studiu, în special pentru Valea Jiului, dar şi pentru turismul montan, unde Caraş-Severinul se regăseşte. După cum cunoaşteţi, şi strategia de dezvoltare a judeţului mizează pe dezvoltarea turismului. Noi am încercat să ducem toate utilităţile şi să dezvoltăm infrastructura rutieră către locurile deosebite pe care le avem. La această oră se simte nevoia acută de infrastructură hotelieră. Consiliul Judeţean nu se poate implica în acest sens, dar prin parteneriate publice-private încercăm să o creştem. Discuţiile purtate cu partea germană au fost deosebit de interesante, din această perspectivă. Este un început bun şi sperăm ca oraşul Anina să fie deschizător de drum în această dezvoltare şi pentru alte localităţi’, a subliniat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Ionesie Ghiorghioni.

Reprezentanţii delegaţiei germane au prezentat, cu acest prilej, felul în care au reuşit transformarea unei asemenea zone, foste miniere, într-una atrăgătoare pentru turişti, numărul acestora crescând impresionant, de la un an la altul.

‘Am lucrat, de-a lungul timpului, pentru Ministerul Energiei din România, când am realizat, împreună cu ministrul nostru de la acea vreme, un studiu care conţine schimbarea structurii, dintr-o zonă minieră, într-o zonă turistică. Eu vin dintr-o regiune care este poziţionată geografic aproape ca a dumneavoastră. Regiunea noastră are circa 170 mii de locuitori ce trăiesc, în proporţie de 60%, din turism. Am început acum 50-60 de ani, cu un sătuc mic, de munte, şi am crescut turismul. Mai exact, am început cu 50 mii de înnoptări şi am ajuns la câteva milioane. Studiul meu l-am prezentat la Congresul Mondial şi am primit foarte multe cereri din regiunea montană, unde turismul trebuie să fie subvenţionat şi ajutat’, a declarat Manfred Helmert, conducătorul delegaţiei germane.

Primarul oraşului Anina, Gheorghe Românu, a fost în vizită, în Bavaria, unde i s-au prezentat mai multe posibilităţi de dezvoltare, care se pot realiza cu bani puţini.

‘L-am cunoscut pe Manfred Helmert în urmă cu un an, la Deva. I-am povestit despre Anina, despre mina care a fost închisă, dar şi despre potenţialul turistic al zonei. Astfel, am ajuns să fiu invitat în Germania, pentru a vedea transformările ce au avut loc, dintr-un sătuc minier, într-o zonă turistică deosebită. După cum ştiţi, zona este cunoscută şi pentru trambulinele de la Oberstdorf. La Anina s-ar preta şi realizarea unor săniuţe pe şine, nişte boburi care să atragă turiştii. Anina este la o altitudine mai mică, între 400 şi 600, faţă de 1000-1100, cât e acolo, dar totul se poate adapta. În rest, lucrăm la partea de moteluri, de pensiuni, pentru a asigura cazare şi locuri de servit masa în zona noastră, precum si la partea de promovare, care începe să dea roade, având în vedere că, pentru 1 mai, toate spaţiile de cazare sunt ocupate’, a afirmat primarul oraşului Anina, Gheorghe Românu.

În acest oraş a fost înfiinţată şi Asociaţia Munţilor Aninei, formată din trei localităţi, Anina, Ciudanovita si Eftimie Murgu, din care ar putea face parte și Carașova, Bozovici și Oraviţa, dacă reprezentanţii ultimelor trei localităţi îsi vor exprima opţiunea pentru a intra în asociaţie.

Radio Timisoara