Orașul Târgu Jiu este cunoscut datorită operelor marelui sculptorul Constantin Brâncuși. Numele orașului provine de la râul Jiu, cel care străbate orașul de la nord la sud, iar în timpul dacilor era un sat care le oferea protecție locuitorilor săi împotriva unor eventuali năvălitori, datorită poziției sale geografice.
După ce romanii au cucerit Dacia, orașul Târgu Jiu a devenit un important centru comercial, făcând legătura între Transilvania, Drobeta Turnu-Severin și Dunăre. Despre oraș se vorbește pentru prima dată în anul 1406, când Mircea cel Bătrân îl numeste Jiul într-o scriere adresată Mănăstirii Tismana.
Dupa ce în același secol se vorbește despre el ca despre un târg, în secolul al XVII-lea domnitorul Radu Mihnea îl atestă ca o organizare municipală. În același secol devine reședință de județ a Gorjului și, în același timp, aici are loc lupta dintre Matei Basarab și Leon Vodă Tomșa.
La sfârșitul secolului al XVIII-lea, respectiv începutul secolului al XIX-lea, orasul cade prada turcilor, care îl jefuiesc. Pe lângă operele lui Brâncuși, orașul mai are câteva obiective turistice importante cum ar fi Muzeul de Istorie, Muzeul de Artă, Biserica ortodoxă Sfinții Apostoli Petru și Pavel, casa și biserica lui Cornea Brăiloiu sau Casa Gănescu, informeaza corespondentul Radio Oltenia Craiova din judetul Gorj, Razvan Stoichitoiu.
„De fiecare dată când îl ascult – și asta se întâmplă des – Tudor Gheorghe îmi confirmă bănuiala că poezia românească – populară și cultă – poate mișca munții. (…) Problema mea, inhalând prin toți porii melodia ființei sale, este cum să-mi stăpânesc o lacrima de dragoste, admirație și mândrie că poate exista acest fenomen pe care, vorba lui Grigore Vieru, îmi e mai ușor să-l pup.”— Marin Sorescu – 1988.
Cântărețul, compozitoril și actorul român, Tudor Gheorghe s-a născut la 1 august 1945, în comuna Podari, județul Dolj. Copilăria, dar mai ales adolescența, i-au fost dificile. Tatăl, cântăreț la biserică, a fost arestat ca legionar și deținut politic la Aiud.
În perioada comunistă, Tudor Gheorghe a întâmpinat foarte multe opreliști din partea regimului comunist, fiindu-i interzis să concerteze un deceniu, până la Revoluția română din 1989. Artistului i-au fost cenzurate spectacolele, iar în anul 1987, i-a fost interzis să concerteze. După revoluția din decembrie 1989, Tudor Gheorghe a revenit.
În 1992 Tudor Gheorghe a avut primul spectacol după revoluție, numit „Cântece cu gura închisă”. A revenit pe scenă în 1998, și din 1999 a început seria de spectacole „Anotimpurile poeziei românești” în colaborare cu dirijorul Marius Leonard Hristescu.
În 2006, între 29 mai și 4 iunie, Tudor Gheorghe a susținut la Sala Palatului o serie maraton de concerte, intitulată „Săptămâna risipitorului de frumuseți”. Seria a fost compusă din 7 concerte.
Astazi, 1 august, la implinirea celor 70 de ani, Tudor Gheorghe se va afla la Craiova, undeva participa la deschiderea Simpozionului International de sculptura ” Drumuri Brancusiene”, a carui tema va fi opera lui Tudor Gheorghe.
Ne întoarcem azi acasă, la Tg.Mureş, după 4 zile în care am ales destinaţii faine de tot prin Transilvania. Urcăm şi coborâm împreună scări cu personalitate şi cu personalităţi.
Câte trepte vă este dat să urcaţi şi să coborâţi într-o zi? Obişnuiţi să le număraţi, să le săriţi din două în două, sau v-aţi dori o scară rulantă care să vă poarte, cu tot cu gînduri, fără prea mari eforturi?
Dar dacă scările care vă poartă paşii spre casă, ori spre serviciu,ori la vreun rendez-vous la ceas de seară ar fi pline de viaţă?
La Tg.Mureş, peste noapte, la începutul verii, scările s-au trezit la viaţă. Oamenii au devenit mai atenţi pe unde îşi poartă paşii obosiţi sau vioi. În stradă, inspiraţi de aceste scări, au ieşit actorii, muzicienii, pictorii. O piaţetă îngustă din faţa unei scări devine, foarte repede, o scenă plină de sunet şi culoare. Sunt trei astfel de scări, deocamdată. Cea mai nouă a fost inaugurată săptămâna aceasta. Cu gândul la Enescu, Brâncuşi, Ady Endre, Teleki sau Octavian Goga.
Această prezentare necesită JavaScript.
Totul a pornit de la un proiect numit, foarte inspirat, Digital Transilvania, o platformă culturală complexă care a redat oraşului spaţii urbane fără prea multă personalitate. Foarte repede, în jurul ideii au apărut artiştii. Primii, mai bine zis primele, au fost câteva eleve de la Liceul de Artă: Iulia Suciu, Carina Cojan, Larisa Sava şi Teodora Orza Autorităţile au înţeles repede acest demers original, au dat undă verde proiectului şi aşteaptă noi provocări din partea artiştilor. Actorul Nicu Mihoc este, oarecum, purtătorul de mesaj al artiştilor şi al localnicilor.
Cine s-ar fi gândit că, tot peste noapte, târgumureşenii vor ajunge cunoscuţi în întreaga lume datorită unor scări, în urma unei competiţii online între 18 scări din lumea largă? Darămite să mai fie şi pe cea mai înaltă treaptă a podiumului?!
Rákóczi, Furnica, Piatra de moară. Trei dimensiuni ale artei urbane la Tg.Mureş
Primele în acest proiect au fost scările Rákóczi, vechi de 112 ani. Scări cu rezonanţă în istoria locului, numele a fost dat în memoria lui Francisc Rákóczi al II-lea, care a condus la începutul secolului al XVIII-lea revoluţia maghiarilor împotriva stăpânirii austriece din Transilvania. Are 70 de trepte, este situată în zona centrală şi face legătura dintre două zone foarte tranzitate ale oraşului: Parcul Cetăţii Medievale şi strada Revoluţiei. Meşterul constructor al scărilor este Soós Pál, de numele căruia se leagă şi alte construcţii din Tg.Mureş, la sfârşit de secol XIX – început de secol XX.
Cât curaj pentru artiştii care au trudit la transformarea scărilor Rákóczi într-un spectacol inspirat de motivele portului popular din Transilvania,în roşu, alb şi negru. Nu au lipsit vocile contra, care au considerat demersul artistic nepotrivit. Argumentele unei aventuri urbane care să însufleţească locul au învins.
Important de ştiut este că, în cele din urmă, modelul este dat de vopseaua aplicată pe contratreaptă, aşa încât rezultatul final este vizibil doar la urcare.
Iulia, Carina, Larisa şi Teodora sunt cele 4 adolescente care cunosc fiecare milimetru al scărilor Rákóczi din Tg.Mureş.
Această prezentare necesită JavaScript.
Scările Rákóczi au devenit rapid un magnet pentru selfie-uri, fotografii cu mirese şi absolvenţi, o atracţie pentru turiştii veniţi în Oraşul Trandafirilor . Pînă acum, au primit mii de like-uri, au fost share-uite de alte zeci de mii de ori. Valoarea imobiliară a zonei a crescut, spunea, mai în glumă, mai în serios, actorul Nicu Mihoc. Sunt tot mai dese ocaziile în care scările colorate din Tg.Mureş devin decorul perfect şi pentru muzicieni. Cvartetul Bohemia este un exemplu.
Vă mai miră că sunt pe lista celor mai frumoase scări din lume, în compania unor scări din Italia, Chile, Germania, Coreea de Sud, Franţa, Brazilia sau Siria, într-un top realizat online?
Furnica
Scările de la Furnica, ce nume simpatic au aceste scări!, au fost construite la începutul anilor 70, spun localnicii. Nici la Furnica nu sunt puţine trepte. Leagă două cartiere mari ale oraşului, cartierul Budai de Dâmbul Pietros şi traversează o zonă cu multă verdeaţă. La verdele arborilor din zonă, tinerii de la Liceul de Artă din Tg.Mureş au adus şi alte pete de culoare şi le-au aşezat pe betonul rece şi gri al scărilor: galben, portocaliu, roşu şi albastru. Modelul ales a fost pixelul, spun artiştii. Rezultatul e o doză în plus de energie şi entuziasm pentru cei care trec zilnic sau doar ocazional prin acea zonă.
Această prezentare necesită JavaScript.
Artiştii înşişi au pus ochii pe aceste scări, după un tur al oraşului. Realizăm că suntem norocoşi să locuim într-un oraş construit pe atât de multe nivele!
Ultimele scări care au prins viaţă la Tg.Mureş sunt cele mai spectaculoase datorită temei alese de artişti: 8 personalităţi ale culturii române şi maghiare au fost redate, cu respect şi cu multă fidelitate artistică, pe scările de la Piatra de Moară: sculptorul Constantin Brâncuşi, scriitorii Octavian Goga şi Liviu Rebreanu, poeţii Petőfi Sándor şi Ady Endre, compozitorul George Enescu, pictorul Nicolae Grigorescu şi contele Teleki Sámuel, cel care a fondat Biblioteca Teleki din Tg.Mureş.
Această prezentare necesită JavaScript.
Proiectul a fost gândit de Cristina Cantemir, o tânără absolventă de Arte la Cluj Napoca, venită din Republica Moldova, iar ajutoarele ei de nădejde au fost aceleaşi tinere de la Liceul de Artă.
Această prezentare necesită JavaScript.
Este un act de curaj o astfel de lucrare, aţi spune. Unii gândesc că nu e potrivit să aşezi chipurile unor personalităţi uriaşe pe câteva trepte fără vreo valoare artistică.
Tocmai de aceea, Cristina a ales o tehnică specială şi a încercat să redea atmosfera interbelică a oraşului Tg.Mureş.
Chipurile personalităţilor vor fi martore ale trecerii multor localnici sau turişti. Câţiva dintre ei vor fi atenţi la aceste chipuri, vor rememora arta celor pictaţi pe scări, poate îşi vor aminti vreun vers al lui Goga sau îşi amintesc de “Ciuleandra” ,“Ion”, , Cuibul visurilor” sau “Cântecul Lebedei” ale lui Liviu Rebreanu. Poate unii vor fredona, aşa, ca pentru ei, Rapsodia lui George Enescu. Sau poate vor avea în faţa ochilor, pentru câteva momente, “Carul cu Boi” sau “Fetiţa cu basma roşie”, picturile lui Nicolae Grigorescu.
Scările cu personalităţi sunt cele care urcă din strada Gheorghe Doja spre cartierul Dâmbul Pietros, o zonă cunoscută doar celor care locuiesc în preajmă. Vor reuşi să ajungă la fel de celebre? Datorită localnicilor şi turiştilor, are toate şansele.
Proiectele de artă urbană vor continua la Tg.Mureş. Artiştii dau ocol oraşului pentru a fixa pe hartă alte puncte de atracţie peste care acum trecem indiferenţi.
Aţi obosit urcând şi coborând atâtea scări la Tg.Mureş!? Luaţi-vă un răgaz, priviţi de jos în sus la scările colorate, daţi-le bineţe tuturor celor întâlniţi în cale pentru ca atunci când coborâţi să aibă cine să vă răspundă!
Călătoria prin Transilvania, cu startul de la Tg.Mureş, se opreşte, deocamdată! Transilvania-i faină şi trebuie descoperită în tihnă!
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
Orașul Târgu Jiu este cunoscut datorită operelor marelui sculptorul Constantin Brâncuși. Numele orașului provine de la râul Jiu, cel care străbate orașul de la nord la sud, iar în timpul dacilor era un sat care le oferea protecție locuitorilor săi împotriva unor eventuali năvălitori, datorită poziției sale geografice.
important centru comercial, făcând legătura între Transilvania, Drobeta Turnu-Severin și Dunăre. Despre oraș se vorbește pentru prima dată în anul 1406, când Mircea cel Bătrân îl numeste Jiul într-o scriere adresată Mănăstirii Tismana.
La sfârșitul secolului al XVIII-lea, respectiv începutul secolului al XIX-lea, orasul cade prada turcilor, care îl jefuiesc. Pe lângă operele lui Brâncuși, orașul mai are câteva obiective turistice importante cum ar fi Muzeul de Istorie, Muzeul de Artă, Biserica ortodoxă Sfinții Apostoli Petru și Pavel, casa și biserica lui Cornea Brăiloiu sau Casa Gănescu, informeaza corespondentul Radio Oltenia Craiova din judetul Gorj, Razvan Stoichitoiu.
