Guvernul britanic a promis joi să dea dovadă de transparență, în limita „posibilului”, în legătură cu publicarea unui studiu de impact cu privire la Brexit, cu caracter sensibil, cerută de parlament, transmite AFP.
Deputații britanici au adoptat miercuri o moțiune, depusă de opoziția laburistă, cerând ca estimarea impactului Brexit-ului asupra a 58 de sectoare să devină publică.
Sectoarele respective – printre care publicitate, agricultură, comerț, turism, industria farmaceutică, aerospațială – reprezintă circa 88% din economia Marii Britanii.
Din cauza caracterului sensibil al studiului, guvernul a refuzat, până la votul de miercuri, să facă public documentul, cu argumentul că aceasta i-ar putea slăbi poziția în negocierile cu Bruxellesul.
Cu toate acestea, joi, ministrul pentru Brexit, David Davis, a schimbat tonul, afirmând că a început o discuție cu președintele comisiei parlamentare de resort, Hilary Benn, pentru a se stabili cum poate fi gestionată „confidențialitatea documentelor” ce ar putea fi publicate.
„Vom fi pe cât de transparenți posibil”, a dat asigurări Davis, precizând că „aceste documente nu sunt un fel de mare plan” pentru Brexit. „Sunt date privind reglementările și piețele din diferite sectoare, care ne ghidează negocierile”, a indicat el.
La rândul său, un purtător de cuvânt al guvernului a declarat pentru presă: „Nu ar trebui să publicăm ceva care ne-ar putea submina poziția de negociere, dar, pe de altă parte, respectăm faptul că parlamentul are un rol de jucat în această situație și că a existat un vot ieri seară (miercuri, n.red.)”.
În ce-i privește, laburiștii au avertizat împotriva oricărei eventuale „cenzurări” a documentelor de către guvern.
Ministerul britanic de Interne a avertizat cetățenii europeni aflați în centrele de detenție și care nu au resurse să se întrețină singuri că ar fi mai bine pentru ei să părăsească de bunăvoie Marea Britanie pentru a nu deveni cerșetori în această țară, relatează publicațiile The Guardian și El Mundo.
Într-o scrisoare a Ministerului britanic de Interne, datată din 18 octombrie și trimisă unui cetățean român aflat într-un centru de detenție, acesta este informat că i-a fost respinsă cererea de a primi o locuință în regim de urgență care i-ar fi permis să beneficieze de eliberarea condiționată.
”Poți evita să devii un cerșetor dacă te întorci în România sau într-un alt stat membru al UE unde poți beneficia deplin de Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, i se precizează românului în scrisoarea la care a avut acces publicația The Observer, fiind posibil ca documente similare să fi fost trimise și altor cetățeni europeni aflați în aceeași situație.
Românului care a primit această scrisoare i se mai amintește că are ”dreptul să călătorească liber, să trăiască și să studieze în orice alt stat membru al UE”, o remarcă ce pare a fi o referire la Brexit.
Arestările persoanelor aflate în Marea Britanie fără acte în regulă și expulzările s-au intensificat după referendumul din iunie anul trecut la care britanicii au votat majoritar pentru ieșirea din UE, fapt care a stârnit unele critici că executivul condus de Theresa May ar fi pornit o campanie împotriva imigranților ilegali în contextul ‘mediului ostil’ creat după acel referendum.
Conform datelor oficiale, de atunci și până în iulie 2017 au fost expulzați 5.301 cetățeni comunitari.
Ministerul Afacerilor Externe a lansat un clip informativ referitor la implicatiile procesului Brexit asupra românilor din Marea Britanie.
Clipul a fost postat pe site-ul institutiei, pe pagina oficialã de Facebook, pe canalul YouTube, precum si pe pagina oficialã a Ambasadei României în Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord.
Ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu, a spus cã pe tot parcursul procesului de iesire a Marii Britanii din Uniunea Europeanã, România va fi pregãtitã sã informeze, sã îndrume si sã sprijine cetãtenii, în raport cu autoritãtile britanice si noile conditii generate de Brexit.
Lentoarea negocierilor cu Bruxelles-ul face tot mai numeroase cererile de înlocuire a prim-ministrului britanic
LE MONDE nu scapă din atenţie Brexit-ul şi se întreabă unde se vor opri efectele toxice acestuia asupra vieţii politice britanice? Theresa May, considerată, de mass media, politic muribundă, a doua zi după discursul întrerupt de accesele de tuse din congresul conservatorilor, părea să fie din nou în şa la cea de-a cincea sesiune de negocieri privind ieşirea din UE. Între timp, unii aleşi şi oficiali conservatori au dat semnalul hăituielii. După ce s-au văietat în legătură cu tusea şi alte necazuri ale dnei May la tribuna de la Manchester, au făcut speculaţii în legătură cu cât mai are de trăit în Downing Street. O zi? O săptămână? „Să scăpăm de ea e ca şi cum ai merge la dentist”, a spus un ministru anonim tabloidului „The Sun”. „Tot amâni vizita pentru că te doare. Dar termini prin a merge totuşi”.
Apoi s-a văzut că deputaţii rebeli care voiau s-o destabilizeze pe dna May nu sunt nici atât de mulţi, nici de acord asupra unei soluţii de înlocuire. Încă o dată, ofensiva declanşată de declaraţiile asasine ale lui Boris Johnson, ministrul afacerilor externe, pare să fi fost cu bataie lungă. Nu fără a produce daune mari: un partid făcut bucăţi, un premier destabilizat într-un moment crucial al discuţiilor cu cei 27. Şi încă nu s-a terminat.
Abia s-a potolit hăituirea prim-ministrului că ţinta s-a mutat pe miniştrii pe care ea ar trebui să-i dea afară. „Boris Johnson!”, cer pro-europenii şi unii apropiaţi ai dnei May conştienţi de caracterul devastator pentru ea al declaraţiilor incontrolabilului ei ministru de externe. „Philip Hammond!”, răspund prietenii dlui Johnson, care văd în ministrul de finanţe, apropiat al mediului de afaceri, un trădător al Brexit sub pretextul că vrea să păstreze un acces maxim la piaţa unică europeană. Duminică, ambianţa de recreaţie sângeroasă a atins un asemenea grad de violenţă încât Boris Johnson, într-un ultim gest incoerent, a afirmat că „s-a săturat” de proprii prieteni şi s-a desolidarizat de apelurile lor războinice pe care pretind că le-au lansat în folosul lui.
Dacă dna May se abţine să taie câteva capete, se va vedea în asta încă o dovadă a slăbiciunii sale. Dacă decide o remaniere, guvernul, deja fagocitat de Brexit, riscă să fie destabilizat şi mai mult şi ea împreună cu el. Singurul semn reconfortant pentru un premier asediat: aproape 60% dintre britanici vor ca ea să rămână la putere până la încheierea negocierilor privind Brexit, în martie 2019, potrivit unui sondaj al ziarului „The Telegraph”. Fără îndoială, unii sunt conştienţi de cvasi-imposibilitatea sarcinii, cu atât mai mult pentru lidera unui partid divizat pe tema Europei. Ei simt, fără îndoială, că prăbuşirea actualei ocupante a Downing Street ar agrava criza şi ar provoca al treilea rând de alegeri legislative în trei ani. În situaţia actuală a peisajului politic britanic, doar flexibilitatea UE în negocierile pentru Brexit, dându-i o gură de oxigen, o mai poate salva pe soldatul May. Doar dacă cei 27 nu-l preferă pe liderul laburist Jeremy Corbyn drept interlocutor.
• Progresele nu sunt suficiente pentru a discuta despre relația viitoare
• Angajamentele premierului May de la Florența trebuie să fie traduse în propuneri concrete
• Prioritățile rămân drepturile cetățenilor, obligațiile financiare ale Marii Britanii și granița Irlanda/Irlanda de Nord
Deputații au spus că nu au fost realizate suficiente progrese privind obiectivele prioritare ale UE – o condiție obligatorie pentru a negocia perioade de tranziție sau relații viitoare UE-Marea Britanie
Șefii de guvern din UE27 ar trebui să amâne evaluarea lor privind Brexitul programată pentru 20 octombrie întrucât nu există ”progrese suficiente” privind trei obiective cheie şi dacă cea de a cincea rundă de negocieri privind ieșirea Marii Britanii din UE nu va aduce schimbări majore, se arată într-o rezoluție aprobată marți cu 557 voturi la 92 și 29 abțineri.
Deși Parlamentul salută clarificările venite din partea premierului May, în recentul discurs de la Florența, deputații așteaptă ca guvernul britanic să facă fără întârziere propuneri specifice privind:
• asigurarea drepturilor pe care le au cei 4,5 milioane de cetățeni UE și britanici
• onorarea tuturor obligațiilor financiare ale Marii Britanii către UE
• rezolvarea chestiunii frontierei din Republica Irlanda și Irlanda de Nord, conform Acordului Good Friday.
O altă condiție pentru încheierea primei faze de negocieri este garantarea faptului că legislația UE va fi respectată până la retragerea oficială a Marii Britanii din UE.
Citate
Președintele PE Antonio Tajani: ”Discursul doamnei May de la Florența a demonstrat că este deschisă la dialog și înțelege mizele. Aș vrea să văd această bunăvoință transformată în planuri concrete necesare pentru a avansa cu adevărat negocierile cu Uniunea Europeană. Votul privind rezoluția de astăzi a confirmat unitatea Parlamentului în sprijinul negociatorului său șef Michel Barnier. Dezbaterea a arătat și o dorință clară pentru un angajament constructiv cu Marea Britanie, dar și o îngrijorare considerabilă privind întârzierile înregistrate până acum. Sper ca următoarele luni să permită realizarea unor progrese suficiente în îndeplinirea precondițiilor necesare începerii discuțiilor despre relația viitoare pe care o vom avea cu Marea Britanie.”
Guy Verhofstadt, coordonatorul PE pentru Brexit: ”Nu au fost făcute progrese suficiente. Mai ales în ceea ce privește drepturile cetățenilor, suntem foarte îngrijorați. Propunerea din partea noastră pentru a rezolva această situație este simplă. Lăsați cetățenii UE să își păstreze drepturile pe care le au acum în Marea Britanie și vom face la fel pentru cetățenii britanici care trăiesc pe continent. Mă întreb oare de ce mai discutăm acest lucru? Am putea și ar trebui să rezolvăm acest lucru foarte repede.”
Dezbatere
Propunerea de rezoluție, elaborată de Grupul de coordonare pentru Brexit din PE, a fost dezbătută marți, 3 octombrie, cu Președintele Comisiei Jean-Claude Juncker și cu negociatorul șef al UE Michel Barnier.
Rezoluția prezintă contribuția Parlamentului la reuniunea UE27 din 20 octombrie de la Bruxelles, unde liderii guvernelor vor evalua progresele negocierilor Brexit. Orice acord de ieșire din UE la finalul negocierilor UE-Marea Britanie va avea nevoie de aprobarea Parlamentului European.
Publicat de Camelia Teodosiu,
2 octombrie 2017, 14:30 / actualizat: 3 octombrie 2017, 10:21
Principalele subiecte ale Sesiunii Parlamentului European, aflate pe ordinea de zi, din această săptămână, sunt:
Brexit. Marți, deputații europeni vor evalua progresele înregistrate în negocierile cu Brexit cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și cu negociatorul-șef al UE, Michel Barnier. Tot marţi vor vota cu privire la o rezoluție care să cuprindă recomandările Parlamentului pentru summit-ul din 20 octombrie UE-27 de la Bruxelles.
Summit-ul UE. Miercuri, deputații europeni vor discuta despre migrație și modul de stabilire a unui sistem comun de azil cu primul vicepreședinte al CE, Frans Timmermans. De asemenea, vor mai fi discutate planurile comune de apărare și agenda digitală, ca dezbateri preliminare, înaintea summit-ului european care va avea loc pe 19 și 20 octombrie Bruxelles.
Procurorul european. Deputații europeni urmează să aprobe intensificare cooperării judiciare între 20 de state membre ale UE prin înființarea unui Parchet European. Ca organism independent, Procuratura va lupta împotriva fraudei și a utilizării abuzive a fondurilor europene. (Dezbatere miercuri, vot joi)
Criminalitatea informatică. Creșterea numărului de infracțiuni cibernetice și inadecvarea măsurilor de prevenire a atacurilor asupra infrastructurilor critice sau a abuzului sexual online sunt în curs de dezbatere luni. Parlamentul va vota marți recomandările sale.
Zborurile anulate. Deputații europeni vor discuta cu Consiliul și cu Comisia despre modul de aplicare a drepturilor pasagerilor în cazul anulării masive a zborurilor, cum ar fi cele ale companiei Ryanair. (Dezbatere marți)
Turcia. Deputații europeni sunt îngrijorați de faptul că Turcia utilizează mandate de arestare Interpol pentru a urmări activiști sau oponenți politici dincolo de frontierele sale. În cadrul unei dezbateri cu Consiliul și Comisia, miercuri seara, vor examina cazurile a doi jurnaliști și scriitori care posedă dublă cetățenie turcă și europeană și care sunt reținuți de autoritățile spaniole.
Pachetul de telecomunicații. O reformă a normelor europene în domeniul telecomunicațiilor va fi supusă la vot în cadrul Comisiei pentru industrie. Scopul pachetului este de a promova conectivitatea în întreaga UE și de a face din 5G o realitate pentru toți cetățenii UE. Deputații ar putea modifica propunerea pentru a solicita eliminarea costurilor suplimentare pentru apelurile intra-UE și crearea unui sistem de alertă a cetățenilor în situații de urgență. (Luni)
Candidați selectați pentru Premiul Saharov. Deputații europeni vor prezenta cei șase candidați pentru Premiul Saharov 2017 la o reuniune comună a Comisiilor pentru afaceri externe, dezvoltare și drepturile omului. Cel de-al 29-lea Premiu Saharov va fi premiat în sesiunea plenară din 13 decembrie.
Agenda preşedintelui. Președintele PE, Antonio Tajani, va prezida marți dezbaterea despre Brexit și va participa la o conferință de presă cu coordonatorul PE pentru Brexit, Guy Verhofstadt, după dezbatere. Miercuri, Antonio Tajani va prezida dezbaterea privind summitul european. După-amiaza, se va întâlni cu președintele Casei Reprezentanților australieni.
Progresul privind prioritățile UE în primele patru runde de negocieri cu Marea Britanie nu a fost suficient, se arată în propunerea de rezoluție a Parlamentului.
Consiliul European ar trebui să confirme că nu au fost făcute ”progrese suficiente” privind cele trei obiective principale ale UE – asigurarea drepturilor cetățenilor UE și britanici, clarificarea angajamentelor financiare ale Marii Britanii și rezolvarea chestiunii frontierei dintre Irlanda și Irlanda de Nord – în cazul în care a cincea rundă de negocieri nu aduce modificări substanțiale privind aceste subiecte, se arată într-o propunere de rezoluție adoptată joi (n.r. 28 septembrie 2017) de Conferința Președinților din Parlament (președintele PE și liderii grupurilor politice).
Rezoluția, redactată de Grupul de coordonare pentru Brexit din Parlament, va fi dezbătută și supusă la vot în plen, marți 03 septembrie 2017.
Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a spus: ”Salutăm abordarea constructivă a premierului May în discursul recent de la Florența. Protecția drepturilor cetățenilor este prioritatea absolută a Parlamentului European. Acordul de retragere ar trebui să păstreze întreg pachetul de drepturi de care se bucură în prezent cetățenii, așa cum sunt definite de legislația relevantă din UE. Garanții suplimentare că legile UE vor fi respectate până când va avea loc de facto retragerea Marii Britanii sunt, la rândul lor, un element-cheie pentru a asigura încheierea rapidă a primei runde de negocieri.”
Coordonatorul PE pentru Brexit, Guy Verhofstandt, a adăugat: ”Premierul May a deschis ușa pentru progres în discursul de la Florența din 22 septembrie, de exemplu privind rolul Curții Europene de Justiție. Dar am dori să vedem mai multă claritate din partea guvernului britanic. Încă așteptăm răspunsuri la chestiuni vitale, cum ar fi cum să păstrăm Irlanda de Nord în uniunea vamală sau cum să găsim un aranjament special care să prevină solidificarea frontierei. În ceea ce privește drepturile cetățenilor și aranjamentul financiar, așteptăm răspunsuri concrete la propunerile echipei de negociere UE.”
Deputații vor dezbate rezoluția, marți (n.r. 3 sept), cu președintele Comisiei Jean-Claude Juncker și negociatorul șef pentru Brexit Michel Barnier.
Rezoluția votată va reprezenta contribuția Parlamentului la reuniunea la nivel înalt din 20 octombrie EU27, de la Bruxelles, unde liderii europeni vor evalua progresul negocierilor Brexit.
Orice acord de retragere, la încheierea negocierilor Marea Britanie – UE, va avea nevoie de aprobarea Parlamentului European.
Sună ca un paradox, dar, paralel cu negocierile pe marginea Brexit-ului, preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a cerut ca toate statele membre UE să introducă moneda europeană. O privire îndreptată spre Polonia, Cehia şi Ungaria arată că acest lucru ar avea un sens din punct de vedere economic. Doar Germania singură a exportat în aceste trei ţări 2.016 de articole în valoare de 116 miliarde euro. Pe de altă parte au existat importuri în valoare de 114 miliarde euro. Astfel, comerţul exterior practicat de Germania cu aceste trei state fără euro este mai mare decât cu oricare alt partener comercial, fie că este vorba despre China, Franţa sau SUA.
Moneda din aceste trei state este, de altfel, foarte stabilă şi, potrivit criteriilor stabilite, o aderare ar fi oricând posibilă. Însă, în primul rând Polonia şi Cehia se tem să se lase sacrificate financiar pentru state euro cu un comerţ care lasă de dorit. De aceea, în aceste ţări, nici moneda euro nu este deosebit de populară. Puţin mai jos, la sud-est, există un grup de state, Croaţia, Bulgaria şi România, pentru care trecerea la euro ar fi prematură. În raportul său, despre starea UE, Juncker s-a referit şi la acestea vorbind despre „ajutoare tehnice şi financiare” acordate pe drumul spre uniunea monetară. Sună ca şi cum ar dori să atenueze criteriile de convergenţă.
Pivotul şi punctul crucial din condiţiile definite în cadrul tratatelor cu UE sunt: stabilitatea monedei autohtone, limitarea deficitelor şi plafonarea datoriilor. Toate statele vor trebui să îndeplinească aceste criterii prin propriile lor forţe. În cazul Greciei, în această privinţă, au fost prea multe aspecte trecute cu vederea, ceea ce ne-a dus pe noi toţi la un pas de catastrofă. În discursul său, Jean-Claude Juncker a vorbit şi despre nevoia numirii unui ministru de finanţe în zona euro, respectiv a cerut şi mai multe competenţe pentru Comisia Europeană. Deci, lucrurile se menţin în continuare incitante.
Principalele puncte ale agendei Parlamentului European, în săptămâna 25 septembrie – 1 octombrie 2017 sunt următoarele:
Bugetul UE pentru 2018. Comisia pentru Bugete va vota cu privire la 2324 de amendamente depuse la bugetul UE pentru 2018. Deputații europeni urmează să modifice reducerile făcute de Consiliu și să sprijine programele privind cercetarea, educația, combaterea șomajului în rândul tinerilor, IMM-urile și migrația. (Miercuri)
BCE / Draghi. Președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, va discuta cu membrii Comisiei pentru afaceri economice și monetare programul care permite BCE să cumpere obligațiuni emise de societăți europene, precum și cele mai recente evoluții economice și monetare din UE. (Luni)
Procuratura Europeană. Înființarea Procuraturii Europene mult așteptate, care va fi responsabilă de investigațiile penale transfrontaliere privind frauda care implică fonduri UE, va fi supusă la vot în cadrul Comisiei pentru libertăți civile. În prezent, 20 de state membre au decis să participe. (Joi)
Scurgeri de informații în fotbal. Comisia specială pentru combaterea spălării banilor, a evaziunii fiscale și a fraudei fiscale (PANA) va interoga reprezentanții FIFA, UEFA și Asociația Agenților Europeni de Fotbal privind transparența pe piața transferurilor, finanțarea cluburilor europene și dreptul la imaginea jucătorilor. Un jurnalist care a participat la Rețeaua europeană de investigații care a dezvăluit „scurgerile de fotbal” va fi, de asemenea, prezent. (Marți)
Brexit. Președintele Parlamentului European și liderii grupurilor politice se vor întâlni pentru a discuta despre cele mai recente progrese în negocierile pentru Brexit, înaintea unei rezoluții a Parlamentului European care va fi votată săptămâna următoare la Strasbourg. (Joi)
Garanția pentru tineret. Eficacitatea din punct de vedere al costurilor schemei privind garanția pentru tineret, programul UE care îi ajută pe tineri să-și găsească locuri de muncă prin îmbunătățirea accesului la formare și educație, va fi evaluată de către deputații Comisiei pentru control bugetar. Aceștia solicită o finanțare mai mare pentru a sprijini tinerii care nu mai sunt în sistemul de educație, nu sunt angajați şi nici nu fac parte din vreun program de formare profesională (NEETS). (Luni)
Venitul minim din UE. Propunerea de a introduce un venit minim pe întreg teritoriul Uniunii pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale va fi prezentată de Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale. Proiectul de propunere prevede că astfel de scheme ar trebui să corespundă cu 60% din venitul mediu al țării în cauză. (Joi)
Turism. Cu ocazia Zilei Mondiale a Turismului, Parlamentul European organizează o conferință pe tema „O strategie europeană de consolidare a competitivității industriei turismului ca principal motor al creării de locuri de muncă”. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, va deschide conferința. Printre participanți se numără vicepreședintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen, comisarii europeni Elżbieta Bieńkowska, Karmenu Vella, Tibor Navracsics, Marianne Thyssen și Mariya Gabriel, precum și reprezentanți ai industriei și ai autorităților naționale și europene. (Miercuri)
Pregătiri pentru sesiunea plenară. Grupurile politice vor fi informate cu privire la situația negocierilor pentru Brexitul și vor pregăti o dezbatere cu negociatorul-șef al Uniunii, Michel Barnier, care se va încheia cu votul unei rezoluții în aceeași săptămână . Aceștia vor discuta, de asemenea, poziția Parlamentului cu privire la relațiile UE-Turcia și își vor pregăti contribuția la summitul european din octombrie și la Conferința de la Bonn privind schimbările climatice (COP23). Grupurile politice vor discuta, de asemenea, poziția Parlamentului privind îngrășămintele, votul final privind înființarea unei procuraturi europene și pregătirea recomandărilor Parlamentului privind combaterea criminalității cibernetice, îmbunătățirea condițiilor din penitenciare și încheierea căsătoriilor dintre copii.
Agenda președintelui. Președintele PE, Antonio Tajani, va participa joi și vineri la Summitul digital al UE de la Tallinn.
Marea Britanie doreşte să pună capăt liberei circulaţii a muncitorilor după ieşirea sa din Uniunea Europeană (UE) şi să limiteze imigraţia europenilor slab calificaţi, potrivit unui document de lucru al guvernului de la Londra publicat marţi de cotidianul The Guardian, relatează AFP.
‘Pentru a fi considerată un atu pentru întreaga ţară, imigraţia nu trebuie să aducă beneficii numai imigranţilor, ci şi profit financiar rezidenţilor actuali’, se arată în acest document de 82 de pagini redactat în august de Ministerul de Interne.
Potrivit cotidianului britanic, ministerul avansează în acest proiect o serie de măsuri destinate să reducă sosirea migranţilor europeni slab calificaţi după Brexit, votat în 2016 la finalul unei campanii marcate de chestiunea reducerii imigraţiei.
Aceştia ar obţine un permis de sejur pentru o durată de maxim doi ani, faţă de trei până la cinci ani pentru cei din profesii cu înaltă calificare.
Astfel, ‘pe piaţa muncii li se va acorda preferinţă muncitorilor rezidenţi’ şi se va restrânge posibilitatea pentru europeni să caute de lucru în Marea Britanie, potrivit jurnalului.
Printre alte propuneri, ce ar intra imediat în vigoare la finalul unei perioade de tranziţie de cel puţin doi ani, figurează introducerea progresivă a unui nou sistem migratoriu limitând drastic dreptul cetăţenilor europeni la reîntregirea familiei şi obligaţia de a arăta un paşaport mai repede decât o carte de identitate la intrarea în ţară.
Documentul subliniază că propunerile pe care le conţine trebuie să obţină aprobarea întregului guvern şi că ‘vor fi supuse negocierii cu UE’.
‘Nu comentăm documente de lucru care fac obiectul unei scurgeri de informaţii’, a reacţionat un purtător de cuvânt al guvernului britanic, contactat de AFP.
‘Vom prezenta în această toamnă primele propuneri pentru un nou sistem migratoriu care să permită reluarea controalelor la graniţele britanice’, a adăugat el.
Chestiunea statutului celor 3,2 milioane de europeni care locuiesc peste Canalul Mânecii şi a milionului de britanici stabiliţi în restul UE se află în centrul negocierilor de separare dintre Londra şi Bruxelles.
În iunie, premierul Theresa May a prezentat un proiect pentru a reglementa statutul post-Brexit al europenilor instalaţi în Regatul Unit.
Ea a promis că nimeni nu va fi expulzat din ţară imediat după pronunţarea divorţului cu UE, prevăzut în martie 2019, şi că Londra va oferi posibilităţi pentru cetăţenii europeni de a-şi regulariza statutul pentru a putea rămâne în Marea Britanie.
Premierul britanic Theresa May anticipează că țara sa va avea de plătit o sumă de până la 50 de miliarde de lire sterline (54,5 miliarde de euro) Uniunii Europene pentru angajamentele asumate înainte ca țara sa să decidă că părăsește blocul comunitar, a dezvăluit publicația The Sunday Times, citată de EFE.
Guvernul britanic este dispus să plătească Bruxelles-ului între 7 și 17 miliarde de lire pe an (între 7,63 și 18,53 miliarde de euro) pe o perioadă de trei ani, cu scopul de a termina plățile înainte de următoarele alegeri generale britanice, programate pentru 2022, scrie cotidianul britanic.
Negociatorul șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, a deplâns în această săptămână lipsa de claritate a Londrei în aspectele-cheie ale dialogului, precum dispoziția sa de a-și respecta angajamentele deja asumate în bugetul comunitar.
Potrivit unei surse apropiate șefei guvernului de la Londra, citată de The Sunday Times, May va pune o primă ofertă financiară pe masa de la Bruxelles în octombrie, după congresul Partidului Conservator britanic, pentru a evita criticile venite din partea celei mai eurosceptice aripi a formațiunii sale la această reuniune a Tory.
Politiciana conservatoare speră să-și recupereze relevanța politică la congresul Partidului Conservator, după ce a avut de suferit în urma alegerilor anticipate din iunie, la care a pierdut majoritatea absolută în parlament.
Guvernul britanic prezintă miercuri propunerile sale în legătură cu granița dintre Irlanda și Irlanda de Nord, încercând să forțeze mâna celor 27 prin legarea acestei chestiuni de aceea a viitoarelor relații comerciale bilaterale, relatează AFP.
Comisa Europeană a reafirmat marți că, înainte de orice negociere comercială, trebuie să se avanseze în privința a trei subiecte prioritare — soarta cetățenilor europeni, costul retragerii și chestiunea frontierei irlandeze. Pentru Londra însă viitorul parteneriat comercial și negocierile pentru ieșirea din UE trebuie discutate în același timp.
Ministerul britanic responsabil cu Brexit-ul a reiterat în propunerile sale prezentate miercuri că nu dorește revenirea la posturile de frontieră, simbolul unei frontiere dure, dintre Irlanda și provincia britanică Irlanda de Nord după ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.
„Avem principii foarte clare. Prioritatea noastră este să ne înțelegem asupra absenței infrastructurilor frontaliere care ar fi o revenire la posturile de frontieră din trecut și total inacceptabilă pentru Marea Britanie”, a scris ministerul într-un comunicat.
Pentru a se ajunge la acest rezultat, guvernul britanic propune UE două abordări: un „nou parteneriat vamal” ce ar permite „să nu existe nicio frontieră între Marea Britanie și Irlanda” sau „aranjamente vamale” ce ar putea include în special eliminarea declarațiilor de intrare și de ieșire a bunurilor și acorduri comerciale specifice pentru Irlanda de Nord.
Marți, guvernul britanic s-a pronunțat pentru un acord interimar de uniune vamală de aproximativ doi ani cu UE după Brexit, o propunere primită cu răceală de Bruxelles care a considerat-o prematură.
În această dispută legată de prioritatea subiectelor de negociat, guvernul de la Dublin a salutat la rândul său propunerile britanice, reamintind însă că „obiectivul imediat al următoarelor sesiuni de negocieri rămâne să se obțină progrese în privința drepturilor cetățenilor și rezolvarea chestiunii financiare, precum și chestiunile specifice Irlandei”.
Potrivit ziarului Sunday Telegraph, Regatul Unit este dispus să plătească 40 de miliarde de euro pentru ieșirea din Uniunea Europeană. Publicația preluată de Reuters citează trei surse guvernamentale, fără a le dezvălui identitatea.
Sunday Telegraph afirmă că guvernul de la Londra este gata să plătească doar în cadrul unei înțelegeri mai largi, care să cuprindă și un acord comercial. „Știm că poziția UE este 60 de miliarde de euro, dar bilanțul real este de 50 de miliarde de euro. Al nostru e mai aproape de 30 de miliarde de euro, dar rezultatul final real este de 40 de miliarde de euro, chiar dacă publicul și politicienii nu sunt încă de acord”, a declarat una din sursele ziarului.
Ministerul britanic care răspunde de negocierile pentru Brexit nu a comentat oficial. Regatul Unit a acceptat deja ideea că va plăti sumele datorate, dar nu a furnizat cifre, reamintește Reuters.
Cetățenii UE vor circula liber în Marea Britanie după Brexit cel puțin doi ani
Publicat de adinaiftime,
23 iulie 2017, 11:30 / actualizat: 25 iulie 2017, 6:58
Cetățenii Uniunii Europene vor putea beneficia de libera circulație în Marea Britanie cel puțin doi ani după Brexit, măsură ce face parte dintr-un acord de tranziție, au relatat vineri mass-media britanice, transmite Reuters.
Prima rundă deplină de convorbiri privind ieșirea Marii Britanii din UE s-a încheiat joi, înregistrându-se câteva compromisuri și diferențe în legătură cu modul de a proteja viitorul cetățenilor expatriați.
Marea Britanie urmează să părăsească UE până la sfârșitul lui martie 2019, după un referendum, pe 23 iunie 2016, la care majoritatea britanicilor au votat pentru Brexit, în scopul de a restricționa imigrația și de a recâștiga puterile de la Bruxelles.
Unii membri importanți ai cabinetului premierului Theresa May, inclusiv ministrul de finanțe Philip Hammond, au insistat pentru o perioadă de tranziție având drept scop să protejeze economia și să liniștească lumea afacerilor.
Potrivit planurilor lui Hammond, cetățenii UE vor avea dreptul la liberă circulație în regat o perioadă de până la doi ani după Brexit, a relatat vineri cotidianul The Times. La rândul său, The Guardian, care citează o sursă importantă din guvern, scrie că perioada de liberă circulație în regat după Brexit ar putea dura până la patru ani.
Reuters notează că o purtătoare de cuvânt a biroului Theresei May, contactată de către agenție, nu a făcut imediat nici un comentariu pe această temă.
Uniunea Europeană şi Marea Britanie încep luni a doua rundă de negocieri pe tema Brexit-ului, o rundă care va dura patru zile şi în care vor fi abordate subiecte precum drepturile cetăţenilor, acordul financiar şi frontiera cu Irlanda de Nord, relatează EFE.
Negociatorul UE pentru Brexit, Michel Barnier, îl va primi luni la ora locală 09:15 (07:15 GMT) pe ministrul britanic pentru Brexit, David Davis, la sediul Comisiei Europene din Bruxelles, pentru deschiderea negocierilor, potrivit agendei publicate de executivul comunitar.
Începând de luni după-amiază, ştafeta va fi preluată de trei grupuri de negociatori care au fost create pentru a aborda drepturile cetăţenilor, acordul financiar şi alte teme ale ‘divorţului’, precum şi de coordonatori, care se ocupă de chestiuni având legătură cu Irlanda de Nord şi cu ‘gestionarea’ acordului de ieşire din UE.
Reuniunile la nivel înalt se vor prelungi marţi, miercuri şi joi, zi în care se va încheia runda de negocieri cu o sesiune plenară între participanţi şi o conferinţă de presă la care vor participa cel mai probabil Barnier şi Davis.
Aceasta este prima rundă de negocieri dedicată exclusiv stabilirii termenilor ieşirii Marii Britanii din UE, în condiţiile în care prima rundă, desfăşurată la 19 iunie, a fost organizată pentru a pune la punct calendarul şi modalitatea de lucru în ceea ce priveşte negocierile, care vor avea loc lunar, timp de o săptămână, la Bruxelles.
Prioritatea celei de-a doua runde este de a stabili drepturile pe care le vor avea cetăţenii europeni în Marea Britanie şi britanicii în UE, de a încheia un acord pe tema obligaţiilor financiare ale Londrei – şi posibil şi ale Bruxellesului – după ieşirea britanicilor din UE şi soluţionarea situaţiei Irlandei de Nord, în sensul evitării impunerii unei frontiere ‘stricte’ cu Republica Irlanda.
Bruxellesul cere ‘progrese suficiente’ în toate aceste domenii înainte de a începe negocierea unei relaţii viitoare între ambele părţi, punct special de interes pentru Londra. Chestiunea cea mai controversată este în prezent acordul financiar, în legătură cu care şeful diplomaţiei britanice, Boris Johnson, a declarat săptămâna trecută că UE visează dacă îşi închipuie că ţara sa va plăti o sumă exorbitantă. Potrivit mai multor calcule, Londra ar datora UE o sumă cuprinsă între 60 şi 100 de miliarde de euro.
În plus, UE speră să înceapă să discute şi despre alte chestiuni, cum ar fi ieşirea britanicilor din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (Euratom). Obiectivul Bruxellesului este ca negocierile să se încheie în toamna anului 2018, pentru ca toate părţile să poată ratifica acordul înainte de 29 martie 2019, dată care ar respecta termenul de doi ani prevăzut de tratatele europene pentru ieşirea unui stat membru din blocul comunitar.
Miniştrii guvernului de la Londra încep să fie convinşi asupra necesităţii unei perioade de tranziţie în cadrul Brexitului, pentru a se diminua astfel impactul negativ al perturbărilor ce vor rezulta în urma ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, a declarat duminică la postul BBC ministrul britanic de finanţe, Philip Hammond, transmite agenţia Reuters.
Hammond este considerat unul dintre susţinătorii aşa-numitului ‘soft Brexit’, adică a menţinerii unei legături cât mai strânse cu UE, mai ales la capitolul comercial, ceea ce ar presupune însă concesii din partea Londrei în demersul de limitare a imigraţiei.
‘Cu cinci săptămâni în urmă, ideea unei perioade de tranziţie era aproape un concept nou. Dar acum cred că aproape toţi membrii Cabinetului acceptă că va exista o anumită tranziţie’, a indicat Hammond.
Într-o primă reacţie după această declaraţie, ministrul britanic al comerţului, Liam Fox, a spus tot la BBC că ar fi de acord cu o perioadă de tranziţie în procesul ieşirii din UE, dar cu condiţia să fie stabilită o limită clară de timp pentru o asemenea perioadă şi UE să accepte libertatea Marii Britanii de a-şi negocia propriile acorduri comerciale.
Liam Fox a apreciat însă că ar fi o ‘nebunie’ ca guvernul de la Londra să meargă la negocierile privind condiţiile ieşirii din UE fără să fie pregătit să accepte şi o părăsire a blocului comunitar fără niciun acord cu acesta. El a subliniat că statelor UE trebuie să li se transmită mesajul că Marea Britanie preferă mai degrabă lipsa unui acord decât un acord prost, care să nu îi fie convenabil.
Guvernul britanic intenționează să anunțe săptămâna viitoare crearea unui registru în care se vor putea înscrie cetățenii europeni rezidenți în Marea Britanie și care doresc să obțină permisul de ședere în această țară odată ce ea va ieși din Uniunea Europeană, scrie miercuri publicația El Mundo.
Executivul de la Londra dorește cu acest demers ‘să stârnească interesul’ străinilor aflați în Marea Britanie să-și regularizeze situația dacă intenționează să rămână în această țară, dar și să se evite situația în care în momentul Brexitului autoritățile să se confrunte cu o avalanșă de cereri.
Totuși, unii comentatori consideră că cei aproximativ trei milioane de cetățeni comunitari aflați în Marea Britanie vor privi cu neîncredere acest demers, de teama că în loc să obțină mult doritul permis de ședere ar putea obține o respingere explicită a acestuia.
Pe de altă parte, după cum remarcă presa britanică, acest recensământ nu va avea nicio legătură cu actualul proces de solicitare a reședinței permanente în care solicitantul trebuie să prezinte o cantitate imensă de documente prin care să ateste că el îndeplinește condițiile legale de ședere în Marea Britanie.
Odată cu ieșirea din Uniunea Europeană, guvernul de la Londra dorește să preia controlul asupra imigrației, iar imigranții care nu vor îndeplini condițiile legale de ședere în această țară riscă să fie expulzați.
De altfel, cu toate că încă nu este în vigoare vreo lege care să oblige europenii să solicite permisul de ședere, unele decizii ale guvernului britanic, cum ar fi expedierea de scrisori unor străini pentru a le cere să părăsească Marea Britanie, i-au determinat pe mulți să încerce să obțină permisul de ședere.(Agerpres/FOTO arhiva economica)
Negocierile oficiale dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană privind ieşirea acestui stat din forul comunitar au început astăzi.
Potrivit corespondenţilor internaţionali de presă acreditaţi la Bruxelles, negociatorul şef din partea Uniunii, Michel Barnier a subliniat că primul obiectiv al discuţiilor este eliminarea tuturor incertitudinilor cauzate de decizia britanicilor de a părăsi Uniunea Europeană, printre care drepturile cetăţenilor şi unele aspecte bugetare.
La rândul său, ministrul britanic pentru Brexit, David Davis s-a arătat entuziast şi a declarat că Marea Britanie şi Uniunea vor avea mai multe în comun după ce se vor separa.
Ministrul britanic pentru Brexit, David Davis, a declarat luni că cetățenii europeni nu trebuie să se teamă pentru drepturile lor viitoare și și-a exprimat speranța că Marea Britanie și Uniunea Europeană vor ajunge la un acord în scurt timp după începerea negocierilor privind Brexit, prevăzută pentru 19 iunie, relatează Reuters.
Oficialul britanic a spus că el însuși va participa la discuțiile detaliate privind ‘divorțul’ țării sale de Uniunea Europeană, în timp ce premierul Theresa May va reprezenta Londra în ‘marile negocieri’ cu alți lideri europeni.
”Există oameni (din celelalte 27 state ale Uniunii Europene, n.r.) în Marea Britanie care își fac griji că nu vor mai putea sta aici, există britanici care trăiesc în Spania care se tem că nu vor mai avea voie să stea acolo. Aceste temeri nu își au rostul și oamenii nu ar trebui să fie îngrijorați, dar noi dorim să fim siguri că aceste chestiuni sunt tratate cât mai curând posibil”, a spus Davis, citat de Agerpres.
El a precizat că fondurile pe care Londra trebuie să le furnizeze Uniunii Europene și situația Irlandei de Nord se vor afla pe agendă la debutul negocierilor privind Brexitul.
Mai mulți lideri europeni și-au exprimat îngrijorarea că rezultatele alegerilor parlamentare din Marea Britanie, în urma cărora Partidul Conservator a pierdut majoritatea legislativă, vor duce la întârzierea și eșecul parțial al negocierilor privind Brexit. Ei au abandonat în mare măsură ideea că Marea Britanie s-ar putea răzgândi și cere să rămână în Uniune. Majoritatea par acum să prefere o ieșire lină și rapidă a acestei țări, iar stoparea procesului de părăsire a UE de către britanici ar necesita acum acordul celorlalte state membre.
Cele 27 de guverne sunt preocupate în special că un eșec al negocierilor ar putea conduce la încetarea de facto a calității Marii Britanii de membru al UE la 30 martie 2019, în conformitate cu Articolul 50 din Tratatul de la Lisabona, fără negocierea condițiilor divorțului, care ar evita un impas juridic pentru cetățeni și companii. O astfel de situație ar face improbabilă și asigurarea unui acord rapid de liber schimb cu UE pe care Londra îl vizează pentru perioada post-Brexit, scrie Agerpres.
Săptămâna aceasta, în perioada 12-15 iunie, Parlamentul European este în sesiune. Principalele subiecte aflate pe ordinea de zi sunt:
Schimbări climatice. Decizia președintelui SUA, Donald Trump, de a se retrage din acordul de la Paris privind schimbarea climatică va fi discutată miercuri cu Consiliul, Comisia și președintele Insulelor Marshall, Hilda Heine. În aceeași zi, Parlamentul va vota o legislație care să pună în aplicare obiectivele de reducere pentru emisiile de CO2 până în 2030, imediat după discursul oficial adresat în plen de către Președintele Coastei de Fildeș, Alassane Ouattara, care va aborda, de asemenea, consecințele schimbărilor climatice. (Miercuri)
Etichetarea energetică. Deputaţii europeni vor da la votul final privind noile etichete energetice pentru aparatele de uz casnic, care vor fi clasificate pe o scară de la A la G (și nu A + / A ++ / A +++) pentru a indica consumul de energie. (Dezbatere și vot marți)
30 de ani de Erasmus. Parlamentul va sărbători programul Erasmus +, care a ajutat mai mult de 9 milioane de tineri să studieze, să lucreze sau să facă voluntariat în străinătate în ultimii 30 de ani, cu participarea a 33 de studenți Erasmus de ieri și de azi. (Marți)
Următorul summit european. Membrii aduc contribuția lor înaintea Summit-ului european din 22-23 iunie care se va ocupa de negocierile privind Brexit, inclusiv relocarea agențiilor UE aflate în prezent în Marea Britanie. Vor fi abordate, de asemenea, problemele legate de migrație, securitate și apărare, în timpul unei dezbateri cu Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și președinția Consiliului maltez. (Miercuri)
Decalaj de pensii între femei și bărbați. Deputații europeni prezintă soluții pentru a lupta împotriva decalajului dintre pensiile femeilor și cele ale bărbaților, care a fost de 39,4% în 2014 în UE și care a crescut în jumătate din statele membre în ultimii cinci ani. (Dezbatere luni și miercuri vot)
Balcanii de Vest: rapoartele privind progresele înregistrate în 2016. Controlul anual al Parlamentului privind eforturile de reformă din Serbia și Kosovo, pentru eventuala aderare la UE este de așteptat marți. Deputații europeni vor vota, miercuri, două rezoluții separate pe această temă și un alt text privind Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.
Glifosatul. Comisia Europeană ar trebui să indice dacă intenționează să investigheze acuzațiile de influență necorespunzătoare de către Monsanto asupra procesului de aprobare de către UE a acestei substanțe erbicide. Într-o întrebare orală adresată Comisiei, deputații europeni consideră corespondența de companie, care a fost publicată recent, ca punând la îndoială credibilitatea unui număr de studii sponsorizate de Monsanto. (Marți)
Partajarea economiei și rolul platformelor online. Provocările legate de economia „colaborativă” sau „partajarea”, inclusiv concurența loială, drepturile lucrătorilor și respectarea impozitelor, precum și rolul platformelor online în lupta împotriva răspândirii știrilor false sunt abordate în două rezoluții separate și fără caracter obligatoriu. (Dezbateri miercuri și voturi joi)
Comisii parlamentare
Fiscalitate / multinationale. Întreprinderile mari din Europa care își desfășoară activitatea în UE vor trebui să publice informații cu privire la locul în care realizează profiturile și taxele pe care le plătesc pentru fiecare țară, conform unui proiect de lege care va fi votat de comisiile pentru afaceri economice și juridice. (Luni)
Reforma sistemului european de azil. Un proiect de lege pentru armonizarea standardelor pentru a determina dacă o persoană are nevoie de protecție internațională și definirea drepturilor de care ar trebui să beneficieze, vor fi supuse la vot în cadrul Comitetului pentru Libertăți civile. Textul stabilește, printre altele, durata permiselor de ședere acordate refugiaților. (Joi)
Agenda președintelui. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, va prezida marți ceremonia de sărbătorire a celei de-a 30-a aniversări a programului Erasmus +, în sala de plen. Miercuri, va avea o întâlnire cu președintele Alastanei Ouattara, din Coasta de Fildeș.
Pare greu de crezut, dar sunt şi oameni care se întreabă, cu multă responsabilitate, care poate fi rolul lor într-o lume afectată de schimbările ce par a fi greu de controlat.
Consecinţele Brexit-ului se vor face din ce în ce mai simţite.
Președintelui Statelor Unite ale Americii Donald Trump vede, din exterior, o Europă care a început să se regrupeze, după ce iniţial a fost destul de pesimist în această privinţă.
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, a lansat mai multe scenarii referitoare la posibilul parcurs al Uniunii Europene, iar așa-numita Declarație de la Roma stabilește, după 60 de ani de la semnarea Tratatului care a pus bazele Uniunii, jaloanele strategiei de viitor a Uniunii Europene pentru ca aceasta să fie „mai puternică şi mai rezistentă”.
Proiectul Europei viitoare este în atenția întregului continent, de aceea a proiecta o Românie de nota 10 este o temă foarte importantă în contextul socio-politic actual.
O Românie de nota 10 necesită în primul rând implicare din partea celor care doresc schimbarea.
Acestea sunt premisele emisiunii România de nota 10 care şi-a propus ca temă: Cum proiectăm oRomânie pentru o Europă Unită.
Vă invităm. aşadar, să ascultaţi o ediţie a emisiunii România de nota 10 în care ne-am propus să creştem nivelul de încredere în schimbarea care poate veni dinspre fiecare dintre noi. Important este să redescoperim şi să susţinem ceea ce este cu adevărat de valoare dincolo de ambiţiile şi interesele personale.
Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Concurs Național de Interpretare a Muzicii Ușoare Românești – FLORI DE MAI – Ed. a XXIV-a, Călărași 2024!
Radio România REGIONAL, susține și promovează copiii artiști – tineri muzicieni, laureați ai celor mai importante festivaluri și...
Uniunea Europeană va solicita Londrei să-și achite factura de divorț de blocul comunitar în euro, reiese dintr-un document al Bruxellesului, consultat de France Presse.
Toate obligațiile ar urma să fie calculate în moneda europeană, chiar dacă, pentru moment, nu a fost stabilită oficial suma pe care Marea Britanie o va datora după Brexit, scrie rfi.ro.
În documentul ce pregătește negocierile viitoare se precizează, din nou, că o ieșire ordonată a Marii Britanii din Uniune se poate face numai dacă Londra își va achita toate obligațiile financiare asumate înainte de retragerea din blocul comunitar. Sunt incluse și finanțările unor instituții precum Banca Centrală Europeană sau Banca Europeană de Investiții, impuse de tratatele comunitare.
Factura de divorț ar urma așadar să fie plătită în euro, pentru a fi evitate orice fluctuații ale cursului lirei sterline. Cel puțin asta solicită Bruxellesul, care nu a oficializat însă costul total. Ar putea fi vorba de o sumă ce ar depăși 60 de miliarde, au transmis surse apropiate negocierilor. De partea sa, Londra nu ar fi dispusă să plătească mai mult de 20. Documentul citat de France Presse prevede și că plățile vor putea fi eșalonate, pe parcursul mai multor ani.
În paralel, analize făcute de economiști, citate de presa internațională, scot la iveală tot mai multe riscuri la adresa economiei britanice, post Brexit. Reuters relatează că Londra riscă taxe vamale de 22% pentru importurile de alimente din Uniunea Europeană, dacă premierul May nu va ajunge la un acord punctual cu Bruxellesul, în cei doi ani de negocieri. La acesta moment, Marea Britanie importă în jur de 80% din alimente din spațiul comunitar.
Este de asteptat ca redresarea zonei euro sa continue intr-un ritm moderat si constant dar mai redus decat se estima in iunie, a afirmat Mario Draghi.
“Conform prognozei din septembrie a Bancii Central Europene se asteapta o crestere anuala reala a Produsului Intern Brut de 1,7 la suta anul acesta si de 1,6 la suta in fiecare din urmatorii 2 ani. Inflatia anuala este estimata la o,2 la suta anul acesta si va creste la 1,2 la suta in 2o17.”
Seful Bancii Central Europene remarca totusi latura pozitiva a situatiei- faptul ca economia zonei euro si-a revenit cu rapiditate in contextul incertitudinilor globale si politice care au urmat referendumului prin care cetatenii britanici au ales sa paraseasca Uniunea Europeana.
Impactul initial s-a consumat in primele zile dupa Brexit cand pietele financiare au reactionat iar pretul actiunilor a scazut dar intre timp cotatiile au revenit. Totusi, consecintele asupra perspectivei economice depind de evolutia si rezultatul negocierilor viitoare.
Indiferent ce fel de relatii vor aparea intre Uniunea Europeana si Marea Britanie este extrem de important ca principiile pietei unice sa fie respectate, a mai spus Mario Draghi.
Presedintele Bancii Central Europene a subliniat inca o data ca libertatea circulatiei fortei de munca, a capitalurilor, bunurilor si serviciilor nu poate fi fragmentata.
Miniștrii și secretari de stat în ministerele afacerilor externe au avut o discuție cu privire la punerea în aplicare a priorităților strategice ale UE, în prezența lui Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene Întâlnirea a fost condusă de Ivan KORČOK , secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe și Europene slovac și reprezentantul plenipotențiar al guvernului pentru Președinția slovacă a Consiliului UE .
În timpul acesta scurt de trei săptămâni, putem evidenția deja două momente pozitive din perspectiva Președinției slovace. Primul dintre ele este avansarea în negocierile de aderare cu Serbia; de asemenea, un alt lucru foarte bun este acordul privind bugetul UE la nivelul Consiliului.
Brexit-ul se va schimba cu siguranta status quo-ul. Multe dintre realizările pozitive vor fi umbrite de implicațiile Brexit. Marea Britanie este membru cu drepturi depline al UE până la ieșirea sa formală din uniune și asta înseamnă că ia parte pe deplin la toate procesele legislative. Este în interesul Marii Britanii și al nostru să ne asigurăm că până la punctul de notificare și –apoi, de ieșire vom acționa în mod constructiv.
A rămas mai puţin de o lună până când cetăţenii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord vor decide dacă rămân sau dacă doresc să părăsească Uniunea Europeană. Rezultatul referendumului de la 23 iunie va fi, cu siguranţă, unul strâns şi va influenţa viitorul Uniunii europene.
Dezbaterea organizată pe platforma Euranet Plus a oferit posibilitatea unui schimb de idei şi o frescă a unei realităţi mult mai nunaţată. Efectele unei retrageri a Marii Britanii anunţă consecinţe pentru statele membre dar şi repercusiuni economice, sociale inclusiv în regiunile engleze. O analiză a opiniilor exprimate de jurnaliştii participanţi la dezbateare arată că în cazul unui „Brexit” toate ţările membre vor resimţi decizia englezilor atât în planul relaţiilor economice cât şi în cel al pieţei muncii ori al legislaţiei.
Întrebată dacă se teme de o retragere a Marii Britanii din Uniune, Mercedes Bresso, membră a Parlamentului European, a Comisiei Mixte pt. Spatiul Economic European a evaluat situaţia actuală. Înregistrarea a fost realizată de Florin Orban de la Radio România Internaţional.
Sincer, din ce în ce mai puţin mă tem de Brexit. La început îmi era frică. Cred că ar fi o mare greşeală pentru ei. Cred că ar fi o mare greşeală dar şi o problemă pentru Uniunea Europeană. Acum sunt interesată să văd dacă vor fi într-adevăr 60% cei care vor spune „Nu”, dacă majoritatea va răspunde „Remain”, pentru că 60 – 40 ar fi un rezultat bun, un rezultat limpede. În cazul în care ar fi un rezultat foarte strâns atunci şi negocierile vor fi mai dificile.
Voci din viaţa politică europeană apreciază că în urma referendumului englez s-ar putea ca şi alte state să se simtă încurajate să organizeze consultări. Parlamentarul european Mercedes Bresso.
Întrebarea se pune la nivel naţional. Nu se poate pune întrebarea la nivelul Uniunii Europene. Cetăţenii ar dori să aibă posibilitatea să se exprime asupra mersului înainte al Uniunii Europene. Cred că ar fi optim să existe un statut cvasi-federal cum este cel din Elveţia, spre exemplu. Acolo se adoptă decizii cu majoritatea cetăţenilor şi majoritatea cantoanelor garantând, deci, că fiecare canton se pronunţă . Dacă vrem să decidem viitorul Europei vom face acest lucru împreună. E corect că cetăţenii doresc să se poată pronunţa. Ei ar trebui să poată avea acest drept. Este un viitor comun şi nu în fiecare stat individual.
În privinţa propagării efectului Brexit şi în alte state, parlamentarul european Mercedes Bresso se referă la situaţia ţării natale, Italia.
Cred că ar fi ca-n Anglia. Un număr de cetăţeni s-ar exprima contra actualei componenţe a Uniunii Europene dar ar fi, după părearea mea, 60% din voturi împotriva ieşirii din Uniune. Ar trebui, fireşte, să existe şi o dezbatere. E normal pentru că cetăţenii nu cunosc toate datele. Abia după ce sunt edificaţi pot vota în cunoştinţă de cauză şi cred că ar fi 60 – 40 în favoarea rămânerii în Uniunea Europeană.
Într-o scrisoare înaintată preşedintelui Cosiliului European, premierul englez şi-a structurat cerinţele în patru propuneri de reformă privind guvernanţa economică, competitivitatea, suveranitatea şi imigraţia. Dintre acestea, ultima ar afecta România în mod particular. Britanicii cer impunerea unui mecanism de „salvgardare”, prin care migranţii ar trebui sa aştepte 4 ani, înainte sa primeasca ajutoare sociale.
Referendumul IN-OUT a fost programat de catre premierul David Cameron pentru 23 iunie 2016, când Marea Britanie va alege daca va continua drumul alaturi de UE sau se va desprinde de uniune.[
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
