Angel Tîlvăr: Vreau să mulțumesc celor care găsesc de cuviință să aleagă cariera militară ca fiind o carieră de viitor. Presupune responsabilitate și enorm de mult patriotism

Publicat de Gabriel Stan, 12 august 2024, 17:32

La Interviul Săptămânii invitatul lui Cristian Dumitrașcu este ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, care a vorbit despre deciziile luate și puse în aplicare la nivelul ministerului din punct de vedere al securității,.

Aceste decizii vin pe fondul evenimentelor care au loc la granița României și care sunt menite să ofere un sentiment de siguranță atât nouă cât și celorlalte țări aflate pe flancul estic al alianței.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Domnule ministru, bun venit la interviul săptămânii în studioul de televiziune al agenției Media Armatei.

Angel Tîlvăr: Bun găsit și vă mulțumesc pentru invitație.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Multe subiecte strânse în ultima perioadă. Oamenii sunt foarte atenți la ceea ce face armata, ceea ce face Ministerul Apărării cu privire la securitate. Înainte de a aborda cele câteva subiecte pe care mi le-am propus, ați venit de la ceremonia de întoarcere a navei-școală „Mircea” din vestitul, de acum, marş anual.

Angel Tîlvăr: Da, a fost o ceremonie emoționantă și mă bucur că un număr mare de oameni au participat la ea, inclusiv părinți ai celor care au servit pe Bricul Mircea. A fost foarte emoționant.

Am fost onorat și de prezența prim-ministrului României și vreau să-i mulțumesc domnului Panait, șeful Forțelor Navale, pentru felul în care a organizat această ceremonie, pe cât de emoționantă, pe atât de simbolică, pentru că una din navele cele mai frumoase aflate în dotarea unei flote parcurge, iată, un nou tur și după aproape 50 de zile, s-au întors, având la bord inclusiv studenți și participanți din alte opt țări, inclusiv 10% din echipaj fiind format din femei și fără incidente și fără probleme de sănătate sau de alt gen. Lucrul acesta ne bucură și, repet, a fost o ceremonie emoționantă și mă bucur că am putut participa.

Cristian Dumitraşcu (realizator): A fost un marș de instrucție cu o conotație, sigur, importantă la nivel de simbol, însă mai este un parteneriat foarte important care a fost semnat în ultima perioadă, acel Black Sea Partner, cum se desfășoară, iată, după semnare.

El a fost semnat de mai multă vreme, dar a devenit operațional chiar în preajma summit-ului NATO de la Washington și una din navele care au însoțit și au protejat Bricul de la Strâmtori până acasă, până în portul din Constanța, a fost o navă pe care noi am achiziționat-o anul trecut, și anume un vânător de mine.

Acest vânător de mine, ca și celălalt, care trebuie să intre în dotarea noastră, vor face parte din această inițiativă, o inițiativă care își propune să asigure pe Marea Neagră protecția împotriva minelor, știut fiind faptul – și dumneavoastră ați relatat în mai multe rânduri – că de la începerea agresiunii neprovocate și nejustificate pe care Rusia a făcut-o împotriva Ucrainei, un număr mare de mine, aproximativ 107, au fost semnalate pe Marea Neagră.

O parte din ele au ajuns și în apele teritoriale ale României. Din fericire, până acum, și aici cred că trebuie să avem un cuvânt de apreciere pentru efortul făcut de militarii români, ca și alte structuri din arhitectura de securitate a statului, nu au existat victime sau pagube semnificative și de fiecare dată am reușit să ne îndeplinim misiunea pe care Constituția și cetățenii ne-au încredinţat-o.

Acest program, care este făcut împreună cu Turcia și cu Bulgaria, este o inițiativă unică din acest punct de vedere și cred că această inițiativă va continua multă vreme de aici încolo, pentru că, în afară de minele care provin din agresiunea Rusiei, există și un număr de mine așa-numite istorice, care provin din al Doilea Război Mondial și care încep sau au început să se desprindă de locul în care fuseseră fixate.

Cristian Dumitraşcu (realizator): De la marină către aviație propun să mergem cu discuția. Centrul F-16, permanentizarea acestui centru. Prima promoție de români și antrenamentele piloților ucraineni. Foarte importantă.

Angel Tîlvăr: Prima promoţie de români și-a încheiat pregătirea. Avem un număr de piloți români care nu numai că au dobândit cunoștințe legate de exploatarea acestui avion, care reprezintă o capabilitate importantă și eficientă pe care o avem, dar au avut posibilitatea, cei care deja zburau pe F-16, să treacă la un alt nivel de pregătire și de utilizare eficientă a acestor capabilități militare.

Nu în ultimul rând, așa cum am spus, atunci când am semnat memorandumul împreună cu Țările de Jos și cu reprezentanții companiei Lockheed Martin, există posibilitatea ca și piloți ucraineni să se pregătească la noi, în acest centru, care este un centru unic în Europa, un centru pe care dumneavoastră ați anticipat, ceea ce voiam să spun și celor care ne urmăresc.

Îmi doresc să fie un centru permanent, pentru că avem nevoie și vor veni 32 de noi aparate F-16 care să se alăture celor existente deja în România şi, evident, pentru exploatarea acestor avioane în cele mai bune condiții și cu cel mai mare impact din punct de vedere al apărării și al asigurării securității spațiului românesc este nevoie de piloți foarte bine pregătiți.

Există o cerere de pregătire a piloților mare la nivel mondial, pentru că aparatul de F-16 este un aparat care va mai fi prezent multă vreme în dotarea diferitelor armate, motiv pentru care această pregătire se făcea de cele mai multe ori în străinătate.

Iată că avem posibilitatea să ne pregătim proprii piloți la noi. Mai mult decât atât, putem pregăti în acest centru și piloți care servesc în alte armate.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Pentru că vom merge cu discuția către serviciul de poliție aeriană. A fost o întâlnire simbolică, întâlnirea deasupra României, ministrul olandez al apărării într-un F16 și dumneavoastră în alt F16.

Angel Tîlvăr: În primul rând, cred că simbolic, așa cum ați spus și dumneavoastră, această întâlnire a fost marcată pentru că aparatele destinate instruirii piloților provin din Țările de Jos, iar ministrul olandez a vrut să fie prezent la una dintre etapele în care pregătirea piloților se desfășoară.

Ni s-a părut potrivit la momentul acela să procedăm asemănător și să avem această întâlnire și apoi să formăm un grup de avioane care au aterizat împreună la baza militară care găzduiește centrul și din punct de vedere personal, a fost o experiență absolut impresionantă, experiență care mi-a mărit și mai mult stima și prețuirea pe care o am pentru militarii români și pentru piloții români.

Pentru că am înțeles o dată în plus cât de dificilă este misiunea lor și cât de importantă este pentru noi, cei care nu putem, să avem o impresie directă în ceea ce privește dificultatea pe care o au de depășit, dat fiind faptul că ei de multe ori își depășesc propriile limite biologice.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Poliție aeriană, spuneam, ați fost acum câteva zile la schimbarea detașamentului. Sunt ciclic la noi…

Angel Tîlvăr: Rotațional.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Rotațional, pe lângă forțele noastre.

Angel Tîlvăr: Sigur, și aș vrea aici să menționez că se pomenește foarte des despre faptul că România beneficiază de rotație în ceea ce privește asigurarea poliției aeriene, dar cred că se cuvine să menționăm faptul că și România, la rândul ei, contribuie în alte regiuni, conform planurilor pe care noi și aliații le elaborăm împreună, contribuie la servicii de poliție aeriană, deci, mă bucur că piloții români sunt apreciați și au avut misiuni importante, care s-au terminat cu bine, așa cum mă bucur că partenerii noștri cu care pregătim aceste misiuni au fost întotdeauna dispuși să contribuie la un element care asigură apărarea pe flancul estic și protejarea spațiului aferent Mării Negre, așa cum ne dorim și așa cum statul român de mai multă vreme propune spre dezbatere și spre atenție tuturor partenerilor regiunea în care trăim.

Deci, acest sistem erogațional a cuprins prezența piloților din mai multe țări.

Ultima echipă care a fost certificată acum două zile, cred sau trei zile, a fost din Spania și mă bucur că ceea ce am stabilit cu ministrul apărării, Margaret Robles, s-a întâmplat exact cum am stabilit, exact când am stabilit și le doresc succes celor care contribuie la apărarea flancului este al NATO și a României.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Ar mai fi fost câteva subiecte, însă am să mă limitez la ultimul, anume la situația intrărilor și ieșirilor din sistem, pentru că oricât de bună și oricât de performantă și scumpă ar fi tehnica militară pe care Armata României și nu doar ea o achiziționează, este foarte importantă resursa. Cum stăm aici? E o balanță despre care se vorbește că ies mai mulți, că intră mai puțini sau invers.

Angel Tîlvăr: Nu, au fost perioade în care acest lucru s-a întâmplat exact așa cum l-ați menționat. În momentul de față, din punctul de vedere al intrărilor, pot să vă spun că avem 2.260 de cadre, dintre care și aici o să-mi permit, cu îngăduința dumneavoastră, să vă dau cifre exacte pe care le-am notate.

Este vorba de 750 de ofițeri, de 210 maiștri militari și 1.300 de subofițeri. Din punct de vedere al ieșirilor, am avut 510, dintre care 155 ofițeri, 65 maiștri militari și 290 de subofițeri. Deci este evident că numărul de intrări este mai mare, lucru care ne bucură, asta în condițiile în care trecem printr-o perioadă când provocările la adresa securității europene, a securității statelor NATO și a regiunii sunt evidente.

Eu mă bucur foarte mult și vreau să mulțumesc celor care găsesc de cuviință să aleagă cariera militară ca fiind o și să o califice ca fiind o carieră de viitor și care presupune responsabilitate și enorm de mult patriotism și cred că au luat o decizie bună atunci când au făcut această alegere.

Vreau să vă spun că resursa noastră o acoperim și prin planurile noastre de învățământ, întrucât avem cinci colegii naționale de specialitate și avem și posibilitatea să pregătim din punct de vedere universitar pe cei care doresc să urmeze o carieră militară și cred că oferta noastră educațională a cuprins anul acesta 818 locuri la cele cinci colegii și 1.222 pentru studii universitare cu licență.

Nu în ultimul rând, din punct de vedere al soldaților profesioniști, pe care îi respect deopotrivă și de care avem nevoie deopotrivă cu ofițerii, maștrii militari și subofițerii, am avut un număr de 3800 de intrări și 1750 de ieșiri, dacă cifrele pe care eu le am de câteva zile sunt absolut corecte.

Dar este un proces în dinamică, să nu uităm că anul nu s-a încheiat, dar pot să vă spun cu certitudine că numărul de intrări este mai mare decât numărul de ieșiri și cred că acest lucru este justificat și cauzat, cred că se explică și prin faptul că au existat creșteri salariale atât la nivelul rezerviștilor, cât și la nivelul cadrelor active, care se pare că au contribuția lor atunci când oamenii iau decizii care, până la urmă, sunt decizii cu un nivel de subiectivism destul de mare.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Mesajul dumneavoastră de final, unul tradițional, aici, la „Interviul săptămânii” și la Radio, la „Jurnal militar” și la „Pro Patria”.

Angel Tîlvăr: Mesajul meu este – și vă mulțumesc că îmi dați această posibilitate – să îi invit pe cei care doresc, pe 15 august, când vom sărbători Ziua Marinei. Anul trecut, ceremoniile și demonstrațiile care s-au făcut s-au bucurat de un interes extraordinar din partea românilor.

Sper ca și anul acesta să nu-i dezamăgim, pentru că eu am fost foarte mândru de felul în care Armata României a organizat aceste ceremonii, care sunt tradiționale și care întotdeauna am sesizat că umplu de mândrie pe toți cei care participă. Deci, acesta ar fi mesajul meu, în emisiunea pe care o realizăm împreună astăzi, să invit un număr cât mai mare să participe și să îi și urmărim, dar să-i și onorăm pe militarii români care, nu de foarte puține ori, au plătit prețul suprem pentru a-și servi țara.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Domnule ministru Tîlvăr, vă mulțumesc pentru prezența la „Interviul săptămânii” și vă mai așteptăm.

Angel Tîlvăr: Şi eu vă mulțumesc foarte mult și vă doresc mult succes.

Luca Niculescu: Mă uitam în „Midi Libre”, care este unul dintre cotidianele regionale cele mai citite din Franța și trei sferturi din prima pagină era acoperit cu Bricul „Mircea”. Se vedea foarte mare drapelul României

Publicat de Gabriel Stan, 26 aprilie 2022, 17:29

„Subiectul săptămânii” este despre Nava școală Mircea și periplul ei prin porturile Europei, acolo unde adună mii de oameni dornici să îi calce pragul și să o admire de aproape.

Bogdan Dinu, de la Jurnal Miliar Constanța, se află de aproximativ o lună pe nava școala, de unde ne relatează informații și evenimente petrecute în drumul lor pe mare și prin porturi, iar de curând a realizat un interviu cu ambasadorul României în Franța, domnul Luca Niculescu pe care vă îndemnăm să-l ascultați.

Bogdan Dinu: Domnule ambasador, bine ați revenit la bordul navei școală „Mircea”, de data aceasta în sudul Franței, în Mediterană, la Sète.

Luca Niculescu: Bine v-am regăsit! Cu mare mare bucurie vă regăsesc. Îmi amintesc de întâlnirea noastră de acum trei ani, de discuția pe care am avut-o și întâlnirea cu bricul „Mircea” și cu toți cei care sunt aici.

Între timp, sigur, comandorul Mircea Târhoacă este în continuare aici. Mă bucur foarte mult că l-am revăzut. Dar echipajul navei școală s-a schimbat, aceasta este şi menirea unei nave școală, de a școli și după aceea, de a lăsa loc unei noi generații, pe care am întâlnit-o azi.

Bogdan Dinu: Seriile de cadeți sunt diferite și fiecare are povestea lui, experiența lui pe nava școală „Mircea”. Cum aţi reuşit să ajungeți? Dumneavoastră aveţi un program încărcat la ambasada din Paris, sunt peste 1000 şi ceva de kilometri, din câte am înţeles. Noi ne bucuruăm de prezența dumneavoastră aici şi ne-am bucura ca toți ambasadorii, din toate țările unde facem noi escală, să poată ajunge la bordul navei școală.

Luca Niculescu: Este o onoare, este o mândrie ca Bricul „Mircea” să fie invitat aici. Este cea mai mare navă prezentă la această manifestare maritimă din sudul Franței. Este prima ei participare, dacă nu mă înșel, aici şi am văzut cât de bine primită a fost – am avut ocazia să stau de vorbă cu oficialitățile locale – câtă bucurie este pentru că nava școală „Mircea” se află în sudul Franței și dacă putem să fim părtași puțin la această bucurie, de ce nu?

Bogdan Dinu: Cum ați regăsit nava? 2019, au trecut trei ani, nava a trecut şi ea prin şantier de două ori în ultimii doi ani. Cum aţi regăsit-o? Vă mai amintiți cum era în 2019?

Luca Niculescu: În general, te aștepți ca timpul să aducă unele riduri. Nu e cazul cu nava școală „Mircea”, pentru că arată încă și mai bine decât acum trei ani.

Bogdan Dinu: Întinereşte.

Luca Niculescu: Este și mai proaspătă, este aceeași energie bună, aceeași atmosferă serioasă și destinsă, în același timp și încă o dată, peste noi au trecut anii, dar a trecut și pandemia.

Iar pandemia te face, poate, să fii chiar ceva și mai sentimental, să te bucuri poate și mai mult că vezi niște figuri pe care le-ai întâlnit acum trei ani. A fost o mare, mare bucurie să îl întâlnesc pe el, pe dumneavoastră și tot echipajul.

Bogdan Dinu: Aţi monitorizat, cât de cât, așa, presa franceză, ce spune despre noi? De exemplu, ieri a fost bord France 3, televiziune naţională, nu ştiu dacă… cred că am apărut şi în jurnalul naţional, de la ora 12:00 şi 19:00. Avem o presă bună? Pentru că noi am făcut tot ce a ținut de noi să reușim acest lucru.

Luca Niculescu: Aș spune că aveți presa cea mai bună, pentru că ieri mă uitam în „Midi Libre”, care este unul dintre cotidianele regionale cele mai citite din Franța și trei sferturi din prima pagină era acoperit cu Bricul „Mircea”.

Se vedea foarte mare drapelul României. Într-adevăr, ieri ați fost, pot să confirm, și în jurnalul național al France 3. Da, şi național, erați în monitorizarea pe care am făcut-o, am văzut că a existat o prezență a Bricului „Mircea”, cam în toată presa de aici. Aş spune, iar, că este foarte important, după cum remarcaţi și dumneavoastră, câtă lume vine să viziteze Bricul „Mircea”.

Adică te strecori printre oamenii care nu încetează să urce și apoi să viziteze bricul și cred că este un mare, mare succes și de fiecare dată – și data trecută am avut exact aceeaşi impresine. Gândiţi-vă, sunt oameni care stau aici, în sudul Franţei, care de multe ori nu au nici o imagine sau o imagine, poate, despre România.

Vin aici, pe Bricul „Mircea”, ştiu că e o navă din România, sunt multe însemne și multe lucruri pe navă care te fac să îți dai seama că ești în România și apoi, ei pleacă păstrând această imagine bună, foarte bună despre România. Sunt 3000 de oameni pe zi care vin. Înmulțind cu câte zile stați aici, sunt aproape 20.000 de oameni care vor pleca cu o idee bună despre România.

Bogdan Dinu: Sunt activități oficiale cuprinse în program, de exemplu, avut loc astăzi un dejun aici, oficial, la bordul navei școală „Mircea”, la care a participat și amiralul Gilles Boidevezi. Amiralul Gilles Boidevezi, precizez pentru ascultătorii noştri, este prefectul maritim al Mediteranei, este o funcție importantă aici, în Franța.

Este chiar comandant militar francez al Mediteranei, adică coordonează atât acțiunea statului în mare, cât și partea, să spunem, strict militară și administrativ-militară. Aţi avut discuții. Cum v-aţi înţeles? Ce v-a spus despre navă, despre Marina Română?

Luca Niculescu: Da, este prefectul maritim. Este, cum spuneaţi, o personalitate în Franța, în armata franceză, cunoaște România, fusese în România la sfârșitul anului trecut, atât la Constanța, cât și la București. Am discutat, evident și cu domnul comandant despre nava școală „Mircea”.

Era interesat să afle cam cum se desfășoară activitățile, o zi de lucru, o zi pe mare. Au fost și astfel de discuții și apoi evident că am vorbit destul de mult și despre actualitate, despre ceea ce se întâmplă acum în Ucraina, despre ameninţarea care vine din Rusia, despre Marea Neagră, despre Marea Mediterană, despre multe alte mări și oceane, pentru că aceasta este situația și, evident, e un subiect care ne preocupă foarte mult. Am discutat despre cooperarea dintre România și Franța; există escale franceze, există nave franceze care vin în România.

Bogdan Dinu: Vizite naționale, cum le numesc ei, pentru implică mult mai multe lucruri decât o simplă escală tehnică unei nave militare, fie ea și din Alianță.

Luca Niculescu: Cunoașteți mult mai bine terminologia decât mine și vă mulțumesc. A fost fregata Auvergne recent, au mai fost și altele, vor mai fi și altele. Există o prezență militară franceză din ce în ce mai consolidată în flancul estic al NATO și în România.

Deci, am discutat despre această cooperare, cooperarea bilaterală, cooperarea în cadrul NATO și, evident, cam aceasta este tema. Sunt unele lucru care pot fi mai greu dezvoltate într-un interviu, dar vă dați seama că am vorbit mult despre situația actuală.

Bogdan Dinu: V-am întrebat pentru că am avut privilegiul, pot să spun, escala noastră precedentă a fost în Creta, la Souda Bay, și atașatul militar al României a reușit să ne faciliteze, prin ambasadă, vizitarea portavionului cu propulsie nucleară ”Charles de Gaulle”.

A fost o vizită memorabilă, pot să spun așa, și ne-a făcut plăcere la toți. Schimbăm puțin registrul, domnule ambasador. Câți români trăiesc în această regiune a Franței? Cred că se numește Languedoc, Languedoc-Rousillon.

Luca Niculescu: Da, sunt aproximativ 50.000 de români care trăiesc în această regiune, sunt bine integrați, fac parte din comunitatea română care e destul de mare în Franța, sunt între 250 și 350 de mii de români care trăiesc aici și pe unii dintre ei m-am bucurat să-i revăd la bordul navei, care nu erau neapărat din Languedoc-Rousillon.

Sunt cei pe care avusesem bucuria să-i văd și acum trei ani la Rouen, un grup de români și francezi care au dansuri populare românești, cu care că văd că, din oră în oră sau destul de des, îi încântă pe cei care vin să viziteze nava.

Și acesta este un motiv de mândrie, pentru că îi vezi îmbrăcați în portul național, în porturi naționale, au ținute din mai multe regiuni ale țării. Și acum, împreună cu amiralul și cu oficialitățile franceze, am avut ocazia să asistăm la un foarte frumos spectacol pe care l-au făcut.

Bogdan Dinu: O tușă de specific naţional pentru vizitatori, care să contribuie la imaginea României și nu doar la un simplu tur de navă, poate mai anost sau mai puțin interesant. Toate navele au, să știți, astfel de mici trupe, fie de cântăreți, fie fanfare, fie momente muzicale, care fac parte din industria festivalului, ca să spun astfel.

În 2019, vă vorbeam de nava-școală ”Mircea”, care ăși propune să facă înconjurul lumii, nu s-a materializat, din păcate. Nu știu când va avea loc. La final, ce doriți dumneavoastră echipajului și forțelor navale române, marinarilor militari români?

Luca Niculescu: Aș începe altfel, aș spune, în primul rând, că situația s-a schimbat, lumea este pe cale să se schimbe față de 2019.

Eram în alte vremuri, nu cunoscuserăm pandemia, nu cunoscuserăm războiul care are loc chiar în vecinătatea noastră, care are loc, o parte din el, chiar în Marea Neagră. Deci, în primul rând, le doresc multă concentrare, putere de muncă, reziliență, le doresc să nu aibă parte de incidente neplăcute, să fie așa cum i-am cunoscut și să reușească să treacă peste această perioadă care este extrem de dificilă. Pentru nava-școală ”Mircea” îi doresc să își poată relua proiectul de a face turul lumii.

După cum spuneam, sunteți un ambasador excelent, excelent, pentru că, sigur, acest cuvânt, ambasador, este folosit de multe ori, câteodată, poate puțin în exces, dar în ceea ce priveștenava-școală ”Mircea” chiar este valabil sută la sută. Ne aflăm aici în Languedoc-Rousillon, ne aflăm în Occitania, o regiune cu care România are multe în comun.

Există un studiu, a fost înființat în 1945, dacă nu mă înșel, un institut de studiu al limbii occitane, iar printre cei care au înființat acest institut se numără un român, Tristan Tzara. Deci, putem coopera foarte bine cu regiunea și avem deja unele cooperări, care iar au fost puțin înghețate în timpul pandemiei și pe care sper să le reluăm. Cine știe, poate peste doi ani veniți din nou, atunci vom avea ocazia să dezvoltăm și mai mult de această cooperare. Dar asta vă doresc, să puteți continua turul lumii, să fiți același extraordinar ambasador, pentru că, încă o dată, atunci când vin 3.000 de oameni pe zi se vadă o navă ca ”Mircea”, pleacă cu o imagine bună despre România.

Bogdan Dinu: Vă mulțumesc, domnule ambasador!

Luca Niculescu: Eu vă mulțumesc foarte mult!

Cerere inedita in casatorie pe Bricul „Mircea”

Publicat de Mihaela Costache, 17 august 2015, 14:30

Un fost absolvent la Academiei Navale Mircea cel Bătrân i-a făcut o supriză uriașă iubitei sale, chiar pe Bricul Mircea, una dintre navele etalon ale Marinei Române. După terminarea facultății, în 2014, Alexandru Ștefan Nistor s-a stabilit la Londra, unde locuiește alături de iubita sa, Anca-Gabriela Arhip, informează reteauadestiri.ro.

În urmă cu mai puțin de o lună, tânărul i-a propus fetei să îl întâlnească pe tatăl lui, comandorul Liviu Nistor, care se afla în voiaj cu elevii săi de la Şcoala de Maiştri Militari ”Amiral Ion Murgescu”. Acesta urma să ajungă cu nava Bricul Mircea la Marsilia, așa că cei doi s-au gândit să îi facă acestuia o vizită supriză.

Deloc întâmplător, întâlnirea din portul francez a avut loc pe 21 iulie, ziua de naştere a Ancăi. Tânăra nu s-a gândit niciun moment la surpriza ce o aştepta. Ştefan se hotărâse să o ceară în căsătorie, dar nu a vrut să facă acest pas pe pământ străin. El decisese să îi facă propunerea pe Bricul Mircea, nava pe care îşi desfăşurase practica în timpul facultăţii. Așa că a pregătit momentul în cele mai mici detalii.

Odată ajunşi la bordul navei, în timp ce fata vizita renumita navă despre care auzise de la iubitul său atâtea povești, Ștefan s-a strecurat într-una dintre cabine și s-a îmbrăcat în uniforma pe care o avea din timpul practicii, ţinută în care fata nu a avut ocazia să îl mai vadă până atunci.

Revenit pe punte, acesta a îngenuncheat în fața tinerei, oferindu-i inelul de logodnă. Tânăra a fost atât de surprinsă de gestul iubitului său încât a izbucnit în lacrimi și a acceptat fără să ezite cererea în căsătorie.

Povestea celor doi tineri a fost postată de Ministerul Apărării pe pagina de Facebook, exact de Ziua Marinei, când se împlinesc 155 de ani de la înființarea Marinei Militare Române.