Misiuni internaţionale

Publicat de Gabriel Stan, 26 septembrie 2022, 12:00

Teodora Mazere (realizator rubrică): Mai este o lună de zile până la încheierea misiunii celui de-al unsprezece-lea contingent militar românesc dislocat în Polonia.

În tot acest timp, militarii continuă antrenamentele alături de partenerii Alianței Nord-Atlantice, iar mecanicii conductori se ocupă de menținerea echipamentelor și tehnicii în permanentă stare de operativitate în cadrul întreținerii tehnice de sezon.

Artileriștii anti-aerieni români acționează din 2017 alături de partenerii americani, britanici, croați și polonezi, în vederea asigurării prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-estic al Alianței. Locotenent-colonel Trevor Phillips, comandantul grupului de lupte NATO din Polonia.

Trevor Phillips: Misiunea pe care o avem în cadrul grupului de luptă din Polonia este de a apăra teritoriile suverane ale țărilor NATO.

Avem o relație de colaborare foarte bună cu toți comandanții prezenți aici, cu care am reușit să dezvoltăm un limbaj comun pentru a ne sincroniza în procesul de instruire.

Contribuția militarilor români este ridicată. Ei acoperă apărarea spațiului aerian împotriva forțelor inamice care ne pot ataca de sus. Fără ei nu ne putem apăra în totalitate.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Din Polonia, ne îndreptăm spre Germania, acolo unde un pluton de militari din cadrul Batalionului 49 Apărare Chimică, biologică, radiologică și Nucleară Argeș participă la Exercițiul internațional Golden Mask.

Desfășurată la solicitarea națiunii cadru, această activitate reunește 650 de militari din Cehia, Franța, Germania, Italia, România, Spania și Ungaria.

După îndeplinirea misiunilor specifice primite, chimiștii argeșeni au participat la o patrulă militară pe distanța de 5,5 kilometri, adjudecându-și cel mai înalt loc pe podium.

Căpitan Eugenia Popa, şef al operațiilor și instrucției în cadrul Batalionului 49 Apărare Chimică, Biologică, Radiologică și Nucleară Argeș: Ne antrenăm pentru a reacționa în diverse situații de risc, cu scopul de a sprijini populația civilă în cazul unor situații de intensitate maxime.

A fost o surpriză plăcută să reîntâlnesc anumiți reprezentanți din partea Bulgariei, Franței, Spaniei sau Italiei și, mai mult decât atât, să constat faptul că aceștia și-au adus aminte de noi și au fost încântați că au avut posibilitatea de a colabora din nou cu militarii români.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Ultima oprire de astăzi o facem în Poligonul Bulboaca din Baza militară de instruire a Armatei Naționale din Republica Moldova, acolo unde militari ai Batalionului 335 Artilerie ”Alexandru cel Bun” din Botoșani, alături de cei ai Armatei Naționale a Republicii Moldova și Statelor Unite ale Americii, participă la Exercițiul ”Scutul de Foc 22”.

Desfășurată pentru prima dată în anul 2015, această acțiune vizează parcurgerea a 2 etape de instruire. Prima se desfășoară în România, iar a doua în țara vecină.

Exercițiul urmărește coordonarea operațiilor militare în cadrul multinațional și antrenarea în comun cu echipamentele de artilerie prin folosirea acelorași tehnici, tactici și proceduri.

Căpitan Ionuț Delean, șef al operațiilor și instrucție din cadrul Batalionului 335 Artilerie ”Alexandru cel Bun” din Botoșani: Colegii au încercat să ne integreze în structurile lor, ne-au prezentat un scenariu fictiv pe baza căruia ne instruim.

Militarii din subordinea mea au rămas plăcut surprinşi de cunoștințele pe care le au aceștia în modul de operare la materialul de artilerie și ar dori să repete instruirea împreună cu partenerul din Republica Moldova.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 29 august 2022, 15:18

Edi Nicola (realizator rubrică): Zilele trecute, peste 400 de militari români, polonezi, americani, britanici și croați s-au aliniat la startul competiției „Norwegian Foot March” care a avut loc în apropierea Bazei militare din Bemowo Piskie.

Pentru a primi insigna onorifică specifică, participanții au parcurs distanța de 30 de km, cu o greutate de 11 kg în spate, astfel încât să se încadreze în bareme, conform vârstei lor. Cel mai bun timp obținut de această dată a fost al unui militar român  din cadrul Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Gheparzii Transilvani”, locotenentul Tudor Baic.

În paralel, a continuat și instrucția cu executarea unui exercițiu tactic cu trageri de luptă de nivel secție cu sistemele antiaeriene Gepard, în poligonul Utka.

Scopul acestuia a fost de a antrena echipajele în acțiuni ce vizează deplasarea în câmpul tactic, primirea și executarea misiunilor de foc și integrarea lor în acțiunile partenerilor, precum și menținerea nivelului de instruire în comun atins până în prezent.

Edi Nicola (realizator rubrică): Din Europa ne mutăm în Africa, unde țara noastră și-a reafirmat angajamentul pentru asigurarea unui climat de pace și securitate globală.

Lansată în anul 2013 sub umbrela Organizației Națiunilor Unite, operațiunea MINUSMA din Mali are drept obiective principale protecția populației civile și a centrelor urbane, asistență umanitară, cât și sprijinirea autorităților locale în vederea conservării obiectivelor culturale.

Maiorul Marcela Dumitrașcu execută în cadrul unei echipe CIMIC o misiune dificilă în această țară. Echipa din care face parte este implicată în operațiile care au loc în zonă – regiunea Timbuktu din Mali.

Marcela Dumitrașcu: În teritoriu, autoritățile locale nu fac diferență foarte mare între naționalități. Ei așa văd: CIMIC, MINUSMA… Şi într-adevăr, atunci când apare MINUSMA sau echipa CIMIC, ştiu că ceva bun se întâmplă în beneficiul lor, pentru că avem foarte multe proiecte CIMIC în desfășurare pentru populația locală.

Eu sunt a doua oară aici şi am fost plăcut surprinsă să văd că mulţi dintre directorii regionali de școală, infrastructură, sănătate și-au adus aminte de mine, s-au bucurat că m-am întors, şi asta pentru că am avut o foarte bună colaborare cu dumnealor, inclusiv cu forțele armate maliene.

Edi Nicola (realizator rubrică): De pe cel mai întins și cel mai populat continent, facem un salt pe continentul american și ne oprim în Statele Unite ale Americii, unde Comandamentul central totalizează în prezent 47 de națiuni.

Acest comandament, cu sediul la Tampa, Florida, conduce activități și operații militare cu aliații și partenerii pentru a spori securitatea și stabilitatea regională din zona de responsabilitate, membrii NATO asigurând echipe de legătură în cadrul comandamentului care participă la procesele de planificare a operațiilor. Colonelul Alexandru Cosac, șeful echipei de legătură și reprezentant național la Comandamentul Central al Forțelor Armate ale SUA:

Alexandru Cosac: Ne înțelegem foarte bine, este un grup mai închegat decât mă așteptam înainte să ajung aici.

Este un mediu de lucru interesant și plăcut, cu o diversitate culturală ridicată, dar este și un mediu care obligă în primul rând la responsabilitate și profesionalism, pentru că, dincolo de imaginea personală, este vorba de reprezentarea Armatei României la un comandament de cel mai înalt nivel militar din forțele armate ale SUA.

De asemenea, este vorba de imaginea României, formată în mulți ani de participare la misiuni internaționale în diverse teatre de operații.

Gordon Brown: Un Brexit fără acord poate prăbuşi industria auto britanică peste noapte

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 septembrie 2019, 10:35

Fostul premier Gordon Brown spune despre Brexit că situaţia sumbră, de Halloween, propusă de Boris Johnson, ar putea periclita mii de locuri de muncă

Pe măsură ce intrăm în a doua săptămână a celei mai profunde crize constituţionale din istoria recentă, este timpul să ne punem întrebarea care contează cu adevărat – ce anume răspunde cel mai bine nevoilor şi aspiraţiilor poporului britanic – şi este cel mai probabil să ne protejăm locurile de muncă, standardele de trai şi serviciile noastre publice. După cum voi arăta astăzi în vizita mea la o bancă de alimente din Liverpool şi la Vauxhall Cars, la Ellesmere Port, există o linie directă care ne duce de la o ameninţare la adresa Constituţiei noastre, la o ameninţare la adresa angajării şi veniturilor oamenilor.

Într-un sondaj realizat de Hope not Hate, în ultimele zile, 49% dintre britanici – cu doar 16% contra – spun acum că un Brexit fără acord la 31 octombrie este rău pentru Marea Britanie. Şi atunci când oamenii sunt rugaţi să aleagă ce îi îngrijorează cel mai mult la lipsa unui acord, potenţialul colaps al industriei auto britanice este, pentru ei, cea mai stridentă ameninţare previzibilă şi principala lor frică.

Un ameţitor procent de 40% dintre alegători consideră că un Brexit „fără acord” reprezintă un dezastru pentru industria auto. Liniile noastre de producţie auto ar putea pur şi simplu să cedeze peste noapte, pe fondul reţinerilor portuare şi al blocajelor pe autostrăzi. Este un fapt fascinant, aproape năucitor, că fiecare maşină pe care o producem în Marea Britanie are 30.000 de componente – şi 15.000 din aceste piese vin în Marea Britanie din afara Marii Britanii.

În total, 12.000 sau 80% din componentele auto importate în Marea Britanie au provenit din UE, anul trecut. Aşadar, în fiecare zi, suficiente componente pentru a umple 1.100 de camioane ajung în porturile noastre – parte a unui lanţ de aprovizionare globală, unde componentele trec dus-întors între Marea Britanie şi Europa, şi unde chiar şi o întârziere vamală minoră poate fi masiv perturbatoare. Luăm ca exemplu Land Rover Discovery. Piesele cheie – servodirecţia, injectorul de combustibil, blocul motor şi convertorul de cuplu – provin din Germania. Furtunurile sale de răcire şi modulul de control central vin pe mare din Cehia, galeria de evacuare din Ungaria. Sistemul său de protecţie pentru cablaje este din Franţa, iluminarea pe faţă şi amortizoarele sale din Polonia. Unităţile de control electronic vin prin România.

De fapt, 40% din totalul materialelor sale sunt importate din Europa continentală şi panoul său de control al încălzirii din Irlanda, o altă parte a UE. După cum a raportat organizaţia europeană de aprovizionare, anul trecut, maşina tipică are componente produse în 15 ţări. Industria noastră auto, care depinde de componentele importate, este cel mai mare angajator-producător al nostru, cu 180.000 de angajaţi care lucrează direct în fabricile de automobile, şi în total 800.000 în lanţul de aprovizionare şi distribuţie şi vânzare cu amănuntul.

Când, în 2014, Consiliul Industriei Auto a întocmit o listă a elementelor lanţului de aprovizionare în care Marea Britanie trebuia să fie mai autosuficientă, au descoperit că ne-am bazat pe importurile străine pentru turnarea motoarelor, cadrul metalic pentru motorul unei maşini, componentele scaunelor, jante din aliaj, iluminat, vopsea, bara de protecţie şi grupuri de instrumente, cele mai multe dintre acestea încă fiind componente ale unei maşini importate din Europa continentală. Însă, dacă avem nevoie de componente din Europa pentru fabricarea maşinilor noastre, trebuie să şi vindem maşinile în Europa, pentru ca fabricile auto britanice să rămână pe linia de plutire. Iar tarifele impuse la piese şi tarifele şi mai mari la vehiculele finite ar putea face cu uşurinţă exporturile noastre necompetitive.

Anul trecut, 80% dintre autoturismele produse în Marea Britanie au fost destinate exportului, iar cele mai multe către ţările UE. De fapt, dintre cele 1,5 milioane de autoturisme fabricate în Marea Britanie, doar 280.000 sunt vândute clienţilor britanici şi astfel, fără vânzările europene, multe locuri de muncă sunt în pericol. Producătorii de maşini japoneze, indiene, coreene şi americane au investit în Marea Britanie nu pentru că piaţa britanică este uriaşă – noi vindem aici doar 200.000 de maşini de producţie britanică – ci pentru că piaţa europeană este uriaşă, în valoare de peste un milion de vânzări de maşini britanice pe an, iar aceşti giganţi auto străini au văzut, până acum, Marea Britanie ca platforma de la care ei vând în Europa, şi orice impas cu continentul îngreunează şansele noastre de a menţine intacte toate fabricile auto.

Din păcate, această ameninţare impusă de Brexit pentru industrie creşte exact în momentul în care miliarde de decizii de investiţii pe termen lung urmează să fie luate – pentru maşini electrice, pentru maşini fără şofer şi pentru maşini non-diesel – locurile de muncă de mâine depind de următoarea generaţie de maşini electrice, fără şofer şi non-diesel fabricate în Marea Britanie. Carlos Tavares, şeful companiei mamă PSA a Vauxhall, a declarat acum că, deşi el ar „prefera” producţia unei noi versiuni a modelului Astra al companiei la uzina Ellesmere Port a Vauxhall, „în cazul în care condiţiile sunt proaste şi nu îl pot face profitabil, atunci trebuie să protejez restul companiei…”.

Într-adevăr, societatea producătorilor şi comercianţilor de autovehicule a ridicat perspectiva „morţii cu o mie de reduceri”.

Situaţia catastrofală de la 31 octombrie este înfăţişată de Boris Johnson şi de Nigel Farage ca o ocazie de a arăta că ne putem susţine singuri şi de a afişa vechiul spirit de la Dunkirk (din bătălia de la Dunkirk, 1940, nr) – înfruntând străinii răi şi perfizi.

În schimb, este o rană autoindusă – cum ar fi să-ţi pui o armă la cap şi să ameninţi că tragi dacă adversarii nu vor să facă ce le ceri. Este cel mai mare act de vătămare de sine, cu economia noastră – companii, produse, oameni – împinsă de pe marginea prăpastiei în recesiune şi falimente. De aceea, mai mulţi britanici decât politicieni văd – şi Boris Johnson trebuie să fie forţat de opinia publică să vadă – că, indiferent dacă ai fost pentru sau împotriva Brexit, catastrofa lipsei unui acord la 31 octombrie trebuie să fie oprită de îndată.

Articol de Gordon Brown, fost premier al Marii Britanii

Numărul britanicilor care au devenit cetățeni ai unui alt stat UE s-a dublat

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 aprilie 2018, 11:30

Numărul de britanici care au devenit cetățeni ai unui alt stat membru al UE s-a dublat în 2016, anul referendumului din Regatul Unit care a decis ieșirea acestei țări din Uniune.

În 2016, numărul resortisanților din Regatul Unit care au devenit cetățeni ai unui alt stat membru al UE (fără a-și pierde cetățenia de origine) a fost de 6.555, față de 2.478 în 2015, o creştere cu 165%, a anunțat Oficiul European de Statistică Eurostat.

La referendumul din 23 iunie 2016, majoritatea cetățenilor britanici au votat pentru ieșirea ţării lor din UE. Până la acel moment, niciodată populația unui stat membru al Uniunii nu a cerut să o părăsească.

De atunci, UE și guvernul britanic au început negocierile de ieșire, iar pe 29 martie 2019, la ora 23:00 GMT, Regatul Unit va înceta în mod oficial să facă parte din Uniunea Europeană.

Potrivit Eurostat, în 2016, aproape un milion de persoane (994.800) au primit cetățenia unui stat membru al UE, cu 18% mai mulţi decât în ​​2015.

Cetățenii marocani au format cel mai mare grup de noi cetățeni ai UE: 101.300 în total, care au devenit în mare parte spanioli (36.5%), italieni (34.8%) sau francezi (17.5%) .