Universitatea Națională de Apărare – 135 de ani de existență

Publicat de prosavioleta, 11 noiembrie 2024, 14:26

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Universitatea Națională de Apărare Carol I a împlinit 135 de ani de existență. La Palatul Cercului Militar Național din Capitală a avut loc o festivitate aniversară, unde au fost prezenți șefi de structuri din Ministerul Apărării Naționale, personalități din mediul academic, cadre didactice, cercetători și foști comandanți ai universității. În cadrul festivității au fost prezentate mesaje de felicitare de la partenerii internaționali și s-au acordat distincții militare și decorații. Universitatea Națională de Apărare a fost fondată în anul 1889, sub denumirea de Școala Superioară de Război. Astăzi, instituția oferă numeroase programe de studii de licență, masterat și doctorat, specializări de învățământ deschis la distanță, precum și cursuri de perfecționare.

Gabriel Czifrak: Am vrut să port drapelul României pe umeri și să fiu pe podium.

Publicat de prosavioleta, 8 octombrie 2024, 17:37

Sunt sergent major în rezervă Czifrak Gabriel am vârsta de 26 de ani și sunt activ în armată de la vârsta de 19 ani, în Batalionul 812 Infanterie Bistrița „Șoimii Carpaților”. Am plecat în Afganistan în 17 august, exact cu două zile înainte de a împlini vârsta de 22 de ani. Am avut accidentul în 21 octombrie 2020. Incidentul s-a produs în timpul unei patrule de cercetare în aria de responsabilitate. Fiind un convoi de patru mașini, eu eram comandantul ultimei mașini din convoi. La întoarcerea către bază am declanșat un dispozitiv exploziv improvizat și acolo mi s-a schimbat viața. Cel mai mult m-a marcat din timpul incidentului neputința – neputința de a-mi ajuta colegii care erau într-o stare gravă; cel puțin șoferul mașinii era între viață și moarte şi eu n-am putut să-l ajut deloc, pentru că aveam multiple traume la membrele inferioare, la membru superior stâng, la cap. Practic, eram imobilizat, nu mă puteam mișca. Am fost evacuat în baza aeriană Bagram. După trei zile de stabilizare, ni s-au făcut primele intervenții chirurgicale și am fost transportați la Spitalul Militar Landsthul din Germania. Au urmat foarte multe operații, medicii respectivi mi-au reconstruit ambele membre inferioare, urmând ca în 17 decembrie 2020 să fim repatriaţi şi am fost internaţi în Spitalul Militar de Urgență din București. În toate cele șapte luni și jumătate eu am fost în scaun cu rotile, deoarece nu puteam să mă deplasez, și dorința de a merge din nou, de a fi măcar 80% din ce am fost înainte a fost atât de mare, încât stăteam zilnic 4-6 ore la recuperare.
Parcursul meu a fost foarte interesant, într-adevăr, de la scaun rulant la campion la Jocurile „Invictus”, la disciplina rowing. În acest proces m-a ajutat foarte mult proiectul „Invictus” și, pe lângă asta, cheia a fost logodnica mea: m-a împins de la spate să mă duc la sală, să trag de mine. În fiecare zi îmi spunea că trebuie să dau tot ce e mai bun, că pot să dau tot ce e mai bun. Când am urcat pe podium, la medaliere, au fost niște trăiri și niște sentimente care sunt foarte greu de descris. Am fost foarte mândru pentru că am reușit să pun România pe hartă. Am reușit să iau aurul la rowing și am reușit să-i fac mândri pe colegii mei, pe iubita mea în special, şi am vrut și să port drapelul României pe umeri și să fiu pe podium.
Pentru Jocurile „Invictus” din Canada 2025 Whistler Vancouver mă pregătesc la schi alpin, rowing, skeleton și volei din șezut, care este jocul nostru de echipă.
Una dintre primele întrebări când am ajuns la spital în România a fost: o să mai pot să schiez vreodată? Ia uite că la aproape patru ani de zile am reușit să mă urc din nou pe schiuri. Schiez destul de bine și vreau să mă îmbunătățesc cât de mult se poate, chiar dacă sunt dureri foarte mari; dar asta nu mă împiedică să merg mai departe. Deci, orice se poate, din punctul meu de vedere.

Întâlnire între miniștrii apărării din România și Portugalia

Publicat de prosavioleta, 8 octombrie 2024, 16:28

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit miercuri, la București, cu omologul din Portugalia, Nuno Melo, care a vizitat mai multe structuri militare din țara noastră. Cei doi miniștri au discutat despre cooperarea în planul securității și despre exerciţiile și inițiativele comune. Armata portugheză are în România un detașament de nivel companie în cadrul Brigăzii Multinaționale Sud-Est de la Craiova, dar și militari în structurile aliate găzduite de țara noastră. Ministrul Tîlvăr a arătat că România și Portugalia se sprijină reciproc în gestionarea provocărilor de securitate cu care se confruntă în regiunile în care sunt poziționate.

Întâlnire între șefii forțelor terestre din România și Finlanda

Publicat de prosavioleta, 1 octombrie 2024, 08:30

Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Șeful Forțelor Terestre Române, generalul locotenent Ciprian Marin s-a întâlnit, marți, la București, cu omologul său finlandez, generalul locotenent Pasi Tapio Välimäki, aflat la prima vizită oficială în țara noastră de la aderarea țării sale la Alianța Nord-Atlantică. Cei doi oficiali au discutat despre creșterea cooperării, identificarea unor noi domenii de interes, schimbul de experiență și eforturile de sincronizare a planurilor naționale și regionale conform angajamentelor internaționale. Generalul finlandez a susținut în capitală un discurs în fața tinerilor ofițeri din forțele terestre, în cadrul conferinței ”Liderii viitorului”. Evenimentul se află la prima ediție și este dedicat celor mai buni ofițeri cu gradele de locotenent și căpitan, selecționați în programul pentru evoluția liderilor din Forțele terestre, derulat cu începere din acest an. Programul a fost creat pentru realizarea coeziunii și schimbului de experiență între generații, iar ofițerii nominalizați în cadrul acestui grup vor participa la proiecte desfășurate în Forțele terestre, cum ar fi întâlniri cu lideri militari naționali și internaționali, participarea ca observatori la exerciții militare majore, participarea la cursuri și stagii de pregătire organizate de partenerii internaționali.

Acord privind împrumutul din fondul pentru finanțare militară al S.U.A.

Publicat de prosavioleta, 1 octombrie 2024, 08:00

Olivia Bucioacă (realizator rubrică): România va beneficia de un împrumut direct în valoare de 920 de milioane de dolari, în urma semnării la București a acordului privind împrumutul din fondul pentru finanțare militară al Statelor Unite ale Americii. Suma va contribui la accelerarea programelor majore de înzestrare a Armatei, inclusiv prin achiziționarea de echipamente militare americane. Din totalul împrumutului, 700 de milioane de dolari vor merge la Ministerul Apărării Naționale, iar restul la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului pentru compania Romarm. Acordul prevede dobânzi mai mici decât cele la care se împrumută statul român, de obicei. În context, ministrul român al apărării, c, s-a întâlnit cu directorul Agenției Americane de Cooperare pentru Securitatea Apărării, Michael Miller, semnatarul acordului din partea Statelor Unite. Ministrul Tîlvăr a subliniat, în cadrul întrevederii, importanța Parteneriatului Strategic româno-american în asigurarea securității regionale și întărirea flancului estic aliat. Acordul de împrumut va oferi acces Armatei Române la tehnologii și echipamente de ultimă generație, a mai arătat Angel Tîlvăr.

Anatolie Nosatîi: Nu mai trăim acel lux de pace, stabilitate și o încredere că nu poate fi zguduită Europa de războaie sau alte provocări

Publicat de prosavioleta, 10 septembrie 2024, 08:20

Cristian Dumitrașcu: Domnule ministru, este un fel de a spune bine ați venit, că de fapt noi am venit de la București și vă mulțumim pentru această premieră, este prima ediție a „Interviului săptămânii” realizată la Chișinău, aici, în sediul Ministerului Apărării.

Anatolie Nosatîi: Mulțumesc frumos pentru invitație.

Cristian Dumitrașcu: Sunteți într-o funcție care nu-i ușoară deloc, într-o perioadă care nu este deloc una care să relaxeze cumva nici opinia publică, nici ceea ce aveți dumneavoastră de făcut. Pentru că suntem chiar de Ziua Armatei Moldovei, care e starea de spirit a militarilor și a opiniei publice față de siguranța pe care o furnizează armata, până la urmă, pentru ei?

Anatolie Nosatîi: Această situație pe care o trăim acum cu toții ne face să fim mai mobilizați și mai dedicați profesiei pe care o avem, să luăm lucrurile în serios și să lucrăm în interesul cetățeanului, să lucrăm în interesul dezvoltării acelor capabilități care ar asigura pacea, securitatea și stabilitatea.

Cristian Dumitrașcu: Este ceea ce am remarcat la ceremonia de mai devreme, unde a fost invitată și doamna președinte Maia Sandu, în care am auzit de mai multe ori: „suntem pregătiți să ne instruim pentru a asigura securitatea cetățeanului” și sintagma asta este una mult mai adevărată aici, în Moldova, pentru că sunt provocările pe care le știm cu toții. V-aș întreba despre felul în care este percepută armata de către civili, Armata Moldovei?

Anatolie Nosatîi: Pregătirea militarilor este o preocupare permanentă. Reieșind din circumstanțele de securitate și dispoziția geografică, aflându-ne în vecinătatea unui război nejustificat lansat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, ne face ca lucrul care ni-l facem, să-l concentrăm pe o activitate concretă și mai rapidă pentru a consolida acea capacitate de apărare de care avem nevoie. Cu regret, paradigma de securitate s-a schimbat radical. Nu mai trăim acel lux de pace, stabilitate și o încredere că nu poate fi zguduită Europa de războaie sau alte provocări. Aceasta ne-a făcut ca să lucrăm împreună cu partenerii, să ne consolidăm capacitatea noastră națională pentru a atrage o atenție mai sporită la modernizarea și transformarea Armatei Naționale. Lecțiile învățate, analiza schimbărilor din ultima perioadă ne face ca să orientăm acele resurse care le avem și care ni le oferă partenerii pentru a atinge obiectivele de interoperabilitate și standardizare, pentru a fi capabili să ne instruim și să activăm în comun. În primul rând pentru a da acel spirit de încredere de care cetățenii au nevoie în această perioadă, cum ați menționat, și reieșind din celelalte provocări.

Cristian Dumitrașcu: Am vorbit cu câțiva militari și mi-au spus care este ritmul de instruire, care este implicarea lor în această reformă accelerată. M-am uitat la ei și am văzut Armata Română în urmă cu câțiva ani, în care și noi am fost implicați într-o reformă, dar parcă, și o să vă rog să-mi spuneți dacă eu greșesc, mi se pare că altă șansă nu este acum decât să concentrați această reformă la două-trei viteze mai mult decât am făcut-o noi, România, având în vedere contextul, având în vedere perioada.

Anatolie Nosatîi: Aceasta am și făcut-o, am revizuit documentele de planificare strategice. După câte cunoașteți, chiar și avem o nouă strategie națională de apărare. Am elaborat strategia securității naționale și suntem la finalizarea strategiei militare.

Documentele acestea strategice ne permit să ajustăm structura armatei și capabilitățile de care avem nevoie, precum corelarea cu planul de modernizare și dezvoltare. Am grăbit timpul de instruiri, o facem folosind resursele disponibile, dar la fel și colaborarea cu partenerii. Și aici aș remarca o bună cooperare cu Armata Română. Avem un număr sporit de activități, instruiri, antrenamente care sunt în beneficiul ambelor armate. Avem o bună cooperare a Statelor Unite. Aș vrea să menționez și alți parteneri care ne sunt alături în cadrul instruirilor, precum Lituania, Marea Britanie, Germania, Franța, ceea ce ne permite într-adevăr să atingem acel nivel de interoperabilitate pe care ni-l dorim în conformitate cu standardele occidentale și aceasta ne permite pentru a ne dezvolta, a ne instrui și a ne pregăti pentru activități în cadrul chiar și misiunilor internaționale. Chiar actualmente, militari noștri au finalizat instruirea comună în România pentru a fi detașați în misiunea Uniunii Europene din Bosnia și Herțegovina, Althea.

Cristian Dumitrașcu: Și mai sunt și cele din Africa.  Sunt lucruri care vin și care pun cărămidă cu cărămidă, presupun, la instruirea și mai bună de mai târziu.

Anatolie Nosatîi: Este corect că acest schimb de informații și instruire comună este o valoare foarte importantă pentru a grăbi aceste procese. Și având în vedere că nu este bariera de limbă pe care o vorbim, putem să implicăm mai mulți militari în aceste activități folosind poligoanele și centrele de instruire din România.

Cristian Dumitrașcu: N-am cum să ocolesc un subiect foarte drag nouă, celor din România, Ziua Limbii Române, care a fost acum câteva zile, înaintea Zilei Armatei Moldovei.

Anatolie Nosatîi: Limba de comunicare în armata națională este limba română. Toți militarii folosesc pentru activitate doar limba română. Într-adevăr, avem și militari care de origine sunt de alte naționalități și au vorbit în familie sau din comunitățile din care vin alte limbi, dar avem o unică limbă de comunicare pentru comandă și control: limba română.

Cristian Dumitrașcu: Considerați că sistemul pe care mergeți în Republica Moldova, cu stagiul militar obligatoriu, este un capitolul important și real pentru că noi nu mai avem stagiu militar obligatoriu și pe lângă armata profesionistă este poporul însuși?

Anatolie Nosatîi: Este o formă de pregătire a rezervei active. Unele țări au modificat și nu mai au această posibilitate și, din câte am înțeles, regretă, iar alte țări reintroduc serviciu militar obligatoriu. Pentru armata profesionistă, completată doar prin militari pe contract, dumneavoastră cunoașteți, este nevoie de resurse, resurse considerabile și, totodată, o abordare, să spunem, la nivel politic, corespunzătoare. Noi suntem în proces de transformare și am analizat mai multe metode de care ar avea nevoie armata națională. E clar că numărul militarilor profesioniști trebuie să fie în creștere, fiindcă doar acel militar care are o experiență bazată pe un termen mai lung de aflare în serviciu, mergând prin diferite instruiri, aplicații, misiuni, e clar că el poate contribui mai mult la îndeplinirea și mai calitativă a îndeplinirii misiunilor. Dar, totodată, având acești tineri care vin de pe băncile școlii sau după școlile profesionale, tehnice sau alt fel de instruire, este posibilitatea de a le da o instruire primară militară, dar, totodată, poate și a-i îndrepta pentru viitorul acestora, pentru a le arăta valoarea profesiei militare, care este o profesie nobilă, în interesul țării. Și, într-adevăr, dintre acești tineri, peste un timp, avem un număr care doresc să devină și ei militari pe contract.

Cristian Dumitrașcu: Ziua Armatei Moldovei, 33 de ani. Am vorbit acum la Chișinău cu colegi ai dumneavoastră care mi-au spus un lucru foarte interesant: pentru noi, 1859, pentru noi românii, și eu aș spune că și pentru moldoveni, este un an cu o simbolistică extraordinară. Atunci, Alexandru Ioan Cuza a unit cele două provincii românești și a apărut, chiar dacă mai târziu, la 1862, România – şi mi-au spus ceva ce n-am știut, că 1859 pentru oamenii din Republica Moldova a reprezentat altceva: de atunci au început opresiunile cu privire la limba română, la calitatea de român din partea, sigur, a imperiului ţarist de atunci, lucruri care s-au perpetuat până acum. Voiam să vă întreb: cum o vedeți dumneavoastră acum, că ați făcut și sunteți într-o reformă în care aveți nevoie de oameni care să vadă limba română, armata națională, Republica Moldova, să le vadă corect, având în vedere că în urmă au fost sute de ani de manipulări și de trimis într-o zonă de derizoriu, calitatea de români sau de limbă română?

Anatolie Nosatîi: Amprenta aceasta de schimbări istorice prin care a trăit Republica Moldova și dominanţa imperiului rusist pentru a distruge identitatea națională a poporului din meleagul acesta pe care îl numim Republica Moldova definitiv a avut un impact negativ și îl are şi acum, şi îl resimțim îndeosebi în această perioadă ca element al războiului hibrid, care vine cu o campanie foarte bine țintită pentru dezbinarea societății, pentru a readuce acele narative false de pe timpul fostei Uniunii Sovietice și a face ca cetățenii Republicii Moldova să se orienteze la diferite valori. Și aceasta vine ca rezultat al unei campanii bine organizate care are ca scop readucerea dominanţei Federației Ruse în Republica Moldova. O vedem, o simțim și avem de lucrat zilnic în acest domeniu. Campania de dezinformare și ştiri false care vine împotriva instituției de apărare este una dintre cele mai mari după Oficiul președintei, fiindcă armata națională este pilonul statalităţii, integrităţii teritoriale a Republicii Moldova și de aici pornește identitatea noastră. Distrugând aceasta, ei urmăresc scopul lor principal, pentru a atinge obiectivele strategice într-un mod mai rapid și mai ales în această perioadă care este destul de importantă, când suntem în ajunul alegerilor și, cel mai principal, referendumului pentru obiectivul nostru strategic de integrare în Uniunea Europeană.

Cristian Dumitrașcu: Vreau să știți că aveți în România un prieten, în Armata Română un partener și spuneați despre știrile false care abundă și vin să atace imaginea armatei, imaginea statalității, aveți nevoie și de o presă militară puternică, și aici vom lucra împreună atât cât vom putea pentru ca aceste știri false să nu aibă nici un rezultat.

Anatolie Nosatîi: Într-adevăr, comunicarea strategică și aducerea la cunoștința cetățenilor informație corectă este o prioritate pentru noi, pentru a nu crea acel spațiu care este manipulat de către cei care își doresc să atingă obiectivele sale prin folosirea numeroaselor resurse pe care le au la dispoziție pentru a duce în eroare, pentru a dezinforma cetățenii. Apreciez foarte mult conlucrarea dumneavoastră și a colegilor de la Centrul de comunicare, de la mass-media, pentru a deveni mai buni, pentru a nu doar contracara, dar a preveni și a veni cu cele mai bune mesaje de explicare corectă a situației şi a nu permite ducerea în eroare a cetățenilor.

Cristian Dumitrașcu: Domnule ministru, vă mulțumesc foarte mult. La mulți ani de Ziua Armatei Moldovei și să ne vedem cu bine, sănătoși, împreună.

Anatolie Nosatîi: Vă mulțumesc mult și apreciez extrem de mult prezența dumneavoastră aici și buna cooperare pe care o aveți cu colegii. Vă rog să continuați în aceasta acum, aici, așa și în România. La fel, doresc să vă văd în cadrul mai multor activități și să ne ajutați să devenim mai buni, să devenim mai pregătiți, colegii să-și facă misiunea la nivelul la care îl faceți dumneavoastră. Vă felicit și pe dumneavoastră pentru rezultatele obținute și pentru deschiderea pentru cooperare și împărtăşirea bunelor cunoștințe și practici pe care le aveți.

Cristian Dumitrașcu: Vă mulțumesc foarte mult!

Anatolie Nosatîi: Cu mare drag!

Ziua Marinei Române

Publicat de Gabriel Stan, 19 august 2024, 12:26

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ziua Marinei Române a fost sărbătorită printr-o serie de manifestări organizate de Forțele Navale Române în municipiile Constanța, Mangalia, Brăila, Galați, Tulcea și București.

În capitală, muzica militară a Forțelor Navale a concertat în Centrul Vechi, iar joi a avut loc o ceremonie militară la Monumentul Eroilor Marinari din Parcul Herăstrău.

La Mangalia, publicul a luat parte la evenimentele culturale din cadrul Săptămânii Spiritualității Marinărești, iar Forțele Navale pentru Operații Speciale au organizat un concurs cu premii pe un traseu militar-aplicativ.

Ceremonii militare și exerciții demonstrative au avut loc și la Galați, Tulcea și Brăila. Cel mai așteptat moment s-a desfășurat joi, 15 august, pe faleza din Constanța, unde mii de persoane au urmărit exercițiul întrunit Forțele Navale Române 2024, în care zeci de nave și aeronave au evoluat în apele Mării Negre și în aer.

Prezent la festivitățile din fața Comandamentului Flotei, președintele Klaus Iohannis a arătat că țara noastră este recunoscută și apreciată la nivel aliat ca un pilon solid de securitate regională și un contribuitor major la procesul de consolidare a posturii NATO de descurajare și apărare pe flancul estic.

Klaus Iohannis: Regiunea Mării Negre a devenit o zonă recunoscută și tratată ca fiind de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică, iar acest fapt a fost consemnat oficial și în cele mai importante documente strategice ale NATO.

Am consolidat această abordare inclusiv la recentul summit NATO de la Washington, când toți aliații au subliniat că rămân ferm angajați față de securitatea și stabilitatea regiunii Mării Negre, un rezultat care este foarte bun pentru țara noastră.

15 august – Ziua Marinei Române

Publicat de Gabriel Stan, 12 august 2024, 15:57

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică):  La 122 de ani de la prima aniversare, Ziua Marinei Române va fi sărbătorită în mai multe orașe din țară.

Forțele Navale Române, organizatorii evenimentului, anunță pe pagina lor oficială că până pe 15 august vor fi prezentate publicului exerciții demonstrative, expoziții de tehnică și armament, ateliere interactive, activități culturale cu specific marinăresc, precum și concerte de muzică militară.

La București, Ziua Marinei Române este marcată printr-o ceremonie militară și religioasă, care va fi organizată joi, la momentul Eroilor Marinari din Parcul Regele Mihai I, începând cu ora 10:00.

Astfel de ceremonii vor fi organizate și în orașele Brăila, Tulcea și Galați. Exercițiul naval întrunit Forțele Navale Române 2024 va fi prezentat pe 15 august publicului de pe faleza din fața Comandamentului Flotei din Constanța, iar de la ora 20:30 marinarii militari se vor retrage cu torțe în acordurile muzicii militare a forțelor navale.

Seara se va încheia cu un spectacol de artificii, care va putea fi urmărit din zona Piața Ovidiu-Portul turistic Tomis.

Aurel Gheorghiță: Îmi doresc aceste întâlniri, să putem să arătăm și noi performanța și nivelul la care am ajuns

Publicat de prosavioleta, 8 iulie 2024, 21:11

Cristian Dumitrașcu: S-au împlinit 193 de ani de la înființarea muncilor militare din România. „Interviul săptămânii” pe care l-am realizat la Inspectoratul General al Muzicilor Militare de aici din București, cu inspectorul general de armă, colonelul Aurel Gheorghiță.

Cristian Dumitrașcu: Domnule Inspector General Aurel Gheorghiță, vă mulțumim că ne-ați primit cu „Interviul săptămânii” la dumneavoastră acasă și „La mulți ani pentru cei 193 de ani de muzici militare în România!”.

Col. Aurel Gheorghiță: Cu drag! La 1831, 1 iulie este semnat primul document oficial în cadrul „Strajei pământești” de înființare a muzicilor militare moderne. Este foarte important de spus că existau și înainte muzici militare, dar acest act de la 01 iulie 1831 este actul de naștere a muzicilor militare moderne românești.

Cristian Dumitrașcu: Este un drum foarte lung de atunci, de la înființare și până acum. Este un drum sinuos. Nu este acum un moment de dezvoltare atât cât ar fi putut să fie muzica militară în România, pentru că în anii de reformă muzicile militare s-au redus foarte mult.

Aurel Gheorghiță: Actualmente în România sunt 17 muzici militare, trei în garnizoana București și 14 în marile centre culturale din România, mai precis la Craiova, la Constanța, Cluj, Iași și pot enumera până la 14 muzici în țară. Aceste muzici sunt coordonate din punct de vedere profesional de către Inspectoratul General al Muzicilor Militare și este o onoare și o plăcere pentru noi de a dezvolta aceste muzici prin Centrul de Instruire pentru Muzici Militare care livrează resursă umană către aceste garnizoane, către muzicile militare din România.

Cristian Dumitrașcu: A fost Școala Militară de Muzică, apoi a fost Liceul Militar de Muzică „Iacob Mureșeanu” care din păcate a fost la un moment dat desființat. Centrul de Instruire pentru Muzici Militare asigură, precum spuneați, resursa umană din liceele de muzică, din facultățile de muzică. Este pentru armată aceasta o variantă care înlocuiește cu succes fosta variantă de filieră directă, unde aici, vreme de cinci ani, de șapte ani, se formau subofițeri și ofițeri de muzică.

Aurel Gheorghiță: Este important de spus că această școală militară, cum toată lumea o cunoaște…

Cristian Dumitrașcu: Școala Militară de Muzică.

Aurel Gheorghiță: Școala Militară de Muzică a avut la un moment dat și 500-600 de elevi, ciclul de învățământ de la 14 ani până la 19 ani era un timp suficient de formare a acestor tineri viitori subofițeri. Am ajuns în situația în care să avem și 25-35 de elevi. Pentru noi este un pas înainte, pentru că astfel reușim să trimitem în teritoriu subofițeri care să deservească și să slujească muzica militară. Urmează să facem demersurile necesare să dublăm această cifră de școlarizare pentru că, din păcate, nu reușim să facem față misiunilor care ne sunt încredințate.

Cristian Dumitrașcu: Până să ajungem la performanțele muzicii reprezentative despre care vreau să vorbim la finalul interviului, aș insista pe această particularitate a muzicienilor militari sau a muzicanților, cum li se spune îndeobște în armată. Este o situație unică, în care sunt două laturi foarte importante, aceea muzicală, unde trebuie să fie la un standard, la o valoare pe care o au, de pildă, filarmonicile, dar este și această latură militară, foarte importantă, partea de ceremonii, de primiri de demnitari, este imaginea armatei în joc și acolo, până acum câțiva ani, muzicienii militari erau instruiți, precum spuneam, pe filieră directă. Sunt voci care spun că nu mai este aceeași performanță din punct de vedere militar, ca reprezentare, pentru că nu au decât o perioadă destul de scurtă, din punctul ăsta de vedere, pe partea de instruire militară.

Aurel Gheorghiţă: Din păcate, este adevărat. Trebuie menționat faptul că și în viața civilă este un deficit mare de instrumentiști. Noi toată resursa umană o recrutăm din viața civilă. Aici, în cadrul Centrului de Instruire pentru Muzici Militare, reușim, cu greu, într-adevăr, să-i aducem la performanța de a face față misiunilor încredințate pentru muzici militare. Cu siguranță nu se pot echivala nouă luni de zile cu cinci ani sau cinci ani de zile cu nouă luni, dar cu toate acestea, avem copii care vin de la liceele de muzică, de la facultate, de la Conservator – și copii foarte bine instruiți. Aici noi reușim să-i canalizăm, să le deschidem acea dragoste pentru muzica militară și la sfârșitul acestui curs să își ia gradul de sergent.

Cristian Dumitrașcu: Aveți o misiune foarte grea, pentru că probele la intrare sunt aceleași ca pentru orice militar și nu de puține ori am înțeles că oameni foarte buni, cu o foarte bună pregătire muzicală, nu au trecut proba sportivă, de exemplu.

Aurel Gheorghiţă: Da, este adevărat, probele sportive sunt date la centrele zonale. Ele trebuiesc trecute, pentru că fără aceste probe nu pot să se prezinte la examenul de la Centrul de Instruire pentru Muzici Militare. O dată ce au trecut aceste probe, noi îi luăm în calcul și bineînțeles, trebuie să facă dovada științei unui instrument muzical, că știe să citească, știe armonie, știe contrapunct și să-și poată desfășura activitatea muzicală în acest cadru. În urma acelor nouă luni de zile de instruire, ei sunt repartizați la instituțiile din teritoriu.

Cristian Dumitrașcu: Ce vă faceți cu acele situații în care aveți nevoie de instrumentiști pe instrumente specifice, cum ar fi basfligornul, eufoniul, uneori și tuba? Sunt instrumente care nu se regăsesc decât în formații militare muzicale.

Aurel Gheorghiţă: Aşa este. În cadrul programului nostru, în aceste nouă luni de zile reușim să-i canalizăm. Trebuie să nu uităm că această continuă profesionalizare durează toată viața.

Cristian Dumitrașcu: Muzica reprezentativă reprezintă un obiectiv, până la urmă, pentru orice instrumentist militar din această țară să ajungă, dacă se poate, e un fel de echipă națională și este un nivel foarte înalt, este un palmares, precum am aflat și mai devreme, absolut impresionant, cu turnee în toată lumea, în festivaluri militare, unde această orchestră militară de suflători a reprezentat cu cinste România.

Aurel Gheorghiţă: Ne bucurăm că din anul 2022, prima invitație a fost în Polonia, unde au participat România, formația Lituaniei și formația Sloveniei. Ne-am bucurat de o primire călduroasă din partea formațiilor poloneze. Ne-am bucurat de faptul că avem aceste contacte minunate cu formațiile din mai multe țări. De asemenea, tot în același an am avut un turneu internațional la Madrid, unde am avut concerte de sală, sală Radio, cu Guardia Civil din Madrid. Toate aceste turnee, toate aceste manifestări culturale sunt o încercare și în același timp, o foarte mare responsabilitate pentru muzica militară, în special pentru muzica reprezentativă. De ce vă spun acest lucru? Pentru că îmi este dragă. Am pornit în carieră cu acest dar, muzica reprezentativă și este la momentul actual cea mai bună formație din țară.

Cristian Dumitrașcu: Câți ani ați fost dirijorul Muzicii Reprezentative?

Aurel Gheorghiţă: 20 de ani.

Cristian Dumitrașcu: 20 de ani. După ce ați fost înainte și instrumentist acolo.

Aurel Gheorghiţă: Am fost și instrumentist, ’86-’89, am fost instrumentist la Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale. Sunt oameni admirabili, da, dedicați meseriei. Am reușit să trecem peste foarte multe lucruri și să facem concerte de sală Radio cu doar două piese, Concertul de Pian în La Minor de Grieg și Simfonia a 9-a de Dvořák. Ceea ce este un palmares, este un vârf de realizare profesională.

Cristian Dumitrașcu: Este un vârf de realizare și aș întări ceea ce aţi spus. Aceste concerte, care au fost scrise pentru orchestre de coarde, pentru pian și orchestră, este o provocare în sine să fie orchestrate pentru instrumentele specifice fanfarei, instrumente de suflat – este un alt acordaj, este o altă particularitate a instrumentului.

Aurel Gheorghiţă: Este foarte important de spus că în cadrul acestui Inspectorat al Muzicilor Militare, avem și un birou de creație, un birou de repertoriu în care oameni, care sunt dedicați meseriei, orchestratori vin cu aceste noi propuneri către muzica reprezentativă. Foarte multe piese care sunt scrise pentru orchestra simfonică sunt adaptate pentru Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale, dar, în același timp, pentru formațiile din țară, ceea ce este un lucru foarte bun, pentru că dăm posibilitatea acestor oameni să abordeze un repertoriu diferit.

Cristian Dumitrașcu: Și iată, nu mai departe de acum câteva zile, un exemplu concludent: la Ambasada Statelor Unite ale Americii ați acompaniat o solistă, pentru care ați fost nevoiți să reorchestrați și să transpuneți într-o tonalitate potrivită vocii sale.

Aurel Gheorghiță: Vocii sale. Este important ca aceste adaptări pe care noi le facem aici trebuie să fie cât se poate de bine adresate și orchestrate pentru solistul cu care lucrăm.

Cristian Dumitrașcu: Domnule colonel Gheorghiță, o ultimă întrebare: dintre toate festivalurile internaționale, unde ați reprezentat România cu cinste, am și fost la câteva astfel de festivaluri, unul la Oslo, altul la Berlin, care v-a rămas cel mai aproape de inimă? Și care credeți că este, să zicem, cel mai reprezentativ? Un fel de Champions League al muzicilor militare? Mi s-a părut cel de la Oslo, Tattoo, de exemplu.

Aurel Gheorghiță: Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale a participat cred că în toate țările din Europa. Și n-aș vrea să le enumer, bineînțeles, să ne aducem aminte și de festivalul din China. Cert este că fiecare festival este unic, iar tu, ca formație, trebuie să te prezinți la cel mai înalt nivel. Într-adevăr, Festivalul de la Oslo a fost una din reprezentările în care a fost foarte important să participăm. De ce? Pentru că acolo au venit cele mai bune muzici, cele mai titrate muzici militare. Și este foarte important de spus că acest festival, Festivalul de la Oslo, este patronat de Casa Regală. Noi ne-am dorit, am ajuns acolo și, în același timp, ne-am dat seama că nu suntem departe de performanțele pe care ei le-au atins, ceea ce îmi doresc foarte mult. Îmi doresc foarte mult aceste întâlniri, da, în așa fel încât să putem să arătăm și noi performanța noastră și nivelul la care am ajuns.

Cristian Dumitrașcu: Domnule colonel Gheorghiță, vă mulțumesc tare mult. La mulți ani, încă o dată, și să ne revedem cu bine la, poate, nu știu, cel mai important concert care va avea loc anul acesta pentru publicul din România.

Aurel Gheorghiță: Și eu vă mulțumesc pentru amabilitate și am deosebita onoare și plăcere să vă invităm la Festivalul Muzicilor Militare de la Brăila, în perioada 9-12 august. De asemenea, vreau să urez muzicienilor militari, în primul rând, multă sănătate, să performeze pe cele mai înalte scene ale cetăților unde sunt în garnizoanele respective și le doresc să atingă performanțele muzicii reprezentative și, de ce nu, să le depășească.

Cristian Dumitrașcu: Vă mulțumesc.

Ministrul apărării și ambasadoarea SUA s-au întâlnit la București

Publicat de prosavioleta, 8 iulie 2024, 20:08

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit, luni, la București, cu ambasadoarea Statelor Unite ale Americii în țara noastră, Kathleen Kavalec. Cei doi oficiali au discutat despre cooperarea în cadrul Parteneriatului strategic româno-american și despre situația de securitate din regiunea Mării Negre. În ceea ce privește sprijinul internațional pentru Ucraina, ministrul apărării a evidențiat principalele linii de efort ale României în acest sens, cu accent pe dimensiunea instruirii. Discuțiile au mai cuprins și referiri la Summit-ul NATO de la Washington, de săptămâna viitoare, unde sunt așteptate decizii cruciale pentru securitatea Alianței și pentru stabilitatea regiunii Mării Negre și a Flancului sud-estic aliat.

Anatolie Nosatîi: Implicarea Federației Ruse în problemele interne este permanent în creștere

Publicat de prosavioleta, 18 iunie 2024, 07:50

Ion Petrescu: Domnule ministru, vă mulțumesc frumos pentru posibilitatea acestui dialog. De la venirea dumneavoastră în fruntea Ministerului Apărării al Republicii Moldova, am observat, ca unul care am mai poposit și în alte împrejurări la Chişinău, că aţi introdus o notă de eleganţă și de echilibru în relațiile existente între civilii și militarii care activează în această structură importantă a statalității dintre Prut şi Nistru, și de aceea vă întreb care e principiul dumneavoastră de interacțiune profesională cu colaboratorii?

Anatolie Nosatîi: Principalul consider că este profesionalismul angajatului. Apreciez mult dedicația și implicarea fiecăruia și rezultatele obținute.

Ion Petrescu: S-a observat în Găgăuzia o serie de activități care arată o radicalizare a unora dintre liderii de acolo, o dorință a lor de a fi stat în stat, și la propriu, și la figurat, în condițiile în care în Transnistria, unde mai sunt așa-numiții pacificatori ruși, n-au fost semnale publice care să genereze dureri de cap celor care conduc la Chișinău.

Anatolie Nosatîi: Schimbările geopolitice și războiul din Ucraina au amplificat procesele politice în Republica Moldova. Implicarea Federației Ruse în problemele interne este permanent în creștere. Elementele războiului hibrid acuma au trecut și în alt domeniu și nu se mai axează doar la partea economică, dar este axată și pe partea de creare a tensiunilor în societate. Vedem că o nouă posibilitate de destabilizare a situației este axată pe regiunea din sudul Republicii Moldova, pe Autonomia Găgăuză, care este încercată pentru a aduce o tensiune bazată pe problemele etnice. Este creată artificial, nu există în Republica Moldova discriminare. Toți cetățenii au aceleași drepturi, chiar în unele cazuri cei din Autonomia Găgăuză au mai multe privilegii ca alţii, având în vedere accesul la fonduri și asistență economică. Cei care doresc această divizare în societate folosesc cetățenii din regiune pentru a compromite guvernul, structurile de ordine și pentru a aduce narativele Federației Ruse în interiorul țării.

Ion Petrescu: Cum evaluați la Ministerul Apărării, din dialogurile profesionale cu colaboratorii, pericolul unei ipotetice invazie a Republicii Moldova de către Federația Rusă? Este o ipoteză absurdă?

Anatolie Nosatîi: Actualmente este o ipoteză absurdă. Acum nu există o amenințare directă, cu caracter militar, la securitatea Republicii Moldova. Și aceasta se datorează faptului că acțiunile de luptă datorită curajului și sacrificiului forțelor armate ucrainene, a cetățenilor ucraineni, războiul este ținut mai departe de hotarele Republicii Moldova și nu mai auzim acele explozii și sirene de alarmă cum a fost în 2022. Suportul extern, solidaritatea internațională vor ajuta poporul ucrainean să-și elibereze teritoriile ocupate de Federația Rusă.

Ion Petrescu: Am aflat la București, de la domnul general Gheorghiţă Vlad, șeful Statului Major al Apărării României, un lucru care m-a bucurat și l-ați reiterat și dumneavoastră la întâlnirea cu delegația de formatori de opinie din România: existența brigăzilor înfrățite, brigăzi din Armata Națională a Republicii Moldova, brigăzi din Armata României. Care este sensul acestor înfrățiri, cum îl vedeți dumneavoastră?

Anatolie Nosatîi: Este o practică destul de reușită și frumoasă, care are mai multe plusuri și beneficii pentru ambele țări. În primul rând, ne permite ca să învățăm standardele și procedurile pe care Armata Română le-a obținut fiind țară membră NATO și experiența pe care a dobândit-o prin participarea în multiplele misiuni internaționale. Ne permite ca să avem o apropiere cu acele unități care se află doar la câțiva kilometri una de alta, ceea ce ne permite ca să folosim eficient baza tehnico-materială pentru desfășurarea diferitelor activități, cum pe teritoriul Republicii Moldova, așa și în România. Personal, consider că este o foarte bună abordare, ceea ce într-adevăr permite, chiar și simplu, să se cunoască militarii și am observat că în ultimul timp, în timpul liber preferă să meargă în vizite chiar și cu familia, ceea ce arată încă o dată acest spirit, nu doar de înfrățire, dar și de prietenie.

Ion Petrescu: Cum evaluați relația bilaterală dintre Armata Națională a Republicii Moldova și Armata României? Ce perspective sunt?

Anatolie Nosatîi: Avem o cooperare foarte frumoasă. Pe parcursul anilor, mulți militari s-au format în școlile, instituțiile de învățământ, la toate nivelele în România. Au preluat cele mai bune practici pe care le implementează în activitatea cotidiană, în Armată Națională. Cu 2 ani în urmă am semnat un acord de cooperare în domeniul învățământului și instruirii militare, ceea ce ne-a permis ca să avansăm în acest domeniu și anual desfășurăm circa 200 de activități comune, ceea ce permite atingerea acestui obiectiv de profesionalizare a Armatei Naționale. Doresc ca această cooperare frumoasă să continue și să atingem rezultate noi mult mai bune.

Ion Petrescu: Sunteți cetățean al Republicii Moldova și, ca atare, bănuiesc că veți vota la referendumul privind drumul Republicii Moldova spre Uniunea Europeană și veți participa și la alegerea președintelui Republicii Moldova. Dar pentru că trăiți aici, aș vrea să spuneți celor care urmăresc acest interviu, care este starea de spirit actuală, cu câteva luni înainte de aceste momente, din momentul votului pentru viitorul președinte și pentru referendumul care să valideze determinarea europenilor dintre Prut și Nistru de a fi în Uniunea Europeană? Cum evaluați?

Anatolie Nosatîi: În primul rând, definitiv personal voi participa și alegerea am făcut-o, fiindcă cred că drumul european este o direcție strategică pentru dezvoltarea Republicii Moldova, ce ține de spiritul în Republica Moldova. Ultimele sondaje arată că majoritatea cetățenilor susțin integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană și rezultatele, dacă nu greșesc, conform ultimelor sondaje, sunt circa 60, aproape 70 de procente.

Anatolie Nosatîi: Evident este că acest parcurs deranjează Federaţia Rusă. În următoarea perioadă războiul hibrid se va intensifica în domeniul de a compromite acest exercițiu democratic care a fost inițiat de doamna președinte. Dar, totuși, am ferma convingere că cetățenii Republicii Moldova vor face cea mai bună alegere.

Ion Petrescu: Deci, ca ministru al apărării simţiţi un război hibrid continuu în Republica Moldova, generat de un anumit stat răsăritean. Am înțeles bine?

Anatolie Nosatîi: Ați înțeles corect. Şi vorbim direct, este războiul hibrid inițiat și condus de Federația Rusă împotriva Republicii Moldova. Chiar și în strategia securității naționale, care a fost aprobată la finele anului trecut, Federația Rusă este menționată ca principala amenințare la securitatea națională a Republicii Moldova.

Ion Petrescu: Din perspectiva dezvoltării economice a Republicii Moldova, care este percepția cetățeanului din această statalitate despre avantajele intrării în Uniunea Europeană? Ce va câștiga concret un cetățean al Republicii Moldova din momentul în care Republica Moldova va deveni parte a Uniunii Europene?

Anatolie Nosatîi: Pe acest subiect putem discuta mult, dar cel mai simplu este să analizăm experiența țărilor care au trecut prin această experiență, și exemplul României, exemplul Bulgariei, exemplul altor țări care au devenit state membre ale Uniunii Europene sunt foarte pozitive pentru a aduce la cunoștință cetățenilor beneficiile pe care putem să le avem și noi. Republica Moldova merită un viitor mai bun, merită condiții mai bune de trai și o economie dezvoltată, ceea ce ar permite dezvoltarea țării.

Ion Petrescu: Am văzut zilele acestea cât am fost în Chișinău ofițeri din poliția germană, ofițeri din arma italiană, am simțit așa un spirit european în capitala Republicii Moldova și m-a bucurat în sensul că au înțeles și alte state europene relevanța unor conexiuni necesare și create pe teritoriul Republicii Moldova, nu numai de către Armata națională a Republicii Moldova, ci și de alte structuri care țin de întărirea statului de drept. Cum comentați această realitate?

Anatolie Nosatîi: Toate structurile statului interacționează activ cu partenerii strategici care doresc să contribuie la menținerea stabilității, securității în Republica Moldova, precum și dezvoltarea acestor instituții. Avem obiective clar definite pentru atingerea nivelului de interoperabilitate și aceste activități comune ne permit ca să devenim mai bine pregătiți, să învățăm cele mai bune practici și să le aplicăm în activitatea cotidiană pentru a asigura mediul de securitate și de apărare dorit pentru Republica Moldova.

Ion Petrescu: O să vă rog respectuos să adresați un mesaj.

Anatolie Nosatîi: În primul rând, vreau să vin cu o apreciere pentru toată susținerea și ajutorul acordat Republicii Moldova pe parcursul independenței noastre. Avem multe lucruri în comun și doresc și în viitor ca prietenia și colaborarea noastră să ne permită să avansăm în direcțiile strategice pentru interesul ambelor state.

Ion Petrescu: Domnule ministru, vă mulțumesc frumos pentru interviul acordat.

Anatolie Nosatîi: Mulțumesc frumos.

David Patraeus: Ucraina trebuie să rezolve o problemă foarte provocatoare pentru ei, generarea de forte, însă depinde și de țările occidentale dacă pot să ajungă la un acord pentru a da Ucrainei cele 300 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate în țările occidentale

Publicat de Gabriel Stan, 10 iunie 2024, 15:30

David Patraeus: Ucraina trebuie să rezolve o problemă foarte provocatoare pentru ei, generarea de forte, însă depinde și de țările occidentale dacă pot să ajungă la un acord pentru a da Ucrainei cele 300 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate în țările occidentale

Recent a fost lansat de către New Strategy Center, în aula Universității Naționale de Apărare din București, volumul „Conflict: Evoluția războiului de la 1945 până la invazia rusească a Ucrainei”, semnat de Andrew Roberts și David Petraeus.

Evenimentul a inclus și o dezbatere moderată de generalul în rezervă Daniel Petrescu, fostul șef al Statului Major al Apărării, în care generalul în rezervă Petraeus a arătat pentru publicul din România cum ar defini victoria în Ucraina, dar și cum vede viitorul descurajării în regiunea țării noastre. Un comentariu de Bogdan Dinu.

Bogdan Dinu (reporter): New Strategy Center a organizat recent lansarea cărții „Conflict: The Evolution of Warfare from 1945 to the Russian invasion of Ukraine”, scrisă de generalul David Petraeus, fostul șef CIA, și istoricul Andrew Roberts.

Evenimentul a avut loc în aula Universității Naționale de Apărare „Carol I”. Pentru cei care nu știu, David Petraeus este un general american foarte cunoscut, care s-a aflat la comanda unor misiuni importante din Irak și Afganistan, care a trecut în rezervă acum mai bine de un deceniu, în 2011 mai exact, și imediat a fost numit șeful CIA – Agenția Centrală de Investigații din Statele Unite ale Americii.

Lordul Andrew Roberts este un istoric și biograf renumit, cu lucrări recunoscute la nivel mondial, cum ar fi cele dedicate lui Churchill sau Napoleon, ca să le cităm doar pe cele mai cunoscute.

Doar alăturarea celor doi autori și-ar fi garantat soluția de marketing și succesul de public. Totuși, de ce este deosebit acest nou volum, în condițiile în care subiectul evoluției războiului a fost abordat de-a lungul timpului de foarte mulți autori?

În opinia noastră, poate pentru că examinează modul în care tehnologia, politica și tacticile au influențat războiul modern, culminând cu conflictul din Ucraina./asalar/ Cartea oferă, de altfel, o privire detaliată asupra războaielor din Vietnam, Coreea, Orientul Mijlociu și Afganistan, evidențiind lecțiile învățate și greșelile comise.

Patraeus și Roberts discută, de asemenea, despre impactul geopolitic al fiecărui conflict și rolul puterilor globale, iar analiza lor include perspective asupra războiului cibernetic și asimetriei în luptele contemporane.

Nu mai insist, cartea chiar merită citită. A stârnit interesul și al opiniei publice, dar și al mediului militar, pentru că a remarcat prezența la eveniment a președintelui Senatului, Nicolae Ciucă, și reprezentanților Universității Naționale de Apărare „Carol I” și, de asemenea, a generalului-locotenent Dragoș Iacob, locțiitor al șefului Statului Major al Apărării.

Interesante pentru noi, românii, ca popor, și pentru România, ca țară cu un conflict la graniță, sunt ultimele două capitole ale cărții – „Ucraina și viitorul războiului”, subiecte abordate, de altfel, frecvent și aici, la „Jurnal militar”, în ultimii doi ani.

În dezbaterea care a urmat lansării, generalul în rezervă Daniel Petrescu, fostul șef al Statului Major al Apărării și unul dintre moderatorii discuțiilor, l-a întrebat pe David Patraeus cum ar defini victoria în Ucraina. Iată răspunsul generalului, care a fost în Ucraina de trei ori doar în ultimul an.

David Patraeus: Singurul mod în care poți defini victoria este să spui că Ucraina își recapătă controlul asupra întregului său teritoriu, revenind la situația de dinainte de 2014. Marea întrebare este: oare e posibil acest lucru?

Și cred că singurul răspuns este să spunem că depinde. În primul rând, depinde de continuarea asistenței Statelor Unite. A durat prea mult timp să fie aprobată, dar a fost aprobată. 61 de miliarde de dolari sunt, evident, mai mult decât cele 44 de miliarde pe care America le-a furnizat deja.

Depinde şi de Ucraina să rezolve o problemă foarte, foarte provocatoare pentru ei, și anume generarea de forțe. Vârsta medie a unui soldat în linia întâi în Ucraina este de peste 40 de ani. Vârsta medie a soldaților pe care eu și alții am avut privilegiul să-i comandăm era de obicei între 19 și 22 de ani. Acum, în Ucraina, media a scăzut la 25 de ani, după o dezbatere foarte emoționantă. Acest lucru a fost întreprins de Rada din Ucraina.

Acum trebuie să fie pusă în funcțiune, pentru că este o perioadă periculoasă pentru ei. Depinde și de continuarea asistenței Uniunii Europene și a fiecărei țări europene în parte, care pare să fie foarte, foarte solidă. Depinde de cursa tehnologică ce se desfășoară acolo. Ucraina produce zeci de mii de drone în fiecare lună acum, așa cum vedeți exemple zilnice de utilizare a unei varietăți de drone fabricate în Ucraina, care sunt foarte, foarte eficiente, dar există o competiție acolo cu sistemele rusești de război electronic.

Depinde, de asemenea, dacă țările occidentale pot să ajungă la un acord pentru a da Ucrainei cele 300 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate în țările occidentale, ceea ce cred că este absolut vital. De asemenea, cred că este și legal.

Bogdan Dinu (reporter): Desigur, termenul folosit de general depinde, și ați ascultat factorii respectivi, poate fi confuz și speculativ pentru analiști și publicul larg deopotrivă, dar nu face decât să devoaleze complexitatea conflictului din Ucraina.

Simona Cojocaru, secretar de stat în Ministerul Apărării, care a participat la eveniment, a apreciat lucrarea drept o analiză profundă și inteligentă a războiului modern, evidențiind relevanța sa pentru conflictele recente și actuale.

Incitant este și răspunsul lui Patraeus la viitorul descurajării în zonă și viitorul războiului din Ucraina, un fel de nimic nou pe frontul de vest, cum l-a caracterizat jurnalistul Max Boot de la Washington Post, un război de tranșee și baraje de artilerie din Primul Război Mondial, combinate cu tehnologia de ultimă oră a dronelor.

Max Boot: Viitorul descurajării este viitorul războiului. Descurajarea este o funcție cu două elemente, este evaluarea potențialului adversar cu privire la capacitățile tale, pe de o parte, și disponibilitatea ta de a le folosi, pe de altă parte. Și trebuie să te asiguri că nu există nicio îndoială cu privire la niciuna dintre acestea.

Pentru cei din Senatul Statelor Unite, care au spus că nu ne putem permite să sprijinim Ucraina și, de asemenea, să asigurăm descurajarea în Indo-Pacific, sunt de acord că  Indo-Pacificul, ca teatru strategic pentru Statele Unite, este cel mai important.

Dar, uite, dacă nu arăți că vei sprijini un partener care luptă împotriva unui inamic comun aici, în Europa, un inamic care a întreprins prima invazie a unui vecin de la Al Doilea Război Mondial și subminează dramatic ordinea internațională bazată pe reguli, dacă nu vei sprijini asta, de ce ar crede chinezii că vom sprijini Taiwanul?

Deci, din nou, ceea ce se întâmplă într-o parte a lumii influențează percepțiile în alte părți. Dar ce zici despre capabilităţi? Este ceea pe ce ar trebui să ne concentrăm. Iată un aspect foarte simplist, dar ne vom transforma forțele din ceea ce ar trebui să fie descris ca un număr mic de platforme mari, fie că sunt combatanți maritimi majori, tancuri, avioane, care sunt incredibil de capabile, adesea puternic echipate, exorbitant de scumpe și, de asemenea, din ce în ce mai vulnerabile.

Și astfel trebuie să ne transformăm, de la acest număr mic de platforme mari la un număr masiv de sisteme mici fără pilot, care tot mai mult nu vor mai fi pilotate de la distanță, ci vor fi pilotate algoritmic. Vedem deja începuturi ale acestui lucru în Ucraina. Adică există implicații uriașe dacă te gândești la Marea Neagră. Unde ar trebui să investești dolarul?

Probabil în sistemele pe care le-am văzut că Ucraina le folosește atât de eficient împotriva rușilor, poate chiar mai mult decât flota propriu-zisă. Iar inamicul știe că ai aceste capabilități. Doar asta în sine cred că poate adăuga enorm la descurajarea anumitor acțiuni, să zicem, în partea de vest a Mării Negre.

Bogdan Dinu (reporter): Aici suntem pe aceeași lungime de undă; investirea banilor în sisteme de drone la Marea Neagră de care amintea generalul ca factor în sine de descurajare în vestul Mării Negre, pentru că recent s-a încheiat și exercițiul „OPEX” organizat de Forțele Navale Române și rezervat exclusiv utilizării sistemelor fără pilot.

Și nu e lipsit de importanță să mai amintim o dată că dronele au fost cele care au permis Ucrainei să scufunde peste o treime din flota Mării Negre, a forțat retragerea majorității flotei din portul Sevastopol din vestul Crimeei și a deschis partea de vest a Mării Negre, care este crucială pentru securitatea alimentară a Egiptului, de exemplu.

Este vorba de 25% din exporturile mondiale de cereale și este crucială și pentru situația fiscală din Ucraina, de asemenea. Acesta este un exemplu a ceea ce poate face tehnologia – mai subliniază încă odată generalul Petraeus.

La finalul comentariului, să precizăm că acum a fost lansată în România ediția în limba engleză a cărții, publicată prima oară în toamna anului trecut în Statele Unite ale Americii și Marea Britanie, iar în septembrie urmează să apară o nouă ediție, tot în limba engleză, actualizată cu ultimele evoluții ale războiului din Ucraina și mai ales dintre Israel și Hamas.

Nu putem decât să sperăm că va fi tradusă repede și în limba română pentru că, în opinia mea, o astfel de carte ar trebui să fie lectură obligatorie.

Vizita managerului general al Agenției NATO pentru Sprijin și Achiziții

Publicat de Gabriel Stan, 10 iunie 2024, 15:29

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, s-a întâlnit, luni, la București, cu managerul general al Agenției NATO pentru Sprijin și Achiziții, Stacy Cummings.

Întrevederea a urmărit intensificarea sprijinului agenției în derularea achizițiilor și susținerea logistică în toate domeniile operaționale ale Armatei României.

Șeful apărării a arătat că dispunerea de capabilități credibile în arhitectura defensivă a flancului estic aliat reprezintă o componentă importantă a posturii aliate de descurajare și apărare, iar soluțiile de sprijin prin intermediul agenției sunt o modalitate foarte importantă pentru derularea coordonată a înzestrării.

Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții este principalul furnizor de servicii al Alianței Nord-Atlantice și asigură soluții eficiente și rentabile de sprijin pentru țările membre și pentru parteneri.

Dorin Dumitru Prunariu: Trebuie să fim conștienți de faptul că în univers există viață și în altă parte

Publicat de prosavioleta, 28 mai 2024, 10:36

Cristian Dumitrașcu: Domnule general-locotenent, bine ați venit la „Interviul săptămânii”
Dorin Dumitru Prunariu: Mulțumesc. Bine v-am găsit.
Cristian Dumitrașcu: Nimic nu este întâmplător. Interviul este înregistrat exact în ziua în care, în urmă cu 43 de ani, ați revenit din spațiu și ne povesteați mai devreme, v-am întrebat cum v-a fost la întoarcere, în capsulă cu focul care se vedea prin hublou. Ați avut un moment de nesiguranță?
Dorin Dumitru Prunariu: Am avut un moment de suspans. Intri în atmosferă cu o capsulă sub formă de clopot, care are 2 metri diametru, 2 metri înălțime. Intri cu 28.000km/h și până la o înălțime de aproximativ 12,5km, viteza aceasta este frânată, deci simți o suprasarcină considerabilă în interiorul capsulei, până la o viteză cam de 900km/h, o viteză care a trecut deja în subsonic și la care pot să se deschidă parașutele. Desigur, e un tren întreg de parașute, extractoare de frânare, extractoare iară de frânare și parașuta mare, numai că la noi, după ce a fost largat capacul containerului parașutei și-a ieșit prima parașută de stabilizare, trenul de parașute nu a mers mai departe și am avut câteva secunde de suspans, în loc să se deschidă parașuta pe la 12,5km, s-a deschis pe la 7,5km…
Cristian Dumitrașcu: Aproape jumătate din…
Dorin Dumitru Prunariu: …aproape… da, încă vreo 5km diferență. Dacă mai treceau câteva secunde și nu se deschidea, aveam un monument la locul impactului, dar s-a deschis, din fericire, dar am trecut atunci prin niște momente tensionate, efectiv și pe mine, pe colegul meu de zbor ne-au trecut transpirații reci. De asemenea, eram în legătură cu centrul de coordonare a zborului, de unde ni se transmiteau informații, comunicam și noi cum ne simțim. S-a făcut liniște deplină și acolo. Ei bine, când apare o liniște de asta deplină, se trage semnalul de alarmă, ceva, într-adevăr, se întâmplă, iar când s-a deschis în sfârșit parașuta, s-a auzit prin radio „Ura! Sunt salvați!” și am răsuflat și noi ușurați. Apoi tot procesul de aterizare.
Cristian Dumitrașcu:  Comunicații radio, așa este, pentru cei mai tineri, care sunt acum obișnuiți cu altă tehnologie, cu internetul, totul se desfășura chiar și la acea distanță prin ceea ce se putea în anul 1981.
Dorin Dumitru Prunariu: Da, se comunica radio, bineînțeles. De regulă, se comunica pe unde scurte în acea zonă de comunicații cu nava cosmică.
Cristian Dumitrașcu: Pregătirea dumneavoastră, începută în armată și o spunem cu mândrie…
Dorin Dumitru Prunariu: Sigur, și eu o menționez cu mândrie întotdeauna.
Cristian Dumitrașcu: Ați fost selectat din rândurile aviatorilor militari. Ați făcut, din ce am mai văzut, ce am mai citit și ați mai spus în alte interviuri, o pregătire draconică. Cei care v-au antrenat au avut această ambiție și, sigur, obligativitate până la urmă să vă aducă la performanțele unor adevărați sportivi.
Dorin Dumitru Prunariu: Este adevărat. Ca să fim puțin mai preciși, eu eram inginer civil de aviație, care am devenit elev la Școala de Ofițeri de Aviație rezervă, șase luni, cât dura. În acea perioadă, am fost selecționat pentru spațiul cosmic. Am ridicat mâna, au fost întrebați elevii care doresc voluntar să se prezinte pentru o selecție pentru spațiul cosmic și, ulterior, mi s-a propus să devină ofițer activ și am intrat în rândul ofițerilor activi, ingineri de aviație.
Cristian Dumitrașcu: Câți au mai ridicat mâna?
Dorin Dumitru Prunariu: Eram 30 în sala de curs la Bacău și au ridicat 17. Pe aceștia ne-au dus la București cu un avion de transport militar. Era un AN-26 atunci. Am efectuat o serie întreagă de teste medicale și psihologice la Centrul de Medicină Aeronautică, actualul Institut de Medicină Aeronautică și Spațială, de aici din București. Am picat toți într-o primă fază. Apoi cinci dintre dosare au fost reluate, pentru că s-au stabilit niște mici corelații. Eu eram puțin răcit, analizele sângelui erau puțin alterate. Aceasta a influențat puțin niște probe de efort. Când s-au reluat dosarele, eram în perfectă stare de sănătate și am trecut fără probleme prin toată faza de selecție.
Cristian Dumitrașcu:  Cât a durat de la acest drum de la Bacău cu AN-26 până la decolarea către spațiu?
Dorin Dumitru Prunariu: Acest drum la Bacău a fost efectuat în 1977, prin luna mai, iar eu am decolat în 1981, în luna mai, în spațiul cosmic, deci 4 ani de zile.
Cristian Dumitrașcu:  Un drum de 4 ani.
Dorin Dumitru Prunariu: 3 ani de zile a fost pregătirea efectivă de specialitate, cu multe cursuri, multe probe practice, simulator, zborul cu avionul, parașutism, ș.a.m.d.
Cristian Dumitrașcu:  Făceam parte din Tratatul de la Varșovia. Am înțeles că instruirea dumneavoastră a fost una, de asemenea am să revin cu termenul ‘draconică’, pentru că trebuia să fiți pregătit să răspundeți în rusă foarte rapid comenzilor. De aceea, limba ați învățat-o cumva, la un moment dat, din rusă în rusă am înțeles.
Dorin Dumitru Prunariu: Da, într-un fel, din rusă în rusă. Eu, practic, în școală am făcut franceză-germană. N-am avut niciodată tangență cu limba rusă. Am vrut să zbor în Cosmos, am ridicat mâna și după aceea ni s-a spus „Băieții, acuma trebuie să învățăm limba rusă”. Am făcut vreo două luni cursuri de limba rusă aici în țară, dar abia au apucat să ne încurce un pic. Țin minte și acuma cum încurcam alfabetul chirilic cu alfabetul latin. Apoi, ajungând acolo, au început cursurile 8h/zi cursuri în limba rusă și rușii și-au dat seama că nu numai noi și alții din alte țări nu aveau cunoștințele de bază de limbă rusă pentru a putea face față învățământului și au angajat profesori de limba rusă specializați în a-i învăța pe străini limba rusă. A fost greu la început, cu multe dureri de cap. Am ajuns să vorbesc suficient de bine rusește cam în jumătate de an. Trăiam în mediul rus, copiii noștri erau la grădiniță acolo, soțiile între ele trebuiau să se înțeleagă cumva și se chinuiau și ele să învețe limba rusă. Și cursurile au continuat un an și jumătate, timp în care am ajuns să vorbim foarte, foarte bine limba rusă şi ei ne-au spus așa „trebuie să vă învățăm să gândiți în limba rusă, pentru că acolo sus n-aveți timp să traduceți. Dacă este vorba de o comandă de executat ceva, trebuie imediat să reacționați la limba în care vi se vorbește”. Normal că atunci nu era vorba de engleză, în Rusia nu se studia în limba engleză. Acuma cosmonauții ruși vorbesc bine engleză, americanii care zboară cu ei vorbesc rusește, este cu totul altceva. Și am ajuns să vorbim bine. Și de ce spuneați din rusă în rusă? Pentru că persoana care ne învăța nu știa altă limbă străină, în schimb din puținele cuvine pe care le știam, ne dezvolta vocabularul, ne explica și astfel toate explicațiile s-au implementat în gândul nostru, în limba rusă şi am ajuns să gândim atunci în limba rusă. Bine nu o mai fac demult, dar vorbesc curent limba.
Cristian Dumitrașcu: Există un cod în aviație, în general, pentru că ați spus despre astronauții americani și despre cosmonauți, și aici e o discuție de ce cosmonauți la ruși și de ce astronauți la americani, dar pentru că există un cod de onoare și de prietenie, cred că n-au existat așa mari rivalități chiar și acum, chiar și atunci când existau două blocuri diferite ideologice, militare, între dumneavoastră cosmonaut din partea estică și astronauții americani cred că niciodată nu a fost…
Dorin Dumitru Prunariu: Nu, nu a fost nicio problemă niciodată și nu a fost nici între cosmonauții ruși și astronauți americani, deși sunt multe divergențe, concurența era acerbă și nu merg mai departe. Chiar și acuma, cu războiul acesta din Ucraina, la bordul Stației Cosmice Internaționale zboară în continuare rușii cu americani, americanii cu rușii, lucrează în condiții de bună înțelegere acolo sus. Interesele sunt mult prea mari în domeniul cosmic pentru a le afecta deocamdată cu problemele de la sol. Practic, în momentul în care ajungi să zbori în Cosmos, devii un cetățean al planetei, deși îți păstrezi tot naționalitatea, desigur, dar ești un cetățean al planetei și te tratezi și ești tratat ca atare. Și toți care am zburat în Cosmos avem aceeași viziune asupra Pământului, asupra problemelor Pământului, asupra necesității de protecție a Pământului și având această idee generală asemănătoare, am devenit colegi și am devenit prieteni. Avem o Asociație Internațională a Exploratorilor Spațiului Cosmic, din care fac parte aproape toți astronauții și cosmonauții din lume. Acum sunt cam 670 de oameni care au zburat în spațiul cosmic. Desigur, unii dintre ei au dispărut din diverse cauze, bătrânețe unii dintre ei, dar toți cei care ne întâlnim anual la congresele internaționale ne purtăm în continuare ca foarte buni colegi și prieteni, indiferent din ce parte a globului suntem. Unii sunt militari în țările lor, unii sunt civili, dar nu contează aceasta.
Cristian Dumitrașcu:  Cât ați stat la cosmodromul din Uniunea Sovietică?
Dorin Dumitru Prunariu: Practic m-am pregătit în Orășelul Stelar, care nu e departe de Moscova, timp de 3 ani de zile, iar la cosmodrom ne-am deplasat cu 2 săptămâni înainte de zbor. Am mai efectuat niște pregătiri preliminare înainte de lansare și în ziua lansării am urmat un program întreg de pregătire nemijlocită, teste medicale, test al costumului de scafandru cosmic, văzut tot ceea ce aveam de dus în spațiul cosmic, oficial, procese verbale, birocrație – și acolo e birocrație, am semnat o grămadă de hârtii, apoi am fost duși la rachetă, cam cu 2 ore înainte de lansare, ne-am suit în vârful ei, în capsula care urma să ne lase în spațiul cosmic, aceasta s-a închis și timp de 2 ore s-au desfășurat o serie de procese ireversibile legate de lansare. Normal că și noi comunicam parametrii la sol, de la sol ni se transmiteau anumite informații, se studia foarte detaliat timbrul vocii, pulsul, tensiunea – aveam toți senzorii pe noi, se transmiteau prin telemetrie la sol…
Cristian Dumitrașcu:  În ’81…
Dorin Dumitru Prunariu: În ”81, sigur –  pentru a se vedea care este starea noastră. În orice caz, dorința mea de a zbura în spațiul cosmic și de a vedea Pământul de acolo de sus era atât de mare încât, desigur, emoții omenești mă stăpâneau, dar n-am avut nici un moment sentimente de frică. De fapt, se spune că frica și în aviație și în cosmonautică face ca omul să nu mai fie apt să-și îndeplinească misiunea. Trebuie să știi că te pot aștepta orice riscuri acolo sus, inclusiv riscul final. Trebuie să fii pregătit și pentru așa ceva. Și vă spun sincer, eram atât de mobilizați să ne îndeplinim misiunea, eram ofițeri toți, încât acest risc trecea pe un plan mult inferior față de dorința noastră de a îndeplini tot ceea ce aveam de făcut….
Cristian Dumitrașcu: Și importanța misiunii…
Dorin Dumitru Prunariu: Și importanța misiunii, da.
Cristian Dumitrașcu: Ajungem cu discuția în spațiu, pentru că, deocamdată, singurul om din România care a ajuns în spațiu sunteți dumneavoastră. Nu pot să nu vă întreb dacă n-ați plecat în Uniunea Sovietică cu un soi de reticență, având în vedere că îmi spuneați că nu știați limba rusă și având în vedere faptul că v-ați născut într-un oraș, Brașov, dintr-o familie de intelectuali, care la vremea aceea în care v-ați născut dumneavoastră se numea Stalin?
Dorin Dumitru Prunariu: Orașul Stalin, da, este adevărat, așa scrie în certificatul meu de naștere.
Cristian Dumitrașcu: Așa scrie?
Dorin Dumitru Prunariu: Da, și-l păstrez, normal, ca un document istoric, ceea ce a fost în România în acea perioadă. Desigur, eu m-am născut în 1952, Stalin a murit în 1953, după aceea s-a schimbat numele Brașovului, și-a recăpătat numele vechi istoric, dar în anumite documente a rămas această urmă a sovietismului de atunci. Adevărul este că am plecat cu o oarecare reticență, pentru că eu apreciam mult politica României, politica internațională. Am apreciat mult când trupele Tratatului de la Varșovia, fără România, au invadat Cehoslovacia…
Cristian Dumitrașcu:  ’68.
Dorin Dumitru Prunariu: ’68, este adevărat, au invadat Cehoslovacia, și România a luat o poziție foarte hotărâtă împotriva acestui lucru. De asemenea, aflându-mă deja în pregătire la ruși, în 1979, rușii au invadat Afganistanul și au vrut să ne implice într-un fel de activitate politică, să fim de acord cu ceea ce au făcut ei. Normal că și eu și colegul meu Dumitru Dediu eram ofițeri români în misiune în străinătate și depindeam clar, ca subordonare, de atașatul militar român de la ambasada de la Moscova, imediat l-am sunat, ne-a spus: Se interzice orice participare la așa ceva, sunteți acolo pentru pregătire de specialitate; n-am participat, pentru o perioadă am fost considerați dușmani, dar lucrurile s-au liniștit, s-au potolit pentru că sarcina noastră principală era să zburăm în cosmos nu să împărtășim opiniile politice ale celor care ne pregăteau atunci.
Cristian Dumitrașcu:  Și, în fine, ați ajuns în Cosmos. Întrebare venită din public: cum se vede cosmosul? Cum l-ați văzut prima dată? Ca pe un cer plin de stele noaptea, pe un câmp pe pământ sau pur și simplu negru?
Dorin Dumitru Prunariu: Ca și pe pământ, în momentul în care este zi pe orbită, deci soarele se află deasupra orizontului pe care îl vezi, nu se vede nimic pe cer, cerul este negru, negru curat, nu mai există atmosfera care să-i dea culoarea. În momentul în care soarele trece de partea cealaltă a Pământului și intri în noaptea adevărată și în noaptea cosmică, este acoperit de o puzderie de stele, vezi mai multe decât vezi pe pământ, pentru că nu mai există nici un filtru care să filtreze imaginea ta, nu mai există impurități în atmosferă. De asemenea, ai ocazia să vezi constelații pe care nu le vezi de pe pământ, pentru că tu ocolești Pământul o dată la o oră și jumătate și vezi și constelații nordice și sudice. Desigur, pe toate le-am studiat la planetariu, le-am învățat bine, am învățat și să facem navigație după stele. În cazuri extreme poți să ajungi la așa ceva pentru a putea reveni pe Pământ…
Cristian Dumitrașcu:  Navigați instrumental și și acolo nu?
Dorin Dumitru Prunariu: Da, navigam instrumental. Practic nava cosmică are traiectoria ei. Singurele manevre se fac pentru a corecta ușor orbita, pentru a te apropia de orbita stației orbitale și-a efectua joncțiunea, dar pentru a reveni pe Pământ, de exemplu, trebuie să orientezi neapărat nava cu motorul principal spre înainte să-l cuplezi, să frânezi, ca traiectoria să se transforme într-o traiectorie balistică și să reintre în atmosferă. Altfel, rămâi un anumit timp, nedeterminat, în spațiul cosmic dacă nu frânezi.
Cristian Dumitrașcu: O altă întrebare din public: cum dormeați și mai ales cum ați reușit să luați aparatul de fotografiat și să veniți cu fotografii de-acolo?
Dorin Dumitru Prunariu: Da, aici sunt niște povești care îmbracă puțin privatul. De dormit dormeam relativ bine, cel puțin în prima noapte eram extrem de obosit după lansare, după ce am efectuat toate testele echipamentelor de bord, am efectuat prima manevră orbitală pentru a ne apropia de stație orbitală. Practic, pe la 04:00 ne-am culcat, când eu în mod normal mă culcam pe la 23:00 și mă trezeam la 07:00 și dormeam foarte bine. Ei bine, în momentul în care am adormit în spațiul cosmic, într-un sac de dormit, am dormit atât de profund că a doua zi când m-am trezit credeam că sunt acasă la mine și trebuie să plec la serviciu, până când m-am dezmeticit un pic și s-a trezit și colegul meu și ne-am dat seama ce avem de făcut în spațiul cosmic în timpul zborului. Apoi, la bordul stației orbitale, de asemenea, dormit relativ normal. Simțeai nevoia totdeauna să ai o pernă sub cap…
Cristian Dumitrașcu:  Și nu e…
Dorin Dumitru Prunariu: N-ai cum să o pui, pentru că capul plutește în momentul în care adormi, nu mai ai greutate deloc. Din punct de vedere al activității la bord, activitatea noastră a fost intensă. Am avut mult echipamente de asamblat, de efectuat măsurători în diferite domenii de activitate, de la experimente biologice, medicale, astrofizice, tehnologice etc…
Cristian Dumitrașcu:  În interior?
Dorin Dumitru Prunariu: În interiorul stației orbitale, da… nu am avut ieșire în exterior. De fapt, ieșirile în exterior erau excepționale atunci, se efectuau doar la mare nevoie, pentru că erau și acuma sunt cu un grad de risc ridicat. Am avut o colaborare foarte bună cu colegii mei, ne cunoșteam dinainte, toți eram pregătiți profesional foarte bine și am colaborat pe linia aceasta fără probleme. Iar referitor la ce am dus în spațiul cosmic, acel aparat de fotografiat, desigur, la bordul stației orbitale exista aparatură foto, dar aveam un aparat la bord, Practika, care era manual, în care trebuia să fixăm noi blițul, să vedem numărul ghid, să fixăm diafragma, timpul de expunere. Până când reglai un aparat din acesta pierdeai orice instantaneu, iar colegul meu Popov, știind ce se întâmplă la bordul stației orbitale, a făcut rost, prin intermediul unui candidat cosmonaut francez, de un aparat Canon, cumpărat din Vest, un aparat compact, cu peliculă, desigur, pe atunci nu erau aparate digitale, dar care făcea fotografii foarte bune în regim automat, numai apăsai și declanșa automat, se regla totul. Ei bine, am reușit să-l strecurăm, pot să spun, ilegal acuma, la bordul navei cosmice, apoi stației orbitale și fotografiile cele mai bune le-am făcut cu acela. Când ne-am întors la sol, am dat filmele la developat în centrul de pregătire al cosmonauților. Nu aveam unde să le developăm în altă parte, erau filme Kodak, iar cei de acolo, foarte vigilenți, și-au dat seama că unghiul cuprins de aparatul de fotografiat era diferit, nici 50 mm obiectivul normal, nici 24 super angular, era undeva pe la 38. Și imediat și-au dat seama că nu este aparatul de la bord, pentru că noi n-am spus cu ce le-am făcut. Și ne-au întrebat: ”Băieți, hai spuneți acuma despre ce este vorba. Fotografiile sunt atât de bune că dorim să le publicăm. Dacă ne spuneți, tăcem din gură și am închis gura și avem cele mai bune fotografii”. Normal că le-am spus până la urmă, nu s-a făcut caz de acest lucru, dar efectiv am reușit să facem o serie întreagă de instantanee. Sunt fotografiile oficiale care circulă și acuma pe net.
Cristian Dumitrașcu: Telespectatorii le-au văzut deja, în timp ce ne spuneați.
Dorin Dumitru Prunariu: Perfect.
Cristian Dumitrașcu:  Întrebarea despre acel scaun personalizat..
Dorin Dumitru Prunariu: La lansările în spațiul cosmic, indiferent cu ce navă ești lansat, stai culcat pe spate. Vedeți, și fotoliile de la naveta spațială, ele sunt scaune ca de avion, dar naveta este lansată vertical în sus, iar în acele scaune stai tot în poziție culcat pe spate. De ce? Pentru că suprasarcina este atât de mare, ajunge până la aproape 4G, încât presiunea pe organism este foarte mare și nu poți să-ți păstrezi conștiința și să respiri decât în poziție culcat, pe spate. Dacă ai sta în picioare, această suprasarcină ți-ar duce sângele în partea inferioară a organismului și ți-ai pierde cunoștința pur și simplu. Deci, culcat pe spate, iar fotoliul în care stai, se numește simbolic fotoliu, este de fapt un suport făcut exact după forma corpului tău. Noi am fost turnați în ghips, după forma exactă a corpului fiecăruia dintre noi s-a făcut o scoică care a fost capitonată ulterior, care are centuri de siguranță, aceea este montată fix în nava cosmică, iar dacă schimbi nava cosmică, pentru că se întâmplă de multe ori să fii lansat cu o navă și să te întorci cu o altă navă, care e de mai mult timp la bordul stației orbitale – noi nu am avut nevoie de așa ceva, dar se practică acest lucru, scoica aceea o demontezi și o montezi în cealaltă navă, pentru că, la revenire, cu o capsulă care are cam 2,5 tone, 2 metri diametru, 2 metri înălțime, intrarea atmosferă este foarte trepidantă, aș spune. Intri cu 28.000 km/oră până pe la 12,5 km frânezi doar datorită frecării cu aerul, până pe la 900 km/oră, viteză subsonică deja, când se pot deschide parașutele, iar în tot acest timp, care durează cam un sfert de oră, treci prin perioade în care suprasarcina este mare, capsula are un sistem de stabilizare care lucrează foarte dur, cu niște motoare de stabilizare astfel încât să mențină suprasarcina la un nivel nu mai mare de patru, deci vibrațiile, trepidațiile sunt foarte mari, iar șocul când se deschide parașuta este și el destul de mare, deci trebuie să fii imobilizat complet pentru a nu se deplasa coloana vertebrală sau, eu știu, ceafa, capul. Totul este perfect în acea scoică, legat în centuri de siguranță, și reziști.
Cristian Dumitrașcu:  Vă mulțumim tare mult…
Dorin Dumitru Prunariu: Cu multă plăcere.
Cristian Dumitrașcu:… pentru că ne împărtășiți aceste lucruri nu doar nouă, ci iată, Astrofestul la care ați participat în fiecare an, conferințele pe care le susțineți. Chiar săptămâna viitoare vom fi, veți fi la Mediaș, vom fi și noi acolo la Muzeul Aviației și ar fi, către final, de vorbit despre un subiect pe care nici până acum nu l-a deslușit nimeni de pe pământ: ne vom întâlni cu extratereștri?
Dorin Dumitru Prunariu: Este într-adevăr o întrebare care incită spiritele. Trebuie să fim conștienți de faptul că în univers există viață și în altă parte. Este dedus științific acest lucru fără să avem dovezi concrete acum. În afară de aceasta, gândiți-vă că planeta noastră, Pământ, este o mică planetă dintr-un sistem stelar aruncat undeva la marginea unei galaxii, care e formată din miliarde de stele care au sistemele lor planetare. Deci e imposibil ca în altă parte, undeva, să nu existe viață. Cum s-a dezvoltat pe Pământ, mai devreme sau mai târziu decât în alte părți, aceasta este cu totul altă problemă. Probabil că în alte lumi care s-ar putea să ne investigheze de la distanță, tehnologia și viața să se fi dezvoltat măcar cu 100.000 de ani înaintea noastră. Vă dați seama ce ar însemna 100.000 de ani diferență științifică, tehnologică? Probabil că dacă există aceste inteligențe extraterestre, stăpânesc anumite fenomene fizice pe care noi nici nu le cunoaștem încă, pe care urmează să le descoperim. Noi nu putem controla deocamdată câmpul gravitațional. Câmpul magnetic, electromagnetic îl controlăm, știm cum este, știm ce este câmpul gravitațional, dar nu-l putem deocamdată controla. Când o să controlăm și câmpul gravitațional vom putea să zburăm printre stele cu o viteză extraordinar de mare, fără să ne afecteze ca ființe. Dar, de la aceasta până la omuleții verzi care s-ar învârti pe Pământ, cu care ne întâlnim, este o distanță destul de mare. Deci acolo nu pot să fac nicio afirmație, pentru că nici n-am observat personal și, din discuțiile pe care le-am avut cu mulți colegi, problema este controversată. Au început să se desecretizeze o grămadă de informații ale ministerelor apărării, în Statele Unite, Anglia, și alții au desecretizat o serie de informații. Se pare că există totuși fenomene care sunt necunoscute nouă, pe care nu le putem explica prin ceea ce cunoaștem normal pe pământ și probabil că există și extratereștri. Dar afirmația mea sigură este că există viață și în altă parte în univers.
Cristian Dumitrașcu:  Vom mai avea vreun astronaut, cosmonaut român, credeți?
Dorin Dumitru Prunariu: În mod sigur vom avea, dar într-o perioadă de timp încă neprevizibilă. Din păcate, atunci când am zburat eu în spațiul cosmic am făcut parte dintr-un program internațional, programul „Intercosmos”. În acordul semnat între guverne atunci pentru acel program se stipula clar faptul că vor fi lansați și cosmonauți din țările partenere. În acordul pe care îl avem acum semnat cu Agenția Spațială Europeană, suntem membri plini ai ei, avem posibilitatea să participăm la selecții de candidați cosmonauți, astronauți. Numai că necesitățile europene sunt atât de mici încât din 12.800, aproximativ, de candidați, câți au fost prezentați în anul 2022, la finalizarea selecției, în toamna lui 2022 au fost selecționați doar șase noi candidați astronauți și dacă să spunem 1000, din cei 12.000 erau foarte buni, 100 ar fi fost excepționali, între ei probabil că au fost și români, selecția finală se face după contribuția țărilor la bugetul ESA, la programele europene ș.a.m.d. Iar noi am fost puțini handicapați în acea perioadă.
Cristian Dumitrașcu: Domnule general, Dorin Dumitru Prunariu, este adevărat că Nicolae Ceaușescu v-a interzis numele acesta Dorin?
Dorin Dumitru Prunariu: Da, nu e vorba neapărat de Nicolae Ceaușescu, era sistemul de propagandă al Comitetului Central, atunci al partidului. Au considerat că Dumitru Prunariu sună mai hotărât, mai ferm și că acest nume Dorin, pe care mi l-au pus părinții, Dumitru a fost după nași, ar fi bine să fie eliminat. N-am fost de acord, desigur, m-au întrebat, dar am fost de acord în final ca în presă să apară numai Dumitru Prunariu. Așa că toată lumea m-a știut foarte mulți ani numai ca Dumitru Prunariu, iar Dorin au crezut că este un diminutiv de la Dumitru. Nu, este unul din numele mele, cel pe care m-au strigat întotdeauna membrii familiei și prietenii.
Cristian Dumitrașcu:  Deci a fost doar o treabă de branding din păcate, de propagandă…
Dorin Dumitru Prunariu: Da, sigur.
Cristian Dumitrașcu: Mă bucur că am reușit să facem interviul chiar în ziua de 22 mai. Vă așteptăm de fiecare dată cu mare plăcere, cu mare drag, să veniți din nou la armată, acolo de unde ați pornit…
Dorin Dumitru Prunariu: Cu plăcere.
Cristian Dumitrașcu:  … și mai cu seamă să vă întâlniți cu tinerii aviatori, cu studenții. Domnule general, am onoarea să vă salut!
Dorin Dumitru Prunariu: Toate cele bune, multă sănătate tuturor!
Cristian Dumitrașcu: Mulțumesc!

A 9-a ediție a expoziției internaționale ”Black Sea Defense and Aerospace”

Publicat de prosavioleta, 28 mai 2024, 09:44

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Cea de-a 9-a ediție a expoziției internaționale dedicată industriei aeronautice, apărării, securității naționale și securității private,”Black Sea Defense and Aerospace”, a avut loc în perioada 22-24 mai la complexul expozițional ROMAERO din București. La expoziție au participat peste 400 de producători de echipamente și tehnică militară din 30 de state membre sau partenere ale NATO, iar principala atracție a fost avionul multirol F-35, pe care Forțele Aeriene ale Statelor Unite l-au adus pentru prima dată la o expoziție din Europa. Evenimentul își propune ca, prin schimbul de experiență dintre firmele producătoare de tehnică militară, să se găsească soluții de cooperare atât în producție, cât și în domeniul afacerilor din industria de apărare a României. Prezent la eveniment, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a declarat:
Gheorghiță Vlad: Pentru Statul Major al Apărării, „Black Sea Defense and Aerospace” 2024 este un prilej de intensificare a dialogului cu colegii aliați și parteneri, oferă cadrul de evaluare a echipamentelor și tehnologiilor existente în piață şi, totodată, permite corelarea posibilelor investiții în domeniul apărării.

„România-NATO 20 de ani”

Publicat de prosavioleta, 15 aprilie 2024, 13:30

Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Palatul Cercului Militar Național din Capitală a găzduit miercuri evenimentul „România-NATO 20 de ani”. Manifestarea a fost organizată de Ministerul Apărării Naționale pentru a marca cele două decenii de apartenență a țării noastre la Alianţa Nord-Atlantică. La eveniment au participat președintele Klaus Iohannis, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, premierul Marcel Ciolacu, personalități politice și militare din țară și din statele aliate. Klaus Iohannis a arătat în discursul său faptul că România este astăzi atât beneficiar, cât și contributor de securitate în cadrul Alianței, iar regiunea țării noastre este extrem de importantă în contextul geopolitic actual.

Klaus Iohannis: Beneficiem astăzi de cele mai solide garanții de securitate din istoria României pe care ni le oferă Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic. La rândul nostru, respectăm angajamentele asumate la nivel aliat și contribuim la întărirea securității comune și apărării colective. Actualul context generat de război de la granițele noastre sporește relevanța României ca pilon de securitate și stabilitate regional.

Conferința Forumului Maritim al Mării Negre

Publicat de Gabriel Stan, 8 aprilie 2024, 16:57

Adrian Gîtman (realizator rubrică): În Capitală a avut loc, în perioada 3-5 aprilie, Conferința Forumului Maritim al Mării Negre, în organizarea Forțelor Navale Române. Evenimentul a avut ca parteneri Comandamentul Forțelor Întrunite Aliate de la Napoli și Forțele Navale ale Statelor Unite ale Americii în Europa și Africa.

Manifestarea s-a aflat la cea de-a doua ediție organizată în România, prima desfășurându-se în anul 2022.

La ediția din acest an au participat reprezentanți din structuri ale 13 state aliate și partenere, precum și personalități din domeniul apărării și securității naționale și colective.

Forumul asigură un cadru de discuții și dezbateri pentru specialiștii din domeniul naval referitoare la protecția infrastructurii critice, situația de securitate din zona Mării Negre, cooperarea în domeniul securității maritime și rolul Mării Negre în economia globală și sectoarele energetice.

Angel Tîlvăr: ”Nu există la acest moment niciun proiect al nostru care să ducă la ideea stagiului militar obligatoriu”

Publicat de prosavioleta, 27 martie 2024, 15:02

Cristian Dumitrașcu: Suntem într-o serie de interviuri care vorbesc de ceva vreme încoace despre cei 20 de ani pe care România îi împlinește de la aderare și se vorbește chiar și acum, la 20 de ani, despre politica ușilor deschise care se întâmplă în NATO. Vă rog să începem acest interviu plecând de aici. Dacă politica ușilor deschise este încă cea mai bună variantă pentru o alianță care, iată, a ajuns la o maturitate deplină, aș vrea să spun.
Angel Tîlvăr: Categoric că da. Așa se explică și faptul că, de-a lungul vremii, mai multe state, inclusiv România, și-au exprimat dorința de a face parte din această alianță. Cred că este bine că suntem membri ai acestui format, pentru că, iată, realitatea zilelor ne spune că provocările securitare nu au încetat, ele există mai mult ca niciodată. Astăzi, în proximitatea României, există un conflict generat de agresiunea nejustificată și profund ilegală a Rusiei împotriva unui stat suveran, motiv pentru care flancul estic, care este și flanc NATO și flanc al Uniunii Europene, are o importanță majoră din punct de vedere al securității. Iată de ce cred că România, în această perioadă, fiind un stat NATO, are garanții de securitate și are ceea ce este necesar pentru a asigura o viață normală în țara noastră. Nu în ultimul rând, și apartența noastră la Uniunea Europeană este un alt câștig enorm pentru România. Vedem în jurul nostru cât de important este acest lucru, așa cum parteneriatul strategic pe care l-am făcut cu Statele Unite își arată rezultatele pozitive și în această perioadă. Deci, clar, politica ușilor deschise, care este politică formulată în cadrul Alianței de multă vreme, se justifică pe deplin. Și faptul că săptămâna trecută, în curtea ministerului am arborat steagul Suediei, al NATO și al României, cred că vorbește la sine, despre dorința noastră și efortul pe care România îl face, pentru că este nevoie de un efort de validare din partea țărilor membre ale Alianței. Spuneam că acest lucru vorbește de la sine despre cât de mult ne-am implicat și cât de important este acest lucru.
Cristian Dumitrașcu: Este cu siguranță o confirmare a acestei politici a ușilor deschise. Ați mai avut o întâlnire foarte interesantă cu adjunctul șefului misiunii diplomatice a Statelor Unite la București, în care ați discutat despre asistența de securitate atât de importantă în zilele astea, în care, iată, împlinesc doi ani și o lună de când Ucraina a fost invadată, la început.
Angel Tîlvăr: Da, este o discuție pe ca am avut-o și care se înscrie și pe linia colaborării excelente pe care o avem cu partenerul nostru strategic. Este o discuție care mi-a dat posibilitatea și să formulez anumite solicitări în ceea ce privește derularea programelor de înzestrare. Și eu și echipa care m-a însoțit cred că am reușit să formulăm așa cum se cuvine ceea ce dorim. În același timp, am accentuat și cât de importantă este contribuția României la păstrarea securității flancului estic al Alianței. Dacă adăugăm la asta și extindea bazei de la Mihail Kogălniceanu, dacă adăugăm și o prezență militară americană semnificativă pe teritoriul României, cred că obținem formula unei povești de succes, pentru că acest parteneriat și colaborarea noastră cu Statele Unite și-au dovedit utilitatea.
Cristian Dumitrașcu: Ați discutat, de asemenea și despre asistență de securitate pentru Republica Moldova și în general pentru granița de est a NATO, zona Mării Negre?
Angel Tîlvăr: Am vorbit despre cât de important este bazinul Mării Negre și regiunea Mării Negre, regiune din care, evident, și Moldova face parte, Moldova, care din punct de vedere militar este o țară neutră, dar care, ținând seama de relația specială pe care o are cu România, a beneficiat din partea României de sprijin atât la nivel economic, dar și colaborarea mea cu omologul meu, cu dl Nosatîi, este una foarte bună și din punct de vedere neletal, am sprijinit și noi pe prietenii noștri de peste Prut. Deci, în acest context, în contextul Mării Negre, dar și în contextul faptului că Moldova este o țară care, împreună cu Ucraina, se află în proces de negociere cu Uniunea Europeană, în timp ce Georgia a dobândit anul trecut statutul de țară candidată, Moldova este o țară care, nu mai este nevoie să discut cu dumneavoastră acum cât de importantă este pentru România, este o țară care nu dă vești foarte bune Rusiei în ceea ce privește parcursul european pe care și-l dorește, parcursul european care mi-ar plăcea să cred că este ireversibil, dar este o țară care suportă elemente de…
Cristian Dumitrașcu: De război hibrid…
Angel Tîlvăr: De război hibrid, motiv pentru care cred că are nevoie de sprijinul nostru şi din acest punct de vedere.
Cristian Dumitrașcu: Şi această așa-zisă cerere a Transnistriei să înscrie…
Angel Tîlvăr: Putem să o citim în această cheie, evident, nu era nimic imprevizibil, evident. Discuţiile și formulările sunt, dacă vreți, repetitive. Ele au apărut de-a lungul vremii, în mod regulat. Dar îmi place să cred că autoritățile de la Chișinău pot să gestioneze situații de genul acesta.
Cristian Dumitrașcu: Venind către Armata României, în ultimii doi ani, sigur, s-au schimbat multe lucruri și măsurile pe care le-ați luat împreună cu membrii Guvernului și cu, până la urmă, toată clasa politică, „retenţia personalului” este o sintagmă pe care o auzim din ce în ce mai des, pentru că sunt foarte multe cadre militare care au plecat din sistem și se punctează, poate voit, doar aceste plecări și nu se spune că sunt eforturi de a echilibra această situație.
Angel Tîlvăr: Evident, nu este prima dată când o spun, dar n-am să ezit să repet ori de câte ori va fi cazul. Pe lângă dorința noastră de a avea echipamente de cea mai bună calitate din punct de vedere militar, principala noastră preocupare se îndreaptă și asupra elementului care este cel mai important într-o armată și anume, personalul militar. Motiv pentru care și eu și colegii mei, dar și membrii Guvernului înțeleg nevoia de a face acele demersuri care să ducă la o decizie de a rămâne în continuare în Armata României pentru cei care doresc să plece și nu în ultimul rând, de a-i încuraja pe alții să își dorească să îmbrățișeze o astfel de carieră. Pe lângă măsurile de retenție, sunt și măsuri care, așa cum spuneam, încurajează tinerii și pe toți cei care doresc să servească sub drapelul României, să o facă, măsuri care se concretizează fie în creșterea numărului locurilor în instituțiile de învățământ de specialitate, fie în a acorda anumite facilități care să-i determine pe oameni să ia decizia de a intra în Armata României. Știți că au fost multe discuții vizavi și de un serviciu voluntar în termen. Există mai multe inițiative și mai multe discuții referitoare și la creșterea soldei de grad, la creșterea cuantumului sumei alocate echipamentelor militare, a normei de echipare, lucruri legate de creșterea diurnei în cazul unor anumite exerciții sau de încurajare a celor care doresc să ocupe locuri în zone în care există un anumit deficit, să o facă. Deci, avem pe agendă cele două tipuri de acțiuni și anume, o acțiune îndreptată spre cei care doresc să plece din armată și o altă acțiune pentru cei care doresc sau ar putea să intre în rândurile noastre, pentru că eu cred că e o meserie absolut respectabilă, o meserie care de-a lungul vremii s-a bucurat de respectul pe care o merită în rândul cetățenilor României și cred că este datoria noastră să avem o armată care să satisfacă nevoile noastre, ținând seama – și aici subliniez – ținând seama faptul că Armata României a trecut prin două etape de reformă, în care de la peste 300.000 de militari, suntem acum în situația de a avea în jur de 70.000, la care putem adăuga personalul civil.
Cristian Dumitrașcu: Există acest proiect legat de modificarea soldelor de grad. Astăzi, când vorbim care este situația, oamenii și-au pus mari speranțe în această inițiativă, în sfârșit palpabilă, pentru că până acum au fost mai mult…
Angel Tîlvăr: Nu, cred că de-a lungul vremii, și anul trecut s-au luat măsuri care care au venit în întâmpinarea dorințelor. Oamenii… Suntem în situația în care se parcurge, conform legii, un anumit circuit de avizare. În continuare avem discuții de îmbunătățire a oricărui text care sprijină demersul nostru. Deci cred că suntem pe un drum bun.
Cristian Dumitrașcu: Și o ultimă întrebare, domnule ministru Tîlvăr. S-a rostogolit în spațiul public revenirea, în contextul pericolului unui război ipotetic, revenirea stagiului militar obligatoriu. Cât poate fi adevăr în ceea ce au spus și foști, chiar și un fost președinte al României, de curând?
Angel Tîlvăr: Așa cum am mai spus, nu se pune problema stagiului militar obligatoriu. Am spus că există alternative prin care, în mod voluntar, oamenii pot să contribuie la apărarea țării. Deci, repet, nu se pune problema stagiului militar obligatoriu. Știu discuțiile, nu sunt de acum o săptămână, nu sunt de acum două săptămâni, sunt de când am venit în acest minister. Una din discuțiile care s-au purtat în spațiul public a făcut trimitere la acest lucru, pe undeva justificat și de existența contextului de securitate în care ne aflăm. Dar, repet, nu există la acest moment niciun proiect al nostru care să ducă la ideea stadiului militar obligatoriu.
Cristian Dumitrașcu: Având în vedere ultimele lucruri care s-au întâmplat, ultimele construcții în ceea ce privește NATO, aș vrea ca la final – și acum vă întreb de obicei și pentru interviul de la radio, dar și în cele de la „Pro Patria” – oamenii de acasă dacă se pot simți în siguranță, având în vedere că sunt comentarii foarte multe care spun: nu aţâţați pericolul de la est prin prezența puternică a Alianței aici, la graniță. De fapt, adevărul este că noi trebuie să mergem mai departe cu întărirea forțelor din care facem parte.
Angel Tîlvăr: Întrebarea dumneavoastră a conținut în parte și răspunsul la ea și anume, lucrurile nu se petrec la întâmplare. Componenta militară face evaluările pe care orice armată din lume le face. Suntem beneficiarii unor garanții de securitate care decurg din apartenența noastră la cea mai puternică alianță politico-militară din istoria omenirii. Pe lângă faptul că beneficiem de garanții de securitate și de sprijin la rândul nostru – și vreau să spun și acest lucru în cadrul emisiunii noastre: la rândul nostru, și noi donăm stabilitate și securitate, fie că vorbim de Bosnia-Herțegovina, fie că vorbim de regiunea Kosovo. Participăm cu militari și în alte zone din lume, dacă vreți, Polonia, Bulgaria, Republica Centrafricană. Deci România este un partener de nădejde în cadrul Alianței, un partener care este recunoscut ca fiind un partener valoros, iar deciziile politice care au dus la apartenența noastră la această structură politico-militară, la această alianță, au fost decizii care s-au bucurat de suportul cetățenilor și îmi face plăcere să vă spun că și momentul în care îmi luați acest interviu, suportul cetățenilor României pentru NATO și pentru Uniunea Europeană este un suport de o robustețe care nu ridică niciun semn de întrebare. Voci sunt și vor mai fi vizavi de ceea ce facem, de ceea ce se întâmplă, dar cred că este un drept câștigat să putem să ne exprimăm în spațiul public așa cum credem noi, în funcție de conștiința noastră, lucru care pe mine mă determină să merg în continuare pe linia pe care am stabilit-o împreună cu colegii mei, dar, nu în ultimul rând, să țin seama de toate semnalele care apar din spațiul public, pentru că este normal să se întâmple așa, dar, repet, viața în România se poate desfășura normal. Armata României este o armată bine pregătită, care își face datoria, iar serviciul militar obligatoriu nu este la ora actuală pe agenda Ministerului Apărării Naționale.
Cristian Dumitrașcu: Domnule ministru Angel Tîlvăr, vă mulțumesc mult pentru prezență în această dimineață! Vă mai așteptăm și cu altă ocazie.
Angel Tîlvăr: Şi eu vă mulțumesc foarte mult! O zi bună!

A fost publicat planul de școlarizare în instituțiile militare

Publicat de prosavioleta, 22 ianuarie 2024, 15:49

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a publicat planul de școlarizare în instituțiile militare de învățământ pentru anul 2024-2025. 816 locuri sunt disponibile pentru învățământul liceal în colegiile militare de la Alba Iulia, Breaza, Câmpulung Moldovenesc, Craiova și Constanța. Alte circa 1.500 de locuri sunt destinate formării maiștrilor militari și subofițerilor în școlile de profil ale forțelor terestre, aeriene și de marină, în cea pentru comunicații, tehnologia informației și apărare cibernetică și în cea de logistică. 1.200 de ofițeri vor fi pregătiți în Universitatea Națională de Apărare, Academiile Categoriilor de Forțe și Academia Tehnică Militară. Înscrierile vor începe în curând și se fac la birourile informare-reccrutare din cadrul centrelor militare existente la nivelul fiecărui județ și în municipiul București.

Muzica Unei Generaţii Perene – Fonoteca Melomanului – Colinde Româneşti! La mulţi ani!

Publicat de Bogdan Dragomir, 24 decembrie 2023, 16:20

Pentru că este Sfânta Sărbătoare a românilor de pretutindeni, Naşterea Domnului IISUS HRISTOS, împreună cu colegii mei de la Radio România Regional, vă dorim sănătate, fericire, bucurie şi pace în suflet, dar şi tradiţionalul LA MULŢI ANI! 

20231212_165455 Tg. de Craciun Brasov 2023.1100.1 (foto B.Dragomir)

Vă invităm să ascultaţi şi să vă bucuraţi de COLINDE ROMÂNEȘTI, daruri muzicale interpretate cu mult har de mari artişti muzicieni români – Corul Naţional de Cameră MADRIGAL, dirijat de Maestrul Marin Constantin (Astăzi s-a născut Hristos! / Iată, vin colindători! / Moș Crăciun cu plete dalbe și Bună Dimineața la Moș Ajun!),

Ştefan Hruşcă (Zoriori de ziuă / Urare!),

Anca Parghel (Colind pentru România),

Adrian Daminescu (Cântec de Crăciun!),

Corina Chiriac & Nicolae Caragia (Am să-l rog frumos pe Moș Crăciun!),

20231209_163902 Casa lui Mos Craciun 2023.1100 (foto B.Dragomir)

Florin Apostol (Atunci când iarna vine!),

Andra (Vis de iarnă),

Laurenţiu Cazan (Angel),

Dida Drăgan (N-am ce-ți da, Măicuță!),

Grupul Coral SONG, dirijat de Ioan Luchian Mihalea (E ajun de Crăciun!),

20231212_165427 Tg. de Craciun Brasov 2023.1100 (foto B.Dragomir)

Ducu Bertzi (Florile dalbe / Pe podele de nuiele / Primenește gazdă, casa!),

Distinto (Luna),

Jonathan Alexandru (Seara Sfântă de Crăciun!),

George Miron & Acapella (Colindăm!),

Marcel Pavel & Sunetul Muzicii (Iarna spune povești!),

20231209_163822 Tg. de Craciun Bucuresti 2023.1100 (foto B.Dragomir)

Bogdan Dragomir (E Seara de Ajun!),

Noni Răzvan Ene (Prayer),

Pact by Leo Iorga & Adrian Ordean (Cheamă un Înger!),

dar şi de un invitat surpriză – Roberto Alagna (O, ce veste minunată!)!

* * * * *

Aici puteți asculta var. audio a emisiunii Muzica Unei Generații Perene, Fonoteca Melomanului – COLINDE ROMÂNEŞTI! O emisiune realizată de Bogdan Dragomir pentru Radio România Regional. Regia de emisie: Florin Bordeiașu. P – 2019 Radio România Regional.

* * * * *

Dacă citiţi aceste rânduri înseamnă că v-aţi bucurat sufletul cu aceste frumoase colinde, oferite împreună cu cele mai bune gânduri de semnatarul acestei rubrici!

CRĂCIUN FERICIT şi un An Nou mai bun! LA MULŢI ANI!

20231212_170007 Craciun la Biserica Neagra Brasov 2023.1100 (foto B.Dragomir)

Surse info: Materiale audio muzicale din Fonoteca Radio România şi Radio România Regional, materiale jurnalistice din arhiva personală Bogdan Dragomir.

Bogdan Dragomir (foto din arh. personala)

Bogdan Dragomir –

Muzician şi Jurnalist la

Radio România Regional.

BNR lansează monedă aniversară

Publicat de prosavioleta, 11 decembrie 2023, 12:54

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Banca Națională a României a lansat în circuitul numismatic o monedă de 10 lei din argint, la 100 de ani de la înființarea Muzeului Militar Național Regele Ferdinand I. Tirajul maxim pentru moneda aniversare este de 5000 de piese, iar prețul de vânzare 490 lei. Pe aversă sunt redate clădirea Muzeului Militar Național, inscripția România, stema țării, valoarea nominală și anul de emisiune 2023. Reversul monedei prezintă primul sediu al muzeului, Palatul Artelor din București, portretul Regelui Ferdinand I și inscripțiile Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I și 100 ani. Monedele sunt însoțite de broșuri de prezentare și certificate de autenticitate, redactate în limbile române, engleză și franceză. Monedele aniversare au putere circulatorie pe teritoriul României. Lansarea lor în circuitul numismatic se realizează prin sucursalele regionale București, Cluj, Constanța, Dolj, Timiș și Iași ale Băncii Naționale a României. Muzeul Militar Național Ferdinand I s-a înființat la 18 decembrie 1923.

Ștafeta Veteranilor a ajuns la ediția a 10-a

Publicat de Gabriel Stan, 9 octombrie 2023, 15:02

Adrian Gîtman (realizator rubrică): A început Ștafeta Veteranilor, tradiționala cursă a militarilor parcursă în fiecare an în onoarea eroilor de ieri și de astăzi ai Armatei. Ștafeta la ediția a 10-a și se desfășoară pe cele trei trasee consacrate.

Alergătorii și bicicliștii au pornit pe traseul roșu pe 4 octombrie, de la Călărași, străbat Dobrogea și Moldova, iar apoi vor trece prin nordul Transilvaniei.

Traseul galben pleacă din capitală, apoi prin centrul țării, iar traseul albastru are ca punct de plecare municipiul Pitești și parcurge sudul și vestul țării.

Ștafeta Veteranilor se încheie pe 25 octombrie, la Monumentul Ostașului Român de la Carei, unde va avea loc o ceremonie militară de Ziua Armatei României.

Ziua Marinei Române

Publicat de Gabriel Stan, 21 august 2023, 11:54

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ziua Marinei Române a fost sărbătorită marți, pe 15 august, la Constanța, București, Mangalia, Brăila, Tulcea și Galați, acolo unde există structuri ale Forțelor Navale Române. A fost cea de-a 121-a aniversare a marinarilor români, care a fost marcată prin mai multe evenimente. Cel mai așteptat moment a fost ceremonia militară desfășurată în fața Comandamentului Flotei din Constanța.

Publicul, aflat în număr mare pe faleză, a putut urmări demonstrațiile militarilor, navelor, avioanelor și elicopterelor.

Prezent la festivitate, președintele Klaus Iohannis s-a referit în discursul său la importanța strategică a regiunii Mării Negre, acolo unde marinarii militarii români își desfășoară misiunile.

Klaus Iohannis: Militarii români și aliați se instruiesc și își consolidează aici, la Marea Neagră, capacitatea de a avea acțiuni militare în comun, în deplină compatibilitate.

Demonstrăm astfel că suntem hotărâți să ne sprijinim și să ne apărăm reciproc în cadrul NATO. Forțele Navale Române contribuie semnificativ la îmbunătățirea securității regionale, europene și euroatlantice.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): În condițiile în care regiunea Mării Negre se confruntă cu provocări de securitate fără precedent în ultimele decenii, ministrul apărării, Angel Tîlvăr, a vorbit, la Constanța, despre programele prioritare de înzestrare derulate în prezent sau pregătite de Forțele Navale Române.

Angel Tîlvăr: Regret faptul că programul de înzestrare cu corvete multirol nu a putut fi finalizat, însă cu siguranță acest proiect nu va fi abandonat și își va găsi o formă de concretizare în viitor.

Avem în derulare programe foarte importante pentru Forțele Navale: sisteme de instalații mobile de lansare rachete anti-navă, seria de programe pentru care am primit recent aprobarea Parlamentului, din care amintesc submarile Scorpène, vânătoarele de mine, modernizarea navelor purtătoare de rachete, elicopterele H-215.

Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene

Publicat de Gabriel Stan, 24 iulie 2023, 12:07

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene a fost marcată joi, în București, printr-o ceremonie militară desfășurată la momentul Eroilor aerului din Piața Aviatorilor.

Pe cerul Capitalei au evoluat avioane militare F16 – Fighting Falcon, C 130 Hercules, C27 Spartan, IAR 99 Șoim, dar și elicoptere IAR 330.

La spectacolul aviatic s-au alăturat și aeronave ale Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații, Aeroclubului României și Forțele Aeriene Italiene, prezente în țara noastră pentru misiunile de poliție aeriană cu avioanele Eurofighter Typhoon.

Șeful statului major al forțelor aeriene, generalul-locotenent Viorel Pană: 2023 va fi un an hotărâtor pentru Forțele Aeriene Române, atât în ceea ce privește programele de înzestrare, plecând de la F16, rachetele de tip Patriot, sistemele VSHORAD, sisteme digitale de radare.

Totul se întâmplă la acest sfârșit de an 2023 și în același timp, nu trebuie să uităm nicio clipă că cealaltă componentă este să fim pregătiți în orice moment să folosim aceste steme pentru apărarea spațiului aerian.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ziua Aviației Române și a forțelor aeriene este sărbătorită în fiecare an la 20 iulie, în ziua Sfântului Proroc Ilie Tesvitanul, ocrotitorul spiritual al piloților.

Trei decenii de parteneriat între Armata României și Garda Națională a statului american Alabama

Publicat de Gabriel Stan, 12 iunie 2023, 16:34

Adrian Gîtman (realizator rubrică): S-au împlinit 30 de ani de la semnarea programului de parteneriat dintre Armata României și Garda Națională a statului american Alabama.

Evenimentul a fost marcat miercuri, la București, printr-o ceremonie, ultima dintr-o serie desfășurată de la începutul acestui an.

Generalul maior Sheryl E. Gordon, șeful Gărzii Naționale, a declarat că, deși lumea s-a schimbat în ultimii ani, un lucru a rămas la fel în esența acestui parteneriat: Acest program a precedat parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite ale Americii.

Garda Națională a Statului Alabama poate să asigure un program de instruire la un nivel mult mai personal partenerilor români. Noi oferim expertiza pe care o avem și câștigăm din cea pe care Forțele Armate Române o au.  

Le combinăm și facem împreună antrenamente, cum este și exercițiul „Saber Guardian”. Este o ocazie foarte bună, care ajută ambele părți să se dezvolte, să conlucreze și să fie de succes.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): La ceremonia organizată la Ministerul Apărării Naționale, ministrul Angel Tîlvăr a arătat că cei 30 de ani de parteneriat au însemnat pentru Armata Română transformări fundamentale.

Angel Tîlvăr: Dacă ne uităm în urmă și vedem că sunt elemente pe care le-am învățat și pe care le-am făcut împreună, fie că vorbim de elemente de pregătire militară, fie că vorbim de schimburi de bune practici sau de experiență, fie că vorbim de capacitatea României de a se adapta mai rapid la constrângerile legate de felul în care NATO își concepe activitatea, atunci înțelegem valoarea acestui parteneriat.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Programul de parteneriat a fost inițiat de Statele Unite ale Americii după căderea Uniunii Sovietice, pentru a sprijini țările situate dincolo de fosta cortină de fier. În prezent, programul include parteneriate între 100 de națiuni și state americane.

Întrevederea secretarului de stat Simona Cojocaru cu Vugar Mustafayev, vice-ministrul industriei pentru apărare din Azerbaidjan

Publicat de Gabriel Stan, 29 mai 2023, 13:27

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru, s-a întâlnit, marți, la București, cu vice-ministrul industriei pentru apărare din Azerbaidjan, Vugar Mustafayev.

Cei doi oficiali au evaluat nivelul cooperării româno-azere în domeniul apărării, activitățile din zona educației militare și au stabilit o serie de oportunități de relaționare în alte domenii, precum cooperarea în sectorul industriei de apărare.

Simona Cojocaru a arătat că România este deschisă pentru valorificarea cât mai eficientă a parteneriatului strategic dintre cele două țări.

Ambele părți au apreciat întâlnirea în perspectiva dezvoltării proiectelor comune în domeniul apărării, asumate atât în context bilateral, cât și multinațional.

A șaptea ediție a Forumului de Securitate pentru Regiunea Mării Negre

Publicat de Gabriel Stan, 22 mai 2023, 16:14

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forumul de Securitate pentru Regiunea Mării Negre și a Balcanilor a ajuns la a șaptea ediție. Evenimentul a fost organizat la București de New Strategy Center, cu sprijinul diviziei de diplomație publică a NATO și în parteneriat cu Ministerele Apărării Naționale și Afacerilor Externe.

Conferința a reunit oficiali români și străini, reprezentanți ai instituțiilor cu responsabilități în domeniul relațiilor externe și securității naționale, invitați din zona academică din țară și străinătate, care au dezbătut riscurile și amenințările actuale.

Forumul își propune dezvoltarea și promovarea unei platforme de dezbateri care să evidențieze importanța strategică a regiunii, am aflat de la George Scutaru, directorul general New Strategy Center.

George Scutaru: Dorim să aducem expertiză internațională în România pentru a face cunoscute eforturile României în ceea ce privește politica de apărare și descurajare, dar, în același timp, vrem ca și ceilalți să conștientizeze mai bine problemele cu care ne confruntăm, ținând cont de anumite specificități: faptul că regiunea Mării Negre are toate conflictele înghețate din Europa; în al doilea rând, Marea Neagră este gestionată de Convenția de la Montreux.

În acest moment, efortul pentru securizarea rutelor de transport comercial rămâne exclusiv pe umerii Forțelor Navale din România, Bulgaria și Turcia.

Nu trebuie să uităm rolul importat pe care România îl joacă ca țară de tranzit pentru exportul ucrainean. Fără suportul României, Ucraina ar fi foarte greu să reziste din punct de vedere economic în fața invaziei.

Întrevedere cu președintele Subcomisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European

Publicat de Gabriel Stan, 22 mai 2023, 15:47

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Eduard Bachide, s-a întâlnit, marți, la București, cu delegația Subcomisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European, condusă de președintele acesteia, Nathalie Loiseau.

În cadrul întrevederii s-a discutat despre rolul României în arhitectura de securitate aliată și a Uniunii Europene și despre situația regională în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Participanții la întâlnire au analizat și stadiul implementării busolei strategice a Uniunii Europene în domeniul securității și apărării, misiunile și operațiile desfășurate sub egida politicii de securitate și apărare comună.

Eduard Bachide a arătat că, prin alocarea pentru bugetul apărării a 2,5 procente din produsul intern brut, România respectă angajamentul față de demersurile aliate.

Delegația Parlamentului European a vizitat Grupul de Luptă NATO de la Cincu pentru o informare cu privire la misiunile și etapele de instruire ale națiunilor aliate dislocate în țara noastră.

Ministerul Apărării Naționale organizează o nouă campanie de recrutare a rezerviștilor voluntar

Publicat de Gabriel Stan, 22 mai 2023, 15:31

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale organizează între 22 mai și 30 iunie, o nouă campanie de recrutare și selecție pentru cetățenii care doresc să îndeplinească serviciul militar în calitate de rezervist voluntar în Armata Română.

Sunt disponibile circa 2.200 de locuri, ofițeri maiştrii militari, subofițeri gradați și soldați în unități militare din București și 38 de județe din toată țara. Înscrierile se fac la centrele militare zonale județene sau de sector.

În anul 2021 au intrat în vigoare o serie de măsuri legislative pentru creșterea atractivității serviciului militar în calitate de rezervist voluntar.

Astfel, a crescut cuantumul remunerației acordate în perioada în care rezerviștii voluntari nu participă la instruire sau la misiuni, de la 10% la 30% din solda de funcție, la care se adaugă solda gradului deținut.

În același sens au fost eliminate limitările privind plecarea rezerviștilor voluntari în străinătate. A fost eliminată și obligația privind restituirea cheltuielilor de recrutare și selecție, în situația nesemnării sau nefinalizării contractului.

Misiune în România: gestionarea pădurilor şi situaţia ursului brun pe agenda eurodeputaților

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 mai 2023, 17:23

O delegaţie formată din 8 membri ai Parlamentului European se află în România în perioada 15 – 18 mai pentru întâlniri cu reprezentanți ai Guvernului, autorități locale, ONG-uri și experți și pentru a discuta aspecte legate de mediu: fenomenul despăduririlor, exploatările forestiere ilegale şi situaţia ursului brun.

Vizita, ce se va desfășura la București, Sfântu Gheorghe (Covasna) și Suceava, are loc în contextul depunerii la Parlamentul European a mai multor petiții cu privire la exploatările forestiere ilegale și la gestionarea și protejarea populației de urși bruni.

Vizita se va încheia cu o conferință de presă, susţinută de membrii delegaţiei Comisiei PETI, ce va avea loc joi, 18 mai 2023, între orele 09:30 – 10:30,transmisă  LIVE prin YouTube de la Suceava.

Transmisia în direct poate fi urmărită la adresa:

https://www.youtube.com/watch?v=XNAKnosGwAs

Detalii complete despre vizita Comisiei PETI în România:

https://www.europarl.europa.eu/news/ro/press-room/20230505IPR84906/eurodeputatii-viziteaza-romania-pentru-a-discuta-problematici-de-mediu

Reuniune trilaterală România-SUA-Republica Moldova

Publicat de Gabriel Stan, 8 mai 2023, 12:11

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Joi a avut loc la București, reuniunea trilaterală România – SUA – Republica Moldova, organizată în marja grupului de lucru româno-americane pentru discuții bilaterale de Stat Major.

Prezentă la eveniment, Simona Cojocaru, secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale, a arătat că, în actualul context de securitate, Republica Moldova este expusă amenințărilor hibride, iar România are ca prioritate strategică sprijinirea țării vecine în consolidarea rezilienței și a capacităților de apărare.

La lucrările reuniunii a participat și generalul de brigadă Edward Vaughan, director adjunct pentru strategii, planuri și capabilități din cadrul Comandamentului European al Statelor Unite.

La București s-au aflat și reprezentanți ai Ministerului britanic al Apărării, cu o expertiză extrem de valoroasă în identificarea celor mai potrivite soluții pentru a răspunde nevoilor de sprijin ale Republicii Moldova.

Ziua Veteranilor de Război

Publicat de Gabriel Stan, 1 mai 2023, 09:59

Sonia Raicu (realizator rubrică): Ziua Veteranilor de Război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaștere a meritelor acestora pentru apărarea independenței, suveranității și integrității teritoriale a României.

În toate garnizoanele din țară au loc ceremonii militare și religioase, de depuneri de coroane și jerbe de flori la monumentele dedicate eroilor din cel de-al Doilea Război Mondial.

Și în acest an, între 20 și 29 aprilie, s-a desfășurat campania „Recunoștință veteranilor de război”, acțiune ce a inclus și distribuirea unor pachete cadou pentru veterani din România și Republica Moldova.

Miercuri, 26 aprilie, la Palatul Cercului Militar Național din București s-a organizat o acțiune de împachetare a cadourilor pentru aproximativ 600 de veterani de război, acțiune la care au participat prim-ministrul Nicolae Ciucă, președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Nicoleta Pauliuc, secretarul de stat din Ministerul Apărării, Simona Cojocaru, și șeful statului major al apărării, generalul Daniel Petrescu.

Ministerul Apărării organizează în fiecare an acțiuni de cinstire a veteranilor de război, în 29 aprilie, iar în ultimii ani i s-au alăturat organizației din societatea civilă, așa cum s-a întâmplat anul acesta cu Asociația „Alături de Eroi”.

Directorul Statului Major al Apărării, generalul locotenent Corneliu Postu: E un gest simplu. Dar e un gest despre respect pentru înaintașii noștri.

E un gest, de asemenea, de unitate, pentru că, așa cum spuneați și dumneavoastră, ați văzut, nu doar Ministerul Apărării Naționale sau reprezentanții Ministerului Apărării Naționale, ci și societatea civilă, nu doar reprezentanții instituțiilor statului, ci și simpli cetățeni, oameni care au simțit nevoia să participe la acest gest, pe care noi îl facem pentru cinstirea veteranilor.

Sonia Raicu (realizator rubrică): În urma celui de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morți, dispăruți, prizonieri, răniți și invalizi, iar în total, efortul de război a implicat dislocarea pe front a unui număr de 540.000 de militari, dintre care peste 90.000 și-au pierdut viața, 60.000 au fost dați dispăruți, iar peste 330.000 au fost răniți în luptă.

În prezent, pe teritoriul României mai sunt în viață aproximativ 1.100 de veterani și veterane de război, 24 de văduve de război, iar în Republica Moldova numărul lor este semnificativ mai mic.

La acțiunea de miercuri de la Cercul Militar Național a participat și generalul în retragere Octavian Leru, veteran de război ajuns la vârsta de 102 ani.

Octavian Leru: Este un gest care nu se va uita de toți veteranii care mai sunt în viață. Au luptat pentru țară și trebuie să le dăm onorurile pe care le merită, cât mai sunt, că sunt foarte puțini.

Dacă au fost cu zecile de mii, acum putem să spunem că abia atingem 3.000 de suflete încă în viață.

Prima Conferință Internațională pentru Securitatea la Marea Neagră

Publicat de Gabriel Stan, 18 aprilie 2023, 11:38

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Prima Conferință Internațională pentru Securitatea la Marea Neagră, inițiată de Ucraina, a avut loc joi, la Palatul Cercului Militar Național din București. Evenimentul, parte a Platformei internaționale Crimeea, a fost organizat de ministerele de externe și apărării din Ucraina și România.

Peste 250 de participanți din 30 de delegații naționale au analizat impactul pe care războiul declanșat de Rusia în țara vecină îl are asupra climatului de securitate din regiunea Mării Negre.

S-a inițiat totodată, și o posibilă strategie de răspuns la provocările și amenințările actuale, în special cele legate de războiul informațional și atacurile cibernetice.

Tot joi, s-a desfășurat în capitală și trilaterala pe teme de securitate România-Ucraina-Republica Moldova, cu participarea miniștrilor de externe și ai apărării din cele trei țări.

Aceștia au semnat la final o declarație comună prin care au agreat să accelereze eforturile pentru ca Ucraina și Republica Moldova să devină membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene.

Caravană mobilă în județul Alba pentru depistarea tuberculozei!

Publicat de Andra Radu, 13 ianuarie 2023, 17:37

Un număr de 12 comune din Alba au fost incluse într-un proiect naţional coordonat de Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Bucureşti, dând astfel posibilitatea locuitorilor din aceste sate să beneficieze de servicii medicale gratuite pentru depistarea precoce a tuberculozei, potrivit unui comunicat transmis, vineri, de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Alba.

„Începând de luni, 16 ianuarie 2023, caravana mobilă a proiectului Screening TB coordonat de Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Bucureşti va oferi servicii medicale gratuite locuitorilor din zone rurale din judeţul Alba cu acces deficitar la servicii medicale specializate, unde au fost înregistrate în ultimii ani cazuri de tuberculoză.

Caravana medicală mobilă este dotată cu aparatură de radiologie şi diagnostic molecular rapid – cea mai avansată metodă de identificare a infecţiei cu bacilul tuberculozei – precum şi un program de inteligenţă artificială care ajută la depistarea tuberculozei şi a altor 14 patologii pulmonare. Serviciile medicale ale caravanei sunt asigurate de personal medical specializat. Cabinetul medical mobil va fi amplasat în zona primăriilor din comunele anunţate sau în alte locuri comunicate din timp localnicilor”, se menţionează în comunicat.

Comunele vizitate de caravana de depistare activă a tuberculozei sunt Avram Iancu, Albac, Roşia Montană, Lupşa, Hopârta, Cetatea de Baltă, Bucerdea Grânoasă, Berghin, Gârbova, Câlnic, Săsciori şi Săliştea.

Astfel, timp de patru săptămâni, echipajul medical al caravanei va asigura accesul facil, aproape de casă, la consultaţiile medicale puse la dispoziţie în cabinetul mobil.

Eventualii pacienţi diagnosticaţi cu tuberculoză în cadrul acestui proiect vor beneficia de servicii de consiliere şi sprijin.

Planul Național de Redresare și Reziliență în vederea îmbunătățirii infrastructurii medicale în spitalele militare

Publicat de Gabriel Stan, 27 decembrie 2022, 12:15

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a aprobat documentațiile prealabile necesare pentru depunerea dosarelor de finanțare a unor proiecte în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, în vederea îmbunătățirii infrastructurii medicale în spitalele militare din Brașov, București, Cluj-Napoca, Iași, Pitești și Sibiu.

Investițiile, în valoare de aproximativ 65 de milioane de lei vor fi destinate reabilitării, modernizării, extinderii și dotării cu aparatură modernă a unor structuri care furnizează asistență medicală ambulatorie.

Lucrările în spitalele menționate vor viza și instalațiile de control microbiologic al aerului din blocurile operatorii și din unitățile de terapie intensivă, în vederea prevenirii infecțiilor asociate asistenței medicale.

Activitățile comemorative organizate în memoria eroilor căzuți în Revoluția din Decembrie 1989

Publicat de Gabriel Stan, 27 decembrie 2022, 11:44

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Reprezentanții Ministerului Apărării Naționale au participat la activitățile comemorative organizate la monumentele eroilor căzuți în Revoluția din Decembrie 1989.

În București s-au depus coloane de flori la Cimitirul Eroilor Revoluției, în Piața Universității, la Radiodifuziunea Română, Televiziunea Română și la monumentul pentru cinstirea Eroilor Revoluției din Piața Revoluției.

Ceremonii comemorative au avut loc în toată țara, în locurile cu semnificație pentru Revoluția din Decembrie 1989.

Întâlnire la București între generalul locotenent Iulian Berdilă și generalul James McConville

Publicat de Gabriel Stan, 19 decembrie 2022, 10:05

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șeful Forțelor Terestre Române, generalul locotenent Iulian Berdilă, s-a întâlnit la București cu omologul american, generalul James McConville, aflat în vizită în țara noastră. Într-o conferință de presă care a avut loc la sediul Statului Major al Forțelor Terestre, generalul McConville a declarat că interesul comun americano-român și aliat este o Europă sigură și stabilă:

James McConville: Lucrăm foarte strâns cu partenerii români și cu ceilalți aliați NATO pentru a fi siguri că cei care au scopuri diferite și care nu doresc pace în Europa sunt descurajați să întreprindă orice tip de acțiune.

Suntem hotărâți să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO. Suntem hotărâți să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi necesar.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): În același cadru, generalul locotenent Berdilă a punctat faptul că relațiile de cooperare militară în zona forțelor terestre sunt esențiale pentru parteneriatul strategic româno-american:

Iulian Berdilă: Anul acesta, evident, într-un mediu de securitate extrem de volatil, a trebuit să ajungem la soluții în domeniul terestru foarte rapid aplicabile.

Evenimentele de instruire, parteneriatul pe care l-am dezvoltat în ultimii ani cu forțele terestre americane ne-au ajutat foarte mult. Începând cu luna februarie elementele noastre bilaterale de cooperare, de instruire, au funcționat foarte bine pentru că avem un istoric foarte bun al instruirii în comun.

Aproximativ 6.000 de militari din Forțele Terestre Române, militari din Forțele Terestre americane și-au adus contribuția la exercițiile bilaterale și multinaționale pe care le-am desfășurat în domeniu terestru pe teritoriul României.

Radio România aduce iubitorilor de carte un mult așteptat cadou: Gaudeamus!

Publicat de Andra Radu, 5 decembrie 2022, 15:51

În prag de sărbători, Radio România aduce iubitorilor de carte un mult așteptat cadou: Gaudeamus!

Cel mai citit și mai îndrăgit târg de carte din România revine, în premieră în cursul lunii decembrie, la formatul care l-a impus de peste un sfert de secol drept un reper solid al pieței de profil din țara noastră. Ediția București 2022 a Târgului de Carte Gaudeamus Radio România, organizat de postul public de radiodifuziune, se va desfășura între 7 și 11 decembrie, în Pavilionul B2 Romexpo.

Inaugurarea oficială a ediției va avea loc miercuri, 7 decembrie, la ora 12:00. Târgul va fi deschis zilnic, între orele 10:00 și 20:00, iar la această ediție, accesul tuturor categoriilor de public va fi gratuit.

În ciuda condițiilor dificile din ultimii ani, care au dus la suspendarea celor mai multe evenimente de acest tip, Radio România a reușit să mențină continuitatea acestui proiect, atât prin intermediul edițiilor online, cât și prin organizarea primelor târguri de carte din țară din timpul pandemiei, în vara anului 2021.

Astfel Gaudeamus a fost prezent nu doar în inimile pasionaților de carte (pe care nu le-a părăsit niciodată!), ci și virtual, în casele a zeci de mii de români, dar și fizic, în câteva dintre cele mai cunoscute și îndrăgite locuri de întâlnire din țară.

Ediția București 2022 a Târgului de Carte Gaudeamus Radio România, reluată după doi ani de pauză, consolidează statutul evenimentului de vârf de piață editorială, la nivel național:

– Aproape 7.900 mp de standuri și spații de evenimente vor ocupa integral cel mai mare pavilion expozițional din țară; din perspectiva anvergurii evenimentului, ediția din acest an a Târgului de Carte Gaudeamus se apropie foarte mult de ediția care a stabilit un record național, derulată în noiembrie 2019.

– Circa 200 de participanți vor oferi publicului o gamă extrem de variată de produse editoriale, pe diferite suporturi, adecvate tuturor vârstelor și domeniilor de interes, muzică și jocuri educative. Alături de nume consacrate de zeci de ani în peisajul editorial românesc, se vor regăsi numeroși participanți în premieră la acest eveniment, atât edituri care și-au câștigat deja o binemeritată notorietate, cât și proiecte noi, la început de drum. Toate standurile găzduite de Pavilionul B2 Romexpo se vor regăsi în format virtual pe website-ul www.gaudeamus.ro.

– Peste 600 de evenimente editoriale, care se vor desfășura deopotrivă în cele șase spații dedicate amenajate în incintă și la standurile participanților au fost deja programate; programul integral al evenimentelor, reactualizat în permanență, va fi disponibil începând cu data de 5 decembrie pe website-ul www.gaudeamus.ro. În premieră, în incinta târgului vor fi amenajate, împreună cu partenerii acestei ediții – Opera Comică pentru Copii și Asociația Versus – două spații dedicate activităților interactive pentru cei mai tineri vizitatorii.

Proiectele conexe marca Gaudeamus Radio România care se vor desfășura în cadrul acestei ediții a târgului reunesc tradiția și inițiative în premieră:

– Concursul Național de Lectură Mircea Nedelciu, adresat liceenilor, care va reuni concurenți din întreaga țară, se va desfășura în acest an într-o formulă inedită, pe bază de eseuri transmise în format video; tema concursului este „Centenar Marin Preda. 100 de ani de la naștere.”

– Invitați de nota 10: Olimpicii României este proiectul prin intermediul căruia Radio România și partenerii săi recompensează și promovează elevii care obțin rezultate excepționale la olimpiade internaționale la diferite discipline.

Premiile pentru cele două proiecte, în valoare de circa 25.000 lei, vor fi oferite de Asociația Lions Club Millennium Bucharest, sponsor tradițional al evenimentului.

– Pick up a Secret Story este un nou proiect, inițiat cu acest prilej și derulat în colaborare cu fundația Hospice Casa Speranței (cea mai mare organizație specializată în îngrijire paliativă gratuită din România), cu sprijinul participanților și al publicului, care vor putea contribui la strângerea de fonduri pentru susținerea activității curente a fundației, donând sau achiziționând pachete de cărți al căror conținut rămâne un secret, până la desfacerea pachetului.

Târgul de Carte Gaudeamus – un eveniment Radio România.

Serviciul Comunicare și Relații Publice

Ștefan Ciochinaru: Strategia lui Putin în acest moment este foarte clară. Vrea o iarnă grea pentru noi, întuneric și frig în Ucraina, dezbinare în Europa și vrea ca umbra de moarte a Rusiei să ne înghețe pe toți într-o frică perpetuă

Publicat de Gabriel Stan, 5 decembrie 2022, 13:58

La ”Subiectul săptămânii” avem un interviu cu profesorul de relații internaționale Ștefan Ciochinaru, de la care vom afla care sunt principalele concluzii de după reuniunea NATO de la București, încheiată miercuri, 30 noiembrie.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule Ciochinaru, iată mesaje importante care au reieșit după întâlnirea NATO de la București.

Am reținut ceva înainte de a vă ruga să dezvoltăm concluziile pe care le-ați tras dumneavoastră, să dezvoltăm un alt mesaj care vine dinspre Moscova, dinspre ministrul de externe Lavrov, care, iată, a mai scos din joben încă una gogotă, așa cum acum vreun an spuneau că înțelegerea pe care au avut-o ei pe vremuri nu se respectă și că vor să refacă sfera de influență până în centrul Europei, acum avem altă motivație ciudată: NATO trebuie să dispară, pentru că Uniunea Sovietică a dispărut. Cum comentați declarația asta?

Ștefan Ciochinaru: Cu amuzament, adică morocănosul Pinocchio, cum mai este supranumit mai nou ministrul de externe al Federației Ruse, din motive lesne de înțeles, din sintagma pe care am amintit-o, eh, morocănosul Pinocchio nu se dezminte.

Nu există niciun fel de legătură de cauzalitate între dispariția URSS și NATO, atâta vreme cât NATO este o alianță defensivă, constituită prin voința țărilor membre. Și cu asta se termină toată discuția.

Avem 28 de state europene, plus două state din America de Nord, Canada și Statele Unite ale Americii, care au acest acord de voință privind securitatea lor colectivă. Politica aventuristă a Rusiei este o amenințare pentru pacea globală, nu doar continentală, iată, justifică existența unei astfel de alianțe.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Cu atât mai mult cu cât, iată, s-a vorbit despre războiul din Ucraina în continuare. Noi am mai dezbătut în perioada anterioară, destul de curând am mai dezbătut acest subiect și reiese aici un mesaj important după întâlnirea de la București, se transmite un mesaj de unitate și de efort susținut de a sprijini Ucraina, oricât va dura. Nu dăm înapoi. Așa se spune.

Ștefan Ciochinaru: Da, da, da, a fost, de fapt este foarte interesant ce s-a întâmplat la București, că nu vorbim doar de reuniunea ministrială NATO, a fost un cumul de întâlniri la București. Să nu uităm și de reuniunea liderilor conferinței pentru securitate de la Munchen, să nu uităm de întâlnirea organizată de Marshal Found și de Aspen Institut pentru Securitatea Europeană, să nu uităm de întâlnirea miniștrilor de externe ai G 7, sigur, mai puțin Japonia.

Deci, iată, au fost vreo patru evenimente extraordinare, sigur prilejuite de această ministerială a NATO, toate consacrate, în fond, situației securitare din Europa. Pentru că, ca să legăm de întrebarea anterioară a dumneavoastră, domnul Lavrov, morocănosul Pinocchio, spunea că nu mai există URSS. 

Nu mai există URSS, există Federația Rusă, Imperiul Rus, care continuă, indiferent că vorbeam de comisari atunci, de gospodine acum, continuă aceeași politică agresivă, imperialistă, care caracterizează Moscova de sute de ani.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Se vede că o rezistență reală, adevărată nu poate fi susținută de Ucraina decât cu ajutorul Vestului, cu ajutorul tehnologiei moderne.

Am văzut și noi, acum câteva zile, la parada militară națională, spre norocul nostru și spre lauda noastră, pentru că am urmărit un drum greu de reforme, prin care am reușit să dotăm cât de cât armata cu sistemele atât de lăudate în război din Ucraina, şi aici am să spun despre HIMARS, dar acum, iată, ministrul ucrainean Kuleba cere și Patriot. Credeți că va fi posibil să aibă, în viitorul apropiat, Ucraina și un sistem Patriot?

Ştefan Ciochinaru: Nu știu dacă va fi posibil, dar cu siguranță este foarte necesar, pentru că vedeți, tot armamentul modern pe care l-a donat lumea liberă Ucrainei, pentru ca să se apere în fața acestei agresiuni ilegale a Rusiei, nu este un armament care să-i permită Ucrainei să lovească în adâncime pozițiile ruse, în timp ce Rusia lovește, după cum am văzut, Ucraina până la frontierele ei cu țările NATO. Și atunci, da, Ucraina are nevoie de apărare antiaeriană, pentru că aici ar fi rolul Patriot.

Are mare nevoie de Patriot, asta cu siguranță. Dacă se va și reuși să se deplaseze sistemele Patriot în Ucraina, este o decizie care mă tem că nu este atât politică, cât militară, pentru că știm bine că sistemele Patriot presupun un nivel de tehnologie care trebuie pus la adăpost de mâna lungă a Moscovei. Cred că aici despre asta este vorba. Alminteri, reuniunile de la București au prilejuit nu doar afirmarea unității NATO – şi foarte bine spuneați dumneavoastră de hotărârea colectivă de a sprijini Ucraina până la victoria acesteia asupra Rusiei.

Atenție foarte mare la terminologie! De altfel, ştiţi bine că privind aderarea, posibila aderare a Ucrainei la NATO, s-a spus că există o condiție, și anume Ucraina să învingă în acest război, să rămână o țară suverană, pentru că în NATO nu pot să intre decât țări suverane. Nu sunt jocuri de cuvinte, sunt formulări foarte interesante și trebuie să fim foarte atenți, pentru că, în fond, la București s-au pus jaloanele pentru tot ceea ce urmează să se întâmple pe front, până undeva la sfârșitul primăverii, începutul verii anului viitor. Da, n-ar fi o tragedie doar pentru Ucraina dacă s-ar pierde acest război, ar fi o tragedie pentru întreaga lume democratică, care ar deveni mai vulnerabilă și viața ar fi periculoasă într-o astfel de lume.

Nu există dubii din punctul acesta de vedere. Au fost câteva puncte interesante ale declarațiilor date la București și, dacă-mi îngăduiți, aș accentua puțin asupra lor, pentru că ele vin ca răspuns la strategia lui Putin.

Strategia lui Putin în acest moment este foarte clară. Putin vrea o iarnă grea pentru noi, vrea întuneric și frig în Ucraina, vrea dezbinare în Europa, vrea ca umbra de moarte a Rusiei să ne înghețe pe toți într-o frică perpetuă. Dar, la București s-a spus foarte clar, pentru prima dată, că Balcanii de Vest și regiunea Mării Negre sunt zone de importanță strategică pentru NATO.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Important.

Ştefan Ciochinaru: Sigur că da, foarte important. S-a spus că NATO nu va recunoaște niciodată anexările ilegale ale Rusiei, care încalcă flagrant dreptul internațional și Carta ONU. De asemenea, s-a mai spus un lucru foarte important, dacă-mi îngăduiţi, și anume că toți cei responsabili pentru crime de război trebuie să fie trași la răspundere și vor fi trași la răspundere.

Sprijinul pentru Ucraina rămâne ferm  indiferent de durata războiului. Se vor adopta planuri concrete în cazul unui atac rusesc împotriva vreunei țări NATO – şi aici e contribuția României, ştim foarte bine că președintele României a cerut aceste măsuri concrete. S-a stabilit, de asemenea, extrem de important că nu este un adversar China. China este o competitoare, există o rivalitate sistemică, dar nu este un …

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Inamic.

Ştefan Ciochinaru: … adversar pentru NATO. De asemenea, așa cum spuneam, Ucraina trebuie să rămână un stat suveran, ca să devină membru NATO. Dar, foarte important, cel puțin pentru noi, pentru români, s-a desprins o lecție războiului de până acum, și anume că țări precum Moldova, Georgia și Bosnia-Herțegovina trebuie sprijinite acum.

Nu mai trebuie amânat. Trebuie luate toate măsurile pentru ca aceste țări să fie la adăpost de mâna lungă a Moscovei, care acționează uneori direct și uneori prin țări prietene. Și dați-mi voie să nu le amintesc, că le știm foarte bine cu toții, chiar dacă vorbim aici de Belgrad și de Budapesta.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Pentru că ați amintit despre Republica Moldova, era chiar ultima întrebare pe care voiam să v-o adresez. S-a amintit aici, în declarația lui Jens Stoltenberg, despre întâlnirea cu Maia Sandu și despre faptul că se respectă statutul neutru al țării și al faptului că nu este o țară care aspiră la aderarea la NATO. Un pic complicat pentru Moldova.

Ştefan Ciochinaru: E foarte complicat acest statut de neutralitate, care a apărut o soluție în anii ’90, creează niște dificultăți securitare în momentul de față. Ceea ce este însă absolut salutar este faptul că Uniunea Europeană, și, iată, acum și NATO, dar în această ordine, întâi Uniunea Europeană și apoi NATO, în pofida acestui statut de neutralitate, au înțeles că trebuie să sprijine acest al doilea mic stat românesc, să reziste în fața presiunilor.

Pentru că, domnule Dumitrașcu, să fim cinstiți, în aceste zile are loc un război hibrid împotriva Moldovei, Rusia deschizând practic în Moldova un al doilea front, după cel din Ucraina. Numai că de data aceasta aicea, războiul se poartă doar cu instrumentele conflictului hibrid.

Dar asistăm la un veritabil asalt asupra statalității și asupra independenței și asupra guvernului pro-european de la Chișinău. Și evident că acest guvern trebuie sprijinit prin toate mijloacele, la fel ca de altfel și cel din Georgia, și la fel ca și cel din Bosnia-Herțegovina, care de asemenea trece prin momente foarte grele. Victoria acestor forte revanșarde și conservatoare, retrograde, aș spune, grupate în jurul Moscovei, nu ar duce la nimic bun pe continentul european.

Și tot ce speră Moscova, care este punctul strategic al acestei ofensive împotriva Europei și a lumii libere, este să ne facă să ne săturăm de război, să ne fie foarte greu, să ne fie frig, să fim exasperați de scumpirea alimentelor, a energiei. Iarna oricum nu e un anotim care să dea foarte mult optimism multora dintre noi și atunci, săturându-ne, să punem o presiune pe guverne, astfel încât să abandonăm lupta pentru libertate, pentru democrație, pentru valorile în care credem și abandonând această luptă, să lăsăm cale liberă Moscovei și aliaților săi.

Ei bine, asta nu se va întâmpla. Este deja eșuat acest program al lui Putin și, indiferent de preț, lumea democratică, lumea liberă va continua să rămână unită împotriva acestui marasm înfiorător care a pornit și este în continuare întreținut de la Moscova.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vă mulțumesc foarte mult și pentru că spuneați, înainte de a încheia, pentru că aminteați despre acel al doilea front de război hibrid, de data asta care e deschis în Republica Moldova. Dumneavoastră nu sunteți departe de instituția Radio România, care, știți bine, are postul Radio România Chișinău, care, slavă Domnului, poate să reprezinte un pilon important, o contrapartidă a atacurilor hibride, informaționale care vin dinspre Rusia.

Ştefan Ciochinaru: La fel cum Radio România, radioul național, radioul tuturor românilor, a fost întotdeauna în istorie alături de valorile supreme ale națiunii.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la Subiectul săptămânii a fost profesorul de relații internaționale, Ștefan Ciochinaru. Domnule Ciochinaru, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!

Ştefan Ciochinaru: Cu drag! O zi bună!

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică):  O zi bună!

Vizita comandantului forțelor terestre SUA pentru Europa și Africa la București

Publicat de Gabriel Stan, 28 noiembrie 2022, 13:38

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Generalul Daniel Petrescu, șeful statului Major al Apărării, s-a întâlnit miercuri la București, cu generalul Darryl Williams, comandantul forțelor terestre ale Statelor Unite ale Americii pentru Europa și Africa.

Cei doi oficiali au discutat despre consolidarea capacității defensive aliate pe flancul estic al NATO, postura forțelor americane în România și despre pregătirea militarilor celor două țări în cadrul evenimentelor majore de instruire.

Programul comandantului USAREUR a cuprins și întrevederi la comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est și la Statul Major al Forțelor Terestre.

Aeroportul din Brașov, programat să se deschidă în iunie 2023!

Publicat de Andra Radu, 25 noiembrie 2022, 11:48

Aeroportul din Brașov este programat să se deschidă pe data de 15 iunie 2023. Este primul aeroport nou din România de după anul 1974 și este al treilea din punct de vedere al dimensiunii terminalului, după Aeroportul „Henri Coandă” și cel din Cluj – Napoca.

Pista are o lungime de peste 2.800 de metri și permite aterizarea și decolarea oricărui tip de avion, cu excepția lui A380, pentru care trebuie un terminal special și o pistă mai lungă.

Reprezentanții companiei TAROM au anunțat că prima aeronavă comercială care va ateriza pe pista noului aeroport din Brașov va fi una românească.

Târgul de nunţi a început la Arad!

Publicat de Andra Radu, 18 noiembrie 2022, 17:33

Târgul de nunţi a început la Expo Arad. Timp de trei zile, peste 40 de furnizori din industria organizării de evenimente din Arad, Timişoara, Cluj, Bucureşti şi Szeged îşi expun serviciile la târgul „Petreceri de Vis”, ajuns la cea de-a 18-a ediție.

Vor putea fi găsite rochii de mireasă și costume pentru miri, dar vor putea fi contractate săli de evenimente, servicii foto-video și chiar pirotehnice.

Târgul poate fi vizitat sâmbătă între orele 11:00 și 20:00, iar duminică între 11:00 și 18:00.

SOR organizează evenimentul „Atelierul de Hrănitori”!

Publicat de Andra Radu, 15 noiembrie 2022, 15:19

Societatea Ornitologică Română (SOR) organizează cea de-a patra ediție a evenimentului Atelierul de Hrănitori, în data de 20 noiembrie 2022, atât în București, în Parcul Herăstrău, vis-à-vis de Grădina Urbană, cât și în Cluj Napoca, în Muzeul Zoologic al UBB.

Va fi din nou ziua când iubitorii de păsări și natură vin alături de copii și de nepoți pentru a confecționa hrănitori pentru păsările sălbatice, dar și pentru a învăța cum să le ajute să treacă peste temperaturile scăzute din timpul iernii. Evenimentul va începe de la ora 10:00 dimineața cu activități și ateliere care vor ține până la ora 14:00.

„Cei care vin duminică la Atelierul de Hrănitori vor fi așteptați de voluntarii și de staff-ul SOR cu povești despre păsări, informații practice și cu o mulțime de idei folositoare pentru a face iarna mai ușoară pentru păsări și mai colorată pentru oameni. Vor exista deja consacratele ateliere, motivul principal al întâlnirii noastre, unde oamenii învață să confecționeze hrănitori pe care le pot lua acasă, fie din coji de nucă de cocos sau de pomelo, din lemn sau alte materiale la fel de neconvenționale. Însă vom construi și alte obiecte de decor și sezon care au păsările ca sursă de inspirație”, a declarat Teodora Domșa, coordonatorul proiectului.

Participanții își pot testa abilitățile de identificare a speciilor de păsări sălbatice din cele două orașe. Vor avea loc discuții despre păsările sălbatice din mediul urban, iar cei care vor să învețe cum să recunoască înaripatele o să poată achiziționa ghidurile de identificare de la eveniment.

Festivalul „UniFEST” are loc în opt orașe din România!

Publicat de Andra Radu, 26 octombrie 2022, 14:34

Festivalul studenţesc „UniFEST” va avea loc în perioada 4-14 noiembrie în Arad, Oradea, Timişoara, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Suceava şi Bucureşti.

În cadrul festivalului vor fi organizate activităţi educative (traininguri, workshopuri, conferinţe etc.), activităţi socio-culturale (seara tradiţională, seara multiculturală, mega concert, parada asociaţiilor) şi activităţi pentru dezvoltarea şi menţinerea unui stil de viaţă sănătos (competiţii sportive, campanii de ecologizare), potrivit unui comunicat al Uniunii Studenţilor din România.

Conferinţa de deschidere a festivalului va avea loc pe 4 noiembrie, în Aula Magna a Universităţii Titu Maiorescu, în prezenţa reprezentanţilor autorităţilor publice şi a universităţilor.

Tema din acest an este „The Future is YOUth”.

25 octombrie – Ziua Armatei României

Publicat de Andra Radu, 24 octombrie 2022, 16:59

Ziua Armatei României, 25 octombrie, va fi sărbătorită printr-o serie de manifestări organizate în principalele garnizoane din țară, în bazele militare din teatrele de operaţii unde sunt dislocaţi militarii români și în statele în care România are acreditaţi ataşaţi ai apărării și în capitalele statelor unde țara noastră are reprezentanțe permanente.

Programul principalelor activități este următorul:

În Bucureşti:

– Ora 10:00, la Mormântul Ostaşului Necunoscut, din Parcul Carol I – ceremonie militară și religioasă de depuneri de coroane de flori, ceremonie de schimbare a gărzii și survol al unor aeronave ale Forțelor Aeriene Române.

– Ora 12:00, la Monumentul Eroilor Patriei din cel de-Al Doilea Război Mondial (Universitatea Națională de Apărare „Carol I”) – ceremonie militară şi religioasă de depunere de coroane şi jerbe de flori.

– Ora 13:00, la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” va fi vernisată expoziția temporară „Drumul către Încoronarea din anul 1922”, care marchează Centenarul acestui eveniment, ce a încheiat simbolic procesul de întregire a statului român după sfârșitul Primului Război Mondial și, prin care, suveranii Românei deveneau Regele și Regina tuturor românilor.

– Ora 19:00, retragere cu torțe pe traseul Palatul Cercului Militar Naţional, Calea Victoriei, B-dul Regina Elisabeta, B-dul Mihail Kogălniceanu, Splaiul Independenţei,B-dul Eroilor Sanitari, Str. Profesor Doctor Gheorghe Marinescu, Şoseaua Cotroceni, B-dul Iuliu Maniu, B-dul General Paul Teodorescu, B-dul Timișoara, sediul Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”.

În țară:

– Ora 10:00, Satu Mare, și 12:30, Păuliș, la Monumente ale Ostașului Român vor avea loc ceremonii de depuneri de coroane și jerbe de flori.

– Ora 14:00, Carei, la Ansamblul Monumental „Glorie Ostașului Român” va avea loc o ceremonie de depuneri de coroane și jerbe de flori. Voluntarii Invictus, alergători și cicliști, militari și civili, care au parcurs aproximativ 3800 de kilometri în cadrul Ștafetei Veteranilor, pe trei trasee, vor prezenta onorul, în mod simbolic, tuturor celor care s-au jertfit pentru România.

Ceremonii similare vor avea loc în principalele garnizoane din țară, la Monumentele eroilor, precum și la cimitire și la monumente ale ostașilor români din Austria, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Federația Rusă, Polonia, Republica Moldova și Ungaria.

Daniel Petrescu: Le transmit militarilor toată aprecierea mea pentru eforturile pe care le depun zi de zi. Le mulțumesc pentru ceea ce fac și pentru devotamentul lor

Publicat de Gabriel Stan, 24 octombrie 2022, 14:17

La „Subiectul săptămânii” vorbim în această săptămână despre Armata României, despre imaginea ei și despre oameni în uniformă.

Invitatul lui Cristian Dumitraşcu a fost șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Domnule general, bine ați venit la „Jurnal militar”!

Daniel Petrescu: Mulțumesc pentru invitație și am onoarea să îi salut pe toți militarii activi, militarii în rezervă și pe civili!

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Așa este, pentru că Armata Română este o micro-societate, așa cum le-aţi spus și elevilor de liceu cu care v-ați întâlnit, săptămâna aceasta, la Colegiul Șincai din București.

Despre asta aș vrea să vă întreb, despre imaginea actuală a armatei și despre felul în care este percepută armata și de către tineri, dar și de către toți oamenii de acasă care ascultă acum la radio.

Daniel Petrescu: Era o campanie pe care o desfășurăm în mai multe școli, încercăm să popularizăm cariera militară. Mie mi-a plăcut foarte mult interesul celor prezenți.

Faptul că au venit foarte mulți din propria inițiativă şi faptul că au avut multe întrebări, asta mi-a arătat că, în gândul lor, armata poate reprezenta un proiect.

Mi-au arătat din întrebări că știu foarte bine cu ce ne ocupăm și mi-au arătat așa un fel de apreciere pentru ceea ce militarii noștri fac pentru societate.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Da, și pentru că ați încheiat cu acest cuvânt, societate, așa era și acum 37 de ani pe când dumneavoastră ați pășit prima dată în armată, oglinda societății, așa cum este și astăzi, că așa le-ați spus copiilor.

Daniel Petrescu: Le-am spus copiilor că nu putem fi nici mai buni, nici mai răi decât societatea din care facem parte. Dar eu cred că ceea ce se cristalizează mai bine în armată este un respect pentru valorile pentru apărarea națională, pentru securitate națională. Le-am vorbit despre camaraderie, despre cutezanță și le-am vorbit despre caracter.

Sunt valori în care noi credem, e ceea ce căutăm pentru cei care vor să ni se alăture. Suntem o instituție foarte necesară, suntem o instituție al cărei destin e legat de destinul României și în perioade grele, cum este perioada pe care o traversăm în acest moment, este normal ca societatea să se orienteze către noi, să dăm și seamă de ceea ce facem, dar să dăm și încredere societății că dacă este nevoie, putem să ne facem datoria.

Eu cred că este evident în toate sondajele că imaginea armatei este pozitivă și eu cred că oamenii percep eforturile pe care le facem cu bune și cu rele, dar ne facem datoria. Suntem mândri de realizările noastre.

Mai avem foarte mult de lucru, dar eu am încredere în colegii mei, am încredere și în societate și sunt convins că putem să ne îndeplinim misiunile. Ăsta este semnalul pe care trebuie să-l dăm.

Este un ceas în care sărbătorim ziua Armatei României. Am fost zilele trecute la ceremonii de depunere a jurământului militar de către cei care ni se alătură și îmbracă uniforma militară. Am fost în academiile categoriilor de forțe.

Este o emulație, așa, foarte pozitivă, dar eu cred că fiecare își măsoară în interior dragostea față de armată și satisfacția pe care o are pentru instituție, iar noi avem datoria să facem ce depinde de noi, această satisfacție să fie cât mai mare.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): În final, pentru că tot ați vorbit despre jurământ, presupun că tot într-un 25 octombrie ați depus și dumneavoastră jurământul.

Daniel Petrescu: Da, le spuneam și colegilor de aici, este un moment pe care nu îl uiți niciodată nici tu, nici familia. Este un moment în care te legi să servești țara chiar cu prețul vieții și peste ani te uiți, te întrebi ce ai făcut și cred că toți care au îmbrăcat haina militară se pot uita cu mândrie înapoi pentru că și-au făcut datoria față de țară.

Și aș vrea să folosesc ocazia pentru a transmite militarilor toată aprecierea mea pentru eforturile pe care le depun zi de zi, nu sunt clipe ușoare momentele prin care trecem, știu că activitatea fiecăruia, orele de muncă peste program au crescut. Am avut de lucru și în COVID. Vreau să le mulțumesc pentru ceea ce fac și pentru devotamentul lor.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful statului major al apărării, generalul Daniel Petrescu. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio.

Daniel Petrescu: Mulțumesc, toate cele bune!

Corul Madrigal pornește „Pe drumul Crăciunului”!

Publicat de Andra Radu, 20 octombrie 2022, 16:01

Corul Naţional de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” anunţă desfăşurarea turneului naţional „Pe drumul Crăciunului”. Acesta va avea loc în perioada 4 – 19 decembrie și va cuprinde nouă spectacole extraordinare în şapte oraşe: Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Timişoara, Craiova, Suceava, Iaşi şi Bucureşti.

Biletele pentru spectacolele extraordinare „Pe drumul Crăciunului” sunt disponibile online pe platforma bilete.ro, anunţă Corul Naţional de Cameră „Madrigal.

Anna Ungureanu, dirijorul principal al Corului Naţional de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” şi Cezar Verlan, dirijorul secund, au pregătit pentru cele nouă spectacole din turneu un program menit să creeze o legătură între dramatism şi speranţă, între clasic şi modern, între tradiţia colindelor româneşti şi a celor internaţionale.

Regia şi scenariul spectacolelor sunt semnate de Emil Pantelimon, iar scenografia de Vladimir Turturică. Selecţia textelor dramatice a fost realizată de Mădălin Guruianu şi va purta spectatorii printr-o succesiune emoţională dinamică, pornind de „Cântarea Cântărilor”, până la poeme de Eugen Jebeleanu, Lucian Blaga şi Costache Ioanid şi texte semnate de Khaled Hosseini, Sfânta Tereza de Avila şi Paulo Coelho.

Calendarul turneului naţional „Pe drumul Crăciunului”:

• Cluj-Napoca, Opera Naţională Română – 4 şi 5 decembrie;
• Târgu Mureş, Teatrul Naţional – 7 decembrie;
• Timişoara, Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” – 10 decembrie;
• Craiova, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” – 11 decembrie;
• Suceava, Teatrul Municipal „Matei Vişniec” – 14 decembrie;
• Iaşi, Opera Naţională Română – 15 decembrie;
• Bucureşti, Opera Naţională Bucureşti – 19 şi 20 decembrie.

Festivalul Muzicii Românești are loc la Iaşi!

Publicat de Andra Radu, 10 octombrie 2022, 14:53

În perioada 14-20 octombrie se va desfășura cea de a 24-a ediție a Festivalului Muzicii Românești de la Iaşi. Artiștii Filarmonicii Moldova au pregătit, pentru ediția din acest an, trei concerte.

Atmosfera festivalului, spiritul muzicii româneşti vor fi simţite în locaţiile diverse alese de organizatori: Palatul Culturii, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri”, Sala „Eduard Caudella” şi Studio de Muzică de cameră „Anton Diaconu” ale Universităţii Naţionale de Arte „George Enescu”.

Artiști din București, Timișoara, Iași, cercetători, profesori și studenți ai Universității Naţionale de Arte „George Enescu” vă așteaptă să-i ascultați în cadrul recitalurilor, concertelor, lansărilor de carte sau workshop-urilor susținute.