Adrian Gîtman (realizator rubrică): Bugetul alocat apărării naționale în Polonia va crește în acest an până la 4% din produsul intern brut, a anunțat prim-ministrul Mateusz Morawiecki.
Varșovia și-a majorat recent investițiile în apărare, după declanșarea invaziei ruse asupra Ucrainei.
Forțele militare ale Poloniei numără în prezent în serviciul său 164.000 de bărbați și femei, inclusiv 36 de mii de voluntari ai unităților de securitate națională.
Efectivele armatei ar urma să crească până la 250.000 de militari profesioniști și 50.000 de voluntari.
Polonia a decis să atragă mai mulți cetățeni în forţele sale armate, introducând serviciul militar de bază voluntar și cursuri de pregătire militară la nivel național.
Românii sunt mai fericiți în acest an în perioada sărbătorilor de iarnă comparativ cu anul trecut. Întrebați cum se simt în legătură cu sărbătorile de anul acesta, 65% dintre români au menționat sentimente pozitive, comparativ cu doar 53% în 2021. Cele mai populare sentimente pozitive sunt cele de bine (18%), entuziasm (17%) sau fericire/ bucurie (15%).
La polul opus, 34% dintre români au, și în acest an, gânduri negative despre perioada sărbătorilor. Deși procentul este în scădere comparativ cu anul trecut (40%), sentimentele de stres/ neliniște (8%), indiferență (7%) sau dezamăgire (6%) sunt încă prezente în viața anumitor români.
Fiind primul Crăciun fără restricții în ceea ce privește pandemia de Covid-19, sentimentul pentru care s-a observat cea mai mare creștere de anul trecut este entuziasmul. Dacă în 2021 doar 7% dintre români se declarau entuziasmați pentru sărbătorile de iarnă, anul acesta 17% dintre respondenți resimt acest sentiment.
Ce cadouri vor românii să primească și unde își vor petrece sărbătorile
40% dintre români declară că nu contează ce primesc anul acesta de Crăciun. Acest procent este în scădere față de anul trecut, când jumătate dintre români declarau că nu au preferințe în ceea ce privește cadourile.
Hainele sunt cele mai dorite cadouri, 31% dintre respondenți declarând că doresc să primească de Crăciun articole vestimentare, în timp ce 27% menționează parfumurile, în creștere față de anul trecut, când procentele erau de 24% pentru ambele categorii.
De asemenea, bijuteriile înregistrează o creștere semnificativă anul acesta. Dacă în 2021 13% dintre respondenți declarau că doresc să primească bijuterii de Crăciun, anul acesta 21% dintre ei au această așteptare. Diferența semnificativă vine dacă analizăm genul, în timp ce bărbații declară în aceeași măsură că vor să primească bijuterii (9%), în cazul femeilor procentul a crescut de la 18% în 2021 la 30% în 2022. Așadar, o treime dintre femei, se așteaptă să primească bijuterii cu ocazia Crăciunului în acest an.
Majoritatea românilor își vor petrece, și în acest an, sărbătorile de iarnă acasă, însă într-o măsură mai mică decât în anii anteriori, când pandemia a influențat această alegere. Dacă în 2020 un procent de 85% dintre români au rămas acasă de Crăciun, iar în 2021 acest procent era de 57%, în 2022 51% dintre respondenți au declarat că își vor petrece sărbătorile acasă. Pentru persoanele peste 55 de ani acest procent ajunge la 73%, în timp ce doar o treime dintre tinerii până în 24 de ani vor rămâne acasă.
Crăciunul rămâne, totuși, o sărbătoare petrecută în familie, 85% dintre respondenți declarând că vor petrece alături de familie, fie acasă, fie cu rudele din localitate (19%) sau cu rude din afara localității (14%). Tinerii între 18 și 24 de ani vor petrece într-o măsură semnificativ mai mică sărbătorile cu familia (70%). Procentul celor care vor alege un sejur, fie în țară, fie în afara țării este de 9%, cu 3 procente mai mare decât anul trecut.
Ce buget au alocat românii pentru sărbătorile de Crăciun
Românii vor aloca cea mai mare parte a bugetului de Crăciun pentru mâncare. Procentual, 49% din bugetul alocat zilelor de sărbătoare va merge către mâncare, 34% către cadouri și 17% către decorațiuni.
Suma medie pe care românii o vor cheltui anul acesta este de 1350 RON, marginal mai mare decât anul trecut, când aceștia au alocat 1315 pentru Crăciun. Dacă ne gândim la valoarea inflației, care a depășit 15 procente în acest an, românii vor face, practic, economii de acest Crăciun, având în vedere creșterea mare a costurilor cu traiul zilnic.
În ceea ce privește diferențele pe vârstă, bugetul alocat mâncării este direct proporțional cu vârsta, iar cel pentru cadouri invers proporțional. Persoanele în vârstă de peste 55 ani vor aloca într-o măsură mult mai mare (56%) decât tinerii între 18 și 24 de ani (44%) bugetul sărbătorilor pentru mâncare, în timp ce aceiași tineri vor aloca 40% din buget pentru cadouri, comparativ cu doar 31% pentru persoanele peste 55 de ani.
Românii preferă, în continuare, să își facă achizițiile pentru Crăciun în magazinele fizice, în detrimentul celor online. De la începutul pandemiei, în 2022 ponderea celor care vor face cumpărăturile online este cea mai mică, românii fiind entuziasmați, pentru prima dată în 3 ani, să iasă din casă pentru achiziționarea cadourilor. 75% dintre respondenți declară că vor face cumpărăturile în magazinele fizice, comparativ cu 64% anul trecut și 69% în 2020.
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor lansează astăzi programele Rabla Clasic 2021 şi Rabla Plus 2021.
Programul „Rabla Clasic” va avea un buget total de 440 de milioane de lei și va permite achiziţionarea a peste 55.000 de autovehicule noi, mai puţin poluante.
Pentru 2021, în cadrul acestui program, va fi majorată atât prima de casare – de la 6.500 de lei la 7.500 de lei, cât şi ecobonusul pentru tehnologia hibrid – de la 2.500 de lei la 3.000 de lei, precum şi ecobonusul GNC/GPL/emisii sub 96 de grame CO2/km – de la 1.000 de lei la 1.500 de lei.
Suma maximă ce va putea fi decontată din costurile unei maşini noi prin „Rabla Clasic” poate ajunge la aproximativ 2.250 de euro, în condiţiile în care ecobonusurile pot fi combinate între ele şi adăugate la prima de casare.
De asemenea, programul „Rabla Plus”, va avea un buget total de 400 de milioane de lei, dublu faţă de anul anterior. Astfel, se păstrează neschimbată cea mai mare primă din Europa pentru maşinile electrice, respectiv 10.000 de euro pentru „full electric” şi circa 4.500 de euro pentru maşini hibride plug-in, dar nu mai mult de 50% din valoarea autovehiculului nou.
Pe baza bugetului alocat în acest an, prin „Rabla Plus” vor putea fi achiziţionate până la 6.600 de maşini electrice 100% şi aproximativ 5.000 de maşini hibride plug-in, conform datelor ministerului de resort.
Eurodeputații cer solidaritate și măsuri pentru prevenirea crizei Covid19 în taberele de refugiați
Foto: Migrants who arrived on the island of Lesbos in the past four days, are seen at the port of Mytilene, as they wait to board a Greek navy ship, in Mytilene, Greece, March 4, 2020. REUTERS/Costas Baltas
Situația refugiaților din Grecia are nevoie de un răspuns coordonat al UE pentru prevenirea răspândirii Covid19, au spus deputații europeni de la comisia pentru libertăți civile.
În contextul în care Europa se confruntă cu provocările crizei coronavirusului, crește și îngrijorarea în legătură cu condițiile de viață ale solicitanților de azil în taberele din insulele grecești.
Situația de la granița eleno-turcă a escaladat la începutul lunii martie, când Turcia a deschis frontierele pentru solicitanții de azil și refugiați, încălcând pactul în domeniul migrației pe care în făcuse în 2016 cu UE.
Într-o reuniune virtuală, comisia pentru libertăți civile a discutat despre situația actuală la frontieră și necesitatea evitării acestei crize umanitare care riscă să se transforme într-o problemă de sănătate publică. Comisia, Frontex și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE s-au alăturat deputaților europeni, subliniind importanța solidarității UE în atenuarea crizei în creștere.
Alături de statele membre și agențiile UE, Comisia Europeană a pregătit un plan de urgență, monitorizează în mod regulat situația și a adoptat noi măsuri.
Au fost lansate două intervenții rapide la frontieră, au fost dislocați polițiști de frontieră în plus și Grecia a activat mecanismul de protecție civilă, lucru care a avut ca rezultat oferirea a peste 90.000 de articole de asistență de către țările UE către Grecia.
Toți migranții care sosesc în zonele hotspot se supun unui control sanitar obligatoriu. Persoanele nou-sosite sau salvate sunt ținute în zone separate până la finalizarea examinării medicale.
Comisia a alocat un buget de 350 de milioane de euro susținerii continue pentru Grecia, unde ajung majoritatea refugiaților și migranților, dintre care 50 de milioane de euro vor fi destinați îngrijirii medicale.
După ce vor trece printr-un control de sănătate, 1.600 de minori neînsoțiți care se află în prezent în zonele hotspot de pe insule vor fi mutați în alte țări UE: Germania, Franța, Portugalia, Finlanda, Lituania, Croația, Irlanda și Luxemburg. Unii vor călători în Luxemburg deja săptămâna viitoare.
Cu sprijinul Organizației Internaționale pentru Migrație și Agenției Frontex, a fost creat un sistem voluntar pentru a încuraja oamenii să se întoarcă în țările lor de origine.
Ministrul elen pentru migrație și azil, Notis Mitarachi, a subliniat că au fost luate multe măsuri speciale pentru a preveni izbucnirea unui focar Covid19 în taberele din insule, dar a spus că este necesar mai mult sprijin.
Deputații au solicitat mai mult sprijin, facilități de cazare și echipamente medicale, extinderea relocărilor la familii, extinderea termenelor existente de azil și luarea în considerare a interviurilor virtuale.
Comisia a propus un buget suplimentar de 350 de milioane de euro pentru construcția de noi tabere pe continent în Grecia și de apartamente noi; bugetul are nevoie de aprobarea Parlamentului.
Vicepreședintele Comisiei pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, a subliniat importanța respectării valorilor noastre și respectarea drepturilor fundamentale ale omului și a dreptului UE. Dumnealui a subliniat că, în același timp, UE ar trebui să își continue activitatea privind noul pact privind migrația și azilul, care va fi prezentat în primăvară.
Cum este finanțată UE și pe ce se cheltuiesc banii? Aflați ce este bugetul UE pe termen lung și cum se decide asupra acestuia.
Bugetul pe termen lung al UE ajută milioane de studenți, mii de cercetători, orașe, companii, regiuni și ONG-uri. Contribuie la sănătatea și siguranța alimentelor, drumuri noi și mai bune, căi ferate și aeroporturi, un mediu mai curat și o mai bună securitate la frontierele externe ale UE.
Ideea din spatele bugetului UE este că reunirea resurselor face Europa mai puternică și reprezintă cheia prosperității și a păcii. Pentru acestea, UE finanțează proiecte care îmbunătățesc viața cetățenilor europeni.
Ce este bugetul pe termen lung al UE
Bugetul pe termen lung al UE mai este cunoscut și sub numele de cadru financiar multianual (CFM). Fixează limita superioară a banilor pe care UE îi poate cheltui într-o perioadă de cel puțin cinci ani în diferite domenii politice. Cele mai recente bugete pe termen lung au acoperit perioade de șapte ani.
Unul dintre motivele pentru care UE are un buget pe termen lung, dar și bugete anuale, este acela de a crea predictibilitate și, prin urmare, eficiență pentru programele pe care UE dorește să le finanțeze. Această previzibilitate este necesară, de exemplu, pentru cercetătorii care lucrează mai mulți ani la proiecte științifice.
Bugetul pe termen lung trebuie să aibă un anume grad de flexibilitate pentru a face față crizelor și situațiilor de urgență neprevăzute. Prin urmare, include o serie de instrumente care garantează că banii pot fi folosiți acolo unde sunt necesari.
De exemplu, Fondul de Solidaritate al UE este conceput pentru a oferi asistență financiară în cazul unui dezastru major într-un stat membru. Fondul de ajustare la globalizare este destinat să ajute lucrătorii să găsească un nou loc de muncă dacă au fost concediați ca urmare a modificărilor structurale la nivel mondial sau în urma unei crize economice.
Spre deosebire de bugetele naționale, bugetul UE este un buget de investiții. Nu finanțează protecția socială, educația primară sau apărarea națională, ci se concentrează în special pe domenii cheie care oferă valoare adăugată prin stimularea creșterii economice și a competitivității.
Ce este bugetul UE pe termen lung: infografic
Pe ce cheltuie banii UE
Bugetul Uniunii Europene susține cercetarea și inovarea, investițiile în rețelele transeuropene și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, cu scopul de a stimula creșterea și a crea locuri de muncă în UE.
Politica agricolă comună a UE, politica în domeniul pescuitului și cea pentru mediul înconjurător primesc cea mai mare finanțare în cadrul bugetului pe termen lung actual. Aceste domenii sunt urmate de programele de coeziune, care au ca scop reducerea disparităților de dezvoltare dintre regiunile UE. Bugetul pe termen lung finanțează, de asemenea, proiecte internaționale de ajutor umanitar și de dezvoltare.
amenzile aplicate companiilor care încalcă regulile UE privind concurența.
Parlamentul dorește reformarea modului în care este finanțat bugetul UE, deoarece acesta „nu este transparent și este complet ininteligibil pentru cetățenii europeni”.
Un nou sistem, mai simplu, ar trebui să introducă noi surse de venit. Parlamentul sugerează că banii ar putea veni de la o nouă schemă de impozit pe profit (inclusiv impozitarea companiilor mari din sectorul digital), din comercializarea cotelor de emisii și o taxă pe materialele plastice. Acest nou sistem ar putea reduce contribuțiile directe din partea statelor membre.
Înainte de expirarea bugetului pe termen lung în curs, Comisia Europeană face o propunere cu privire la modul în care ar trebui să arate următorul. Aceasta este utilizată ca bază pentru negocierile Parlamentului European cu Consiliul, care reunește miniștri din toate țările UE.
Parlamentul European a lansat o aplicație cu ultimele cifre din raportul financiar al Comisiei pe 2017, respectând principiul transparenţei gestionării bugetului UE.
De exemplu, în 2015, România a contribuit cu 1,23 de miliarde € la bugetul UE și a colectat 202 de milioane de euro prin taxe vamale în numele UE, din care România poate reține 20% ca taxă administrativă.
Comisia de Bugete a aprobat marți un ajutor de 293,5 milioane EUR din Fondul de Solidaritate al UE, în urma catastrofelor care au avut loc în Austria, Italia și România în anul 2018.
Ajutorul de 293,5 milioane EUR din Fondul de Solidaritate al UE se împarte astfel: 277,2 milioane EUR pentru Italia, urmare a ploilor abundente, vânturilor puternice, inundațiilor și alunecărilor de teren din toamna anului 2018; 8,1 milioane EUR pentru Austria urmare a acelorași fenomene meteorologice și 8,2 milioane EUR pentru regiunea de nord-est a României urmare a inundațiilor din vara anului 2018. Propunerea a fost aprobată cu 35 de voturi pentru, un vot împotrivă și trei abțineri.
Deputații europeni încurajează susținerea pentru cercetare la nivel UE și Erasmus
Membrii PE au aprobat, cu 31 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și o abținere, o creștere cu 100 milioane EUR pentru programele de referință ale UE: Orizont 2020 (80 milioane EUR pentru cercetare) și Erasmus+ (20 milioane EUR pentru mobilitatea tinerilor), urmare a deciziei Parlamentului European și a Consiliului în cadrul acordului privind bugetul UE 2019 din decembrie 2018.
De asemenea, membrii Comisiei Bugete a PE au decis, cu 32 de voturi pentru, 4 împotrivă și o abținere, să restituie statelor membre 1,8 miliarde EUR din bugetul pentru 2018, prin scăderea contribuției la bugetul UE. Acesta este un exercițiu anual, surplusul provenind de obicei din dobânzi și penalități încasate de Comisia Europeană și din programe europene implementate parțial.
Următoarele etape
Toate proiectele de rapoarte trebuie să fie aprobate de plenul Parlamentului, în cadrul sesiunii PE din 16 – 19 septembrie, de la Strasbourg și de Consiliul UE.
Guvernele care intervin în instanțe sau nu reușesc să combată frauda și corupția vor risca suspendarea fondurilor UE, conform unui proiect de lege aprobat joi de deputații europeni.
Asistată de un grup de experți independenți, Comisia UE ar avea sarcina de a identifica „deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept” și de a decide măsuri care ar putea include suspendarea plăților din bugetul UE sau reducerea prefinanțării. Decizia Comisiei va fi pusă în aplicare numai după aprobarea Parlamentului și a Consiliului. Odată ce statul membru remediază deficitele identificate de Comisia Europeană, Parlamentul și miniștrii UE pot debloca fondurile.
Experți independenți care să asiste Comisia Europeană
Comisia Europeană poate stabili că statul de drept este amenințat dacă sunt subminate una sau mai multe dintre următoarele:
buna funcționare a autorităților care implementează bugetul UE;
buna funcționare a autorităților care efectuează controlul financiar;
investigarea adecvată a fraudei – inclusiv frauda fiscală -, corupția sau alte încălcări care afectează execuția bugetului UE;
control judiciar eficient de către instanțele independente;
recuperarea fondurilor plătite în mod necuvenit;
prevenirea și sancționarea evaziunii fiscale;
cooperarea cu Oficiul European de Luptă Antifraudă și, dacă este cazul, cu Parchetul European.
Pentru a asista Comisia, un grup de experți independenți în domeniul dreptului constituțional și financiar, compus dintr-un expert numit de parlamentul național al fiecărui stat membru și cinci experţi numiți de Parlamentul European, va evalua situația în toate statele membre, anual, și va publica un rezumat al concluziilor sale.
Protejarea beneficiarilor finali
În funcție de domeniul de aplicare al deficiențelor și de procedura de gestionare a bugetului, Comisia poate decide cu privire la una sau mai multe măsuri, incluzând:
suspendarea angajamentelor,
întreruperea termenelor de plată,
reducerea prefinanțării și
suspendarea plăților.
Cu excepția cazului în care decizia prevede altfel, guvernul ar trebui să continue implementarea programului sau fondului UE respectiv și să efectueze plăți către beneficiarii finali, cum ar fi cercetătorii sau organizațiile societății civile. Comisia ar trebui să facă eforturi pentru a se asigura că beneficiarii primesc sumele datorate.
Comisia va prezenta o propunere Parlamentului şi miniștrilor UE de a transfera o sumă care să corespundă valorii măsurilor propuse în rezerva bugetară. Decizia va intra în vigoare după patru săptămâni, cu excepția cazului în care Parlamentul, hotărând cu majoritate de voturi exprimate, sau Consiliul, hotărând cu majoritate calificată (astfel încât niciun stat membru să nu poată bloca o decizie), o modifică sau o resping. Odată ce Comisia Europeană stabilește că deficienţele au fost remediate, suma blocată ar fi deblocată folosind aceeași procedură.
Co-raportorul Comisiei pentru bugete Eider Gardiazabal Rubial (S&D, ES) a declarat: „Respectarea statului de drept și a tuturor valorilor UE sunt principiile fundamentale pe care am construit proiectul european. Niciun guvern nu poate încălca aceste valori fără să sufere consecințele”. Petri Sarvamaa (EPP, FI), co-raportor al dosarului a afirmat că “cel mai important aspect al acestui mecanism este protecţia beneficiarilor finali, element accentuat în comparaţie cu propunerea originală a Comisiei. Am inclus de asemenea Parlamentul European în procedura de luare a deciziei, ceea ce întăreşte dimensiunea de responsabilitate democratică în privinţa măsurilor propuse.”
Următoarele etape
Parlamentul European a aprobat regulile cu 397 de voturi pentru, 158 de voturi împotrivă şi 69 de abţineri. Deputații europeni sunt acum pregătiți să înceapă negocierile cu privire la formularea finală a regulamentului cu miniștrii UE, care nu și-au adoptat încă poziția.
Background
Propunerea de regulament privind „protecția bugetului Uniunii în cazul deficiențelor generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre” face parte integrantă din pachetul bugetar pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual 2021-2027.
Editorial. Dacă guvernul italian voia să împingă ţara afară din Uniunea Europeană, nu ar fi procedat altfel
Guvernul italian a ales, după toate aparenţele, calea confruntării cu Uniunea Europeană (UE). Refuzând să facă modificări semnificative în bugetul său pe 2019, se expune deschiderii unei proceduri pentru deficit excesiv. Aceasta poate duce la sancţiuni financiare mergând până la 3,4 miliarde de euro. Pentru o ţară care este deja îndatorată până peste cap, o asemenea sancţiune nu ar face decât să accelereze coborârea în infern.
Nu e pentru prima dată că cei doi parteneri guvernamentali de la Roma, anume Liga Nordului şi Mişcarea 5 stele, îşi arată dispreţul faţă de Bruxelles. De la formarea majorităţii guvernamentale, după o perioadă rocambolescă de neînţelegere, l-au numit pe economistul Paolo Savona la Finanţe.
O provocare. Dacă voiau să bage lupul în stână nu ar fi procedat altfel. Deosebit de cunoscut pentru ostilitatea lui declarată faţă de euro şi de instituţiile europene, Paolo Savona ar fi trebuit să-i reprezinte pe italieni la reuniunile lunare ale Eurogrupului – miniştrii de finanţe din zona euro – şi ale Ecofin, care îi cuprinde pe miniştrii de finanţe din întreaga UE.
Preşedintele italian, Sergio Mattarella, s-a opus cu veto, evitând astfel o primă dramă între Bruxelles şi Roma. „Italia nu este o ţară liberă, este o ţară ocupată financiar, nu militar, de germani, de francezi şi de birocraţii de la Bruxelles”, protestase atunci suveranistul Matteo Salvini, de la Liga Nordului.
Bruxelles-ul şi noua putere italiană nu sunt pe aceeaşi lungime de undă nici în problema migranţilor. De la preluarea funcţiei, Matteo Salvini, viceprim-ministru şi ministru de interne, s-a făcut remarcat prin poziţiile sale anti-europene. Potrivit lui, Italia nu trebuie să-şi asume răspunderea de primă ţară de primire, răspundere înscrisă de altfel în tratatele europene.
În prezent, scandalul este despre bugetul pe 2019. Regulile europene impun o disciplină bugetară. Ca o pisică opărită care se teme şi de apa rece – Europa tocmai a trecut prin zece ani de criză a datoriei greceşti -, Bruxelles-ul înţelege ca de acum înainte să impună respectarea regulilor. În timp ce Italia este a doua ţară cea mai îndatorată din Europa şi a treia în lume.
Care este răspunsul populiştilor de la Roma? O manifestaţie, pe 8 decembrie, pentru a spune „paşnic” „domnilor de la Bruxelles: lăsaţi-ne să muncim, să trăim şi să respirăm”. Liga Nordului şi Mişcarea 5 Stele alimentează într-o veselie sentimentul anti-european şi se comportă ca şi cum ar pune bazele unui „Italexit”.
Comisia Juncker a urmărit “realism” și consensul în bugetul sau. Statele membre critică, Parlamentul exprimă frustrări…
Când Europa se apleacă asupra bugetului, se privește într-o oglindă. Este mare și puternică sau firavă și slabă? Acest exercițiu nu are lor decât o dată la șapte ani. Comisia Juncker, la final de mandat, și-a propus deci să atribuie Uniunii o dimensiune și o ambiție pentru anii 2021-2027, în contextul constrângerii prilejuite de plecarea britanicilor și lipsei de fonduri care rezultă de aici (circa 13 – 14 miliarde de euro pe an).
Comisia Juncker ar fi putut să propună statelor membre să compenseze integral această plecare, finanțând în același timp noile misiuni ale Europei, anume gestiunea frontierelor externe, fondul European de apărare, inovația de vârf, politica migratorie etc. Ea a preferat să pună pe masă o propunere mai clasică: să taie din principalele două programe care sunt agricultura (PAC) și fondurile de coeziune (care ar trebui să permită o recuperare a decalajelor economice regiunilor mai puțin bogate).
Negocierea se face întotdeauna în jos
Statele membre sunt totuși chemate să compenseze parțial plecarea britanicilor, deci contribuțiile lor ar trebui să crească. Juncker propune un buget de 1.135 de miliarde de euro pe cei șapte ani ai exercițiului financiar, adică 1,114% din venitul național brut al celor 27 de membri. “Se puteau finanța noile misiuni fără a tăia din cele vechi, cu 1,2% din venitul național brut european (VNB)”, se precizează în cadrul Comisiei. Procentual diferența este infimă între cele două versiuni…
Jean-Claude Juncker n-a îndrăznit să facă pasul, căutând deja o cale de mijloc între Consiliul European, mai înclinat spre reducere, și Parlamentul European, mai ambițios decât statele membre. Pornind de la o propunere de 1,14% din VNB, Comisia Juncker știe deja că în final procentajul va fi, inexorabil, mai mic. Negocierea se va face întotdeauna în scădere, căci Europa se construiește pe poziția celui care vrea cel mai puțin. Or, pentru a fi adoptat, bugetul va trebui să aibă unanimitate în cadrul Consiliului European, apoi să fie aprobat de cele 27 de parlamente naționale și în final să fie votat de Parlamentul de la Strasbourg. De fiecare dată, această cale lungă dă naștere la infinite negocieri, fiecare stat membru având grijă să recupereze cu o mână ce dă cu cealaltă… Scăderea este înscrisă în inima procesului.
Macron, parțial urmat de Juncker
Totuși, Comisia introduce noutăți salutate de europeni: 27,5 miliarde de euro pe șapte ani pentru securitate și apărare, 34 de miliarde pentru a gestiona frontierele și migrația, 25 de miliarde de euro pentru a susține reformele în statele membre sau dublarea fondurilor programului Erasmus+ (Parlamentul cerea triplarea). Revendicările lui Emmanuel Macron au fost, parțial, auzite. Președintele francez cerea oprirea scăderilor la contribuțiile statelor; Juncker îi dă dreptate. El obține un embrion de “buget al zonei euro, desigur, modest, pentru a contribui la convergența economiilor. El cerea condiționarea plății fondurilor de coeziune de respectarea statului de drept; Comisia Juncker îl urmează pe această idee…
În schimb, nici un cuvânt despre “taxa pe digital”, din care Macron voia să facă o “resursă” la bugetul UE. Comisia n-a îndrăznit să se angajeze pe această cale, atât de mult crește rezistența la această “taxă pe digital”, inclusiv la vecinii noștri germani, de la venirea lui Olaf Scholz la Ministerul de Finanțe. Comisia a pus pe masă diverse idei de resurse proprii: o taxă de 20% pe încasările generate de sistemul de schimburi de cote de emisii de CO2, o mică reducere din suma impozitului pe societăți (dar directiva ACCIS nu este încă adoptată), o taxă pe deșeurile de ambalaje nereciclate… Deocamdată, Comisia ar conta pe încasări de 22 ipotetice miliarde de euro pe an.
Pentru Austria și Danemarca, este prea mult!
Jean-Claude Juncker nu mai avea nimic de pierdut. El nu mai candidează. Cât despre buget, el nu va fi probabil adoptat sub mandatul lui. Într-adevăr, Franța a arătat deja că nu intenționează să supună la vot un buget multi-anual în actualul Parlament de la Strasbourg, când în mai 2019 va fi ales unul nou. “Ca de obicei, bugetul va fi adoptat la începutul lui 2020, pentru a fi aplicat la 1 ianuarie 2021”, arată o sursă germană cu experiență în domeniu. Juncker este un prea bun cunoscător al mersului lucrurilor în Europa pentru a nu o ști. El s-ar fi putut deci elibera de constrângerile “realismului” și arăta mai îndrăzneț. Cu atât mai mult cu cât, de la publicarea propunerii de buget (și uneori chiar înainte), căutarea unui “compromis” s-a lovit de ritualele interese naționale care au criticat această schiță de buget…
Franța, cea mai interesată de PAC, a arătat cu degetul “iresponsabilitatea” tăierilor de la agricultură, pentru a opri cât mai repede supărarea FNSEA. Ungaria s-a simțit vizată (pe bună dreptate) de condiționarea introdusă de a plăti fondurile de coeziune statelor care respectă statul de drept. “Un șantaj”, potrivit lui Peter Szijjarto, ministrul ungar al afacerilor externe. Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, dorește, dimpotrivă, ca Europa să-și reducă viteză. El va deține președinția UE în al doilea semestru din 2018, ceea ce nu va ușura lucrurile… Alăturându-se punctului de vedere al țărilor nordice, premierul danez, Lokke Rasmussen, a pus punctual pe i: “O UE redusă va trebui să se traducă printr-un buget redus!”. Fără să fie o surpriză, olandezul Mark Rutte a apreciat că propunerea lui Juncker “nu este o opțiune acceptabilă” pentru țara sa… Pornim de departe.
Frustrări în Parlament
Parlamentul European cerea un buget mai mare cu 219 miliarde de euro față de această propunere. PPE, partidul din care provine Juncker, a salutat dublarea bugetului pentru Erasmus și atenția pentru tineri cu ideea unui bilet de tren gratuit pentru tinerii de 18 ani care ar traversa Europa. José Manuel Fernandes, purtătorul de cuvânt al PPE, a emis totuși rezerve asupra tăierilor din PAC și din fondurile de coeziune. Social-democrații subliniază că “Uniunea Europeană nu-și poate ține promisiunile cu un buget care reprezintă prețul unei cești de cafea pe zi de persoană”. Grupul liberalilor (ALDE) a apreciat schița de resurse proprii deplângând în același timp tăierile din PAC și insuficiența programului Erasmus+, chiar crescut.
În rezumat, Juncker caută consensul în realism. Obține proteste în cadrul Consiliului European și reproșuri mai mult sau mai puțin violente din Parlament. Ceea ce înseamnă a pierde la toate capitolele. Pentru un buget a cărui adoptare nu o va vedea…
CALCULE ŞI CONDIŢII PRIVIND NOUL BUGET AL UNIUNII EUROPENE
Publicat de Camelia Teodosiu,
10 mai 2018, 11:00 / actualizat: 11 mai 2018, 7:42
Ar trebui Uniunea Europeană să-și sancționeze membrii iliberali? (editorial)
Este o chestiune de evidentă iritare și îngrijorare pentru membrii mai vechi ai UE faptul că unii dintre membrii mai nou din Europa Centrală sfidează flagrant valorile democratice occidentale pe care teoretic și le asumaseră odată cu aderarea. Și cu atât mai mult e iritant faptul că Polonia și Ungaria, cele două state care violează cel mai vizibil normele, sunt printre cei mai importanți destinatari ai subvențiilor Uniunii.
Deloc surprinzător atunci, cum scria în acest ziar și Steven Erlanger, că brațul executiv al UE, Comisia Europeană, a început să discute condiționarea subvențiilor din bugetul pe următorii șapte ani (începând cu 2021) de statutul justiției statelor membre. Ideea este aceea că, prin concentrarea pe independența justiției ca precondiție pentru o gestionare adecvată a fondurilor, se va evita impresia că Bruxelles-ul își impune valorile sale unor state independente.
Este un concept tentant. Finanțarea europeană este importantă pentru țările Europei Centrale. Reprezintă 61% din cheltuielile pe infrastructură din Polonia și 55% în Ungaria; creșterea economică alimentată de UE a fost un factor major care a determinat popularitatea premierului ungar Viktor Orban.
Dar nu este o idee foarte bună. Sancțiunile financiare au un istoric neconvingător în ce privește modificarea comportamentelor unor regimuri. Rusia se află sub sancțiuni tot mai stricte încă din martie 2014, dar Vladimir Putin nu și-a schimbat comportamentul câtuși de puțin.
Și oricum, când vor fi prezentate sancțiunile, ele vor încuraja opinia multora din țările fostului bloc sovietic cum că ei ar fi cetățeni de clasa a doua în UE. Jaroslaw Kaczynski al Poloniei și dl Orban al Ungariei își fac amândoi capital politic pe baza acuzațiilor că istoria, identitatea și valorile tradiționale ale țărilor lor s-ar afla sub atacul unui Occident liberal, desfrânat, care crede că le știe pe toate – și, mai specific, sub atacul unei birocrații anonime de la Bruxelles. Nu există nici un dubiu că ei se vor folosi de orice sancțiuni drept dovadă suplimentară în acest sens și pretext de a-și consolida propriul regim. Orice tentativă de a determina care sisteme judiciare sunt inadecvate se va transforma rapid într-o păruială politică pe tema standardelor și definițiilor diferite.
Nimic din toate acestea nu înseamnă că liderii din Europa Centrală sau de oriunde sunt liberi să se comporte după bunul lor plac. UE este obligată, și are tot dreptul, să le ceară tuturor statelor sale membre să adere la standardele ei democratice, indiferent ce istorie au în spate.
Însă acest lucru trebuie realizat prin convingerea cetățenilor noilor state membre că drepturile, demnitatea și statutul lor de cetățeni europeni în toată puterea cuvântului sunt călcate în picioare atunci când demagogii populiști le restricționează libertățile ori statul de drept. Mecanismul deja existent al UE pentru pedepsirea țărilor care se îndepărtează prea mult de restul blocului poate că este lipsit de colți autentici, însă votul din noiembrie al Parlamentului European pentru declanșarea procedurii împotriva Poloniei a oferit sprijin opozanților politicilor iliberale ale dlui Kaczynski. Blocul european a avut de asemenea un oarecare succes și cu mecanismul de cooperare și verificare instituit pentru a monitoriza și ajuta eforturile Bulgariei și României de a se lupta cu corupția lor endemică. Astfel de eforturi trebuie să fie extinse și consolidate.
Transferul avuției de la bogați la săraci în interiorul Uniunii nu a fost niciodată conceput drept o pomană, ori răsplată, ci ca o cale de a ridica nivelul economic al noilor membri, spre beneficiul întregului bloc. Stabilirea unor condiții politice pentru acordarea subvențiilor ar risca să realizeze fix opusul – încetinirea dezvoltării, alienarea populației, consolidarea puterii conducătorilor populiști și adâncirea fisurilor deja existente în cadrul Uniunii.
Proiectul de buget al municipalităţii timişorene pentru anul 2018 va intra luni în dezbatere publică, printre investiţii propuse a demara în acest an numărându-se şi realizarea unui sistem de transport urban în comun de tip metrou. Suma estimată fiind cu 30 de milioane de euro mai mică decât cea din anul precedent, care a fost echivalentul a 278 milioane de euro.
Conform proiectului, cea mai mare parte a bugetului pe 2018 va merge în investiţii, în proiecte ce vor demara în acest an sau cu finanţare multianuală, care au început în anii anteriori – din Sănătate, Învăţământ, Transporturi, achiziţionarea de noi mijloace de transport în comun, lucrări de extindere, modernizare şi dotări ale spitalelor din subordine, cumpărarea imobilului în care îşi desfăşoară activitatea Clinica ASCAR a Spitalului Municipal, extinderi de unităţi pentru învăţământul preşcolar şi preuniversitar, amenajări şi modernizări de parcuri şi a reţelei de cinematografe pe care municipalitatea le-a dobândit prin sentinţe judecătoreşti irevocabile.
Se vor mai construi o platformă de aterizare elicopter la Spitalul de Copii ”Louis Ţurcanu” şi un nou laborator de radioterapie la Spitalul Municipal.
De asemenea, sunt prevăzute mai multe studii de prefezabilitate şi fezabilitate pentru realizarea unui sistem de transport urban în comun de tip metrou, care să lege intrarea în oraş dinspre frontiera cu Serbia de Aeroportul Internaţional “Traian Vuia”.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat miercuri legea bugetului de stat şi pe cea privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2018, însă şeful statului atrage atenţia asupra unor vulnerabilităţi.
‘Preşedintele Klaus Iohannis atrage însă atenţia asupra unor vulnerabilităţi ale bugetului anului 2018 şi asupra provocărilor cadrului fiscal-bugetar actual, având în vedere că România are nevoie de un buget credibil şi echilibrat, care să urmărească în mod consecvent menţinerea obiectivelor fundamentale de stabilitate macroeconomică, predictibilitate şi sustenabilitate fiscal-bugetară’, se arată în comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
Comunicat de presă – Administraţia Prezidenţială
Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a promulgat miercuri, 3 ianuarie a.c., Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Preşedintele Klaus Iohannis atrage însă atenţia asupra unor vulnerabilităţi ale bugetului anului 2018 şi asupra provocărilor cadrului fiscal-bugetar actual, având în vedere că România are nevoie de un buget credibil şi echilibrat, care să urmărească în mod consecvent menţinerea obiectivelor fundamentale de stabilitate macroeconomică, predictibilitate şi sustenabilitate fiscal-bugetară.
Pentru România, este esenţial ca politicile fiscal-bugetare să reintre pe un culoar de responsabilitate şi prudenţă, iar decidenţii politici şi guvernamentali să nu repete greşelile sau tentaţiile unor politici exuberante, precum cele de dinaintea crizei economice, astfel încât bunăstarea românilor să nu fie afectată pe termen mediu şi lung. Țara noastră trebuie să evite capcana unei creşteri economice nesustenabile, bazate în principal pe consum, deficite bugetare şi acumularea de datorie publică.
Ca element procedural, construcţia bugetară ignoră recomandările pe care Comisia Europeană le-a formulat în contextul procedurii de deviaţie semnificativă a deficitului bugetar. Potrivit acestor recomandări, bugetul naţional era indicat să revină pe calea consolidării fiscale, prin ajustări anuale ale deficitului bugetar de 0,5% din PIB.
Preşedintele României îşi manifestă îngrijorarea cu privire la faptul că, deşi înregistrăm rate record de creştere economică, există dificultăţi şi unele incertitudini în a asigura încadrarea deficitului bugetar în ţinta de 3% din PIB. Totodată, ţara noastră înregistrează cele mai ample deviaţii ale deficitului structural dintre toate ţările Uniunii Europene.
Această dinamică demonstrează că, în următorii ani, România trebuie să facă eforturi serioase pentru a reveni pe calea disciplinei fiscal-bugetare. Bugetul anului 2018 ignoră însă necesitatea unei asemenea schimbări de direcţie, asumată în principiu de către Guvern prin Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2018-2020.
Bugetul anului 2018 este construit, la fel ca şi în 2017, pe o ţintă de deficit bugetar la limita pragului de 3% din PIB, potrivit Pactului de Stabilitate şi Creştere. Însă, deficitul bugetar ajustat ciclic se va adânci în 2018, ceea ce indică faptul că România încă nu se apropie, ci se îndepărtează de obiectivul bugetar pe termen mediu.
Analiza proiectului de Buget pentru 2018 a evidenţiat anumite vulnerabilităţi ale construcţiei bugetare atât pe partea de venituri, cât şi pe partea de cheltuieli.
În ceea ce priveşte veniturile bugetare, analizele de specialitate arată că proiecţia unei creşteri a încasărilor din TVA de 16% este una mult prea optimistă, din cel puţin două considerente. Pe de o parte, experienţa fiscală a anului 2017 a arătat că, în ciuda unei creşteri economice peste cea prognozată iniţial, care a ajuns la 7% pe primele 9 luni ale anului – fiind bazată preponderent pe consum -, veniturile fiscale, inclusiv încasările din TVA, sunt chiar mai mici decât cele estimate în Legea bugetului pentru anul 2017. În acelaşi timp, prognozele economice indică încetinirea în 2018 a ritmului de creştere economică, inclusiv a consumului. Pe de altă parte, construcţia bugetului este lipsită de estimări şi calcule credibile privind impactul unor măsuri asumate, precum introducerea TVA split, măsură care, deşi în prezent mult atenuată în raport cu versiunea iniţială, este apreciată prin venituri suplimentare aproape duble faţă de cele estimate în prima variantă.
Astfel, Preşedintele Klaus Iohannis consideră că prioritatea Guvernului trebuie să fie îmbunătăţirea semnificativă a colectării veniturilor fiscale. Aceasta reprezintă principala direcţie prin care poate fi asigurată sustenabilitatea creşterii salariilor şi a pensiilor românilor, astfel încât situaţia finanţelor publice şi bunăstarea cetăţenilor să nu fie afectate pe termen mediu şi lung. Trebuie avut în vedere, totodată, şi faptul că România înregistrează, în prezent, unul dintre cele mai scăzute niveluri de colectare a veniturilor fiscale din întreaga Uniune Europeană.
În ceea ce priveşte cheltuielile bugetare, Preşedintele României subliniază importanţa susţinerii investiţiilor, dat fiind rolul de antrenare al investiţiilor în planul dezvoltării economice. Preşedintele Klaus Iohannis avertizează că nu este suficient ca bugetul să prevadă doar pe hârtie alocări investiţionale, ci trebuie ca investiţiile să fie şi realizate conform programării bugetare, într-un cadru de prioritizare adaptat obiectivelor esenţiale de investiţii, în special în infrastructură.
Deşi investiţiile din fonduri europene sunt estimate mult peste nivelul anului 2017, prevederile bugetare în materie de investiţii naţionale (cheltuielile de capital) sunt în continuare unele dintre cele mai scăzute, ca pondere în PIB. De exemplu, anii 2017 şi 2018 se caracterizează prin cele mai mici ponderi în PIB ale cheltuielilor de capital (2,2%, respectiv 2,3%) din ultimii 10 ani.
În acest sens, Preşedintele României atrage atenţia asupra importanţei investiţiilor, deopotrivă în sens cantitativ şi calitativ, pentru consolidarea unei creşteri economice sănătoase în 2018 şi în anii următori. Guvernul trebuie să fie conştient că sacrificarea, în continuare, a factorului investiţional este de natură să submineze potenţialul de dezvoltare al României. Este esenţial ca fondurile europene să fie valorificate în integralitatea lor, în special în legătură cu proiectele de investiţii în infrastructură.
Aceste vulnerabilităţi sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât contextul macroeconomic tot mai sensibil, prognozat pentru anul 2018, nu se mai bucură de aceeaşi stabilitate financiară precum în ultimii ani, aceasta fiind şi consecinţa politicilor fiscal-bugetare prociclice, axate în principal pe măsuri pe termen scurt, de expansiune a cererii de bunuri de consum.
Astfel, accentuarea presiunilor inflaţioniste din economie la o rată a inflaţiei de peste 3% anual, în paralel cu scumpirea creditului prin creşterea ratelor dobânzii şi cu deprecierea monedei naţionale, atrag reducerea puterii de cumpărare a populaţiei şi creează vulnerabilităţi economice suplimentare, de natură a impune abordări responsabile şi evaluări realiste, atât în fundamentarea şi execuţia bugetară, cât şi la nivelul politicilor economice, în general.
Totodată, în contextul unor ample modificări fiscale – îndelung contestate în ultimele luni de către partenerii sociali -, este important ca abordările fiscal-bugetare pentru 2018 să refacă acea predictibilitate economică necesară investitorilor şi mediului de afaceri, astfel încât încrederea în economia României să revină pe un trend pozitiv.
Bugetul pentru anul 2018 este bazat pe o serie de modificări fiscale, adoptate abia către sfârşitul anului 2017, în încercarea coaliţiei PSD-ALDE de a se încadra în programul de guvernare: unificarea sistemului de contribuţii sociale la nivelul angajatului, dar şi reducerea consistentă a impozitului pe venit, de la 16% la 10%, măsură de relaxare fiscală prin care românii anticipează creşterea veniturilor lor, într-un climat de stabilitate şi predictibilitate.
Preşedintele Klaus Iohannis consideră că actuala coaliţie de guvernare PSD-ALDE are obligaţia de a răspunde aşteptărilor românilor ca ţara noastră să aibă un buget credibil şi sustenabil, care să nu afecteze stabilitatea economică şi nivelul de trai promis cetăţenilor.
Președintele Klaus Iohannis a declarat vineri că așteaptă un buget pe 2018 echilibrat, sustenabil și care poate fi pus în practică.
„Așteptarea mea este ușor de definit. Aștept un buget echilibrat, sustenabil și care poate fi pus în practică și care poate fi executat. Sunt și câteva așteptări foarte concrete. Bunăoară, mi se pare obligatoriu să avem 2% alocat pentru Apărare, de asemenea mi se pare obligatoriu să avem o sumă suficient de mare pentru educație, pentru sănătate, dar sper ca, altfel ca în 2017, să avem în 2018 bani nu doar alocați pentru investiții publice, ci să fie și executate aceste investiții”, a spus șeful statului întrebat ce așteptări are privind construcția bugetului României pe anul viitor.
Klaus Iohannis se află vineri la Bruxelles, unde participă la Summitul Parteneriatului Estic.
Publicat de adinaiftime,
13 septembrie 2017, 09:29
Guvernul a solicitat tuturor companiilor de stat să vireze la buget, în avans, sumele sub formă de dividende deoarece are nevoie de fonduri pentru a începe unele proiecte foarte mari, a declarat premierul Mihai Tudose. El a dat ca exemplu tronsonul de autostradă Braşov – Ploieşti şi a precizat că Executivul trebuie să demonstreze că are banii necesari pentru a începe proiectul şi pentru a convinge Banca Mondială să-i devină partener. Mihai Tudose a mai spus că nu este nicio problemă pentru companiile de stat să plătescă în avans dividendele.
Ministerul pentru Mediul de Afaceri a lansat, ieri, singurul program de finanțare care se adresează operatorilor economici din domeniul Serviciilor și Comerțului.
50 de milioane de lei este bugetul total alocat pentru acest sector în 2017 și se estimează că vor fi 200 de firme ce vor beneficia de câte 250.000 de lei, ajutor nerambursabil.
Firmele vor primi finanțarea doar după ce sunt efectuate investițiile propuse, spune șeful Oficiului Teritorial al IMMC Tîrgu-Mureș, Torok Csaba:
Cheltuielile eligibile sunt, în primul și în primul rând, investiții în echipamente tehnologice, în IT, tot ceea ce înseamnă surse de încălzire, autoutilitare, pentru scrierea unui site, pentru cursuri, pentru consultanță… Dar, pentru a a avea punctaj mai mare, bineînțeles că echipamentele tehnologice și IT-ul trebuie să fie peste 60% (din suma solicitată).”
Aplicațiile pot fi făcute doar on-line de către antreprenori până cel târziu la data de 29 august.
Programul de minimis pentru comerț și servicii va continua până în anul 2020, bugetul total aprobat fiind de 200 de milioane de lei.
Primarul general, Gabriela Firea, a afirmat ca proiectul de buget care se afla in dezbatere publica este unul facut mai ales cu mintea, dar si cu inima. Firea a respins criticile privind alocarea unor sume prea mari pentru biserici, pentru cultura si pentru monumente de for public, in detrimentul lucrarilor de infrastructura, al sanatatii si educatiei.
Edilul sef a spus ca cea mai mare alocare bugetara, 83 de milioane de euro, ar urma sa o primeasca, potrivit proiectului de buget, domeniul sanatatii, respectiv spitalele administrate de catre Municipalitate si cabinetele scolare.
O alocare bugetara aproape egala, de 80 de milioane de euro, este propusa pentru lucrarile de infrastructura, dintre care primarul general a mentionat Prelungirea Ghencea – Domnesti, faza a doua a pasajului de la Ciurel, Bulevardul Dimitrie Pompeiu, Soselele Andronache, Colentina si Petricani, Doamna Ghica, strada Jandarmeriei si infrastructura de transport pentru Magurele.
Gabriela Firea a explicat ca, pentru proiectele noi, au fost alocate fonduri pentru studiile de fezabilitate. Nu ar fi avut rost sa fie alocata intreaga suma, pentru proiectele noi, deoarece acesti bani nu ar fi putut fi cheltuiti pana la sfarsitul anului, ci ar fi fost blocati, intr-un capitol bugetar unde nu ar fi putut fi utilizati.
In afara lucrarilor de infrastructura, este foarte important sa fie alocati bani si pentru cultura bucuresteana. De aceea am propus alocarea unei sume fara precedent, 8 milioane de euro, pentru cele doua muzee ale Municipalitatii, Muzeul Literaturii si Muzeul Bucurestiului, si 50 de milioane de euro pentru cele 15 teatre ale Primariei Capitalei, a subliniat Firea.
Finanţarea acestor instituţii nu a fost inclusă în bugetul de stat, pentru că există alte surse de unde pot fi atraşi baii necesari pentru funcţionare. Afirmaţia a fost făcută la Reşiţa de ministrul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice și Fondurilor Europene Sevil Shhaideh. Aceasta a făcut trimitere la Programul Operațional cu Capital Uman.
„În 2008, când s-a făcut acea reformă în sănătate și s-au desființat spitalele, au dat posibilitatea înființării acestor centre pentru vârstnici. Acestea au fost finanțate, în perioada aceea, prin bugetul Ministerul Muncii. Cred că de mai mult de cinci ani de zile nu a mai fost reluată o finanțare pentru aceste instituții. Avem, în schimb, asigurată finanțarea, și de aceea nu ne-am mai gândit să punem din bugetul de stat, pentru POCU, toată partea de servicii către persoane vârstnice sau persoane cu dizabilități. Din aceste considerente, bugetul de stat nu mai vine să finanțeze, în acest moment, aceste centre”.
Craiovenii sunt aşteptaţi, la mijlocul acestei săptămâni, la Primăria Craiova să dezbată cum va fi cheltuit bugetul municipiului. În acest an, municipalitatea a calculat un buget de 600 de milioane de lei, dintre care aproximativ 40 milioane pentru lucrările de investiţii. Reabilitarea Colegiului Naţional „Carol I” se află în topul priorităţilor din 2017, autorităţile promiţând că va aloca fonduri pentru a începe lucrarea. Cele mai mari sume sunt alocate, în acest an, Învăţământului şi Culturii.
Autorităţile au calculat că o parte din aceste venituri vor veni din taxele şi impozitele pe care le vor achita craiovenii şi persoanele juridice, în cuantum de 140 milioane de lei. O altă sursă la buget sunt sumele de la bugetul de stat, şi anume cotele defalcate din impozitul pe venit şi cote defalcate din TVA. Toţi cei care vor participa la dezbatere vor putea să adreseze întrebări autorităţilor locale şi să vină cu propuneri legate de buget.
Parlamentul European şi Consiliul s-au pus de acord în privinţa bugetului Uniunii pe 2016
Foto: Press conference by Kristalina Georgieva, Member of the EC in charge of International Cooperation, Humanitarian Aid and Crisis Response on the situation in Pakistan
Detalii ne oferă Papp-Zakor András, de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus.
Bugetul Uniunii Europene reprezintă 1% din venitul național brut însumat al tuturor statelor membre. Bugetele anuale sunt propuse de Comisie, apoi negociate între Parlament și Consiliu.
Cifrele prevăzute pentru anul viitor sunt: 155 de miliarde de euro în angajamente – adică obligaţii contractuale care-şi pot produce efectul pe o durată mai mare de un an – şi 143,8 miliarde în plăţi, cu alte cuvinte: cheltuieli prevăzute pentru cele 12 luni vizate.
„Bugetul pentru anul viitor trebuie să fie un buget al locurilor de muncă, al competitivității și solidarității! Pentru asta a luptat Parlamentul” – a declarat raportorul Parlamentului pentru bugetul general al UE, José Manuel Fernandes, eurodeputat al PPE.
La rândul ei, Kristalina Georgieva, vicepreşedinte al Comisiei Europene responsabilă pentru buget şi resurse umane a ţinut să sublinieze:
„Acest buget, în privinţa conţinutului este definit de un accent deosebit pe priorităţi. Ne întăreşte capacitatea de abordare a crizei refugiaţilor. În mod clar, în anul care vine va trebui să lucrăm şi la soluţionarea unor alte aspecte ale acestei crize, însă pe moment ne-am concentrat asupra ajutorării statelor membre în ceea ce priveşte consolidarea capacităţilor operaţionale pentru primirea refugiaţilor precum şi ajutorarea ţărilor din afara Uniunii, care adăpostesc refugiaţi.
A doua prioritate a bugetului a fost stimularea revenirii şi a creşterii economiei europene, acestui scop i-au fost alocate aproape jumătate din resursele existente.
S-au alocat aproximativ 10 miliarde pentru obiective legate de criza refugiaţilor. În jur de 70 de miliarde sunt destinate în mod direct programelor menite să îmbunătăţească competitivitatea, să sprijine creşterea economică şi crearea a noi locuri de muncă pentru europeni.
Importanţa acordată cercetării se reflectă în angajamentele privind programul Orizont 2020, alocări care depăşesc 9 miliarde şi jumătate de euro.
Kristalina Georgieva:
„Al doilea parametru important al acestui buget – în ciuda faptului că este un buget foarte strâmt – constă în rezervele sale, care ne permit ca la nevoie să ne asumăm noi obligaţii pentru a răspunde unor noi provocări ivite pe parcurs. Am considerat disciplina financiară o prioritate din primul moment şi vom păstra această abordare! Vom utiliza cu maximă eficienţă fiecare euro alocat în aceste timpuri dificile!
Este un buget remarcabil inclusiv din perspectiva faptului că a fost adoptat la timp, cu suportul unanim al celor trei instituţii. Sper ca prin aceasta să punem bazele unei tradiţii!”
Consiliul şi Parlamentul vor trebui să adopte inclusiv în mod formal înţelegerea privind bugetul. Votul în cadrul celor două instituţii se va derula succesiv în 24-25 noiembrie.
Noul an şcolar bate la uşă, iar administraţiile locale au demarat mai peste tot lucrări de reparaţii ale unităţilor de învăţământ. Mai ample sau de mai mică anvergură, în funcţie de buget şi de solicitări.
Unele primării au reuşit să îmbunătăţească condiţiile în speranţa primirii avizului sanitar de funcţionare, altele au reparat doar uşile şi ferestrele sau au zugrăvit. Dacă au reuşit sau nu să aducă unităţile la standardele cerute de instituţiile de control, se va vedea însă în septembrie, când vor începe controalele instituţiilor abilitate să hotărască dacă elevii au condiţii propice de studiu sau nu. De mai multe ori lucrările de renovare se fac pe banii părinţilor, din fondul clasei.
Vă invităm şi pe dumneavoastră să ne spuneţi părerea cu privire la imobilele şcolare din localitatea în care locuiţi şi dacă sunteţi mulţumiţi de ele, sau nu.
Primăriile din Timiş primesc 92 de milioane şi jumătate de lei din rectificarea bugetului centralizat.
Preşedintele Consiliului Judeţean, Titu Bojin, spune că, acest lucru face ca Timişul să se situeze pe primul loc în ţară la alocarea fondurilor de la Guvern,
În acelaşi timp, pentru cheltuielile cu personalul neclerical au fost alocate 824 de mii de lei, iar pentru plata unor drepturi obţinute în baza unor hotărâri judecătoreşti – 18 milioane de lei.
Plenul Consiliului Judeţean Timiş se va reuni în şedinţă extraordinară penrtu aprobarea rectificării de buget, cel mai probabil săptămâna viitoare.
În urma rectificării bugetului centralizat, judeţul Arad a primit 55 de milioane de lei, Caraş-Severin – 17 milioane, iar Hunedoara – 33 de milioane de lei, bani pentru echilibrarea bugetelor administraţiilor locale.
Guvernul se reuneşte, mâine, într-o şedinţă specială, pentru a discuta reîmpărţirea bugetului.
Vor primi sume importante de bani primăriile și consiliile județene, dar și Ministerul de Interne, educația și mediul.
Pierd bani, în jur de 1 miliard, Ministerele Sanătății și cel al Transporturilor.
Nu în ultimul rând, vor crește cu 1,3 miliarde cheltuielile de asistență socială, sume necesare pentru majorarea alocațiilor pentru copii și a pensiilor piloților.
Și Ministerul Educației va da în jur de 40 de milioane de lei pentru salvarea Institutului Cantacuzino.
Potrivit premierului Victor Ponta, se vor asigura și banii necesari pentru dublarea alocațiilor pentru copii.
În cadrul acestei prime rectificări bugetare guvernul ar urma să aloce totodată și fonduri pentru cofinanțarea proiectelor europene ale unităpților administrativ-teritoriale fără venituri sau cu venituri reduse.
Ministerul Sănătăţii va primi la rectificarea bugetară din această săptămână alocări suplimentare de 143,8 milioane lei pentru Programele Naţionale de Sănătate, dar şi pentru salariile personalului medical.
„Ministerul Sănătăţii va primi la rectificare fonduri suplimentare, care se vor îndrepta către Programe Naţionale de Sănătate, respectiv HIV, oncologie, tuberculoză. De asemenea, vom avea resurse pentru drepturi salariale, dar şi pentru serviciile de ambulanţă. Primim fonduri, nu pierdem. Nu va mai trebui să facem transferuri de echilibrare a Fondului de Sănătate deoarece a crescut gradul de colectare a veniturilor acestui fond din contribuţiile de asigurări sociale de sănătate, faţă de nivelul estimat iniţial la elaborarea bugetului pe 2014”, a declarat ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu.
Bugetul Ministerului Sănătăţii apare în mod eronat ca fiind diminuat cu 264,6 milioane de lei.
În realitate, Ministerului Sănătăţii îi revin 143,8 milioane de lei (Ministerul Sănătăţii şi Fondul Naţional de Sănătate), iar sumele alocate suplimentar domeniului sănătăţii sunt de 99,7 milioane de lei.
Din suma totală, Ministerul Sănătăţii va aloca 119,4 milioane de lei reprezentând alocări suplimentare destinate Programelor Naţionale de Sănătate (HIV, oncologie, TBC), finanţarea drepturilor salariale ale personalului din spitalele aflate în reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale şi activităţii serviciilor de ambulanţă.
Aplicarea creşterilor salariale este în curs de realizare, bugetul rectificat fiind aprobat de Ministerul Transporturilor şi depus spre aprobare la Ministerul Finanţelor.
Unitatea Sindicatul Liber Metrou anunţa, la sfârşitul lunii august, că actualul Contract Colectiv de Muncă expiră pe 17 octombrie, si daca până atunci nu sunt rezolvate solicitările, ar putea fi reluate protestele de stradă.
Potrivit Sindicatelor, angajaţii de la Metrou nu au mai primit, de mai bine de 6 ani, nicio indexare a salariilor, aşa cum prevedea legea.
Bugetul Ministerului Sănătăţii a fost suplimentat cu 55 milioane lei pentru reabilitarea mai multor spitale.
Banii vor fi utilizaţi pentru lucrări de reabilitare.
Premierul Victor Ponta i-a solicitat ministrului Sănătăţii să prezinte până săptămâna viitoare o situaţie privind toate maternităţile din ţară aflate în diverse stadii de construcţie sau modernizare, pentru suplimentarea sau alocarea fondurilor necesare incheierii lucrărilor.
La două luni de la intrarea în vigoare a contractului-cadru din Sănătate, problemele financiare ale Spitalul Judeţean de Urgenţă din Reşiţa se acutizează tot mai mult.
Sumele alocate pentru cea de-a doua jumătate a anului sunt mult mai mici decât alocarea din luna mai, în jur de trei milioane 900 de mii de lei. După semnarea contractului, în luna iunie spitalul a primit şi mai puţin, trei milioane 700 de mii de lei, iar pentru luniile octombrie , noiembrie şi decembrie CJAS a alocat 0 lei, a precizat purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţă din Reşiţa, Violeta Florea.
În această situaţie unităţii medicale îi va fi greu să acopere cheltuielile actuale. În prezent plăţile restante ale spitalului sunt de 9 milioane de lei, iar arieratele sunt de peste un milion 63 de mii de lei.
Comisia Europeană anunță primele rezultate în cadrul noului său instrument pentru firmele mici şi mojlocii, cu un buget de 3 miliarde de euro. Măsura de finanţare face parte din programul Orizont 2020 care ajută întreprinderile inovatoare să transpună ideile din laborator în piață.
În mod concret, 155 de IMM-uri din 21 de țări vor primi, fiecare, 50 000 de de euro pentru a finanța studii de fezabilitate care să le ajute să inoveze. În plus, firmele mici si mijlocii pot beneficia de până la trei zile de instruire în domeniul afacerilor.
Máire Geoghegan-Quinn, comisarul european pentru cercetare, inovare și știință spune că există, în mod clar, cerere pe piață pentru acest tip de sprijin :
„În urmatorii doi ani, vom canaliza mai mult de 15 miliarde de euro în finanţare pentru cele mai bune idei pe care Europa le are de oferit. Banii sunt prima tranşă din Orizont 2020, noul nostru program de cercetare şi inovare, cu un buget de aproape 80 de miliarde de euro, în următorii şapte ani. Pentru prima dată, Comisia a indicat priorităţile de finanţare, oferind cercetătorilor şi firmelor mai multă siguranţă decât oricând în direcţia cercetării la nivelul Uniunii Europene. Cand am discutat de Orizont 2020, am promis să facem un efort consistent pentru a sprijini firmele. Ne ţinem promisiunea de alocare a 500 de milioane de euro de- a lungul următorilor doi ani pentru instrumentul de finanţare dedicat firmelor mici si mijlocii.”
Folosind instrumentul pentru IMM-uri, Uniunea Europeană dorește să finanțeze cele mai inovatoare întreprinderi mici, cu mare potențial de creștere.
Reprezentantul Team Europe România, Ileana Gugoaşă :
„UE finanţează proiecte de cercetare şi, din păcate…“
Redactor : „…cercetare de vârf chiar..“
Ileana Gugoaşă : „Exact, cercetare de vârf şi bani destul de multi, vin bani frumoşi pentru cercetare, numai că, în momentul de faţă în România, banii aceştia sunt accesaţi doar de universităţi şi nu există încă, sau poate nu am descoperit-o eu până la momentul acesta, o interconectare între mediul de afaceri şi universităţi. Pentru că universităţile, în general, cercetează sau inovează în special în domeniul academic, teoretic, nu au neapărat aplicabilitate practică. “
Finanțarea europeană este acordată doar celor mai bune proiecte. Temele eligibile sunt prezentate în programul de lucru privind „Inovarea în IMMuri”, aferent programului Orizont 2020.
Cererile pot fi transmise în orice moment, dar sunt evaluate de patru ori pe an.
Primarul Nicolae Robu a recunoscut, cu ocazia dezbaterii unui proiect de rectificare a bugetului, că în visteria orașului au intrat bani puțini, iar cerințele de plată sunt foarte mari.
Consiliul Local Timișoara a aprobat o rectificare bugetară de 18 milioane de lei.
Numai de la investiții au fost luaţi 16 milioane de lei, bani care nu mai pot fi cheltuiți în acest an.
Printre proiectele care au rămas fără finanțare în acest an sunt inelul IV si pasajul Jiul.
Sumele au fost mutate către lucrări de reparații la drumuri, apă și canal.
O sumă de patru milioane de lei a fost direcţionată sub forma de subvenţie către RATT.
Peste 5 candidați pe un loc a fost, în acest an, concurența pentru programele de studii în limba română la Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș.
Față de anul trecut, pe cele 870 de locuri s-au înscris cu 400 de candidați mai mult decât anul trecut.
Senatul Universității a decis ca în acest an locurile bugetate să fie repartizate în mod egal pentru limba română și maghiară.
O altă noutate a fost folosirea la admiterea din această vară a unui manual nou de biologie, spune rectorul UMF Târgu-Mureș, Leonard Azamfirei.
Cea mai mare medie, 9,77,a fost obținută la Medicină Generală, limba română. De altfel, ultima medie la locurile cu taxă de la secţia română a fost 9,68, față de 9,44, ultima medie la buget la programul în limba maghiară.
Candidaţii din acest an au luat peste 50 de note de 10.
În schimb, cea mai mică medie de admitere a fost 5,57 pentru un candidat rom, aceștia având alocate 7 locuri la buget, alte 45 de locuri fiind ocupate de românii de pretutindeni.
Nu toate locurile de la UMF Târgu-Mureș au fost ocupate în această sesiune de examen. Astfel, se va organiza o nouă sesiune de concurs în 17 septembrie pentru cele 17 locuri cu taxă, rămase vacante la Facultatea de Educație Fizică și Sport.
Tot atunci va fi organizat concurs și pentru cei care doresc să studieze un program de medicină generală sau dentară în limbile româno-engleză sau maghiaro-engleză cu o taxă de 5.000 de euro pe an.
Conducerea UMF Târgu-Mureș spune că ar putea renunța de anul viitor la posibilitatea de a pune la dispoziția candidaților a doua opțiune la înscriere tocmai din cauza numeroaselor nemulțumiri care s-au înregistrat și în acest an.
Angajaţii Spitalului Judeţean de Urgenţă din Reşiţa vor plăti pentru defecţiunile din spital dacă se constată că anumite lucruri se deteriorează din cauza personalului, conform noului regulament de ordine interioară.
De la începutul anului şi până în prezent în anumite secţii ale unităţii medicale au fost înregistrate probleme, iar spitalul a fost nevoit să le rezolve din bugetul propriu pentru că nu s-a putut dovedi a cui este vina. Persoanele care nu respectă regulile de utilizare vor plăti repararea obiectelor sau a aparatelor stricate din propriul buzunar, spune managerul Dumitru Secăşan.
Rectificarea bugetară ce urmează a fi efectuată în perioada următoare este analizată, la Bucureşti, de o echipă de experţi tehnici ai Fondului Monetar Internaţional şi ai Comisiei Europene. Discuţiile cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor au început încă de ieri, iar premisele rectificării nu sunt tocmai favorabile, existând şi posibilitatea ca aceasta să fie amânată pentru luna viitoare. Deşi veniturile bugetare au crescut în primele cinci luni, ele sunt încă mai mici decât s-a anticipat la construcţia bugetului. În plus, Guvernul trebuie să rezolve şi problema reducerii veniturilor rezultată din scăderea CAS cu cinci procente, anunţată pentru octombrie.
Manifestarea se desfăşoară sub simbolistica aniversară a 700 de ani de cavalerism, respectiv a sacrificiului marelui maestru al Cavalerilor Templieri , subliniază directorul artistic al festivalului, actorul Liviu Pancu.
Bugetul festivalului este unul modest în acest an, de circa 350.000 de lei, dar primarul Sighişoarei, Dorin Dăneşan, speră ca manifestarea să se desfăşoare totuşi în condiţii bune.
Taxa de intrare de 10 lei pe persoană se va menţine, spun organizatorii, dar copiii până la 14 ani şi pensionarii vor putea intra gratuit.
Dorin Dăneşan spune că această taxă de intrare a reuşit să reducă din numărul infractorilor stradali care acţionează la astfel de evenimente.
Şi la această ediţie, în Cetatea Sighişoarei vor fi animaţie stradală, concerte ale trubadurilor şi menestrelilor, spectacole ale ordinelor cavalereşti, dar şi conferinţe cu specific medieval.
A 22-a ediţie a festivalului Sighişoara Medievală se desfăşoară în perioada 25-27 iulie.
Primăria Caransebeş a mai parcurs o etapă pentru reintroducerea autobuzelor şi microbuzelor.
A început achiziţionarea staţiilor, prima a fost deja amplasată pe Calea Orşovei, în locaţia fostei staţii. Aceasta este din lemn şi este dotată cu sistem de iluminat pe timp de noapte. În acest scop au fost cumpărate şi 6 autobuze şi 2 microbuze.
Pentru această investiţie Consiliul Local a aprobat un buget de aproape 3,8 milioane de lei.
Evenimentul se va desfăşura cu câteva luni mai devreme decât a fost stabilit în proiect. Potrivit şefului CJ, la inaugurare au fost invitaţi reprezentanţi ai autorităţilor locale, parlamentari din toate partidele, premierul Victor Ponta, reprezentanţi ai Guvernului, preşedintele Traian Băsescu şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, ÎPS Daniel.
Ceremonia de inaugurare a noii piste a Aeroportului Internaţional Iaşi va fi făcută cu bani privaţi, fără a preciza însă sursa. Anunţul a fost făcut la numai o zi după ce consilierii judeţeni au aprobat alocarea pentru acest eveniment a unui buget de aproximativ 2.000 de euro, sumă considerată a fi infimă comparativ cu cele 10.000 de euro solicitaţi de consilierii judeţeni PNL.
Suma încasată în primele şase luni ale acestui an din taxele şi impozitele locale, în Tg. Jiu, se ridică la peste 20 milioane de lei, din valoarea totală aferentă acestui an de 30 milioane de lei. Astfel, în prima jumătate a anului, cea mai mare parte a contribuabililor din municipiu şi-au achitat taxele şi impozitele.
Valoarea sumelor încasate la bugetul local este mult mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cu toate acestea, Direcţia Publică de Venituri a emis peste 20.000 de somaţii pentru cei care au întârziat cu plata dărilor. Dacă aceștia nu îşi vor achita restanţele în termen de 30 de zile de la primirea somaţiei, Direcţia Publică de Venituri va trece la instituirea măsurilor de executare silită.
Aproximativ 3000 de familii se află în imposibilitatea achitării taxelor şi impozitelor, iar în cazul lor se vor întocmi dosare de insolvenţă.
Proiectul va fi dezbãtut în Parlament în procedurã de urgentã. Mãsura este consideratã beneficã pentru mediul de afaceri, pentru buget, însã specialistii sunt sceptici. Potrivit acestora veniturile din recuperarea datoriilor cãtre stat ale companiilor aflate în insolventã nu pot reprezenta baza pentru compensarea pierderilor de venituri bugetare rezultate în urma reducerii CAS. Vicepresedintele Bãncii Europene de Investitii, Mihai Tãnãsescu, spune ca desi nu crede cã reducerea CAS va conduce la dezechilibre, considera cã ea trebuie însotitã de mãsuri copensatorii. Fondul Monetar sustine însă, cã reducerea contributiilor la asigurãrile sociale plãtite de angajator cu 5% ar avea efecte negative asupra bugetului. Purtatorul de cuvant al institutiei, Gerry Rice, spune ca acest lucru va crea un gol la buget si va face dificilã atingerea tintelor fiscale în 2015.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
Ce dorește Parlamentul: infografic
