Publicat de Gabriel Stan,
24 octombrie 2022, 13:57
Teodora Mazere (realizator rubrică): Bun găsit! Sunt Teodora Mazere și vă aduc noutățile de la colegii aflați în misiuni externe.
Prima oprire din această săptămână o facem în poligonul Libavá, din Cehia, acolo unde îi găsim pe colegii din Batalionul 811 Infanterie Dragonii Transilvani și pe cei din Batalionul 813 Infanterie Maramureș.
700 de militari cehi și români și 125 de mijloace sunt angrenate timp de 12 zile în cadrul exercițiului „Moravian Lance”, desfășurat sub îndrumarea Brigăzii 81 Mecanizată „General Grigore Bălan”.
Exercițiul vizează testarea interoperabilității dintre cele două structuri în NATO, cât și dezvoltarea tacticilor și procedurilor de conducere a forțelor în teren.
Maiorul Mihai Dăiescu, comandantul Batalionului 811 Infanterie Dragonii Transilvani: Colaborarea cu partenerul ceh a cunoscut o progresie constantă începând cu anul 2019, când s-a desfășat primul exercițiu, un exercițiu doar cu liderii cheie, după care această colaborare s-a dezvoltat cu un număr mai mare de participanți, ajungând de la exercițiu la exercițiu să sporim numărul de participanți, respectiv nivelul de participare de la grupă mai departe la pluton și acum suntem la nivel companie.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Din Cehia ne îndreptăm atenția spre Baza Militară Bemowo Piskie, din Polonia, acolo unde a avut loc ceremonia de predare-primire a misiunii între Detașamentul „Geparzilor Transilvani” și Detașamentul de Apărare Antiaeriană Rotația a XII-a, structură generată de Patalionul 288 Apărare Antiaeriană Milcov, din Focșani.
Timp de şase luni de zile, militarii turdeni au acționat alături de parterii americani, britanici, croați și polonezi în vederea asigurării prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-estic al Alianței. Maiorul Cosmin Baciu, comandantul celui de-al 11-lea contingent militar românesc.
Cosmin Baciu: Pentru noi, „Geparzii Transilvani”, activitatea a însemnat recunoașterea valorii profesionale, dobândite pe parcursul celor aproximativ şase luni de misiune petrecute într-un cadru multinațional, alături de partenerii din cadrul Grupului de luptă și celor țara gazdă.
Suntem bucuroși să ne întoarcem acasă, la cei dragi, și doresc să le mulțumesc tuturor celor care ne-au ajutat să ne îndeplinim misiunea încredinţată și să ne atingem obiectivele stabilite.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Din Polonia ajunge la sud de Dunăre, în poligonul Novo Selo, din Bulgaria, unde reprezentanții a cinci națiuni se antrenează timp de două săptămâni în cadrul exercițiului internațional „Beyond Horizon”.
România participă din 2016 la această actitate. Anul acesta fiind reprezentată de un pluton format din 21 de militari ai Batalionului 265 Poliție Militară „Tudor Vladimirescu”. Cu detalii vine comandantul plutonului românesc, sublocotenentul Răzvan Nistor.
Răzvan Nistor:Scenariul efectiv este reprezentat de două state care ajung la tensiuni și ulterior la un conflict militar.
Poliția militară intervine în această situație pentru a calma și gestiona corespunzător situațiile apărute. Aceste exerciții sunt benefice pentru militarii din subordine, datorită faptului că ne putem autoevalua și îmbunătăţi punctele slabe.
Publicat de Gabriel Stan,
17 octombrie 2022, 14:19
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Forțele Aeriene Române și-au încheiat participarea la exercițiul European Spartan 2022, un eveniment multinațional de pregătire și antrenament în domeniul aviației de transport.
Anul acesta exercițiul a fost găzduit de baza aeriană Bezmer, din Bulgaria și a reunit aeronave militare CE 27 Spartan din Italia, Lituania, România și din țara gazdă.
Instruirea se desfășoară anual, ca parte a unui acord de program între operatorii acestui tip de aeronavă, membrii ai Uniunii Europene.
Inițiativa a aparținut Agenției Europene de Apărare și are ca scop sincronizarea și alinierea metodelor de exploatare a echipamentelor aviatice și uniformizarea pregătirii personalului aeronautic și ingineresc.
Peste 40 de artişti şi zece specialişti din Franţa, Belgia, Serbia, Bulgaria, Albania, Macedonia de Nord şi România vor fi prezenţi la cea de-a cincea ediţie a Festivalului Internaţional de Benzi Desenate Istorice care începe, joi, la Braşov.
„Balcanii în istorie” a devenit tematică principală pentru benzi desenate originale, expoziţii, dezbateri, masterclass pentru tinerii artişti, concursuri şi chiar ateliere pentru elevi, la cea de-a cincea ediţie a festivalului.
Cu sprijinul Institutului Francez, la Braşov a fost adusă expoziţia outdoor „Europe in a Comic Strip”.
De asemenea, la secţiunea carte BD, Romain Dutter („Goodbye Ceausescu”, Steinkis, 2021) şi Gael Henry („L’Ours de Ceausescu”, editura Steinkis, 2021), au programate întâlniri cu cititorii la Casa Sfatului, pe 15 octombrie.
Expoziţia „Bulgarian historical comics – XXI century”este prima acţiune de promovare a benzilor desenate istorice bulgare în România. Aceasta reuneşte o selecţie de lucrări de la 16 autori bulgari reprezentativi.
Anul acesta, festivalul s-a extins în şase locuri din Braşov: cinci locuri din centrul istoric (Piaţa Sfatului, Casa Sfatului, Muzeul de Artă, sediul Consiliului Judeţean Braşov şi Parcul Eroilor), dar şi într-un spaţiu neconvenţional, Coresi Shopping Resort.
Expoziţia proiectului internaţional „CAN for Balkans” va avea premiera la centrul comercial, vineri, de la ora 11:00.
Publicat de Gabriel Stan,
10 octombrie 2022, 16:04
Edi Nicola (realizator rubrică): În această săptămână a avut loc ceremonia de predare-primire a comenzii grupului de luptă din Polonia și a responsabilităților generate de misiunea de asigurare a prezenței înaintate consolidate în flancul nord-estic al Alianței NATO. Această activitate a marcat transferul de autoritate între cele două structuri din SUA.
Ceremonia a avut loc în Baza de instrucție din Bemowo Piskie și a avut o serie de invitați, printre care atașatul militar al României în Polonia, colonelul Alin Iulian Done, și șeful Forțelor Terestre Poloneze, generalul Jarosław Mika, locotenent Ana Maria Tudosie, comandant pluton sprijin în cadrul Detașamentului de apărare antiaeriană.
Locotenent Ana Maria Tudosie:Ceremonia a marcat încheierea misiunii celor din Batalionul 185 Infanterie, alături de care am desfășurat toate acțiunile de până acum, dar și începutul misiunii militarilor texani din cadrul Regimentului 8 Cavalerie, cu care suntem convinși că vom reuși să colaborăm și să ne instruim în cele mai bune condiții.
Edi Nicola (realizator rubrică): Din Polonia mergem spre sud și ne oprim în Bulgaria, unde România participă, alături de Italia, Lituania și țara gazdă, la singurul exercițiu european dedicat aeronavelor militare C-27J Spartan, găzduit de Baza aeriană Bezmer.
„European Spartan Exercise” se află la cea de-a șasea ediție și are ca obiectiv creșterea interoperabilității între țările europene care operează acest tip de aeronavă.
Căpitan-comandorul Florin Ianculescu, instructor-șef zbor în cadrul Statului Major al Forțelor Aeriene:Este ca un exercițiu de nivel tactic avansat cu aeronave de tipul C-27J destinate pentru misiuni tactice în operațiuni de menținere a păcii și umanitare. Oferim transport aerian direct în și din teatrele de operații.
Acest exercițiu se concentrează în mod deosebit pe operațiuni de menținere a păcii și umanitare, antrenarea echipajelor la comun făcându-se în zborul de joasă altitudine, pe fondul unui scenariu tactic în strânsă legătură cu operatorii din cadrul Comandamentului Comun pentru Operații Speciale de aici din Bulgaria.
Edi Nicola (realizator rubrică): În raioanele maritime din proximitatea portului Varna, tot în Bulgaria, un detașament de scafandri de luptă EOD din cadrul Divizionului 175 Nave Scafandri de Luptă „Comandor Constantin Scarlat’ a participat la cea de-a doua ediție a exercițiului multinațional „Triton 22”, alături de parteneri din Turcia, Statele Unite ale Americii, dar și scafandri militari cu statut de observator din Franța și Italia.
Participarea Forțelor Navale Române la aceste activități contribuie la consolidarea cooperării dintre structurile similare și la dezvoltarea unui mod de acțiune integrat, adaptat provocărilor de securitate actuale.
Căpitan-comandor Cătălin Gherghinescu:Utilitatea exercițiului este una destul de mare, având în vedere că sunt doar țări NATO și se pot exersa procedurile specifice în domeniul luptei contra minelor în mediul marin. Avem o situație care ne determim să ne antrenăm în comun cu țările partenere NATO și riverane Mării Negre.
Edi Nicola (realizator rubrică): Părăsim Bulgaria și mergem spre vest, în Republica Macedonia de Nord, ce a găzduit timp de două săptămâni exercițiul militar multinațional ‘Seven Stars 22″.
Batalionul 341 Infanterie Constanța a luat parte cu o celulă de răspuns aflată sub comanda locotenent-colonelului Cătălin Covrig.
Exercițiul multinațional s-a desfășurat sub umbrela Brigăzii din Sud-Estul Europei, care a fost înființată în anul 1999, fiind organizată la nivel regional, având în subordine structuri militare din Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia, România și Turcia.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru, a discutat în videoconferință cu miniștri adjuncți ai apărării din Turcia, Bulgaria, Georgia, Polonia și Ucraina despre situația de securitate în regiunea Mării Negre.
Oficialul român a evidențiat acțiunile de sprijin acordate Ucrainei, în special pentru gestionarea numărului fără precedent de refugiați.
Simona Cojocaru a afirmat că țara noastră susține măsurile de consolidare a posturii de apărare și descurajare în zona Mării Negre, în toate formatele și la toate nivelurile, atât în cadrul NATO și Uniunii Europene, cât și în plan bilateral sau regional.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forţele Române pentru Operaţii Speciale sunt prezente până pe 2 septembrie la Exerciţiul Balkan Spirit 22, care are loc în Bulgaria.
La exercitiu participă şi militari din Forţele Speciale elene, precum şi Aviaţia Militară din ţara gazdă. Balkan Spirit se află la a treia ediție și își propune creșterea cooperării în executarea operațiilor forțelor speciale.
Un alt exercițiu multinațional cu participare românească este Noble Partner, găzduit de Georgia, și în care, potrivit organizatorilor, partenerii regionali și aliați se vor instrui în comun pentru a asigura un mediu stabil și sigur în regiunea Mării Negre.
România este reprezentată de un detașament de poliție militară din Brigada 9 Mecanizată. Exercițiul se încheie pe 12 septembrie.
Edi Nicola (realizator rubrică): Ca în fiecare an, Ziua Armatei Poloneze este sărbătorită pe 15 august, dată la care este marcată victorioasa bătălie de la Varșovia din anul 1920, cunoscută în istorie ca „Miracolul de pe Vistula”.
O ceremonie impresionantă a avut loc în centrul Varșoviei, unde au fost depuse coroane de flori în memoria militarilor căzuți la datorie la Monumentul Eroului Necunoscut și la Monumentul Mareșalului Józef Piłsudski, comandant al forțelor armate poloneze, devenit simbolul redobândirii independenței Poloniei.
Militarii Detașamentului de Apărare Antieriană „Gheparzii Transilvani”, alături de partenerii din grupul de luptă, au participat la o serie de evenimente organizate Varșovia, Bemowo Piskie, dar și în alte orașe din țară. Căpitanul Liviu Burtică, ofițerul de informare și relații publice al celui de-al XI-lea contingent românesc dislocat în Polonia.
Liviu Burtică: Am fost alături de militarii polonezi la ceremoniile dedicate acestei zile. Am prezentat sistemele antierene Ghepard la standurile de expunere a tehnicii militare și am contribuit la pregătirea festivităților.
Cu această ocazie am descoperit tradițiile, un fragment din istoria țării gazdă și am fost parte a acestui eveniment important pentru camarazii noștri de aici.
Edi Nicola (realizator rubrică): Din Polonia, mergem la sud de Dunăre și ne oprim în Bulgaria, unde vineri, 19 august s-a încheiat exercițiul multinațional Thracian Viper 2022, țara noastră fiind reprezentată de avioanele F-16 din cadrul Escadrilei 53 din Baza 86 Aeriană Borcea.
Pe lângă militarii români, la exercițiu au fost prezente și unități din cadrul forțelor aeriene din Bulgaria, Canada, Grecia și Statele Unite ale Americii. Forțele participante au efectuat zboruri în comun și misiuni complexe de apărare aeriană, scopul principal ar exercițiului fiind acela de a pregăti forțele aliate la operațiile NATO.
Căpitan comandor Lucian Tătulea, comandant patrulă de siguranță aeronautică: Este un motiv bun și este un cadru bun pentru a face cunoștință cu noile tehnologii aduse de către ceilalți participanți.
Mă refer la un tip de rachetă, la un sistem, un subsistem al aeronavei respective. Cunoscându-l și văzând beneficiile lui sau ale lor, putem opta pentru achiziția acestor sisteme.
Edi Nicola (realizator rubrică): Rămânem în Balcani, mai precis în Bosnia și Herțegovina, acolo unde continuă misiunea celei de-a II-a rotații a plutonului românesc de manevră. Timp de şase luni de zile, militarii olteni participă la acțiuni în sprijinul autorităților locale, având drept scop menținerea unui climat de securitate și stabilitate, concomitent cu dezvoltarea și instruirea forțelor armate din Bosnia și Herțegovina.
Misiunea EUFOR ALTHEA, în cadrul căreia acționează militarii români, se derulează începând cu anul 2004 înbaza unui mandat al Organizației Națiunilor Unite. Din Camp Butmir, Sarajevo, locotenent Alexandru Mitrică ne vorbește despre prima lună de misiune.
Alexandru Mitrică:Plutonul de manevră, rotaţia a II-a a fost primit cu braţele deschise, iar compania IR ALTHEA ne-a așteptat să ajungem aici. Tehnica e asigurată de Batalionul 22 Infanterie Romanați, trei Piranha și Dacia Duster, pe care le folosim doar pentru patrule, nu pentru tipuri de exerciții care necesită blindaj.
Sonia Raicu (realizator rubrică): 240 de militari români și aproximativ 60 de militari din Azerbaidjan, Bulgaria, Franța, Georgia, Statele Unite ale Americii și Turcia au participat la exercițiul multinațional din largul țărmului României de la Marea Neagră și în Portul Militar Constanța.
Exercițiul s-a desfășurat între 1 și 5 august și a fost condus de Centrul 39 Scafandri.
Rolul acestuia este dezvoltarea relațiilor dintre Forțele Navale Române și gărzile de coastă implicate în activitățile de instruire conduse de Centrul de Scafandri din Constanța.
Sonia Raicu (realizator rubrică): Nava-Şcoală „Mircea” a revenit din al doilea marș de instrucție din acest an.
Timp de 54 de zile, 92 de studenți din anul al doilea de la Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, precum și opt studenţi străini de la academii navale partenere din Bulgaria, Marea Britanie, Polonia și Statele Unite ale Americii, au efectuat stagiul de practică la bordul navei.
Nava-Şcoală „Mircea” a plecat din țară pe 6 iunie și a avut pe parcursul marșului escale în porturile Augusta și Genova din Italia, Valencia din Spania, Valetta din Malta și Alexandria din Egipt.
În Genova și Valencia, nava militară românească a participat alături de alte valiere la Regata „Iacobuz Marius”. Pentru cadeții aflați la bord, marșul de instrucție a fost prima activitate prin care s-au familiarizat cu viața pe mare și lucrul în echipă.
Peste o sută de tineri, selectaţi din ţări de pe patru continente, participă în această săptămână la MILSET Expo Sciences Europe, manifestare găzduită de Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava (USV).
Expo Sciences Europe este o expoziţie internaţională de ştiinţă şi inventică pentru tineret, ce se desfăşoară pentru prima dată în România.
Tinerii care participă în această săptămână la activităţile organizate la Suceava în cadrul acestei manifestări sunt din Algeria, Belgia, Bulgaria, Elveţia, Franţa, Italia, Coreea de Sud, Luxemburg, Mexic, Nepal, Olanda, Polonia, San Marino, Slovacia, Slovenia, Spania, Tunisia, Turcia, Ucraina şi România.
Programul cuprinde expoziţii de proiecte ale elevilor, prezentări pe teme ştiinţifice, workshop-uri şi ateliere, prezentări ale unor cercetători internaţionali şi ale unor firme, vizite ştiinţifice şi culturale în municipiul Suceava şi în judeţ, seri culturale româneşti şi internaţionale, concursuri pe teme ştiinţifice.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Un detașament de onoare format din militari ai Brigăzii 30 Gardă a participat joi, 14 iulie, la parada militară organizată la Paris cu prilejul Zilei Naționale a Franței.
Pe Bulevardul Champs-Élysées au defilat împreună cu militarii francezi reprezentanții țărilor din Europa Centrală și de Est, Bulgaria, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, Republica Cehă, România și Slovacia.
În asistența oficială a festivităților din capitala Franței s-a aflat și șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, invitat la Paris de omologul său francez, generalul Thierry Burkhard.
Prezența la parada națională franceză a detașamentelor de militari străini a arătat în mod simbolic solidaritatea statelor membre NATO și ale Uniunii Europene.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Miniştrii apărării din statele membre ale formatului București 9 s-au întâlnit luni pentru o nouă rundă de consultări desfășurate în sistem videoconferință.
La reuniunea coorganizată de Polonia și România au participat miniștrii de resort din celelalte șapte state membre ale inițiativei: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Ungaria, precum și invitați din Marea Britanie și Statele Unite ale Americii.
Participanții au discutat despre eforturile de consolidare a postului NATO, de descurajare și apărare pe flancul estic, despre adoptarea noului concept strategic al Alianței și despre evoluția situației de securitate regională.
România a fost reprezentată de ministrul Vasile Dîncu, care a transmis omologilor săi că amenințările actuale necesită o întărire a poziției aliate în regiune într-o manieră unitară, de la Marea Baltică la Marea Neagră.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Brigada Multinațională Sud-Est desfășoară exercițiul „Scorpions Legacy 2022”, împreună cu militarii francezi, belgieni și americani din Task Force Tiger și Task Force Ghost, și cu unitățile afiliate pentru exerciții din Bulgaria, Italia și Portugalia.
Aproximativ 1.800 de militari români și străini, cu peste 250 de mijloace tehnice participă la exercițiul a cărui parte acțională are loc la centrul de instruire pentru luptă Smârdan din județul Galați.
Exercițiul urmărește creșterea capacității de operare în comuna structurilor participante. Prin astfel de antrenamente, comandamentul Brigăzii Multinaționale Sud-Est se instruiește pentru a reuși să comande forțe dislocate în regiunea de sud-est a NATO, în vederea asigurării contribuției la apărarea colectivă a Alianței Nord-Atlantice.
Embargo Fest revine la Recaș cu Goran Bregovici și peste 50 de trupe și artiști invitați. Cea de-a treia ediție a festivalului va avea loc între 12 şi 14 august și va aduce în fața publicului artiști din România, Serbia, Bulgaria și Ungaria.
Organizatorii pregătesc și proiecții de film, spectacolele de teatru pentru copii şi adulţi, ateliere de circ, dezbateri pe teme ecologice, zonă de distracţii pentru copii, târg de produse bio și altele.
Embargo Fest este singurul festival de amploare care promovează minoritățile și multiculturalitatea specifică zonei Banat.
Persoanele cu dizabilități vor avea acces gratuit, la fel și copiii sub 12 ani și persoanele de peste 65 de ani. Parcarea și camping-ul vor fi de asemenea gratuite.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Palatul Cercului Militar Național din București a găzduit Conferința internațională „Războaiele de independență – diplomație și societate. Noi perspective și abordări ale problemei orientale 1875-1878”, dedicată sărbătoririi Zilei Independenței Naționale a României.
Manifestarea a fost organizată de Institutul pentru Studii Politice, de Apărare și Istorie Militară, cu prilejul împlinirii a 145 de ani de la proclamarea Independenței de Stat a României.
Conferința a reunit istorici și specialiști din numeroase institute de cercetare și universități de prestigiu din România, Austria, Bulgaria, Germania, Italia, Marea Britanie, Republica Moldova, Serbia și Turcia.
Şi tot la Cercul Militar Național a avut loc joi o ceremonie dedicată împlinirii a 90 de ani de la stabilirea recordului mondial absolut la parașutism, realizat de Smaranda Brăescu la 19 mai 1932, în urma unui salt de la înălțimea de 7.233 m.
Smaranda Brăescu a participat voluntar în cel de-al Doilea Război Mondial ca pilot în Escadrila Albă de avioane sanitare. Anul 2022 a fost instituit de Parlamentul României ca „Anul Smaranda Brăescu”.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Evaluarea situației regionale de securitate și acțiunile întreprinse în context aliat pentru formarea cât mai rapidă a grupurilor de luptă NATO din România și Bulgaria au fost principalele teme ale întâlnirii de la Sofia dintre șefii apărării celor două state, generalul Daniel Petrescu și amiralul Emil Eftimov.
Cei doi oficiali militari au mai discutat despre modul de executare a misiunilor de creștere a vigilenţei în cadrul componentei aeriene și au decis includerea în planul cooperării bilaterale a unui număr crescut de exerciții.
Generalul Petrescu i-a prezentat omologului bulgar dinamica realizării și operaționalizării structurilor aliate de nivel brigadă, divizie și corp dispuse pe teritoriul României. În cadrul vizitei în Bulgaria, șeful Statului Major al Apărării a depus o jerbă de flori la mausoleul „Sfântul Gheorghe Biruitorul” de la Plevna în onoarea militarilor români care au luptat în Războiul de Independență.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, s-a întâlnit marţi cu ambasadorii Suediei, Danemarcei, Estoniei, Lituaniei şi cu adjuncţii Ambasadelor Finlandei şi Norvegiei.
Discuţiile s-au axat pe provocările cu care se confruntă statele europene şi pe impactul agresiunii Rusiei pentru arhitectura de securitate europeană. Ministrul Dîncu a subliniat necesitatea continuării consolidării posturii aliate de la Marea Baltică la Marea Neagră şi a reiterat susţinerea necondiţionată a Ucrainei.
Tot în această săptămână, ministrul apărării a primit vizita preşedintelui Comisiei de afaceri externe, apărare şi forţe armate din Senatul Franţei, Christian Cambon. Ministrul Dîncu a aprecizat şi în acest cadru angajamentul substanţial al Franţei în ceea ce priveşte consolidarea prezenţei aliate pe flancul estic al NATO prin dislocarea în România a peste 650 de militari francezi din cadrul Batalionului 27 Vânători de Munte, componentă a forţei de Răspuns a NATO cu nivel de reacţie foarte ridicat.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Iar miercuri, într-o videoconferință organizată de Turcia și la care au mai participat miniștrii apărării din Bulgaria, Georgia, Polonia, România și Ucraina, Vasile Dîncu a adus în atenție creșterea amenințărilor din Marea Neagră, restricționarea libertății de navigație și pericolul generat de minele maritime aflate în derivă.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Tot la Bruxelles, cei 30 de lideri ai ţărilor NATO s-au reunit joi pentru a lua noi decizii în urma evoluţiei războiului din Ucraina.
Măsurile adoptate rămân preventive, proporţionale şi neescaladante, dar transformarea Alianţei Nord Aatlantice va fi accelerată pentru o realitate strategică mai periculoasă, inclusiv prin adoptarea următorului concept strategic la summitul NATO care va avea loc la Madrid.
Jens Stoltenberg, secretar general al NATO: Şefii de stat au decis constituirea a patru noi grupuri de luptă: în Bulgaria, Ungaria, România şi Slovacia, care se adaugă celor patru deja existente, în Polonia şi Ţările Baltice, astfel încât avem acum opt astfel de grupuri multinaţionale de luptă NATO, de la Marea Baltică până la Marea Neagră.
În Europa, sunt 100.000 de trupe americane care susţin eforturile NATO. Avem alţi 40.000 de militari sub comanda directă a NATO, majoritatea în partea de est a Alianţei, sprijiniţi de importante forţe maritime şi aeriene.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Începând cu anul 2015, România participă în cadrul misiunii de pregătire a Uniunii Europene ‘European Union Trianing Mission’ la implementarea eforturilor europene de reconstrucţie a forţelor armate centrafricane.
Această misiune are drept scop oferirea de asistenţă autorităţilor Republicii Centrafricane pentru reconstituirea sectorului naţional de apărare, grav afectat în ultimul deceniu de instabilitate şi de acţiunile grupurilor armate.
Desfăşurarea acestei misiuni se face pe trei axe, la nivel strategic, cooperativ şi tactic. Locotenent-colonelul Olimpiu Golea, observator militar în Republica Centrafricană.
Olimpiu Golea:În Republica Centraficană, în Bangui, unde sumtem noi dislocaţi, nu există atacuri, dar au fost incidente şi tot timpul planează acest risc. Sigur că da, există tot timpul informaţii despre grupuri armate care vor să pună presiune pe instituţiile statului. Rămâne imprevizibil.
Teodora Mazere (realizator rubrică): De la Ecuador ne îndreptăm spre Europa, mai precis, în Polonia, acolo unde acţionează ‘Gheparzii de Fier’. Militarii contingentului românesc au participat zilele acestea alături de aliaţii grupului de luptă, cât şi de militarii Brigăzii 15 Mecanizate din Polonia la exerciţiul Puma 22.
Poligonul South Hills, aflat în proximitatea bazei de antrenamente Bemowo Piskie, a fost în locul de desfăşurare al acestei acţiuni. În cadrul exerciţiului tactic cu trageri de luptă au fost folosite şi aparate de zbor de tip F-16 Fighting Falcon şi MIG-24 Hind.
Experienţa dobândită pe parcursul celor cinci luni de misiune şi-a spus cuvântul, artileriştii antiaerieni dobrogeni reuşind să angajeze cu precizie şi rapiditate toate ţintele aeriene materializate de plutonul de aruncătoare al aliaţilor americani.
Rămânem pe bătrânul continent şi coborâm în Balcani, mai precis, în Bosnia şi Herţegovina, acolo unde în cadrul Rezervei Intermediare pentru Operaţia EUFOR ALTHEA, acţionează şi compania formată din 133 de militari ai Batalionului 22 Infanterie ‘Romanaţi’ din Caracal.
Dislocaţi la începutul lunii martie, ‘Scorpionii Verzi’ desfăşoară misiuni în sprijinul autorităţilor locale, având ca scop menţinerea unui climat de securitate şi stabilitate în Bosnia şi Herţegovina. Alături de compania românească au fost activate companiile de rezervă din Bulgaria, Slovacia şi Austria. Locotenentul Andrei Murariu, comandantul companiei de infanterie din cadrul Rezervei Intermediare pentru Operaţii EUFOR ALTHEA:
Andrei Murariu:Dislocarea noastră s-a făcut atât cu personal, cât şi cu tehnică militară. Spre exemplu, vehicule blindate de trupe, autospeciale EOD, camioane. O parte dintre vehicule, în special cele uşoare, au fost transportate pe cale rutieră, pe roţi, iar celelalte, pe trailere. Am reuşit să trecem peste faza de integrare până acum. Totul s-a realizat prin sprijinul plutonului deja dislocat aici şi a comandamentului batalionului.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Încheiem rubrica misiunilor internaţionale cu o veste tristă. Plutonierul-adjutant Gabi-Victor Roman, aflat în misiune în Kosovo, a decedat luni, 14 martie, din cauza unor afecţiuni medicale. În vârstă de 43 de ani, militarul român acţiona în cadrul misiunii KFOR şi urma să se întoarcă în ţară în luna aprilie.
Trupul neînsufleţit al camaradului nostru a fost adus miercuri în ţară, ceremonia militară de repatriere având loc la Baza Aeriană Boboc. Veteran al teatrelor de operaţii din Irak şi Afganistan, plutonierul-adjutant Gabi-Victor Roman era angajat al Ministerului Apărării Naţionale din anul 2000.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): România devine una dintre primele ţări în care se află producţia de tehnică şi echipamente militare moderne, prin semnarea unui acord de joint-venture între Uzina Mecanică Bucureşti şi General Dynamics European Land Systems România privind producţia de transportoare blindate Piranha V.
Valoarea acordului este de aproximativ 297 de milioane de euro, iar producţia vizează realizarea vehiculelor blindate pentru Armata României, dar are ca obiectiv şi piaţa de export, în special în ţări precum Slovacia, Cehia sau Bulgaria.
UE a decis să creeze un grup de lucru vizând coordonarea inițiativelor privind primirea elevilor ucraineni, transmite AFP.
Printre categoriile de activități prevăzute pentru acest grup de lucru se va număra şi sprijinul financiar pentru sistemele de învăţământ din ţările membre, cu o „realocare de fonduri europene pentru sprijinirea primirii copiilor în școli”, a indicat ministrul francez al educaţiei Jean – Michel Blanquer.
„Există o provocare în special pentru țările care se află în prima linie”, a spus el, citând printre ele Polonia, Bulgaria sau România, care „sunt în situația în care trebuie să primească foarte mulți copii și, prin urmare, au nevoie în mod special de ajutorul Comisiei”.
În ceea ce privește primirea copiilor ucraineni în școli, „au fost expuse o mulţime de idei şi foarte multe bune practici şi, de aceea, ne vom baza pe aceste bune practici”, a indicat Blanquer.
Alte aspecte luate în considerare vizează accesul la resurse pentru a sprijini profesorii europeni cu o platformă comună, sau accesul la cultura, limba şi sistemul de învăţământ ucrainean pentru studenţi şi profesori, cu „resurse educaţionale disponibile în ucraineană”, a spus Blanquer.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Situația fără precedent de la granița dintre Polonia și Belarus dezbătută la București. O nouă reuniune a miniștrilor apărării din ţările participante la „Inițiativa Bucharest 9” s-a desfășurat în capitală, pe parcursul a două zile. Lansată la inițiativa României și Poloniei în anul 2015, platformă București 9 a fost gândită pentru aprofundarea dialogului și cooperării între aliații de pe flancul estic al NATO: Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Republica Slovacă și Ungaria. Ministrul apărării Vasile Dîncu a subliniat importanța reuniunii în contextul evoluțiilor recente pe flancul estic al C.
Vasile Dîncu, ministrul apărării naționale:Consultările acestui forum au o importanță aparte în contextul dezvoltărilor de securitate din ultima perioadă, având în vedere dislocările masive de trupe ale Federației Ruse la Marea Neagră, în apropierea graniței cu Ucraina. Reuniune este relevantă, de asemenea, în contextul evoluțiilor recente de la granița Poloniei, Lituaniei și Letoniei cu Belarus, unde regimul de la Minsk instrumentează valul de imigranți împotriva statelor NATO. Doresc să folosesc acest prilej pentru a exprima solidaritatea noastră cu Polonia, țară cu care avem un parteneriat strategic solid și care se confruntă cu o amenințare hibrid fără precedent în aceste zile. Pe acest fond, întâlnirea noastră a dorit să transmită un mesaj clar de unitate și solidaritate a statelor NATO de pe flancul estic aliat, în linie cu valorile comune pe care le împărtășim în cadrul Alianței Nord-Atlantice.
Publicat de Gabriel Stan,
23 noiembrie 2021, 12:33
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu, a participat, în perioada 17 – 19 noiembrie, la Conferința șefilor apărării din Europa Centrală, organizată la Sofia de Comandamentul Forțelor Armate ale Statelor Unite ale Americii din Europa.
La eveniment au fost prezenți reprezentanți ai Comandamentului american și șefii apărării din Cehia, Croația, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria și din țara gazdă, Bulgaria. Analiza situației de securitate din regiune și exercițiile majore de instruire ale NATO din acest an au fost subiecte pe agenda de lucru a conferinței.
Românii care intenționează să călătorească pe teritoriul Bulgariei au nevoie de un test PCR negativ, nu mai vechi de 72 de ore, chiar dacă sunt vaccinați sau au trecut prin boală, potrivit MAE.
Cei care nu au un certificat verde care atestă vaccinarea sau vindecarea de COVID pot prezenta doar testul PCR, însă vor fi nevoiți să stea în carantină 10 zile.
„Cetățenilor români care sosesc din state aflate în zona roșie (inclusiv din România) li se permite intrarea pe teritoriul Bulgariei, în baza prezentării documentelor de călătorie, cu îndeplinirea următoarelor condiții CUMULATIVE:
A) încadrarea într-una dintre categoriile de persoane prevăzute limitativ în ordin (spre exemplu, cetățenii statelor membre ale UE, ale SEE, ai Elveției și ai Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și membrii familiilor acestora, care sosesc dintr-un stat membru al UE, al Spațiului Economic European, din Elveția sau din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord;
B) prezentarea unui certificat digital UE privind vaccinarea împotriva COVID sau a unui certificat digital UE privind vindecarea de COVID sau a unui document similar;
ȘI / ÎN ACELAȘI TIMP
C) prezentarea unui certificat digital UE privind testarea pentru COVID sau a unui document similar, cu aceleași date ca și certificatul digital UE privind testarea, care atestă un rezultat negativ al unui test PCR, efectuat cu maxim 72 de ore înainte de sosirea în Bulgaria.
Persoanelor care NU prezintă un certificat digital UE privind vaccinarea sau un certificat digital UE privind vindecarea sau un document similar le poate fi permisă intrarea pe teritoriul Bulgariei, în baza unui certificat digital UE privind testarea sau a unui document similar, care atestă un rezultat negativ al unui test PCR efectuat cu maxim 72 de ore înainte de sosirea în Bulgaria. În acest caz, persoana în cauză va fi pusă în carantină pentru 10 zile la domiciliu sau în alt loc de cazare în care a indicat că va locui.
În cazul minorilor cu vârste între 12 și 18 ani, intrarea în Bulgaria este permisă pe baza prezentării unui certificat digital UE privind testarea pentru COVID sau a unui document similar, cu aceleași date ca și certificatul digital UE privind testarea, care atestă un rezultat negativ al unui test PCR efectuat cu maxim 72 de ore înainte de sosirea în Bulgaria.
În cazul în care persoana în cauză nu prezintă un astfel de document, va fi pusă în carantină pentru 10 zile la domiciliu sau în alt loc de cazare în care a indicat că va locui.”, se arată pe site-ul MAE.
Publicat de Gabriel Stan,
18 octombrie 2021, 18:33
Camelia Stroiu(realizator rubrică): Încă din anul 2017 România sprijină eforturile NATO de asigurare a prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-vestic al Alianței, participând cu un detașament de apărare antiaeriană în cadrul grupului de luptă din Polonia, alături de parteneri britanici, americani, croați și polonezi.
Militarii Batalionului 288 Apărare Antiaeriană „Milcov” din Focșani au asigurat rotația a IX-a a detașamentului încă din luna aprilie a acestuia an, având oportunitatea de a se instrui într-un cadru multinațional.
Mircea Zemțev, comandantul Detașamentului de Apărare Antiaeriană, rotația a IX-a:Pe parcursul celor șase luni de antrenamente intense ne-am dezvoltat și ne-am adaptat procedurile operaționale la specificul cerințelor grupului de luptă.
Această colaborare între națiunile aliate este deosebit de importantă, deoarece prin acest schimb de experiență ne îmbunătățim nivelul de interoperabilitate și putem acționa întrunit pentru înlăturarea oricărei potențiale agresiuni asupra flancului nord-estic.
Camelia Stroiu(realizator rubrică): În strânsă colaborare cu misiunea EULEX a Uniunii Europene şi cu Organizaţa Naţiunilor Unite, misiunea NATO, KFOR, reprezintă principala forță stabilizatoare din Kosovo, cu un rol strategic în menținerea securității în Balcanii de Vest și contribuții remarcabile în ce privește facilitarea integrării euro-atlantice în regiune. Armata României participă în teatrul de operații din Kosovo cu 51 de militari, deținând funcție de stat major în cadrul Comandamentului NATO.
Maior Adrian Peter:Activitatea mea din ultima perioadă s-a axat în special pe actualizarea şi armonizarea procedurilor de operare la nivelul comandamentului, fiind nominalizat ofiţer de proiect pentru secţia din care fac parte, şi anume, Centrul de Efecte Integrate.
Periodic, am participat la şedinţe de coordonare şi informare pentru a putea menţine o imagine comună asupra mediului de securitate din zonă. Având în vedere faptul că misiunea se va încheia în curând, doresc să le mulţumesc colegilor pentru sprijinul acordat în această perioadă.
Camelia Stroiu(realizator rubrică): Joi, 14 octombrie, dragorul maritim „Locotenent Lupu Dinescu” a acostat în Portul Militar Constanţa, după ce timp de trei săptămâni a executat misiuni în Marea Neagră.
Nava militară românească a făcut parte din gruparea navală permanentă a NATO de luptă contra minelor numărul doi şi a mai avut în compunere alte patru nave, din Spania, Italia, Turcia şi Bulgaria.
Acestea au executat misiuni specifice de luptă împotriva ameninţărilor subacvatice și de supraveghere navală în raioane maritime din Marea Neagră, precum și exerciții în comun cu Garda de Coastă a Georgiei și cu nave turcești din compunerea Operation Black Sea Harmony.
Locotenent comandorul Ionuț Diaconu, comandantul dragorului maritim „Locotenent Lupu Dinescu”:A fost o misiune dificilă din punct de vedere al exercițiilor pe care care le-am făcut alături de grupare, a fost o integrare foarte complexă şi un an foarte încărcat, cu multe misiuni, multe exerciţii, dar care sunt foarte benefice pentru Marina română. Orice ieșire pe mare nu este o rutină, nu avem timp niciodată să ne pierdem din interes pentru misiune.
Cetăţenii români pot intra în Bulgaria, de la 1 septembrie, pe baza prezentării unui certificat COVID digital UE valid pentru vaccinare, dovedind trecerea prin boală sau cu un test efectuat sau a unui document similar care conţine aceleaşi date ca şi certificatul digital.
Între categoriile speciale de persoane exceptate de la cerinţa prezentării de documente COVID la intrarea în Republica Bulgaria se află persoanele care tranzitează teritoriul Republicii Bulgaria, în cazul în care se garantează părăsirea imediată a teritoriului acestui stat, şi copiii cu vârsta de până la 12 ani.
Cetăţenilor români le este permisă intrarea pe teritoriul Republicii Bulgaria numai prin puncte de trecere a frontierei unde se află personal medical bulgar.
Astfel, din România se poate intra pe teritoriul statului vecin prin PTF Giurgiu – Ruse, judeţul Giurgiu, PTF Calafat – Vidin, judeţul Dolj, PTF Bechet – Oriahovo, judeţul Dolj, PTF Turnu Măgurele – PTF Somovit-Nikopol, judeţul Teleorman, PTF Vama Veche – Durankulak, judeţul Constanţa.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Grupul de luptă din Polonia a fost vizitat zilele trecute de comandantul Corpului Multinațional de Nord-Est, generalul locotenent Sławomir Wojciechowski.
Cu această ocazie, militarii români împreună cu cei americani, britanici și croați au organizat o prezentare de tehnică militară. La această activitate, generalul locotenent Wojciechowski a apreciat activitatea militarilor și a oferit celor mai merituoși moneda structurii pe care o comandă.
Locotenent Mădălina Boboc:Am avut oportunitatea de a expune capabilitățile sistemului anti-aerian Gepard și am putut să evidențiem rolul apărării anti-aeriene în cadrul acestui grup de luptă multinațional.
Pe lângă prezentarea de tehnică, domnul general locotenent a putut vedea Geparzii în acțiune, în cadrul unui exercițiu pe care l-am desfășurat în comun cu Compania de Infanterie, aparținând partenerului american. Misiunea militarilor români a fost de a sprijini antiaerian forțele de manevră pe toatăp durata exercițiului.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Din 30 august și până pe 10 septembrie, în Kosovo se desfășoară un antrenament operațional de nivel doi. Acesta presupune participarea Forțelor de rezervă ale KFOR cu aproape 700 de militari din România, Anglia, Grecia, Italia, Turcia, Albania și Bulgaria.
Scopul antrenamentului este de a executa întreg spectrul de activități specifice dislocării, redislocării și integrării forțelor, cu sarcinile tactice specifice pentru creșterea nivelului de interoperabilitate și a gradului de arăspuns KFOR.
Maior Raluca Popescu:Aceste antrenamente operaționale sunt organizate pe trei niveluri. La nivelul unu se participă cu structura de comandă a batalionului respectiv, inclusiv elemente de logistică sau de comunicații, și reprezentanți din țările participante la aceste antrenamente; iar scopul este de fapt să se execute activități de recunoaștere și să pregătească antrenamentul de nivel doi.
La acest antrenament de nivel doi, la care vom participa și noi, participă cadrul de comandament, comandamentul batalionului și minim o companie de manevră. Iar nivelul trei presupune participarea întregului cadru de comandament și a tuturor companiilor subordonate, undeva la patru companii.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Fregata Regina Maria participă din data de 29 august la exercițiul multinațional Sea Guardian care se va desfășura în Marea Mediterană. Misiunea fregatei în cadrul acestui exercițiu este de a combate traficul ilegal de combustibil și armament și de a preveni fenomenul migraționist.
Comandor Adrian Gobjilă:Fregata Regina Maria se va disloca cu un echipaj de 243 de militari. În premieră, Forțele Navale Române vor avea comanda grupării pe toată durata operațiunii.
Va participa cu o grupă de forțe de operații speciale și un elicopter naval la aceste misiuni. Nava va intra în subordinea Comandamentului Maritim al NATO și va avea în subordine o navă a Forțelor Navale Croate și o serie de alte platforme, atât submarine, cât și aeriene, care ne vor asigura sprijin în îndeplinirea misiunilor pe car ele vom avea de executat.
Edi Nicola (realizator rubrică): În perioada 2-9 august se desfășoară cea de-a XI-a ediție a exercițiului „Eurasian Partnership MCM Dive”, în organizarea Forțelor Navale Române. La exercițiu iau parte peste 250 de militari români și aproximativ 100 de militari din Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Statele Unite ale Americii și Ucraina.
Exercițiul multinațional este condus de Centrul 39 Scafandrii și se desfășoară în raioanele maritime ale României din Marea Neagră.
Forțele Navale Române participă cu un puitor de mine și plase, o navă maritimă hidrografică, o vedetă maritimă pentru scafandri, cinci ambarcațiunii rapide, un vehicul subacvatic autonom, două detașamente EOD specializate în dezamorsarea minelor marine, precum și un detașament format din scafandri de mare adâncime.
Adrian Onțică, comandantul exercițiului:Iată-ne pe mare, la mare adâncime, cu alimentare de la suprafață, lucrând cu scule hidraulice sub apă, cu explozivi reali, cu aparate cu circuit semiînchis.
Am crescut complexitatea, încă mai avem ce învăța unii de alții, participanții sunt diferiți de la an la an.
Este cel mai important exercițiu din Marea Neagră pe partea asta de executare a activităților de scufundare și este bine să ne întâlnim, să ne cunoaștem, să creștem interoperabilitatea.
Sonia Raicu(realizator rubrică): Aeronave F-16 Fighting Falcon, aparţinând Bazei 86 Aeriene „Lt. Aviator Gheorghe Mociorniţă”, au participat săptămâna aceasta la exerciţiul multinaţional „Thracian Star 2021” din Bulgaria.
Acesta este organizat în comun de România, Bulgaria, Grecia şi SUA de mai mulţi ani şi urmăreşte pregătirea piloţilor de vânătoare într-un mediu multinaţional, în conformitate cu cerinţele NATO.
Comandorul Cătălin Micloş, locţiitor pentru operaţii al Bazei 86 Aeriene:
Cătălin Micloş:Sunt misiuni cu specific aer-aer de apărare a spaţiul aerian, misiuni cu pachete integrate – forţelor americane, române, forţe din Grecia, Bulgaria – în aşa fel încât scopul este de a eficientiza cât mai mult integrarea forţelor NATO.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Începem cu interviul de la Constanța, pe care l-am realizat cu contraamiralul de flotilă Valentin Iacoblev și asta pentru că Forțele Navale Române au participat, între 28 iunie și 10 iulie, adică astăzi, la exercițiul multinațional „Sea Breeze 21”, organizat de Forțele Navale ale Statelor Unite ale Americii și cele ale Ucraina aici în apele internaționale ale Mării Negre și în raioane de instrucție terestră din zona Odesa.
Amiralul Iacoblev este comandantul Flotei 56 Fregate și mi-a vorbit despre etapele de pregătire a exercițiului „Sea Breeze”, dar și despre ce va fi anul acesta la Ziua Marinei.
Amiralul Valentin Iacoblev:Întotdeauna participarea la activități de instrucție pe mare presupune o pregătire minuțioasă din partea echipajelor cu privire la nave, exerciții, antrenamente, astfel încât personalul, echipajul navei să poată acționa în condiții corespunzătoare în funcție de situațiile de instrucție sau, după caz, de situațiile reale care pot apărea. Prin urmare, da, ne pregătim.
Un astfel de exercițiu pentru fiecare tip de navă începe undeva cu trei luni înainte, timp în care se verifică starea de funcționare a tehnicii, se verifică încă o dată și încă o dată până când suntem mulțumiți.
Bineînțeles, personalul se concentrează pe exercițiile normale și firești care se execută în cadrul postului de luptă, serviciului de luptă și cu nava, bineînțeles, la sfârșit, deci sunt o serie întreagă de activități peste care nu trecem, nu vrem să trecem și nu vom trece niciodată.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Dumneavoastră aveți experiența comandantului de fregată care a participat la multe exerciții și spuneați mai devreme că trebuie verificat încă o dată și încă o dată. Asta vine și din experiența dumneavoastră nu?
Amiralul Valentin Iacoblev:Da, de acord face parte din experiența pe care am dobândit-o în timp și consider că este modul normal și firesc de a proceda în continuare.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Lecţii învăţate sunt întotdeauna după un astfel de exerciţiu?
Amiralul Valentin Iacoblev:Da! Procesul de lecții învățate este un proces cu care noi lucrăm în mod normal, dar din punct de vedere al pregătirii navelor, sunt acele rutine, tehnice, operaționale pe care trebuie să le desfășurăm, astfel încât totul să fie funcțional.
În schimb, din această situație legată de contextul pandemic, am convingerea personale că cei mai mulți dintre noi am învățat foarte mult.
Am putut observa că oamenii sunt mult mai grijulii, am putut înțelege că împreună, cei de la bordul navelor, reușesc să gestioneze lucrurile foarte bine din această perspectivă, lucru care pe mine mă încântă efectiv.
Singurul lucru pe care şi-l dorește orice comandant de navă în momentul în care pregătește o astfel de activitate este să-și pregătească nava cât mai bine și echipajul, iar când se înapoiază, să raporteze misiune îndeplinită.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Mulțumesc mult, domnule contraamiral. Acum, dacă tot v-am prins, mai ai o lună până la Ziua Marinei. Sunteți gazdă în fiecare 15 august. Cum va fi anul ăsta?
Amiralul Valentin Iacoblev:Din păcate pentru publicul larg, și în acest an se manifestă în continuare restricțiile legate de COVID-19, fapt ce nu ne permite încă să desfășurăm activitățile așa cum publicul a fost învățat și ne dorim și noi.
De asemenea, Ziua Porților Deschise, o activitate care întotdeauna ne-a permis și am realizat o apropiere mai bună față de publicul constănțean, de vizitatorii, de cei veniți în vizită în Constanța, din acest punct vedere ne concentrăm pe acest lucru.
Cu public, dar cu înțelegerea din partea publicului că nu vom intra cu toții în port, va fi o forma de eșalonare a personalului, astfel încât să nu avem foarte, foarte mulți oameni care să formezi aglomerare la un moment dat. Şi atunci vom coordona acest aspect și în continuare ne vom prezenta așa cum am făcut-o dintotdeauna, la standarde cât mai înalte.
La Subiectul săptămânii s-a mai discutat despre exercițiul Sea Breeze alături de șeful Statului Major al Forțelor Navale, contraamiralul Mihai Panait, și cu șeful de Stat Major al Comandamentului Forțelor Întrunite, contraamiral de flotilă Marian Săvulescu
Contraamiral Mihai Panait:Sea Breeze pot spune că face parte din planul de măsuri de consolidare a securității pe flancul estic al NATO și al Uniunii Europene, prin dezvoltarea unor exerciții comune cu statele partenere, având ca obiective principale consolidarea cooperării militare și a interoperabilității între forțele navale participante.
Sea Breeze, alături de celelalte exerciții care se desfășoară în Marea Neagră, și doresc să aduc aici în atenție exercițiul Breeze, Breeze este un exercițiu condus, planificat, coordonat de către forțele navale ale Bulgariei și va începe imediat după Sea Breeze, unde vom avea de asemenea o participare consistentă, cu unități navale, Sea Shield este un exercițiu condus de către forțele navale ale României și este cel mai mare exercițiu de luptă antisubmarin dezvoltat, planificat, condus de către forțele navale române, în anul acesta de instrucție, în 2021, dacă vă aduceți aminte, în aprilie am desfășurat acest exercițiu cu rezultate remarcabile, și alte câteva exerciții, Poseidon sau EPMCM Dive, Riverine sau Summer Storm, conduse sau planificate în cooperare cu partenerii din Alianța Nord-Atlantică.
Contribuim în felul acesta la asigurarea securității pe această regiune deosebit de importantă și încercăm prin ritmul pe care îl impunem să creștem nivelul de pregătire al echipajelor și să consolidăm relația în cadrul angajamentelor euroatlantice ale forțelor navale române, ale Armatei României.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Pentru că aţi spus chiar acum, angajamentele euroatlantice, nu întâmplător v-am invitat pe amândoi, foști colegi, cum am spus, de pe fregată, pe dumneavoastră şi pe domnul Săvulescu.
După modelul NATO, iată că lucrurile se întâmplă foarte interesant printr-o predare de responsabilitate, atunci când se merge în misiune NATO, către Comandamentul Forțelor Întrunite şi aș vrea, domnule Săvulescu, să ne spuneți, pentru ascultători, cum este şi de ce este mai eficient așa.
Contraamiral Marian Săvulescu:În Marea Neagră, teatrul de operații, aici avem responsabilități, vorbim de Comandamentul Forţelor Întrunite, privind coordonarea, conducerea forțelor puse la dispoziție de statul roman.
În câteva cuvinte, vorbim despre generator, Statul Major al Forțelor Navale, care pregătește unitățile navale sau forțe de nivel de grupă, vorbim de specialiștii în distrugeri, EOD-iştii, şi după ce parcurgem procesul de pregătire, certificare și evaluare, avem un proces de transfer de autoritate de la generator către cel care conduce lupta. Revin la întrebarea anterioară și aceste exerciții menţionate de domnul amiral anterior nu sunt de ieri, de astăzi.
Factorul declanşator a fost 1994, semnarea Parteneriatului pentru Pace, și începuturi timide, gen „Cooperative Partner” în Marea Neagră în țările din partea vestică, de la nord la sud, Ucraina, România și Bulgaria. Aceste exerciții s-au dezvoltat de-a lungul anilor. Așa a apărut Sea Breeze, aşa a apărut Breeze, aşa a apărut, ulterior, Poseidon și Sea Shield, exerciții pe care le avem pe radar din 1997.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Vi s-a întâmplat, pe când erați comandanți de navă, să vă întâlniți cu forțe ostile Alianței, domnul Săvulescu?
Contraamiral Marian Săvulescu:În Marea Neagră nu avem nevoie să ne imaginăm OPFOR așa cum spuneaţi mai devreme, el este prezent. Nave ale Federației Ruse monitorizează orice navă militară străină la momentul în care intră la nord de Bosfor și, de asemenea, este parte, să zic așa, făcând urmărirea grupărilor navale pe timpul exercițiilor.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Îmi aduc aminte că, domnule Panait, aţi avut acea misiune în Africa…
Contraamiral Mihai Panait:Operaţia EU NAVFOR Atalanta de luptă împotriva pirateriei, 2012.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Inamic periculos şi acolo.
Contraamiral Mihai Panait:Şi întotdeauna avem, întotdeauna trebuie să fim pregătiți pentru vreme rea, pentru mare rea și să să reușim să contracarăm toate amenințările și toate riscurile.
Este important, spuneați că am performa la bordul navelor și încercăm acum de pe pozițiile pe care suntem să transmitem toată experiența noastră și să îmbunătățim prin lecțiile identificate sau lecțiile învățate procesul de planificare, de pregătire și de execuție cu o permanentă evaluare a tuturor echipajelor navelor, astfel încât pe timpul misiunii să să plecăm foarte bine pregătiți şi să ne întoarcem acasă cu navele și cu echipajele în siguranţă.
Federația Rusă obișnuiește să reacționeze la activitățile pe care NATO le planifică și le execută în Marea Neagră prin prezență navală și aeriană militară în proximitatea raioanelor de desfășurare și a navelor noastre, chiar dacă sunt anunțate din timp zonele în care desfășurăm exercițiile.
Legislația internațională, dreptul mării, libertatea de navigație în apele internaționale este un drept sfânt din punctul nostru de vedere, al Forțelor Navale, al marinarilor, și sunt toate exercițiile planificate în conformitate cu legislația internațională, cu regulile de angajare și restricțiile internaționale și naționale ale țărilor participante.
Contraamiral Marian Săvulescu:Domnule amiral, dacă îmi permiteţi, aş vrea să intervin. Vizavi de cele 32 de țări, zic așa, oarecum exotice: Brazilia, Japonia, Senegal, Tunisia, până acum nu au fost în Marea Neagră, au reprezentanți, e o chestiune foarte interesantă, noi, care am plecat din copilărie în zona aceasta, să vedem acum în Marea Neagră țări de dincolo de meridiane, participanți cu structuri diferite în acest exerciţiu de importanță pentru noi, de altfel.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Am în față doi oameni foarte importanți din punctul meu de vedere, pe care eu îi prețuiesc deopotrivă. Ați fost comandanții celei mai puternice nave militare românești, cu guri de foc, nu povestim acum că nu avem timp. Se mai pune problema, ca în Al Doilea Război, să fim singuri în fața unui eventual atac?
Contraamiral Marian Săvulescu:Răspunsul meu aici la prima acţiune…
Cristian Dumitrașcu (realizator): Este retorică, sigur.
Contraamiral Marian Săvulescu: … este nu, pentru că, uitați-vă, domnul amiral amintea mai devreme de exercițiile din partea de vest ale Bazinului Mării Negre. Mesajul național, generatorul, Statul Major al Forțelor Navale, și Comandamentul Forțelor Întrunite, unitatea de comandă a NATO, suntem împreună.
Apoi, mai avem în zona respectivă și în afară țări partenere care sunt împreună în acest proces de instruire vizavi de răspunderea la amenințări.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Este o temă falsă, asta am vrut să subliniez la sfârșit. Se tot spune, ce să facem noi cu două fregate – Maria, Ferdinand și Mărășești, de model românesc un pic mai vechi? Generalul Petrescu spunea la o întrebare similară în „Actualitatea militară” mai acum câteva săptămâni același lucru. Ce facem? Păi nu suntem singuri. Acesta a fost mesajul, nu?
Contraamiral Marian Săvulescu: Este adevărat. Datoria noastră este să ne pregătim, şi datoria noastră națională, dar și datoria noastră ca membru în Alianța Nord-Atlantică și este foarte important să încercăm să menținem navele și echipajele într-o formă foarte bună, astfel încât să executăm împreună cu partenerii din Alianța Nord-Atlantică misiunile pe care le primim, atunci când ne întoarcem în porturile de bază, de la mare sau de la Dunăre, să raportăm „misiune îndeplinită”.
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Şeful Statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu, a participat în perioada 7-9 iunie la cea de-a 14-a ediție a Conferinței șefilor Statelor Majore ale Apărării din țările din Balcani pe probleme de cooperare militară, desfășurată la Sarajevo.
Dezvoltarea cooperării regionale, creșterea interoperabilității forțelor armate din regiune în vederea participării în comun la exerciții și misiuni, respectiv identificarea și dezvoltarea unor mecanisme regionale de gestionare a crizelor au fost obiectivele conferinței din acest an.
Conferința este un instrument complementar altor inițiative regionale și are drept scop dinamizarea cooperării între nouă dintre statele situate în sud-vestul Europei: Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord, Muntenegru, România, Serbia și Turcia.
Şeful Apărării din România s-a întâlnit cu această ocazie și cu generalul maior Alexander Platzer, comandantul operației EUFOR Althea, dar și cu militarii detașamentului românesc dislocat în Camp Butmir.
Florian Bichir: „Viaţa actuală ne împiedică uneori să ne gândim şi la strămoşii noştri, la coloana vertebrală a acestui popor, la oasele pe care chiar România e zidită şi pe care noi am moştenit-o astăzi”
Joi, 10 iunie a fost Ziua Eroilor. Smnificaţia acestei zile atât de importante pentru orice naţiune a fost unctul de plecare al interviului acordat de conferenţiarul universitar doctor Florian Bichir, de la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” din Bucureşti, colegului nostru Cristian Dumitraşcu.
Cristian Dumitraşcu (reporter): Domnule profesor, bine aţi venit la „Subiectul săptămânii”!
Florian Bichir:Vă mulţumesc din suflet de invitaţie, sunt chiar onorat.
Cristian Dumitraşcu (reporter): Este o dată în an Ziua Eroilor, Înălţarea. Este o meteahnă a poporului român că îşi aminteşte doar o dată în an de eroi?
Florian Bichir:Probabil că e o meteahnă, dar nu cred că o au doar românii. Viaţa actuală, care e foarte agitată, ne împiedică uneori să ne gândim şi la strămoşii noştri, la coloana vertebrală a acestui popor, la oasele pe care – nu folosesc o figură de stil, nu sunt poet – chiar România e zidită şi pe care noi am moştenit-o astăzi.
E ca și cum ţi-ai uita bunicul, bunicii. Cred că avem o moștenire culturală și mai ales militară de apreciat și de respectat totodată, pentru că – dacă îmi permiteţi, că sunt istoric – pacea după Primul Război Mondial, se vorbește de România Mare, Tratatul de la Versaille obligă din punct de vedere militar, iată că suntem la „Jurnal Militar”, ţările semnatare să aibe grijă de osemintele celor căzuți, indiferent de naționalitate.
România a fost prima care a recunoscut acest lucru și a pus în aplicare din 1919, înfiinţând cultul eroilor, că în mod normal, aţi văzut, sunt şi categorii de arme. Te gândeai la un războinic, la un balaur, la Sfântul Corneliu – da? – soldat, la Sfântul Gheorghe, la cutărică.
Dar iată ce simbolistică frumoasă aleasă de noi – da? – de autoritățile vremii de atunci, care eu zic că erau destul de competente, şi au zis: nu, domnule, Ziua Eorilor să fie odată cu Înlţarea, că te ridici la cer. Mi se pare superb.
Cristian Dumitraşcu (reporter): Aţi vorbit despre Primul Război Mondial şi întrebarea este una retorică fără doar și poate, gândindu-mă la scena de la Mărășești, scena de luptă teribilă, în care militarii germani ai lui Mackensen, și apoi prin mărturia viitorului general Rommel, au fost de-a dreptul înspăimântați de ai noștri, care erau mult mai prost dotați, și de aici aș vrea să pornesc și să vă întreb: credeți că au fost eroii noștri, cei care au luptat și au scăpat sau cei care au luptat și au murit, oameni sub vremuri sau eroi de vocație?
Florian Bichir:Eroi de vocație, dar să nu uităm că până la urmă gloria aparține ţăranului român. Deci, la noi a fost o mică burghezie și până la urmă la opinca, cum îi zice soldatul român a ţinuta asta. Disperarea, imaginea cutremurătoare pe care mi-aţi redat-o, cel puţin…
Cristian Dumitraşcu (reporter): Şi cu vestita scenă cu „cămăşile albe”.
Florian Bichir:„Cămășile albe”, ofensiva „cămășilor albe”. A fost disperarea unui popor, dar în afară de asta vreau să vă spun – ca istoric – a contat foarte mult.
Noi pierdusem o grămadă de bătălii, ne refugiasem în Moldova, nu a fost doar disperare, dar a fost și îndemnul Regelui Ferdinand sfătuit, unii spun, de Regina Maria, alții spun de alții, nici nu mai contează.
În ciuda conservatorilor, mulţi dintre ei care stăteau la Paris şi ne /îndemnau/ la rezistență, promisiunea că va da pământ țăranilor. Ori legătura asta sacră, nu știu dacă există la alte popoare, a ţăranului român cu pământul său l-a făcut de neînfrânt.
S-a gândit: bă, dacă tot mor, las la ai mei acasă un petic de pământ. Demnitatea lui, până la urmă, răscolită şi promisiunea regelui că va da pământ a schimbat soarta războiului. E triunghiul de aur de care ne amintim în Primul Război Mondial, cum să spun, ca o glorie, ceea ce foarte frumos.
Ne salvează triunghiul ăsta de aur, Mărăști-Mărășești-Oituz, unde într-adevăr imarginea asta e colosală pe care aţi evocat-o dumneavoastră. Strategia germană şi militară, care e foarte prusacă, era aranjată, au înnebunit când i-au văzut pe oameni mergând aproape kamikaze împotriva mitralierelor germane în cămăși, gest aproape suicidal.
Au zis: bă, ce e cu românii ăştia?, dincolo de, hai să spunem, şi de strategia militară, pentru că au fost şi ruşi acolo, trebuie să o spunem. Indiferent de condiţiile actuale, nu putem ocoli istoria. Am avut şi divizii foarte solide acolo ruseşti, dar conducerea a fost românească şi a fost excepţională. Rommel de care aţi amintit, el participă la aceste bătălii în Primul Război Mondial, după care urmând să cerceteze tancurile, să ajungă marele feldmareşal de mai tarziu.
Dar încă o dată spun, România a fost salvată de ţăranul ăsta fără identitate. Avem generali şi strategici nemaipomeniţi la Marele Cartier, că asta e denumirea pe timp de război, dar pană la urmă gloria aparţine soldatului, opincii româneşti.
Cristian Dumitraşcu (reporter): Aş vrea să facem, către finalul interviului, un arc peste timp pe jerfa țăranilor, ţăranului român, despre care aţi spus, s-a clădit această situație de securitate absolut fără precedent pe care o trăim astăzi și – cum vedeți – situația de astăzi sau dacă nu ar fi fost jerfa celor de atunci, dacă atunci România nu ar mai fi fost?
Florian Bichir:O paranteză, pentru că aţi vorbit de trupe de intervenție, eu predau cursul de istorie militară la /unul din ani/. Vreau să vă spun, în ciuda cârcotașilor de astăzi, că teoria asta băgată de niște băieți, așa, că România nu a dus războaie în afara graniţelor e prostească.
Daţi-mi voie să vă reamintesc că independența României a fost câștigată prin victoria de la Plevna. Cu scuzele de rigoare, Plevna e în Bulgaria. Cine întreabă și în zilele noastre ce am căutat în Afganistan, îi răspund acelaşi lucru: ne-am dus unde ne-a trimis ţara, și securitatea națională a ținut și de aceste lupte.
Sunt recunoscuți, cu scuzele de rigoare nu vreau să par polemic, nu ştiu dacă România are o politică externă atât de bine agregată, dar unde te duci, bănuiesc că aţi fost și dumneavoastră peste tot în capitalele lumii, mai ales la Washington. Când spui de Armata Română, se ridică toţi în picioare.
Cred că diplomație, până la urmă implicită, a făcut armata, care e la o cotă enorm de ridicată și, cel puţin ăia de la Washington, se ridică în picioare, adică nu avem ce discuta cu germani, cu alte trupe combatante, cu.
Nu, aş spune acum că, deci, repet încă o dată, independenţa României a fost la Plevna, a trebuit să ne ducem şi să ne câştigăm acolo prin sânge. Nu puteam, nici Carol, nici autorităţile, în demnitatea noastră, să aşteptăm ca ruşii să-i bată pe otomani şi poate la masa negocierilor să, aşa ca, cum îţi cade câte o ciosvârtă, să ne facă şi pe noi independenţi…
Cristian Dumitraşcu (reporter): Nemaivorbind despre episodul Budapesta 1919.
Florian Bichir:Budapesta e singura capitală europeană care a fost eliberată de bolşevici, de către armatele române, 4 august 1919. Poate Măldărăscu trebuia făcut şi el mareşal, dar şi atunci erau jocuri politice. Încă o dată spun, e o zi înlţătoare, ne gândim că sunt în ceruri, că şi-au lăsat osemintele, reprezintă, dacă vreţi, ca o fundaţie la o casă.
Florian Bichir:Noi stăm pe jertfa acestor eroi – și să nu uităm – deci, cea mai frumoasă creație și maxima acestui popor din punct de vedere administrativ-teritorial, România Mare, vă reamintesc că a durat 22 de ani: 1918 – dacă luăm, luăm 1920, juridic aşa – 1940, deci visul nostru a durat 20 de ani, cum nu ne poate lua nimeni Basarabia, care, cum zicea Vieru, e ca un bebeluș înfășurat cu sârmă ghimpată. Eu îi spun România de Răsărit.
Cristian Dumitraşcu (reporter): Vă mulțumesc foarte mult, domnule profesor.
Florian Bichir:Eu vă mulţumesc şi să dea Dumnezeu să îi odihnească şi să nu îi uităm.
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Cei trei sportivi români care au evoluat luni la lupte libere în cadrul Campionatelor Europene de pentru cadeţi de la Samokov (Bulgaria) şi-au asigurat prezenţa în recalificări.
La cat. 55 kg, Benjamin Zalan Boejthe a trecut în optimi de francezul Abdou Rahman Itaev, dar a pierdut în sferturi în faţa armeanului Andranik Avetisian, urmând să îl înfrunte marţi pe rusul Azor Majidov, în recalificări.
În limitele cat. 65 kg, Gigi Marian Subţirică l-a învins în preliminarii pe spaniolul Felipe Ferrusola Milla, în optimi a câştigat în faţa italianului Mattia Bientinesi, dar a pierdut în sferturi duelul cu rusul Marat Fadzaev. În recalificări, Subţirică îl va întâlni pe câştigătorul dintre turcul Ahmet Yagan şi bulgarul Dianko Petrov Diankov.
Denis Ioan Chirică a pierdut în optimile cat. 80 kg în faţa ucraineanului Aleksandr Mamroş, iar în recalificări îl va înfrunta pe germanul Daniel Fischer.
Marţi vor intra în concurs la lupte libere alţi trei sportivi români, Valentin Balika (cat. 45 kg), Daniel Marian Sandu (60 kg) şi Georgian Florin Tripon (92 kg).
Campionatul Balcanic de ştafete şi Concursul Naţional de Primăvară pentru seniori şi tineret vor fi primele competiţii oficiale organizate pe Stadionul de Atletism din Craiova.
Cele două competiţii au loc în perioada 29 – 30 mai, iar regulamentul şi programul acestora pot fi consultate pe pagina oficială a Federaţiei Române de Atletism.
„Inaugurat în vara anului trecut, Stadionul de Atletism este pregătit pentru a primi atleţi din întreaga ţară, dar şi din Turcia şi Bulgaria, în ştafetele 4×400 m, 4×100 m şi 4×400 m mixt, probe din cadrul Campionatului Balcanic rezervat acestora. În cadrul Concursului Naţional de Primăvară pentru seniori şi tineret vor avea loc următoarele probe: 100 m, 200 m, 400 m, 800 m, 1.500 m, 3.000 m, 110 m garduri (100 m garduri feminin), 400 m garduri, 3.000 m obstacole, înălţime, prăjină, lungime, triplusalt, greutate, disc, ciocan, suliţă”, se precizează într-un comunicat al Primăriei Craiova.
Stadionul de Atletism din Craiova este dedicat exclusiv atletismului şi este acreditat pentru organizarea competiţiilor europene categoria World Athletics (IAAF) II.
Reprezentanta României, Roxen, cu piesa „Amnesia”, nu s-a calificat în finala celei de-a 65-a ediţii Eurovision 2021, în urma primei semifinalei a concursului cântecului european, ce a avut loc marţi seara.
În finala Eurovision 2021, după prima semifinală, s-au calificat reprezentanţii următoarelor ţări: Norvegia, Israel, Rusia, Azerbaijan, Malta, Lituania, Cipru, Suedia, Belgia, Ucraina.
Alţi zece artişti se vor califica din a doua semifinală, celor 20 de finalişti urmând să li se alăture, în actul final din 22 mai, reprezentanţii ţării gazdă şi ai Big Five, cele cinci ţări fondatoare Eurovision – Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie.
În cea de-a doua semifinală a concursului, care va avea loc joi, vor intra San Marino, Estonia, Republica Cehă, Grecia, Austria, Polonia, Republica Moldova, Islanda, Serbia, Georgia, Albania, Portugalia, Bulgaria, Finlanda, Letonia, Elveţia, Danemarca.
Artiştii finalişti au fost aleşi în urma votului publicului – prin telefon, SMS sau aplicaţia online oficială – şi al juriilor de specialitate din ţările participante, ponderile fiind egale.
Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis ca românii care sosesc din 17 state europene să nu mai intre în carantină sau autoizolare. De asemenea, zborurile către şi dinspre respectivele ţări se vor relua. Statele europene sunt Austria, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croaţia, Elveţia, Germania, Grecia, Islanda, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Malta, Norvegia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.
Zborurile se vor relua în condiţiile stabilite de starea de alertă şi de măsurile care se aplică pe durata acesteia, pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.
Hotărârea a intrat în vigoare astăzi, de la ora 0:00.
Lista va fi actualizată săptămânal, în fiecare zi de luni, de către Institutul Naţional de Sănătate Publică.
Este posibil ca noi ţări să fie introduse pe listă sau altele eliminate, în funcție de situația epidemiologică.
Importanți muzicieni de jazz ai momentului se reunesc, începând de vineri, 8 noiembrie, la Cluj, la Transilvania Jazz Festival.
În cele trei seri, publicul se va putea bucura de evenimente muzicale de excepție, asigurate de artiști din Israel, Franța, Italia, Elveția, Liban, Bulgaria și România.
Programul evenimentului:
Vineri, 8 noiembrie
Ora 19:00 – OMRI MOR TRIO
Sâmbătă, 9 noiembrie
Ora 19:00 – ADI STOENESCU GROUP
Ora 20:30 – YVES THEILER TRIO
Duminică, 10 noiembrie
Ora 19:00 – TAREK YAMANI TRIO
OMRI MOR TRIO
Omri va veni la Cluj însoțit de Karim Ziad, toboșar râvnit pe scenele de world music și de jazz deopotrivă, o personalitate muzicală autentică, cu un stil inconfundabil, care îmbină libertatea jazzului și muzicile populare tradiționale pe care le iubește.
Formula este completată de contrabasistul sud-african-israelian, Gilad Abro. Gilad lucrează și concertează cu cele mai importante trupe de jazz din Israel, precum Daniel Zamir, Amos Hoffman, Ilan Salem, Gilad Hekselman, Shai Maestro, Yotam Silberstein.
ADI STOENESCU GROUP
Adi Stoenescu Group reunește patru muzicieni din țări diferite, și anume: Paolo Profeti (saxofon, RO-IT), Michael Acker (contrabas, RO), Borislav Petrov (tobe, BG) și Adi Stoenescu (pian electric, RO).
YVES THEILER TRIO
Yves Theiler Trio, proiectul din care fac parte și bateristul Lukas Mantel și contrabasistul Luca Sisera, aduce în fața auditorului o muzică în care se împletesc furorile improvizaționale și rigoarea compozițională, calculul și libertatea, într-o formă modernă care surprinde plăcut noul curent al jazzului.
TAREK YAMANI TRIO
Va cânta la Cluj în compania a doi muzicieni italieni, Ugo Alunni și Igor Spallati, continuând să evidențieze universalitatea limbajului muzical.
Biletele pentru Transilvania Jazz Festival se pot procura de la Cinematografului Florin Piersic, Librăria Humanitas și de pe site-ul evenimentului.
Pentru o seară biletul costă 45 de lei, iar un abonament pentru festival este 100 de lei.
Ziua Internațională a Mării Negre este sărbătorită în fiecare an în ziua de 31 octombrie. În anul 1996, la această dată, cele șase țări riverane Mării Negre, respectiv Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina, au semnat Planul Strategic de Acțiune pentru Marea Neagră, document ce conține cel mai complet set de strategii și măsuri pentru salvarea și reabilitarea Mării Negre,.o.
Marea Neagră este o mare intercontinentală, situată între Europa de Sud-Est și Asia Mică. Pe țărmurile ei se găsesc șase țări: Bulgaria și România în vest, Ucraina în nord, în nord-est, Georgia în est și Turcia în sud. Marea Neagră prezintă o întinsă platformă continentală, cu o dezvoltare mare în partea de nord şi nord-vest.
În apele teritoriale ale României se efectuează exploatări de petrol cu ajutorul mai multor platforme de foraj marin.
Marea Neagră este o importantă cale navigabilă, legând regiunile riverane cu Marea Mediterană și, prin aceasta, cu Oceanul Planetar și reprezintă una dintre cele mai importante zone turistice ale României.
Un pas important a fost făcut de ţările din zona Mării Negre în anul 2002, când s-a semnat, la Sofia, în Bulgaria, un nou protocol la Convenţia privind protecţia Mării Negre împotriva poluării, respectiv cel referitor la Conservarea Biodiversităţii şi a Peisajului, conform site-ului www.blacksea-commission.org.
În România a fost înfiinţat în anul 1999, sub autoritatea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, prin reorganizarea Institutului Român de Cercetări Marine.
Comisia Europeană nu a stabilit încă o dată pentru adoptarea rapoartelor privind Bulgaria și România legat de Mecanismul de Cooperare și Verificare(MCV). Acest lucru a fost anunțat în cadrul unei conferințe de presă de un purtător de cuvânt al Comisiei, ca răspuns la o întrebare, relatează BTA.
Întrebat dacă Comisia Europeană nu întârzie prezentarea rapoartelor din cauza moţiunii programate de guvernul român joi, purtătorul de cuvânt a răspuns negativ. „Comisia Europeană funcționează indiferent de evoluțiile politice din țările UE; suntem gata să prezentăm rapoartele în orice moment, dar nu există o dată pentru adoptarea acestora”, a spus el.
Anul trecut, Bruxelles-ul a menţionat, în ultimul său raport privind Bulgaria, că va evalua progresele înregistrate înainte de sfârșitul acestei luni. Comisia se așteaptă ca, prin aceasta, monitorizarea Bulgariei să ia sfârşit, așa cum este menţionat în raportul din noiembrie 2018.
Comisia Europeană a Ursulei von der Leyen urmează să îşi preia atribuţiile la 1 noiembrie. Cu toate acestea, nu se știe dacă acest lucru nu va fi întârziat, dacă există probleme cu audierile noilor comisari desemnați din România și Ungaria. Candidații de până acum ai acestor ţări au fost respinși de Comisia Juridică din PE, din cauza unui conflict de interese, iar acum un purtător de cuvânt al CE a anunțat că Von der Leyen nu a primit încă propuneri oficiale din partea guvernelor maghiar și român pentru noi comisari europeni.
Pentru a preveni apariția unor probleme legate de statul de drept, Comisia Juncker a decis să creeze un ciclu de revizuire a principiilor statului de drept, care să includă un raport anual privind supremaţia legii şi să cuprindă toate statele membre UE.
Festivalul-Concurs Național de Interpretare a Cântecului Popular Românesc „Felician Fărcașiu” 2019 a fost selecționat și în acest an în Proiectul ”10 Festivaluri Naționale de Folclor”, proiect derulat de Societatea Română de radiodifuziune prin Departamentul Studiourilor Teritoriale. Va fi transmis la Radio România Cluj și la Radioteleviziunea ungară MTVA, emisiunile în limba română. Gala festivalului va fi postată pe site-ul www.radioromaniaregional.ro la secțiunea Galeria interpreților de muzică populară și va fi acordat Premiul Radio România Regional.
A consemnat Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni în cadrul structurii centrale a Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune
Comunicat de presă
AU ÎNCEPUT ÎNSCRIERILE PENTRU CEA DE-A XVII-A EDIȚIE A FESTIVALULUI-CONCURS NAȚIONAL DE INTERPRETARE A CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC „FELICIAN FĂRCAȘIU” SEBEȘ (1-3 NOIEMBRIE 2019)
În perioada 1-3 noiembrie 2019, Municipiul Sebeș va găzdui o nouă ediție a Festivalului-Concurs Național de Interpretare a Cântecului Popular Românesc „Felician Fărcașiu”, manifestare dedicată tinerilor interpreți de muzică populară cu vârsta cuprinsă între 16 și 35 de ani.
Concursul din cadrul festivalului se adresează atât interpreților români din țară, cât și celor din afara granițelor (Serbia, Bulgaria, Ucraina sau Republica Moldova), reprezentanți ai diferitelor zone etnofolclorice, prestația acestora urmând a fi evaluată de un juriu format din personalități ale vieții culturale și specialiști de marcă în domeniul cercetării etnografice: Grigore Leșe, Elize Stan, Niculina Stoican, Doina Ișfănoni, Gabriela Rusu-Păsărin, Adriana Comșa Haber, Alexandru Pal. Pe baza clasamentelor stabilite de membrii juriului, organizatorii vor acorda următoarele premii: Marele Premiu al Festivalului, Premiul I, Premiul al II-lea, Premiul al III-lea, Premiul special pentru interpretarea unei melodii din repertoriul lui Felician Fărcașiu și Premiul de Popularitate (la decizia juriului, acest ultim premiu poate fi transformat în maxim două mențiuni speciale).
Toți cei interesați sunt invitați să consulte regulamentul și condițiile de participare ale festivalului-concurs pe site-ul oficial al Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș (www.cclbsebes.ro) și să trimită formularul de înscriere, până la data de 25 octombrie 2019, pe adresa: Sebeș, Bulevardul Lucian Blaga, numărul 45, cod poștal 515800 sau prin e-mail la adresa: contact@cclbsebes.ro.
Evenimentul este organizat de Primăria și Consiliul Local al Municipiului Sebeș,Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, în parteneriat cu Consiliul Județean Alba și Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba.
Publicat de Andra Radu,
23 mai 2019, 09:32 / actualizat: 23 mai 2019, 11:25
Astăzi sunt alegeri în Olanda și în Marea Britanie, unde până la urmă a fost organizat scrutinul, după ce ieșirea acestei țări din Uniune a fost amânată.
Mâine are loc votul în Irlanda și în Cehia, unde va continua și sâmbătă. Tot sâmbătă vor avea loc alegeri în Slovacia, Letonia și Malta, iar duminică în celelalte state membre ale Uniunii Europene.
În total peste 400 de milioane de europeni sunt așteptați la urne în aceste zile să îi desemneze pe cei 751 de reprezentanți în legislativul european, pentru un mandat de 5 ani.
Principala lor menire va fi aceea de a adopta legislația care se aplică în toate țările Uniunii, după ce este ratificată de fiecare Parlament Național.
Legislativul european mai stabilește, împreună cu executivul Uniunii, bugetul blocului comunitar și are rolul de a-l alege pe președintele Comisiei Europene și de a aproba lista comisarilor europeni.
Cele mai recente estimări privind prezența la urne arată că peste o treime dintre alegătorii europeni spun că vor merge sigur să voteze, în timp ce o altă treime sunt nehotărâți.
La precedentele alegeri europarlamentare, prezența a fost de 42%, la nivelul întregii UE.
Pragul electoral este de 5% în mai multe țări, România aflându-se printre acestea. De asemenea, există state în care scrutinul este validat cu o prezență mai mică la urne: Italia, Austria și Suedia – 4%, Grecia – 3%, Cipru- 1,8%.
În 12 state membre nu există prag electoral, iar în Belgia, Bulgaria, Cipru, Grecia și Luxemburg votul este obligatoriu.
Diferențe există și în privința vârstei minime a candidaților: între 18 ani 25 de ani.
În România pot fi aleși, în funcția de deputat european, cetățenii care au împlinit 23 de ani.
Pe 26 mai, românii votează pentru europarlamentare și pentru referendum!
Orice alegător poate opta să voteze pentru alegerile europarlamentare, pentru referendum sau pentru amândouă. Operatorul de tabletă are sarcina de a informa toți alegătorii resortisanți, cu cetățenia română, cu privire la această opțiune.
Prezența va fi înregistrată diferit pentru fiecare din cele 2 opțiuni, iar listele electorale folosite vor fi de asemenea diferite.
Alegătorii primesc un buletin pentru europarlamentare și 2 pentru referendum.
Dacă un alegător optează să voteze pentru referendum va primi ambele buletine, neavând posibilitatea să refuze unul. Cei care doresc să nu voteze în același timp pentru europarlamentare și referendum o pot face separat, pe parcursul zilei de duminică 26 mai, până la ora 21:00, când se închid urnele. Este interzisă părăsirea secției de votare cu buletinul de vot.
Alegătorii comunitari cu altă cetățenie decât cea română nu pot vota la referendum.
Se va utiliza Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal.
Cetățenii care în ziua alegerilor europarlamentare, se vor afla în altă localitate decât cea în care au domiciliul vor vota la orice secție de votare. Ei vor fi înscriși în lista electorală suplimentară.
Bucureștenii care au domiciliul într-un sector nu pot vota însă în alt sector. Poți vota la altă secție de votare doar atunci când te afli în altă localitate, conform legislației în vigoare. Ei vor fi înscriși în lista electorală suplimentară.
Cetățenii români cu domiciliul în străinătate, dacă în ziua alegerilor se află în România, își pot exercita dreptul de vot la orice secție de votare organizată în țară.
Cei cu domiciliul sau reședința în străinătate, dar și cei aflați în ziua alegerilor în străinătate, pot să își exercite dreptul de vot la orice secție de vot organizată în străinătate. Trebuie să aibă doar un act de identitate valabil.
Cu trecerea anilor, românii au început să nu mai vadă cât de frumoasă este România, au uitat să o aprecieze. În schimb, turiștii străini preferă țara noastră ca destinație turistică.
Majoritatea turiștilor, care vin în România, ajung să îndrăgească țara, povestindu-le și prietenilor de peste graniță despre experiențelor lor. Cei mai mulți vin încântați de poveștile și legendele despre România, dorindu-și să descopere farmecul locului.
De asemenea, nu putem uita de entuziasmul cu care prințul Charles a promovat România, atrăgând turiști din zone îndepartate.
Turiștii provin din Ungaria, Bulgaria, Germania, Italia, Polonia, Austria, China, India și Japonia. Unii preferă Bucureștiul pentru petrecerile din Centrul Vechi, alții vin pentru o porție de adrenalină sau sunt atrași de partea culturală.
Sejururile scurte, în orașele românești, sunt pe locul doi în topul motivaţiilor care îi împing pe străini să viziteze România. Țara noastră a început să devină o destinație de city break în urmă cu câțiva ani, când numărul zborurilor low cost a luat amploare în România.
Bucureștiul e, de departe, pe primul loc, urmat de Timișoara, Sibiu, Iași , Cluj , Oradea și Constanța.
Capitala este o surpriză plăcută din punct de vedere gastronomic și al atmosferei, asigurând o mini-vacanță plină contraste.
O primă categorii de turiști, care ajung în România, sunt tinerii până în 35 de ani, care vin să exploreze și li se pare interesant această țară plină de contraste.
A doua categorie sunt cei trecuți de 35 de ani, care vin ca rezultat al unor recomandări primite de la colegi sau prieteni care au mai fost în România cu diverse ocazii, în special de business, sau invitați de o cunoștință din țară.
A treia categorie este formată din turiștii care vin cu un scop anume, de exemplu Untold, iar aceștia stau un weekend prelungit.
Oricare ar fi motivul, nu putem nega că România este din ce în ce mai vizitată de străini. Dacă ei pot vedea cât are de oferit țara noastră, noi de ce am devenit insensibili la frumusețea ei?!
Potrivit unui raport al Comisiei Europene, România este țara cu cei mai mulți morți pe șosele.
Raportul arată că, în țara noastră, mor 96 de persoane la un milion de locuitorui. Un prim factor este lipsa autostrăzilor. Comisia Europeană arată că doar o mică parte a deceselor au loc în accidentele de pe autostrăzi. În coada clasametului se regăsește și Bulgaria cu 88 de morți la un milion de locuitori.
Pe de altă parte, în țările cu o infrastructură rutieră bine dezvoltată mor cei mai puțini oameni. Cel mai bine stă, în acest clasamenet, Marea Britanie cu doar 27 de persoane la un milion de locuitori. Podiumul este completat de Danemarca, cu 30 de morți, și Irlanda cu 31.
Un alt raportul al Organizației Mondiale a Sănătății arată că România stă cel mai rău, din țările UE, la numărul de decese în accidente rutiere raportat la populație.
OMS subliniază că bunăstarea unei națiuni are un rol major în această statistică, indicând că riscul unei persoane de a muri într-un accident rutier este de trei ori mai mare într-o țară cu venit mediu decât într-una cu venit ridicat.
Printre motive se numără regulamentele de circulație insuficient de severe sau insuficient aplicate și respectate, precum și infrastructura precară.
Șoferii și pasagerii automobilelor sunt cei mai expuși riscului, cumulând 48% din decese, urmați de pietoni (27%), motocicliști (11%) și cicliști (5%).
„Graniţa cu Turcia este apărată bine, acordurile funcționează, dar cu Grecia e o problemă”, a declarat premierul Boiko Borisov, după întâlnirea cu ministrul apărării, Krasimir Karakachanov, cu ministrul de interne, Mladen Marinov, și cu conducerea Poliției de Frontieră, conform unui comunicat transmis de Centrul de presă al Consiliului de Miniștri.
Şedinţa avut loc, în weekend, din cauza presiunii tot mai mari a migranţilor din partea greacă. La Salonic au avut loc ciocniri între poliție și migranți, care s-au organizat prin intermediul rețelei de socializare Facebook după postarea unui mesaj conform căruia frontierele vor fi deschise și oricine va putea să treacă.
„Vă amintiţi cât de grea a fost ruta balcanică, am reuşit să ne descurcăm atunci. Jandarmeria este acolo, armata este pregătită, avem din plin echipamente și oameni, pentru a putea apăra ţara“, a spus Borisov. Potrivit spuselor sale, trebuie să existe disponibilitatea de a se reține refugiați, pentru a nu se dispersa în întreaga țară. Primul-ministru a ordonat o reevaluarea a centrelor, pentru de a lua toate măsurile, ministerele să prezinte în timp util informații cu privire la situație, dacă este necesară consolidarea punctelor de trecere de-a lungul frontierei de sud.
Poziția de ministrului de Interne, Mladen Marinov, este că, în acest moment, nu există semnale că în Bulgaria există organizații ale emigranților, la fel ca în Grecia și Turcia. „Urmărim situația foarte îndeaproape, încă de prima dată când am primit semnale despre o posibilă mișcare a unor grupuri mari de imigranți în Turcia și Grecia. Până în prezent, situația pare sub control în ambele țări“, a menţionat el. „Dar au existat încercări serioase, așa că nu este exclus ca ei să treacă la o altă formă de organizare“, a spus Marinov.
Ministerul Apărării este gata să trimită oamenii necesari, tehnica de transport și echipamentele la frontieră, în caz de nevoie, a asigurat viceprim-ministru și ministru al apărării, Krasimir Karakacanov. „Se crede că posibilitatea de a se întâmplă ceva nu este eliminată. Dar ceea ce am spus prim-ministrului este că Poliția și Armata sunt gata să intervină, cu planurile preliminare de interacțiune trebuie să se reacționeze“, a spus el, adăugând că printre emigranți există oameni care încearcă să organizeze o deplasare spre Europa de Vest.
„Turcia, încă de săptămâna trecută, a luat măsuri foarte seriose, în Grecia, de asemenea, s-a calmat situația. Dar trebuie să ia măsuri. Urmează şi alegeri europene, iar acestea pot fi utilizate pentru obiective politice în Europa. Sarcina noastră este de a nu permite ca grupuri mari de oameni să traverseze teritoriul Bulgariei”, a spus el.
10 cormorani moțați au ales Portul Constanța pentru cuibărit
Foto: Emil Todorov, SOR
Publicat de Dan Boanţă,
25 martie 2019, 10:00 / actualizat: 26 martie 2019, 7:16
Cormoranul moțat apare rar în România spre deosebire de celelalte două specii, cormoranul mare și cormoranul mic.
Cea mai apropiată colonie de cormorani moțați se află în nordul Bulgariei, la Capul Kaliakra, pe stâncile de lângă mare.
Ovidiu Bufnilă, responsabil comunicare de la Societatea Ornitologică Română, a precizat pentru Radio România Constanța,
“Este pentru prima dată când cormoranul moțat cuibărește în România. Este o pasăre ihtiofagă, care se hrănește cu peștele pe care îl prinde din Marea Neagră. Cormoranii își cresc puii la noi până la toamnă, aceștia, după ce cresc, încearcă să își găsească un loc pentru cubărit, un areal cu mai multă hrană. Migrația înseamnă lipsa resurselor de hrană și de aceea au venit din Bulgaria la Constanța. Cormoranii se strâng în general în jurul zonelor cu multă apă – Delta Dunării și râurile mari care nu îngheață atunci când iarna este mai blândă – în schimb cei de pe mare vânează pește tot timpul anului, chiar și în timpul iernii. În momentul în care Delta sau râurile îngheață, și nu mai au acces la pește, cormoranii pleacă să caute râurile neînghețate.
Cele trei tipuri sunt cormoranul mic, cormoranul mare și cormoranul moțat. Îii întâlnim în România, Danemarca, Suedia, Grecia, ajung până în Israel. Important este ca cel mare și cel mic să găsescă resurse de pește, iar cel moțat pește marin.
Spre deosebire de celelalte două specii, cormoranul moțat a trecut de la stâncă la metal. În Bulgaria el cubărește la Capul Kaliakra, pe faleze foarte înalte și stâncoase, acolo unde sunt terase și nu poate fi deranjat.În momentul în care a ajuns în România și a început cuibăritul s-a adaptat la structuri artificiale – cuibărește pe o terasă artificială platformă marină de extras gaze sau petrol.
Cantitatea de pește pe care o manâncă cormoranul mare și cel moțat este de 500 gr de pește pe zi, iar cel mic 300 de grame. Toată populația de cormoran moțaț în Europa poate fi găsită în Marea Mediterană și Marea Neagră și nu ajunge la mai mult de 173.000 de exemplare. Conform estimărilor făcute în anul 2014, în România sunt 40 de mii de cormorani mari, 20 de mii de cormorani mici, la care adăugăm acum și 10 exemplare de cormorant moțat.”
Confirmarea cuibăritului a fost realizată pe data de 17 martie 2019 de Emil Todorov, biolog bulgar care lucrează pentru Societatea Ornitologică Română.
Grupul de păsări care a confirmat cuibăritul a fost observat pentru prima oară în luna ianuarie, în cadrul programului international de monitorizare a păsărilor de apă, MidWinter Counts. Erau 13 indivizi, adulți și imaturi, în portul Constanța. Stăteau grupați pe balize. La revenirea biologului Emil Todorov, în luna februarie, pe data de 26 a văzut că acum erau zece indivizi, pe aceleași balize și diguri. În data de 17 martie la o nouă verificare, cormoranii moțați deja cloceau în trei cuiburi.
Cel ce caută turbulenţi excentrici îi găseşte în Vest şi Sud, nu în Est
Cei nouă şefi de stat şi personalul lor avuseseră o dimineaţă marcată de certuri şi un prânz greu. Eu mă ocupam cu furnizarea distracţiei, discutând modalităţile de apărare a societăţilor deschise în faţa ameninţării „războiului hibrid”: melanjul Kremlinului de bani, propagandă, subversiune şi alte năzbâtii. Preşedinţii Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, Republicii Cehe, Slovaciei, Ungariei, României şi Bulgariei, întruniţi în cochetul oraş slovac Kosice, au avut reacţii diverse.
Căci, în pofida captivităţii lor comune în Imperiul Sovietic, regiunea pe care cândva o numeam „Europa Estică” nu este un monolit. Chiar şi la 30 de ani de la prăbuşirea comunismului, outsiderii sunt înclinaţi spre o etichetare leneşă, care plasează tot ce se află la est de vechea Cortină de Fier în aceeaşi categorie înapoiată, excentrică şi îngrijorătoare.
Să admitem că acest stereotip nu este complet neîntemeiat. Preşedintele Áder al Ungariei a evidenţiat nu ingerinţa Kremlinului, ci pericolele minorităţilor influente cu susţinători bogaţi. Aceasta este o referire codificată la George Soros, miliardarul filantrop care a sprijinit cauzele bune liberale pe tot cuprinsul regiunii dar este ţinta unei campanii a urii lansate de guvern în Ungaria. Preşedintele Zeman al Republicii Cehe, a cărui aparenţă sinistră contrastează cu obiceiurile lui joviale, apreciază o dispută de calitate. El i-a criticat pe omologii lui pentru atlantismul lor, spunând că istoria arată că minciunile şi răutăţile reale vin de la CIA.
Cum se schimbă vremurile şi oamenii! L-am întâlnit pentru prima dată pe dl Zeman în Cehoslovacia comunistă, când a fost demis dintr-o funcţie academică de prestigiu pentru opiniile lui reformatoare. Acum promovează strângerea relaţiilor cu Rusia şi China. Premierul Ungariei, Viktor Orban, era un tânăr disident liberal bine dispus pe atunci. Acum, el conduce un guvern autoritar, amical cu Putin, care contrariază alte partide conservatoare europene.
Dar aceste personalităţi sunt extreme. Realitatea este că publicul se opune josniciei anti-occidentale, pro-Kremlin şi intoleranţei şi xenofobiei care i se asociază. Central- şi est-europenilor le place demnitatea, legalitatea şi deschiderea pe care le-au câştigat din 1989. Ei consideră NATO şi UE garanţi ai libertăţii lor.
Exemplifică dispoziţia optimistă preşedintele Kaljulaid al Estoniei. O femeie fără fasoane de 49 de ani, ea a alergat recent la maratonul din New York împreună cu bodyguarzii ei care gâfâiau în spatele ei. Ea promovează start-up-urile şi administraţia digitalizată a ţării ei, ca şi eforturile sale de a dezvolta încrederea şi aptitudinile de conducere ale fetelor din patrie. Aceasta a atras interesul Melaniei şi Ivankăi Trump, dând Estoniei o linie de acces utilă la Casa Albă. Dna Kaljulaid a făcut deplasări în Africa şi zona Caraibelor, primind sprijin pentru candidatura ţării sale la un loc în Consiliul de Securitate al ONU. Ca victimă a imperialismului, Estonia se înţelege bine cu alte foste colonii.
O altă personalitate marcantă este Laura Codruţa Kovesi, de 45 de ani. Ea a fost procuror general al României, prima femeie şi cea mai tânără persoană care a ocupat acest post. Apoi a condus direcţia anticorupţie a ţării, care este cea mai credibilă instituţie din această ţară. Când succesul ei a ajuns prea mare, politicienii au revocat-o. Acum este candidat de frunte în procesul de selecţie a şefului noului birou al procuraturii publice a UE, în pofida obiecţiilor (de o vehemenţă revelatoare) ale propriului ei guvern.
O a treia femeie care merită să fie urmărită este cea care ar putea deveni noul preşedinte al Slovaciei, Zuzana Caputova, avocat care conduce în sondajele dinaintea alegerilor de luna asta.
Aceste femei cu greutate captivează imaginaţia publică şi distrug stereotipurile occidentale. Dacă politica ar putea lua exemplu de la ele! În alegerile parlamentare şi procesul decizional guvernamental, interesele de afaceri, tensiunile regionale şi alţi factori mânjesc imaginea. Politicienii consacraţi din regiune au renumele deseori justificat de complezenţă şi corupţie. Este uşor de văzut de ce alegătorii simt nevoia de nou, chiar dacă de afară acesta pare dezgustător. Liderii autoritari, escrocii şi populiştii o duc bine mai puţin din cauză că mesajul lor rezonează, decât din cauza slabei concurenţe din partea curentului central.
Dar lecţia generală este că vechea împărţire Est-Vest din Europa devine irelevantă. Dacă vreţi un real semn de democraţie în pericol uitaţi-vă la Italia, unde de curând s-a aflat că Liga, partidul din care provine vicepremierul, Matteo Salvini, a primit finanţare direct de la Rusia. Vestele Galbene agresive din Franţa au puţine echivalente în Estul fost comunist.
Nici nevroza Marii Britanii pe tema Europei nu este de înţeles. Multe ţări au dispute cu Bruxelles-ul. Nimeni nu reacţionează cum au făcut britanicii. Între timp, viaţa merge mai departe fără ei. Discuţiile preşedinţilor s-au concentrat asupra securităţii energetice, a gazoductelor ruseşti relevante şi a Afganistanului: ei se tem că SUA vrea să-şi părăsească aliaţii. S-a discutat mult despre „mobilitatea armatei”: programul NATO-UE de a crea condiţiile pentru deplasarea mai lină şi accelerată a militarilor şi echipamentelor.
La întrunirea de joia trecută din estul Slovaciei, preşedinţii m-au întrebat într-adevăr de Brexit, dar aşa cum fac neamurile care întreabă de o rudă dragă lovită de demenţă. Ei sunt mai îngrijoraţi de ignoranţa politicienilor noştri. Gavin Williamson, secretarul apărării, a gafat luna trecută când s-a referit la programul militar britanic de apărare a „Lituaniei” (voia să spună Estonia). Jeremy Hunt, secretarul de Externe, a descris Slovenia (fostă republică iugoslavă) ca un fost „stat vasal sovietic”. Probabil vorbea despre Slovacia.
La întoarcere din Kosice, am avut o senzaţie ciudată: plecam din partea dinamică şi interesantă a Europei şi mă îndreptam spre periferia ei capricioasă dar întunecată.
Guvernul ar accepta ca Bulgaria să fie admisă în sistem doar cu frontierele sale aeriene
Preşedintele Partidului Socialist European (PSE), Serghei Stanişev, a acuzat guvernul bulgar că e dispus să facă un compromis serios cu privire la aderarea cu drepturi depline a Bulgariei la Schengen. La şedinţa organizaţiei de Sofia a Partidului Socialist Bulgar (BSP), fostul premier bulgar a făcut apel să nu fie acceptată concesia conform căreia Bulgaria să fie admisă în Schengen doar cu graniţele sale aeriene, nu şi cu cele terestre.
„Bulgaria şi România trebuie să fie primite neîntârziat în Schengen cu toate graniţele. Guvernul bulgar este dispus să i se arunce un os şi să i se spună: ‘Iată, vă primim cu frotierele aeriene’ şi, pentru o perioadă nedeterminată, să se amâne intrarea Bulgariei cu frontierele terestre, ceea ce este foarte important pentru economia bulgară, pentru exportul bulgar, pentru importul bulgar, dar şi pentru consumatorii bulgari, pentru că această perioadă care se pierde scumpeşte preţul în ambele sensuri”, a spus Stanişev, citat de postul public de radio de la Sofia.
„Ceea ce se întâmplă de ani de zile, în condiţiile în care Bulgaria a dus la îndeplinire criteriile încă din anul 2011, însă în permanenţă ne amână şi impun alte motive pentru intrarea în Schengen, este scandalos, antieuropean şi este unul din lucrurile care subminează încrederea în UE”, a adăugat liderul PSE.
La începutul lunii decembrie, Parlamentul European va dezbate un raport al socialiştilor europeni, în care se insistă ca Bulgaria şi România să fie primite neîntârziat şi necondiţionat în Spaţiul Schengen.
„Una dintre marile ameninţări la adresa Bulgariei, la adresa intereselor naţionale bulgare, este ideea care circulă, care are nişte adepţi foarte serioşi, legat de Europa cu două viteze, care se poate transforma în realitate. Între aceştia este, de exemplu, şi preşedintele Macron, şi cancelarul Merkel, care vorbesc în permanenţă despre aceste lucruri, precum şi o serie de alţi lideri europeni. Pentru Bulgaria, aceasta ar fi o lovitură serioasă la adresa intereselor sale şi a poziţiei sale”, a mai spus liderul PSE.
În opinia lui Serghei Stanişev, există două teme importante pe ordinea de zi a Comisiei Europene. Prima este relaţia corectă în cazul crizei privind refugiaţii şi valurile de migranţi. A doua temă mondială de actualitate este bătălia stângii cu naţionalismul extrem şi fascismul. „UE, ca idee, este visul de a se pune capăt războialor interminabile pe teritoriul Europei. Ultranaţionaliştii din Europa vor să distrugă această idee”, a menţionat el.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
