Eurostat: „Peste jumătate dintre bulgari nu pot face faţă problemelor financiare neaşteptate”

Publicat de Camelia Teodosiu, 28 noiembrie 2018, 14:58 / actualizat: 29 noiembrie 2018, 14:14

Circa 53% dintre bulgari nu pot face faţă problemelor financiare neaşteptate de anul trecut, indică rezultatele unei analize a Eurostat privind ponderea persoanelor din UE care s-au confruntat cu cheltuieli financiare neprevăzute în 2017. Indicatorul mediu al UE pentru persoanele care nu au putut răspunde în mod adecvat provocărilor financiare neaşteptate de anul trecut a fost de 34%, potrivit statisticilor europene. Cu toate acestea, Eurostat a raportat că ponderea bulgarilor care au avut probleme similare anul trecut a scăzut cu un procent comparativ cu anul 2016, atunci când 54% dintre aceştia nu au reuşit să facă faţă  provocărilor financiare. În ansamblu, ponderea persoanelor cu probleme similare în UE s-a diminuat cu 2,5% – de la 36,5% în 2016 – la 34% anul trecut, remarcă Eurostat. Statisticile europene arată, de asemenea, câte procente dintre europeni nu îşi pot permite să cumpere o maşină (nouă sau veche) – acest indicator este de 7% pentru UE, pentru Bulgaria – 20%, iar pentru România – 30%.

Problemele financiare ale bulgarilor sunt confirmate şi de alte date ale statisticilor interne privind bunăstarea lor: circa 46% dintre bulgari au o atitudine negativă cu privire la economiile lor, neavând posibilitatea de a pune bani deoparte. 70% dintre bulgari nu îşi permit să cheltuie mulţi bani pe reparaţiile necesare în locuinţă. Aproximativ 80% dintre cetăţenii Bulgariei bulgari nu îşi pot achiziţiona o locuinţă nouă în decursul unui an calendaristic. Cea mai mică pondere a cetăţenilor europeni care nu au putut face faţă problemelor financiare a fost înregistrată în ultimul an în Malta – doar 15%, potrivit Eurostat. Cea mai mare pondere a persoanelor cu probleme în ceea ce priveşte cheltuielile financiare a fost înregistrată în Letonia – 60%, Croaţia – 56%, Bulgaria – 53%, România – 52%, Lituania şi Cipru – cu câte 50%. În ţările cu economii dezvoltate, cum ar fi Italia, Spania, Marea Britanie şi Franţa, proporţia persoanelor care nu ar face faţă problemelor financiare neaşteptate a variat de la 38% în Italia – până la 35% în Marea Britanie.

Bulgaria în Schengen cu frontierele aeriene: Din avion direct la banda de bagaje

Publicat de Camelia Teodosiu, 28 noiembrie 2018, 11:21

Până la sfârşitul mandatului Comisiei Juncker, Bulgaria va fi primită în Spaţiul Schengen, însă doar cu frontierele aeriene. Anunţul a fost făcut în exclusivitate pentru ziarul „24 Chasa”, miercuri, citând surse de rang înalt de la Bruxelles. Votul european va avea loc în luna mai. Ştirea bună i-a fost deja sugerată premierului Boiko Borisov şi şefului Comisiei pentru Securitate din Adunarea Naţională de la Sofia, Ţvetan Ţvetanov. După primirea Bulgariei în Schengen pe calea aerului,urmează să fie scoase verificările de paşapoarte pe aeroporturi pentru cetăţenii bulgari, iar călătorii din şi către Sofia nu vor mai trece prin controlul de frontieră, pe aeroporturile din Europa se va merge direct la banda pentru bagaje. Acum controlul este unul formal, însă, totuşi, nu poţi să urci în avion dacă nu arăţi o carte de identitate sau un paşaport. Acest lucru va dispărea. Călătorii se vor deplasa pe coridorul „state Schengen”, care este diferit de actualele UE şi Non UE şi în general nu vor avea oblgaţia de a arăta vreo legitimaţie în afară de bilet de avion sau bilet de îmbarcare. Asta va duce şi la mutarea la porţi de îmbarcare mai apropiate, pentru că în prezent călătorii din Bulgaria sunt plasaţi către porţile îndepărtate, pentru a nu se încurca cu călătorii Schengen, dar va şi uşura zborurile de transfer. În momentul de faţă, călătorii din Bulgaria sunt obligaţi să traverseze distanţe mari pe jos, pentru a ajunge la următorul zbor.

Bulgaria nu va fi în Schengen cu graniţele terestre din cauza presiunii migraţioniste. Bulgaria este graniţă externă a UE şi, dacă intră în Schengen cu frontierele terestre, migranţii odată intraţi în ţară, vor ajunge peste tot în Europa fără a li se controla paşapoartele. Teoretic, ei ar putea să beneficieze şi de transportul aerian, însă, având în vedere că sunt oameni sărmani şi disperaţi, ei evită transportul aerian. Merg pe jos sau cu traficanţi şi trec graniţa terestră. Dacă se va accepta şi graniţa terestră a Schengen, asta înseamnă că între Bulgaria, România şi Grecia nu vor mai exista puncte de control. Probabil ar apărea şosele noi acolo unde astăzi încă există puncte de control. De exemplu, la Rudozem sau la Kainardja. Când mergi pe Alppenstrasse – o panoramă de munte în Bavaria, traversezi de mai multe ori pe teritoriul austriac, fără a ţi se cere niciun act sau formalități, deși nu există legătură, ca pe vremea lui Hitler. La noi, trecerea de la Atena la Constanţa s-ar realiza astfel, pentru că graniţa terestră cu România este graniţă internă a UE şi dacă cele două state intră în Schengen, vor putea să se deplaseze terestru nelimitat. Acest lucru nu este valabil pentru Dunăre, care este frontieră externă, iar la poduri şi feriboturi va rămâne controlul la frontiere. Un lucru care va reprezenta o mare facilitate pentru popoare, însă din cauza refugiaţilor este de neconceput pentru majoritatea statelor europene.

Bulgaria şi România – plan pentru un nou pod la Ruse-Giurgiu

Publicat de Camelia Teodosiu, 23 noiembrie 2018, 14:21

Consiliul de Miniştri de la Sofia a aprobat ca bază de negocieri Protocolul de modificare şi completare a Memorandumului între Guvernul Bulgariei şi Guvernul României pentru realizarea unor studii aprofundate în vederea construirii unor noi poduri peste Dunăre, semnat la data de 28 octombrie 2014, la Bucureşti, România.

Analiza arată o creştere în mod repetat, în ultimii ani, a traficului de maşini peste Dunăre, la Ruse-Giurgiu, precum şi a schimburilor comerciale pe un coridor din cadrul principalei rețele transeuropene de transport „Rin-Dunăre”. Actualul pod a fost dat în exploatare în urmă cu mai bine de 60 de ani şi posibilităţile sale tehnice nu duc la înlesnirea traficului. Din cauza exploatării sale îndelungate, se impune reabilitarea construcţiei şi oprirea traficului. Acest lucru duce la ambuteiaje serioase, aglomerarea infrastructurii şi alte greutăţi. Construirea unui alt pod la Ruse-Giurgiu va decongestiona semnificativ traficul, va reduce influenţa negativă asupra mediului şi va avea un efect economic pozitiv în ansamblu pentru ambele state.

Prin semnarea Protocolului, cele două state vor sprijini realizarea unor studii pentru construirea unui nou pod peste Dunăre, la Ruse-Giurgiu, prin care se bun bazele extinderii legăturilor de transport şi creşterii activităţii economice. În acelaşi timp, se ia în considerare voința exprimată de liderii țărilor balcanice de a îmbunătăți conectivitatea transporturilor în regiune. Susţinerea pentru construirea unui nou pod peste Dunăre la Ruse-Giurgiu este exprimată şi de autorităţile locale şi regionale din cele două state.

Bulgaria promovează împreună cu România turismul religios

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 noiembrie 2018, 10:13 / actualizat: 13 noiembrie 2018, 13:17

O aplicaţie mobilă ne va arăta trasee

Două proiecte noi, împreună cu România, vor promova turismul religios în Bulgaria, scrie ediţia online a publicaţiei Independent Balkan News Agency (IBNA). Proiectele sunt finanţate în cadrul programului transfrontalier Interreg V-A România Bulgaria şi startul a fost dat la data de 8 august.

Proiectul PANHERA are drept obiectiv sprijinirea dezvoltării turismului religios, nu doar în Bulgaria, ci şi în Italia, Spania, Norvegia, Turcia, precum şi în ţara învecinată de la nord – România. Acesta este finanţat de programul Erasmus+ al Comisiei Europene. Între principalele sale priorităţi este îmbogăţirea cunoştinţelor turiştilor privind pelerinajele, precum şi a celor care lucrează în diferite centre de prelerinaj. Se aşteaptă să aibă o durată de doi ani.

Celălalt proiect are drept obiectiv promovarea regiunilor din jurul Vidinului, Montana, Vraţa, Plevna, Veliko-Târnovo şi Ruse, precum şi judeţele Olt, Dolj şi Mehedinţi din România, transformând turismul religios într-o marcă şi crescând numărul cazărilor, în special în mănăstiri.

Pentru aceste proiecte se aşteaptă să fie creată şi o aplicaţie pe telefon, care le va indica turiştilor traseele şi va oferi informaţii detaliate cu privire la obiectivele vizitate. Urmează ca aceste proiecte să fie finalizate până la data de 8 februarie 2020.

Comisarul european Corina Creţu a anunţat că a negociat mai multe fonduri pentru Bulgaria, România şi Grecia

Publicat de Camelia Teodosiu, 31 octombrie 2018, 10:32

Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a declarat, la o conferinţă la Bucureşti, că a reuşit să îi convingă pe colegii săi de la Comisia Europeană să se întoarcă la formula Berlin privind elaborarea noului cadru financiar multianual, care se bazează pe formula 80% din PIB pe cap de locuitor, informează agenţia bulgară BTA. „Potrivit acestei formule, am reuşit să negociem ca cele mai sărace trei state – Bulgaria, România şi Grecia, să primească suplimentar 10 procente”, a declarat Corina Creţu, care este româncă.

„În propunerea noastră, a Comisiei Europene, România va beneficia de un buget cu 8% mai mare faţă de cel actual, în perioada 2014-2020. Am speranţa că negocierile care se vor derula între Consiliu UE şi Parlamentul European vor menţine aceste principii deja trasate”, a mai spus comisarul european.

România va prelua preşedinţia Consiliului UE de la 1 ianuarie 2019. În această perioadă vor avea loc negocieri pentru următorul cadru financiar multianual al UE pentru perioada 2021-2027.

Cooperare româno-bulgară pentru asigurarea accesului la medicamente

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 octombrie 2018, 14:12

Ministrul român al sănătăţii, Sorina Pintea, s-a întâlnit, marţi, cu omologul său bulgar, Kiril Ananiev, cu care a discutat despre asigurarea accesului pacienţilor la medicamente, precum şi preluarea de către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2019, relatează  BTA. „În anul 2016, statele noastre au semnat un acord de cooperare privind asigurarea accesului la medicamente pentru pacienţi. Acordul nu a fost pus în practică şi propunem reluarea negocierilor şi îmbunătăţirea unor anumite texte din acest document. Mai mult, vrem ca memorandumul de cooperare în domeniul sănătăţii şi ştiiţelor medicale, care datează din anul 1996, să fie „actualizat”, a menţionat Pintea, potrivit unui comunicat de presă al Ministerul Sănătăţii din România. Ministrul Ananiev a fost de acord cu propunerile părţii române şi un grup de lucru, format din experţi, va începe să lucreze la modificări, subliniază sursa citată.

„Cooperarea în domeniul medicamentelor ar putea să înceapă la sfârşitul primului trimestru al anului 2019, după aplicarea noului sistem de asigurări, pe care Ministerul bulgar al Sănătăţii îl pregăteşte. Cei doi oficiali au dezbătut de asemenea reformarea sistemului de asigurări de sănătate şi a sistemului de ajutor de urgenţă în Bulgaria. La solicitarea părţii bulgare, ministrul sănătăţii va prezenta legislaţia românească pentru funcţionarea sistemului de ajutor de urgenţă”, se mai arată în comunicat.

Ultimul raport MCV sub Comisia Juncker apare pe 13 noiembrie

Publicat de Camelia Teodosiu, 24 octombrie 2018, 11:24

Rapoartele MCV pentru România şi Bulgaria sunt aşteptate pentru 13 noiembrie, a anunţat Comisia Europeană. Bruxelles ia notă de opiniile Comisiei de la Veneţia privind modificarea legilor justiţiei şi spune că şi-ar putea modifica şi ea atitudinea faţă de România.

Bruxelles repetă poziţia cunoscută, anume că dacă progresul înregistrat până acum de România privind reforma justiţiei ar fi repus în chestiune, atunci şi atitudinea Comisiei Europene s-ar putea schimba.

Iar reacţia Comisiei Europene (a nu se confunda cu poziţia sa care descrie atitudinea generală) la adoptarea OUG pentru legile justiţiei spune că acestea sunt urmărite “cu îngrijorare” şi că o analiză detaliată va urma.

“O justiţie independentă şi profesională” este de o covârşitoare importanţă.”, spune Bruxelles.

A se înţelege prin aceasta că în viitorul raport MCV, progresele anterioare ale României nu ar mai fi văzute ca temeinice şi, mai ales, ca ireversibile. Cele două criterii stau la baza eliminării mecanismului de verificare şi cooperare (MCV) de care Comisia Juncker se angajase în 2014 să scape până în 2019.

Astfel, raportul din 13 noiembrie 2018 va fi ultimul publicat de Comisia Juncker, dar cel mai probabil că nu va fi şi ultimul în general.

Jean-Claude Juncker, care a subestimat potenţialul politicienilor estici de a-şi dezamăgi partenerii, a crezut în 2014 ca-i poate face cointeresaţi la eliminarea mecanismului. De aceea, a promis că-i va ajuta să scape de MCV.

An după an, a devenit însă limpede că o astfel de încercare ar fi fost sortită eşecului dacă ea intra în discuţia statelor membre.

Încă din 2016, Juncker a priceput că nu ar avea rost să propună eliminarea mecanismului şi a aruncat mingea înapoi la România şi la Bulgaria. Recent, comisia Juncker a evitat să mai aducă vorba despre această promisiune.

Autor Mihaela Gherghişan

„Integrarea europeană a Balcanilor de Vest va continua”, susţine ministrul bulgar de externe

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 octombrie 2018, 15:08

„Interesul naţional al Bulgariei determină existenţa unor vecini puternici, stabili şi democraţi, cum sunt ţările din Balcanii de Vest. În acest sens, integrarea europeană a Balcanilor de Vest va continua şi în viitor. Pentru a fi noi bine, trebuie ca şi vecinii noştri să fie bine”, a declarat viceprim-ministrul şi ministru al afacerilor externe al Bulgariei, Ekaterina Zaharieva, în cadrul controlului parlamentar de vineri cu privire la extinderea UE după preşedinţia bulgară a Consiliului UE. „România şi Croaţia au anunţat oficial că vor continua negocierile privind perspectiva europeană a Balcanilor de Vest. În plus, Bulgaria continuă să fie invitată la forumuri legate de integrarea europeană a vecinilor noştri. Bulgaria a fost prima ţară care a stabilit ca prioritate problema Balcanilor de Vest în faţa membrilor UE, astfel încât să nu subestimăm eforturile noastre. Vom continua să ne îndemnăm prietenii şi vecinii din Balcanii de Vest să devină parte a familiei europene”, a concluzionat ministrul bulgar de externe.

Atragerea investiţiilor americane se numără printre priorităţile principale ale guvernului bulgar

Publicat de Camelia Teodosiu, 1 octombrie 2018, 16:41

„Bulgaria şi SUA au ocazia de a-şi extinde parteneriatele energetice active atât la nivel instituţional, cât şi corporativ. Bulgaria apreciază sprijinul acordat de SUA pentru realizarea centrului de distribuţie a gazelor naturale pe teritoriul său, care ne extinde diversificarea energetică şi contribuie la construirea unei pieţe a gazelor competitive şi liberalizate în Europa”, a declarat premierul bulgar, Boiko Borisov, în cadrul unei întâlniri cu secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, la New York.

În cadrul întrevederii, a fost evidenţiată cooperarea bilaterală în domeniul comerţului şi economiei. Prim-ministrul bulgar a subliniat că atragerea de investiţii din SUA este o prioritate-cheie în eforturile guvernului bulgar, concentrându-se pe domenii precum tehnologia informaţiei, inginerie mecanică, inginerie electrică şi electronică. Borisov a adăugat că menţinerea disciplinei financiare, un climat fiscal favorabil, forţă de muncă bine pregătită şi punerea în aplicare a măsurilor legislative necesare fac Bulgaria un loc din ce în ce mai atractiv pentru mediul de afaceri şi investiţii. Premierul bulgar a prezentat secretarului de stat american proiectul de construcţie a interconectorului de gaze cu Grecia, Serbia şi Turcia, precum şi modernizarea şi extinderea reţelei de gaze existente în ţară.

Bulgaria înfiinţează o nouă structură care va răspunde de siguranţa pe drumurile publice

Publicat de Camelia Teodosiu, 3 septembrie 2018, 13:11

O nouă structură care va răspunde de siguranţa pe drumurile publice va fi creată în curând, relatează postul publice de radio de la Sofia – BNR. Ideea a fost deja discutată la o întâlnire la premierul Boiko Borisov. În noua insituţie vor fi concentrate toate serviciile care răspund de siguranţa rutieră în cadrul Ministerului de Interne, Ministerului Transporturilor şi Ministerul Dezvoltării Regionale, precum şi de la Agenţia Rutieră, a explicat vicepremierul bulgar Tomislav Doncev. În opinia sa, astfel, „nu va mai exista împărţirea responsabilităţilor, tipică, în special în situaţii critice”. Complicata întrebare de la toate ministerele – cine îşi asumă responsabilitatea pentru nereguli şi – „Doamne fereşte!” – pentru un accident. Logica nu e să se ia atribuţii. Poliţia Rutieră rămâne la Interne. Principala funcţie este să exercite un control puternic legat de toate celelalte servicii de stat pe subiectul siguranţei rutiere şi să le controleze, să se stabilească sarcini, pentru ca acestea să îşi poată face mai bine treaba”.

Abia acum se vor pune la punct problemele legate de noua structură, componenţa şi atribuţiile noului departament. Acesta trebuie să fie cât mai aproape de Consiliul de Miniştri, sau subordonată direct premierului, pentru a avea suficiente atribuţii, pentru a putea să dea dispoziţii ministerelor. „Acest lucru este precizat în prezent. Detaliile si forma juridică urmează să fie stabilite în următoarele săptămâni”, a mai spus Doncev.

Electricitatea în Bulgaria – cea mai ieftină din UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 august 2018, 13:26 / actualizat: 15 august 2018, 12:48

Electricitatea în Bulgaria continuă să fie cea mai ieftină din UE, arată datele actualizate ale Eurostat pentru anul 2017. Pentru prima dată, agenţia de statistică compară preţurile medii în diferitele state, pentru care are date prezentate, ceea ce face ca analiza să fie mai reprezentantivă.

0,097 euro este preţul mediu al energiei electrice KWh în Bulgaria, după aplicarea impozitelor şi taxelor. Al doilea cel mai mic preţ este în Litunia – 0,1103 euro, urmează Ungaria, Croaţia şi România, unde acesta este aproape identic. Cel mai scump este curentul electric în Belgia, unde se plătesc 0,2845 de euro. Printre persoanele cu cele mai mari facturi sunt şi danezii, portughezii şi irlandezii. Eurostat informează că, în cele mai multe state, preţul variază între 10 şi 20 cenţi KWh.

Totuşi, există state în care electricitatea este mai ieftină decât în Bulgaria, însă acestea nu sunt membre UE. Acestea sunt Kosovo, Serbia, Macedonia şi Turcia.Clasamentul nu cuprinde date pentru Germania, Spania, Italia şi Cipru, care nu au prezentat situaţia consumului.

De asemenea, şi gazul în Bulgaria este foarte ieftin – 0,9355 de euro KWh – al doilea cel mai mic preţ în UE. Înaintea Bulgariei este doar România, unde se plăteşte 0,0302 euro. În Ungaria şi Croaţia, valoarea gazului este identică cu cea din Bulgaria. Cel mai scump este în Suedia – 0,1197 de euro. Înaintea acestuia în clasament este din nou Irlanda, Portugalia şi Danemarca. În mai bine de 21 de state gazul costă mai puţin de 8 cenţi KWh. În afara Uniunii Europene, chiar mai puţin decât românii pentru gaze plătesc doar turcii – 0,0244 euro pentru KWh.

În Italia, vin sclavi contemporani din Bulgaria şi România

Publicat de Camelia Teodosiu, 10 august 2018, 14:22

Ministrul italian de interne, Matteo Salvini, a anunţat că se va adresa autorităţilor bulgare şi române cu privire la afluxul mare de lucrători sezonieri ilegali din aceste două state. Declaraţia sa a fost făcută în contextul accidentului recent în care a fost implicat un microbuz bulgăresc în Italia, în care 12 persoane şi-au pierdut viaţa. Salvini şi premierului italian Giuseppe Conte au avut la Foggia discuţii cu reprezentanţi ai forţelor de ordine şi cu sindicatele, precum şi cu migranţi din domeniul agriculturii. „În spatele acestor cazuri tragice stă exploatarea prin muncă”, a subliniat premierul, iar ministrul italian de interne a adăugat că acest lucru este cauzat de concurenţa neloială de producţie externă, care omoară producătorii agricoli italieni.

Matteo Salvini a spus că au fost confiscate microbuze cu numele bulgăreşti de înmatriculare, fără asigurare, iar în afara de asta se consideră că „din Bulgaria şi România există un aflux de robi contemporani”. Şi având în vedere că aceste state sunt membre ale UE, el se va adresa omologilor pentru a colabora în acest caz. Procuratura anchetează cauzele acestui accident al microbuzului cu numele de Bulgaria, precum şi angajarea ilegală de lucrători agricoli în Italia.

Socialiştii bulgari nu vor adoptarea monedei euro

Publicat de Camelia Teodosiu, 27 iulie 2018, 12:23

Liderul Partidului Socialist Bulgar (BSP), Cornelia Ninova, a propus ca partidul să discute revizuirea deciziei Congresului BSP cu privire la intrarea Bulgariei în zona euro şi adoptarea monedei euro. Ea a făcut acest anunţ la prezentarea proiectului ‘Viziune pentru Bulgaria”, la Palatul Naţional al Culturii de la Sofia. Propun să deschidem această discuţie, în pofida deciziei Congresului, iar dacă ajungem la o decizie mai raţională, mai benefică şi mai importantă pentru popor şi interesul naţional, nimic nu ne împiedică să o revizuim”, a spus Ninova. „Îl rog pe Serghei Stanişev să nu se supere, pentru că acesta a fost raportul său la Congres; noi împărtăşim toate acestea, dar e bine să ne gândim”, i s-a adresat Ninova liderului Partidului Socialiştilor Europene, Serghei Stanişev. Conform spuselor sale, viaţa şi condiţiile s-au schimbat şi BSP trebuie să aibă în vedere aceste schimbări. „Haideţi să avem discuţia despre Bulgaria, despre economia bulgară, despre preţuri, despre nivelul de trai. Să nu ne grăbim. Să amânăm acum discuţia zilnică despre euro, despre primirea în zona euro. Urmează să avem discuţii foarte compromiţătoare”, a spus Ninova. Ea a declarat că există şi experţi străini care au avertizat Bulgaria să nu intre în zona euro.

În ceea ce priveşte proiectul „Viziune pentru Bulgaria”, Ninova a declarat că această propunere este sfârşitul fugii statului de atribuţiile sale, revenirea la sectoarele strategice –  cum ar fi productivitatea, agricultura, energia, sănătatea, învăţământul, sistemele sociale, ştiinţa şi cultura, schimbarea regulilor convenite între clasa politică şi interesele economice pentru furt. „Sănătatea bulgarilor e pe primul loc în faţă interesului privat. Ştiinţa face Bulgaria să meargă înainte.Toate acestea cu un singur scop – o viaţă mai bună pentru bulgari şi rezolvarea problemelor legate de catastrofa demografică, o politică externă care să aibă în vedere interesul naţional al Bulgariei”, a menţionat Ninova.

Balcanii şi influenţa lor

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 mai 2018, 13:52

Istoria are un mod ciudat de a muta regiunile teoretic uitate de la marginea geopoliticii în centrul evoluţiilor internaţionale. Balcanii, de la dizolvarea Iugoslaviei încoace au fost o preocupare neplăcută pentru europeni şi o sarcină asumată de nevoie pentru SUA. Bulgaria şi puţin mai la nord, România au intrat în UE şi reprezintă, practic, ţări cu o viteză diferită din cauza mecanismului de monitorizare a lor. În paralel, în întreaga regiune, din Albania şi Kosovo până în FRI Macedonia şi Serbia, Occidentul s-a ocupat, practic, doar de o gestionare a conflictelor „îngheţate”, fără vreo dorinţă deosebită de a schimba status quo-ul. În vremea asta, încet, dar sigur, prezenţa rusească a revenit în Balcani, iar la fel de notabilă este şi infiltrarea Turciei într-o regiune pe care Ankara o percepe – în sens larg  – drept o regiune culturală extinsă a sa, din motive istorice. În paralel, expansiunea comercială a Chinei a transformat Balcanii dintr-un semn de întrebare într-o „zona sensibilă” a Europei Centrale, într-un canal care va lega Marea Egee şi portul Pireu cu Dunărea şi restul Europei. În această regiune însă, în special în Albania, crima organizată este activitatea cea mai profitabilă, iar Bosnia-Herţegovina este un stat disfuncţional care nu poate ţine sub control terorismul latent din ţară.

În fapt, europenii au înţeles că trebuie să existe imediat o politică europeană. Datele sunt clare, însă politicile divergente. Una dintre cele mai interesante atitudini este cea a Vienei care – într-o relativă, chiar dacă nu mereu evidentă, coordonare cu Budapesta – percepe regiunea drept o regiune istorică pentru interesele sale. O atitudine care prin natura lucrurilor creşte şi importanţa Serbiei drept coloană vertebrală a regiunii. Pe bună dreptate, aşadar, diferendele bilaterale ale Grecia cu Albania şi mai ales cu FRI Macedonia intră, prin natura lucrurilor, într-un mare joc de redistribuire a zonelor de influenţă în Balcani. Grecia se află, aşadar, încă o dată la răscruce, de data aceasta de partea celor puternici. Dacă nu-şi va juca bine cărţile, va depinde dacă va avea sau nu influenţă în Balcani sau dacă îi va lăsa pe alţii să „măture tot” într-o regiune a intereselor sale vitale.

Singuraticii fără euro

Publicat de Camelia Teodosiu, 23 mai 2018, 09:39 / actualizat: 25 mai 2018, 13:30

România, Bulgaria și Croația vor în Euroland. Țările cu monedă proprie vor fi la periferia Uniunii.

Nouă țări ale UE – peste un sfert din economia și populația întregii Comunități – rămân astăzi în afara zonei euro. „Acesta este un grup de care toți în Uniune ar trebui să țină seama” – recunoaște în discuția cu „Rz” Damiel Gros, directorul prestigiosului institut CEPS din Bruxelles.

Dar zilele unui asemenea plan sunt deja numărate. Guvernul român al premierului Viorica Dăncilă tocmai a anunțat că până la sfârșitul anului va adopta un plan detaliat privind primirea țării în zona euro. Mai înainte, același lucru l-a făcut Croația. Iar Bulgaria peste câteva luni va intra în mecanismul monetar european, antecamera de doi ani înainte de primirea monedei comune. Pierre Moscovici, comisarul UE pentru probleme monetare, a promis că bulgarii vor fi următorii primiți în Euroland.

Peste mai puțin de un an, în 29 martie 2019, în afara Uniunii se va găsi Marea Britanie. Este cea mai mare țară care va rămâne cu moneda proprie.

Când toate acestea se vor întâmpla, euro nu va fi folosit numai de cinci țări ale UE: Polonia, Suedia, Danemarca, Cehia și Ungaria, adică abia a șasea parte a populației Uniunii și a opta parte a economiei ei.

„Aceste țări se vor afla la periferia Comunității, Polonia nu are potențialul, pentru a prelua de la Marea Britanie rolul de avocat al statelor cu monedă proprie” – consideră Gros.

Și nu se termină aici schimbarea echilibrului în Uniune. Suedia și Danemarca analizează în mod serios intrarea în dimensiunea crucială a structurii Eurolandului – uniunea bancară (pot intra în ea și țările din afara zonei euro).

„Un astfel de pas ar avea sens și pentru Polonia, pentru că majoritatea băncilor care funcționează aici provin din Europa occidentală. Sistemul financiar va avea baze mai sigure” – spune pentru „Rz” Zsolt Darvas, expert la Institutul Bruegel din Bruxelles. În opinia sa, încă de pe acum unele decizii economice în Uniune sunt luate în grupul miniștrilor de finanțe ai statelor zonei euro (așa-zisul Eurogrup), apoi vor fi doar aprobate de către întreg Consiliul UE (Ecofin).

„Zona euro este astăzi construită pe baze solide și asigură protecție în fața crizelor financiare, iar acestea pot lovi inopinat chiar țările cu economie stabilă. Aș sfătui Polonia să intre în zona euro” – spune Gros.

La fel ca guvernele ceh și ungar, guvernul polonez nu are însă astfel de planuri. Ar trebui de altfel să schimbe mai întâi atitudinea opiniei publice: 57% din polonezi sunt împotriva adoptării euro, și numai 36% pentru.

Articol de Jedrzej Bielecki

Iluzia aderării la UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 21 mai 2018, 08:43

„Ori exportăm stabilitate, ori importăm instabilitate.”Comisarul pentru Extindere, Johannes Hahn, sintetizează astfel impulsul UE de a oferi perspective europene Balcanilor de Vest. Christoph Hasselbach comentează.

Declaraţia ar trebui să stimuleze reformele democratice şi economice, dar şi soluţionarea conflictelor interstatale şi interne. La fel de important este însă şi ceea ce Comisia nu spune, anume că UE vrea să contracareze influenţa sporită a Rusiei şi Chinei în regiune. Aceştia atrag cu bani şi, spre deosebire de autorităţile comunitare, nu se sinchisesc de situaţia statului de drept.

Argumente împotriva aderării în viitorul apropiat sunt nu doar temele nefăcute, ci şi derapaje independente de ritmul reformelor din Balcani.

În acest moment, UE este mult prea preocupată de soarta ei, pentru a găsi puterea necesară unei noi extinderi. Doar stabilirea unei date – Comisia a menţionat pentru Serbia şi Muntenegru anul 2025 – provoacă panică în multe capitale europene şi nu fără motive.

La cele mai recente aderări, deciziile politice au primat în faţa îndoielilor iscate de nivelul de pregătire al candidaţilor. România şi Bulgaria, de exemplu, ar trebui să facă astăzi mult mai mult pentru a fi integrate în structurile europene. Dar, după ce au devenit membri cu drepturi depline, este greu să mai schimbi ceva. Noii veniţi profită de toate avantajele comunitare şi au drept de vot, chiar dacă comportamentul lor lasă mult de dorit. Guvernele din Ungaria şi Polonia sunt dovada vie a posibilităţilor limitate ale Bruxellesului de a readuce statele membre pe calea cea bună.

Naţionalismul din Balcani reprezintă probabil cea mai mare problemă. Comisia speră ca acesta să fie ţinut în frâu în momentul aderării. Mult mai posibil este însă ca, în interiorul UE, acesta să blocheze şi mai mult structurile comunitare.

Să nu uităm şi de enormele diferenţe economice. Toate cele şase state au performanţe economice cu mult sub media comunitară, devenind astfel beneficiari permanenţi. Pentru contribuabilii europeni, calitatea de membru devine tot mai puţin atractivă, pe măsură ce creşte numărul membrilor UE şi al beneficiarilor de fonduri. Principiul solidarităţii este bun. Dar dezechilibrul nu are voie să devină prea mare. În plus, calitatea de membru deplin ar atrage cândva şi dreptul la libera circulaţie, ceea ce ar însemna noi valuri migratoare dinspre Balcani înspre statele bogate cu sisteme sociale solide. Din punct de vedere umanitar este de înţeles, dar s-ar alimenta şi mai mult xenofobia în nord.

Ce urmează? UE nu ar trebui să lasă Balcanii de Vest fără sprijin şi sub influenţa Rusiei şi Chinei. Scopul ar trebui să fie o mai puternică legătură, dar nu sub forma statutului de membru deplin, ci a unui parteneriat, comparabil de exemplu cu modelul din statele EFTA. Ar însemna practic sprijin şi cooperare economică, dar niciun drept de a decide în chestiuni comunitare.

Probabil că mulţi dintre şefii guvernelor din UE gândesc astfel, dar nu se exprimă public. La Sofia, s-au lansat aceleaşi îndemnuri la răbdare şi reformă, până când va veni şi momentul aderării Balcanilor de Vest. Mult mai sincer ar fi să ne luăm rămas bun de la iluzia integrării în UE a statelor din Balcanii de Vest.

Autor Christoph Hasselbach

Europa de Sud-Est poate să economisească 4 miliarde de euro pe an dacă are acces la gaz, precum Europa de Vest

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 mai 2018, 14:30

Dacă regiunea Europei de Sud-Est are acces la gaze naturale la preţuri comparabile cu cele din Europa de Vest, se pot economisi circa 4 miliarde de euro pe an din facturile pentru gaze naturale. Asta a spus coordonatorul departamentului pentru legături şi iniţiative regionale din cadrul Direcţiei Generale pentru Energie de pe lângă Comisia Europeană, Katarina Sikov-Magni, în timpul unei întâlniri a preşedinţilor comisiilor pentru energie a parlamentelor naţionale, care a avut loc la Sofia, în cadrul presedinţiei bulgare a Consiliului UE.

Conform afirmaţiilor sale, Europa este în mare măsură dependentă de o sursă de livrare de gaze naturale, ceea ce duce la preţuri mai mari pentru consumatori – cetăţeni şi industrie. O problemă e şi conectivitatea proastă a reţelelor de gaze în Europa.

„Interconectările de gaze existente se folosesc, însă nu la capacitate maximă. Capacitatea lor poate fi majorată şi noi avem discuţii intense cu vecinii noştri din statele din Africa de Nord, pentru a putea să extindem studiile privind zăcămintele şi transportul de gaze naturale”, a declarat Sikov Magni. Conform spuselor sale, realizarea interconectorului de gaze între Bulgaria şi Grecia, legătura între Bulgaria şi Serbia, precum şi coridorul BRUA care se construieşte în prezent, care leagă Bulgaria, România, Ungaria şi Austria, sunt de o mare importanţă pentru obţinerea diversificării de surse în regiune. Ea a adăugat că prin realizarea tuturor proeictelor pentru un acces mai bun de gaze naturale în regiune vor ajuta pentru atingerea obiectivelor Europei de Vest.

Bulgaria, Austria şi România trebuie să-şi unească forţele pentru a readuce regiunea Dunării în centrul atenţiei UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 8 mai 2018, 13:15

„Bulgaria, Austria şi România trebuie să-şi unească forţele pentru a readuce regiunea Dunării în centrul atenţiei UE. Sunt optimist cu privire la viitorul regiunii Dunării, deoarece tinerii sunt implicaţi în dezvoltarea sa”, a declarat preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, care împreună cu omologii săi din Austria şi România, Alexander Van der Bellen şi Klaus Iohannis, a participat la o conferinţă dedicată viitorului regiunii Dunării, care s-a desfăşurat la Universitatea din Ruse. „Problemele complexe necesită soluţii flexibile şi ne aflăm aici pentru a le discuta ca reprezentanţi ai ţărilor care preiau succesiv preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE. Sarcina noastră este de a crea posibilităţi economice şi o punte între cetăţenii europeni”, a precizat Rumen Radev. Tinerii prezenţi la conferinţă au pus celor trei preşedinţi o serie de întrebări legate de îmbunătăţirea mediului economic şi social ca o condiţie prealabilă pentru depăşirea tendinţelor demografice negative în regiunea Dunării. Reprezentanţii autorităţilor locale au solicitat instituţiilor statului o politică mult mai activă faţă de municipalităţile bulgare care se învecinează cu fluviul Dunărea – pentru atragerea investitorilor, reducerea şomajului şi combaterea depopulării din nordul Bulgariei. Primarii oraşelor dunărene au considerat că este nevoie de o politică şi un sprijin consecvent pentru regiunile bulgare, care au rămas în urmă în dezvoltarea lor în cadrul UE.

Corupţia în Bulgaria este peste tot în guvernare, potrivit unui raport al SUA

Publicat de Camelia Teodosiu, 2 mai 2018, 08:32

Între problemele serioase ce vizează drepturile omului în Bulgaria se menţionează şi condiţiile proaste din închisori, respingerea romilor etc.

Cele mai importante probleme legate de drepturile omului în Bulgaria au în vedere condiţii grele din închisori şi centre de detenţie, absenţa independenţei justiţiei, corupţia la toate nivelurile de guvernare, traficul de fiinţe umane şi violenţa din partea societăţii asupra minorităţilor etnice. Asta a constatat raportul anual al Departamentului de Stat al SUA cu privire la situaţia drepturilor omului în lume în 2017.

În document se menţionează despre Bulgaria că autorităţile au întreprins paşi pentru sancţionarea angajaţilor din serviciile de securitate; de exemplu, cei care comit  încălcări ale drepturilor omului, dar acţiunile guvernului sunt insuficiente, iar nepedepsirea rămâne o problemă. Raportul menţionează, de asemenea, starea înrăutăţită a libertăţii de exprimare prin abordarea unor presiuni specifice asupra presei.

Corupţia omniprezentă

În raport, şi anul acesta, sunt reflectate pe larg problemele legate de corupţie şi de independenţa sistemului judiciar. Conform Departamentului de Stat al SUA, practicile de corupţie, legate de sentimentul de impunitate, se remarcă în toate sferele de guvernare – luare de mită, conflict de interese, elaborarea unor scheme de deturnare de fonduri, fraudă, nereguli în achiziţiile publice, traficul de influenţă etc. Raportul citează organizaţii neguvernamentale potrivit cărora corupţia este cea mai presantă problemă politică, economică şi socială din ţară. Este menţionat şi raportul Procuraturii din anul 2016, potrivit căruia pentru o combatere eficientă a corupţiei sunt necesare modificări substanţiale ale Codului Penal şi Codului de Procedură Penală. Este amintit cazul deputatului Jivko Martinov, cunoscut sub numele de „Sudjuk gate“, dar şi procesul împotriva lui Kircho Kirov pentru abuz.

Cazurile de corupţie includ atât sistemul judiciar, cât şi pe cel de aplicare a legii, se arată în raport. Sunt menţionate câteva cazuri de corupţie la punctele de trecere a frontierei, precum şi acuzaţiile formulate împotriva ofiţerilor vamali la Kulata şi Svilengrad. Raportul citează şi datele din „Programul acces la informaţii“, potrivit căruia în anul 2016 doar 36% dintre instituţiile publice respectă obligaţia legală de a publica declaraţiile de conflict de interese a angajaţilor. Sunt citate opinii ale ONG – urilor, că  schimbările în Codul de procedură penală, care au intrat în vigoare la data de 4 noiembrie anul trecut, au redus semnificativ standardele pentru un proces echitabil, permiţând reducerea drepturilor procesuale ale acuzatului. Se menţionează de asemenea că, potrivit unor observatori, schimbările din jurisdicţia Curţii Penale Specializate o transformă într-o instanţă extraordinară. În contextul dreptului la intimitate inviolabilă şi corespondenţă, se subliniază faptul că, în august anul trecut, preşedintele Biroului Naţional de Control asupra Mijloacelor Special de Anchetă, Boiko Raşcov, a declarat că are informaţii despre cazuri de interceptări ilegale de politicieni, magistraţi, jurnalişti, făcute la intimidare, presiune sau şantaj.

Condiţii proaste în închisori

O atenţie deosebită este acordată condiţiilor precare din închisorile şi centrele de detenţie din Bulgaria. Nu există nicio îmbunătăţire a condiţiilor materiale în locurile de detenţie din Sofia, Burgas şi Varna, se arată în acesta. Se menţionează violenţa frecventă şi folosirea extremă a forţei de către autorităţi. Celelalte probleme permanente presupun supraaglomerare, condiţii materiale precare, igiena precară şi condiţii sanitare proaste, accesul inadecvat la încălzire, apă şi electricitate, mobilier inadecvat, inclusiv lipsa de lenjerie de pat, o insuficientă cantitate şi calitate a alimentelor şi a apei potabile, lipsa de personal.

Problema romilor

Raportul se axează pe problemele minorităţii etnice rome, care apar în mai multe secţiuni ale documentului. Prima dată se subliniază că comunitatea romă nu este reprezentată politic la nivel central, spre deosebire de minoritatea turcă, deşi îşi are încă reprezentanţi eligibili la nivel local, subliniază autorităţile americane.

În partea privind „minorităţile”, Washingtonul critică Sofia şi din cauza interzicerii limbilor, diferitecea limba bulgară, în timpul desfăşurării campaniei electorale. În raport se menţionează şi cazul primarului de la Kiustendil, Petăr Paunov, care, în anul 2015, i-a exclus pe locuitorii unui cartier de romi de la referendumul privind candidatura sa pentru un al treilea mandat. (…)

Mass – media rămân într-o poziţie dificilă

Şi anul acesta, raportul constată deteriorarea libertăţii de exprimare, deşi nu a fost menţionată în grupul celor mai importante nereguli. Conform documentului, în ansamblu, libertatea de exprimare şi a presei există, iar ea este respectată oficial de către guvern, dar există o presiune corporativă şi politică asupra mijloacelor de informare în masă, concentrare netransparentă de proprietate şi de distribuţie, precum şi sprijin guvernamental indirect pentru anumite mijloace de comunicare dintr-o resursă publică.

Ca problemă specifică sunt menţionate amenzile din partea Comisia de Supraveghere Financiară împotriva „Iconomedia“, scandalul „TsUMgeyt“, deconspirat de editorul ziarului „SEGA“, Sasho Donchev, dar şi presiune asupra ziarului satiric „Prass-Press“.

Nord-vestul Bulgariei rămâne cea mai săracă regiune din Europa

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 martie 2018, 14:11

Cea mai săracă regiune din UE rămâne partea de nord-vest a Bulgariei, cu un PIB pe cap de locuitor de 29% din nivelul mediu al Uniunii, arată datele Eurostat. În urma acestei regiuni se află Mayotte din Franţa (33%), partea de centru-nord şi centru-sud din Bulgaria (câte 34%), precum şi partea de nord-est a României (36%). Dintre toate cele 21 de regiuni cu PIB pe cap de locuitor sub 50% din nivelul mediu pentru UE, cinci se află în Bulgaria. Tot atâtea sunt şi în Polonia, patru sunt în Ungaria, câte trei în România şi Grecia şi o regiune în Franţa. În anul 2016, PIB-ul regional pe cap de locuitor, calculat în funcţie de puterea de cumpărare, a variat de la 29% din nivelul mediu pentru UE în regiunea de nord-vest din Bulgaria la 611% din nivelul mediu pentru UE în zona Londrei de Vest (Marea Britanie). Principalele regiuni ca PIB pe cap de locuitor în anul 2016 după Londra – Vest sunt Marele Ducat de Luxemburg (257% din nivelul mediu pentru UE), Irlanda de Sud şi de Est (217%), Bruxelles-ul belgian şi Hamburg în Germania (sub 200%). În anul 2016, în UE au existat 19 regiuni cu PIB pe cap de locuitor de 50% sau mai mult decât nivelul mediu pentru Uniune. Cinci dintre acestea sunt în Germania, trei în Marea Britanie, două în Austria şi unul în Belgia, Cehia, Danemarca, Irlanda, Franţa, Olanda, Slovacia şi Suedia, precum şi Marele Ducat de Luxemburg.

Manfred Weber: „Este mai rezonabil ca Bulgaria şi România să se îndrepte împreună spre Schengen”

Publicat de Camelia Teodosiu, 2 martie 2018, 11:54

„Situaţia politică din România a întârziat şi aderarea Bulgariei la Schengen. Sofia a înregistrat progrese mari, însă la Bucureşti există o întârziere în combaterea corupţiei, ceea ce împiedică ambele ţări să devină parte a spaţiului Schengen”, a declarat Manfred Weber, liderul Grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European, într-un interviu acordat postului naţional de televiziune din Bulgaria, BNT. „Marea problemă a Europei este că este distanţată de oameni. Este exact ceea ce trebuie să schimbăm – să readucem Uniunea Europeană către oameni. Trebuie să existe finanţare pentru oameni, atât pentru agricultură, cât şi pentru proiecte regionale, cum ar fi construcţia autostrăzilor din Bulgaria. Infrastructura din ţara dumneavoastră va atrage mulţi străini”, a subliniat Weber. „Bulgaria a făcut progrese deosebite, însă problemele vin din România. Avem nevoie de progrese şi în România, pentru ca cele două ţări să fie primite în Schengen. Ar putea fi posibil ca aceste două ţări să se separe, însă aceasta înseamnă ca între ele să se formeze o graniţă Schengen. De aceea, cred că este mai rezonabil ca Bulgaria şi România să se îndrepte împreună spre Schengen”, a mai spus liderul Grupului Partidului Popular European din Parlamentul European.

Dezbateri împotriva aderării Bulgariei şi României la spaţiul Schengen

Publicat de Camelia Teodosiu, 20 februarie 2018, 12:16

Ministrul de finanţe al provinciei germane Bavaria, Markus Söder, a respins orice posibilitate de extindere a zonei euro către state precum Bulgaria şi România, informează Reuters.

De asemenea, el a subliniat că Uniunea Creştin Socială, care face parte din coaliţia conservatoare a cancelarului Angela Merkel, se opune şi „eurobondurilor” (n.r. obligaţiuni la nivelul UE) şi înfiinţării postului de ministru european de finanţe.

Markus Söder, care urmează să devină următorul premier al prosperei regiuni germane, a câştigat aplauzele a circa 4000 de persoane, la un forum politic care a avut loc recent, subliniind că Uniunea Creştin Socială, din care face parte, s-a opus, în urmă cu ani de zile, ideii de aderare a Greciei la zona euro.

„Noi nu mai vrem încă o asemenea dezbatere şi mai multe escrocherii. Nu vrem ca extinderea zonei euro să includă state precum Bulgaria şi România”, a subliniat Markus Söder.

„Noi, cei de la Uniunea Creştin Socială, ne opunem şi eurobondurilor şi unui ministru european de finanţe”, a adăugat el.

Comentariile lui sunt o realitate, având în vedere dezbaterile active ale Bulgariei din ultimele săptămâni privind depunerea în curând a unei cereri pentru intrarea în aşa-numita „sală de aşteptare” a zonei euro.

Startul acestor dezbateri a fost dat în luna ianuarie, când ministrul bulgar de finanţe, Vladislav Goranov, a declarat că Bulgaria urmează să candideze pentru aderarea la Mecanismul Monetar European, cunoscut drept ERM 2, până în luna iunie anul acesta, ca pas preliminar pentru aderarea la spaţiul Schengen.

Agenda Parlamentului European, 12 – 18 februarie  2018

Publicat de Camelia Teodosiu, 12 februarie 2018, 16:48 / actualizat: 20 februarie 2018, 11:17

Săptămâna aceasta, în perioada 12 – 18 februarie, principalele subiecte, pe ordinea de zi, a Parlamentului, sunt:

Controlul frontierelor/Bulgaria. (De luni până miercuri)

Comisia pentru Libertăți civile va efectua o vizită în Bulgaria pentru a vedea cum funcționează operațiunile Frontex la granița cu Turcia. Membrii comisiei vor vizita regiunea punctului de trecere a frontierei „Kapitan Andreevo”, unde Frontex sprijină autoritățile naționale în efectuarea controalelor la frontieră și colectarea de informații. Se vor întâlni, printre altele, cu ministrul de Interne Valentin Radev, cu reprezentanții Poliției de Frontieră, cu organizațiile internaționale, precum și cu ONG-urile. O conferință de presă este programată miercuri.

Fondul Africa Trust /Senegal. (De marţi până vineri)

O delegație a Comisiei pentru dezvoltare va vizita Senegalul pentru a evalua modul în care Fondul fiduciar de urgență al UE pentru Africa, creat pentru a aborda cauzele fundamentale ale migrației, lucrează la fața locului. Ei vor vizita proiecte finanțate de UE care oferă locuri de muncă semnificative pentru tineri și se vor întâlni cu autoritățile locale, cu reprezentanții societății civile, precum și cu migranții care s-au întors si încearcă să construiască o nouă viață în țara lor, cu sprijinul UE.

Drepturile omului / Myanmar și Bangladesh. (De luni până vineri)

Subcomisia pentru drepturile omului va vizita Myanmar și va merge la granița cu Bangladesh pentru a obține o primă impresie despre evoluţiile actuale în regiune. Delegația include membri ai comisiilor pentru afaceri externe și comerț internațional și delegația UE-ASEAN. Aceștia vor vizita taberele Rohingya și vor întâlni ONG-urile internaționale care lucrează în statul Rakhine, organizațiile societății civile din Myanmar, liderii religioși și politici, precum și mass-media.

Jurnalul președintelui.

Președintele PE, Antonio Tajani, va susține marți o conferință de presă despre „Viitorul Europei”, la Universitatea Johns Hopkins SAIS Europe din Bologna.

În Bulgaria, cumpărătorii de mașini de lux vor trebui să spună de unde provin banii

Publicat de Camelia Teodosiu, 31 ianuarie 2018, 11:07

Autoritățile judiciare bulgare vor verifica originea banilor folosiți pentru cumpărarea automobilelor de lux, anunță parchetul luni în numele luptei împotriva spălării de bani. Sunt de asemenea vizați de anchetă cei 365 de particulari care au achiziționat recent proprietăți imobiliare cu o valoare de peste 250.000 de euro

Parchetul bulgar a anunțat luni deschiderea unei anchete privind originea fondurilor proprietarilor a 435 de mașini de mare lux din țară, cea mai săracă din Uniunea Europeană, unde Sofia deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE.

“Scopul este de a verifica originea banilor utilizați pentru a cumpăra aceste vehicule, în special dacă provin dintr-o fraudă fiscală sau din spălare de bani”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al parchetului general, Rumiana Arnaudova.

Vehicule care depășesc 200.000 de euro

Bulgaria, unde venitul mediu abia depășește 500 de euro pe luna, cu un salariu minim fixat la 230 de euro, are 435 de mașini de mare lux de tip Maybach, Bentley, Lamborghini, Rolls-Royce și Ferrari, a detaliat ea.

Prețul unor asemenea vehicule depăşeşte 200.000 de euro bucata și poate depăși milionul, în funcție de model.

“Este posibil pentru proprietari să dovedească faptul că originea banilor este legală”, a subliniat dna Arnaudova, nu fără a sublinia că prețul acestor mașini este “extrem de ridicat”.

Și proprietățile de lux sunt vizate

Sunt vizați de anchetă și cei 365 de particulari care au achiziționat recent proprietăți imobiliare cu o valoare mai mare de 250.000 de euro, din care 120 de peste 400.000, sume considerabile pentru țară, s-a precizat.

Statul cel mai defavorizat din UE, Bulgaria face, de la aderarea sa, în 2007, obiectul unei monitorizări speciale a Comisiei Europene care îi reproșează lipsurile în lupta împotriva corupției și împotriva crimei organizate, ca și în România.

Estonia sprijină aderarea Bulgariei la Spaţiul Schengen

Publicat de Camelia Teodosiu, 12 ianuarie 2018, 13:13

„Estonia sprijină aderarea Bulgariei la Spaţiul Schengen şi această problemă se va afla pe ordinea de zi a Consiliului European în următoarele luni”, a declarat vice-ministrul pentru afaceri europene în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Estoniei, Matti Maasikas, într-un interviu acordat postului naţional de radio din Bulgaria, BNR.

„Bulgaria şi România au îndeplinit criteriile necesare pentru aderarea la Schengen în urmă cu 6 ani. Trebuie acţiune în această direcție. Acest proces a durat prea mult. Estonia a susţinut întotdeauna aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen”.

Diplomatul estonian şi-a exprimat speranţa că summitul de la Sofia pentru ţările din Balcanii de Vest va actualiza politica de extindere a UE: „Preşedinţia bulgară va include pe ordinea de zi priorităţile şi punctele forte. Cu toţii avem mari speranțe în Bulgaria în ceea ce priveşte regiunea balcanică. Accentul pe care Bulgaria l-a ales este foarte precis. Este foarte important ca Bulgaria să aleagă această prioritate de vârf. Nu numai pentru că ţara dvs. se află aproape de această regiune şi cunoaște bine circumstanţele, dar şi pentru că procesele din Balcani şi dincolo de aceştia nu au fost întotdeauna fără probleme. Trebuie să evaluăm capacităţile noastre, precum şi responsabilităţile pe care le are UE în regiune. Şi, bineînţeles, să vedem cum să accelerăm procesele de reformă din aceste ţări. Este necesară o abordare complexă. Avem multe probleme de discutat şi salutăm Bulgaria că se concentrează pe Balcanii de Vest”.

Maasikas a comentat şi tema liniei de demarcaţie dintre ţările europene în ceea ce priveşte introducerea cotelor de migranţi: „Este clar că această problemă dezbină. Spre acest fapt ne-a condus în discursul său Donald Tusk, la cel mai recent Consiliu European. Deciziile europene sunt compromisuri – mai mult sau mai puţin. Toate statele membre ale UE sunt de părere că ar trebui să găsim un mecanism care acţionează pentru soluţionarea crizelor viitoare legate de migraţie.

Unele elemente ale acestei decizii dezbină, însă nu aş lega rezolvarea unei chestiuni cheie doar de o  legislaţie problematică. Acesta este doar un element al unui set întreg de măsuri de reglementare a migraţiei”.

Matti Maasikas este convins că preşedinţia bulgară va avea succes şi a dat drept exemplu ţara sa: „Uitaţi ce am realizat, uitaţi ce a realizat UE în timpul preşedinţiei estoniene şi spuneţi că estonienii sau bulgarii sau cetăţenii unui alt stat membru mic nu pot realiza nimic, nu pot aduce schimbări. Putem schimba lumea dacă încercăm, dacă suntem pregătiţi şi puternic motivaţi. Deci, şi bulgarii pot”, a concluzionat  Matti Maasikas.

Borisov va intermedia normalizarea relaţiilor dintre Turcia şi Uniunea Europeană

Publicat de Camelia Teodosiu, 10 ianuarie 2018, 11:49

La Istanbul a fost deschisă Biserica bulgară de Fier, de curând restaurată, iar Erdogan aşteaptă o renovare a moscheilor în Bulgaria

Premierul Boiko Borisov i-a promis omologului său turc, Binali Yıldırım, că Bulgaria va face ce va putea în perioada în care va asigura Preşedinţia UE pentru normalizarea relaţiilor între UE şi Ankara, „aşa cum au fost în urmă cu doar câţiva ani”. El a declarat asta în cadrul inaugurării, duminică, a bisericii de fier restaurate de la Istanbul. „Da, noi putem să intermediem, putem să insistăm, pentru că doar pacea şi îmbunătăţirea relaţiilor Europei cu Turcia oferă soluţii pentru multe probleme. Aţi uitat Harmanli – am fost recent acolo pentru revoltele refugiaţilor. De un an nu e nicio presiune. Acest lucru nu se obţine uşor, nu are loc cu poveşti şi stigmatizări. Eu mi-am făcut treaba, iar faptul că patriarhul şi episcopii sunt aici, că toţi credincioşii noştri vor putea să vină să aprindă câte o lumânare – acest lucru va rămâne în istorie”, a spus Borisov, la deschiderea Bisericii Sfântul Ştefan, renovată recent. „Şi relaţiile de afaceri, şi relaţiile culturale, şi în principal securitatea şi toleranţa trec prin îmbunătăţirea relaţiilor”, crede el. „Aceasta este într-adevăr o zi mare, însă şi o foarte bună investiţie în viitor. Să arătăm întregii Europe, lumii creştine, că se pot îmbunătăţi relaţiile cu cel mai mare vecin al Bulgariei. Oricât am fi de mici, vom încerca să contribuim la această înţelegere”, a mai menţionat Boiko Borisov.

Binali Yıldırım l-a felicitat pentru asigurarea preşedinţiei europene şi a menţionat că „în timpul preşedinţiei Voastre au început să apără mesaje bune de la prietenii noştri europeni”. Cu UE nu am avut nici înainte probleme, dar haideţi azi să transmitem mesajul: „Să fim toleranţi”, a mai spus premierul turc.

„Bulgaria s-a străduit întotdeauna să aiba relaţii perfecte şi cu lumea creştină, şi cu cea musulmană. Premierul Binali Yıldırım a spus clar – se bat musulmani cu musulmani, creştini cu musulmani, terorismul este peste tot, chiar şi în cele mai mari capitale europene. Doar împreună putem să ne luptăm, doar împreună putem să fim eficienţi, doar cu un schimb bun de informaţii”, a declarat Borisov.

Conform afirmaţiilor sale, Sofia şi Istanbul sunt capitale în care toleranţa etnică este un exemplu demn de urmat.”La Sofia, pe o suprafaţă de un kilometru pătrat avem o biserică creştină, o moschee, o biserică catolică şi sinagoga şi noi toţi trăim în pace. L-aş cita pe preşedintele Erdogan, pentru că eu sunt solidar cu ceea ce a spus el.  De obicei comunităţile mixte sau cei strămutaţi sunt utilizaţi pentru conflicte şi presiune. Noi avem şansa rară de a vă asigura că imigranţii bulgari, musulmanii din Bulgaria pot să fie o punte de prietenie, punte de securitate pentru a asigura securitatea toleranţei etnice”, consideră premierul bulgar.

„În trecut, cu greu ne-am fi imaginat că preşedintele Turciei, primul-ministru al Turciei, Patriarhul Ecumenic, Patriarhul bulgar, muftiul, pot să fie împreună, nu pentru a avea dispute şi pentru a ne urâ, ci pentru ca în spatele nostru să fie un asemenea monument al culturii, unic în lume, o biserică atât de frumoasă a Cornului de Aur, religia noastră să fie respectată şi noi toţi, atunci când suntem la Istanbul, să apridem o lumânare”, a spus Boiko Borisov şi a mulţumit statului turc pentru ceea ce a făcut.

Pentru restaurarea Bisericii de Fier s-au investit în total aproximativ 16 milioane de lire turceşti (aproximativ 3,5 milioane de euro), din care Bulgaria a dat 390.000 de euro.

Preşedintele bulgar Rumen Radev a respins legea anticorupţie

Publicat de adinaiftime, 4 ianuarie 2018, 09:30

Preşedintele bulgar Rumen Radev a respins legea anticorupţie adoptată de parlament în decembrie, afirmând că aceasta nu ar permite o investigarea eficientă a reţelelor de corupţie.

„Cred că legea nu numai că nu creează o bază legală adecvată pentru combaterea corupţiei, dar chiar va face mai dificilă combaterea acestui fenomen”, a declarat liderul bulgar, care a câştigat alegerile prezidenţiale în noiembrie 2016.

Decizia a fost luată la numai o zi după ce Bulgaria, cea mai săracă ţară din blocul comunitar, a preluat pentru prima dată preşedinţia semestrială a Uniunii Europene.

Bulgaria a făcut progrese slabe în ceea ce priveşte eliminarea corupţiei şi a crimei organizate, iar Comisia Europeană a mustrat în repetate rânduri această ţară pentru că nu a urmărit în justiţie şi condamnat oficiali corupţi, notează Reuters. Potrivit organizaţiei „Transparency International”, Bulgaria este cea mai coruptă ţară din Uniunea Europeană.

Şase plusuri care vin după intrarea în zona euro

Publicat de Camelia Teodosiu, 27 decembrie 2017, 15:30

Nu există riscul unei inflaţii, Bulgaria a plătit asta încă din 1997

„Mai important este ca România să adere la zona euro decât la Spaţiul Schengen”, a declarat preşedintele României, Klaus Iohannis.

Şi pentru Bulgaria aderarea la zona euro este prioritatea naţională numărul 1. De fapt, este obligatorie şi iată câteva argumente principale:

1. Pentru a fi ireversibilă integrarea Bulgariei în UE.

În februarie 2018, se va vedea foarte clar că viitorul este în concordanţa dintre zona euro şi UE. Foarte curând se va vedea că cine nu este în zona euro, va gravita în jurul Consiliului European, îşi va pierde dreptul de vot – aceasta este perspectiva conform aşa-numitului document de reflecţie, dat publicităţii anul acesta şi foaia de parcurs a acestuia. Se aşteaptă ca în anul 2019 să fie făcut un pas decisiv în acest sens. Consiliul European se va ţine doar cu liderii puterii executive în statele din zona euro. Vor avea un ministru de finanţe propriu, un buget propriu şi acces la toate fondurile europene şi mijloace de apărare.

2. Reducerea nivelului dobânzilor.

În prezent, băncile bulgare nu au acces la afluxul de bani dat de Banca Central Europeană, care, de fapt, subvenţionează toate băncile din zona euro. Evident, 3-4 ani este perioada minimă pentru a intra în mod real în zona euro. Până atunci, presupun, se va fi terminat era dobânzilor negative.

3. Cheltuielile pentru circulaţia banilor vor scădea semnificativ.

În prezent, orice firmă bulgărească care trebuie să primească plăţi în euro are cheltuieli ca şi cum ar face o plată transfrontalieră. Când vom deveni parte din zona euro, aceste plăţi vor scădea şi se vor măsura în eurocenţi.

4. Va fi lichidat păcatul Consiliului Monetar, care privează băncile din sistemul bancar al ţării de un organism deosebit de important – creditorul de ultimă instanţă.

Ca şi cum ar fi un organism uman cu splina scoasă. Din această cauză, toate băncile trebuie să menţină o lichiditate mai mare de 2-3 ori decât băncile din zona euro. În momentul în care aderăm la zona euro şi ieşim din Consiliul Monetar, poate şi trebuie să fie eliberată garanţia pe care o avem la Banca Naţională a Bulgariei pentru fiecare leva pe care banca l-a pus în circulaţie. O parte din această sumă poate fi folosită, de exemplu, pentru stingerea datoriei externe a Bulgariei.

5. Agenţiile de rating vor creşte imediat rating-ul de credit al Bulgariei.

Acest lucru înseamnă acces la investiţii.

6. Riscuri? Noi le-am plătit cu mult timp în urmă.

Eventuala majorarea a preţurilor, când trecem la euro? Am plătit asta în anul 1997, leva este deja conectată la euro şi deja nu mai are de unde să se ia acest imbold suplimentar la valul inflaţiei, care provine de la trecerea de la plata liberă la valuta străină.

România la porţile Schengen

Publicat de Camelia Teodosiu, 14 decembrie 2017, 10:10

România aşteaptă un semnal clar din partea UE, anul viitor, cu privite la intrarea sa în zona Schengen, înainte de a prelua Preşedinţia rotativă a Consiliului UE, de la 1 ianuarie 2019, a declarat ministrul pentru afaceri europene, Victor Negrescu, citat de ediţia electronică a publicaţiei EU Observer. „Trebuie doar să se ia decizia”, a spus el, la Bucureşti, în cadrul unei întalniri cu jurnalişti. În opinia lui Negrescu, motivele pentru amânare sunt politice, pentru că România a îndeplinit criteriile tehnice. Potrivit Bruxelles-ului, Bulgaria şi România îndeplinesc deja cerinţele, însă state din UE se opun aderării la Schengen.

În România continuă protestele împotriva controversatelor schimbări din legislaţie, care vor îngreuna condamnarea politicienilor de rang înalt. Peste 10.000 de persoane au ieşit să protesteze în centrul Bucureştiului. Demonstraţii similare au fost şi în oraşele Cluj şi Iaşi.

Eurostat: Bulgaria, România şi Grecia înregistrează cele mai mari procente de copii expuşi la riscul sărăciei

Publicat de Camelia Teodosiu, 1 decembrie 2017, 13:23

Anul trecut 26,4 % din copiii din UE au fost ameninţaţi de sărăcie şi izolare socială – arată datele Eurostat date publicităţii luni cu prilejul Zilei drepturilor copiilor.
Bulgaria, România şi Grecia au cele mai mari procente de copii cu vârste de până la 17 ani în pericol de sărăcie şi excludere socială, conform datelor publicate de Eurostat cu ocazia Zilei Naţionale a Copiilor.

În 2016, în Uniunea Europeană 24,8 milioane de copii sau 26,4% din populaţia cu vârste între 0 şi 17 ani sunt expuşi la riscul sărăciei şi al excluderii sociale. Procentul de copii în risc de sărăcie şi excludere socială a scăzut uşor în UE pe parcursul anilor de la 27,5% în 2010 la 26,4% în 2016.
Cu toate acestea au fost observate tendinţe contrare în statele-membre UE.
În anul 2016, aproape jumătate din copii au fost expuşi riscului de sărăcie şi excludere socială în România (49,2%) şi Bulgaria (45,6%). Au urmat Grecia (37,5%), Ungaria (33,6%), Spania (32,9%), Italia (32,8%) şi Lituania (32,4%).
La polul opus, cele mai scăzute procente se înregistrează în Danemarca (13,8%), Finlanda (14,7%) şi Slovenia (14,9%), Cehia (17,4%) şi Olanda (17,6%).

După cum precizează Eurostat, în cele mai multe state-membre UE, procentul copiilor aflaţi în risc de sărăcie şi excludere socială a scăzut din 2010 până în 2016.
Cea mai mare scădere a fost înregistrată în Letonia (de la 42,2% în 2010 la 24,7% în 2016). Scăderi importante s-au mai înregistrat în Polonia (-6,6 unităţi procentuale), Irlanda (-5,3 unităţi procentuale între 2010 şi 2015), Ungaria (-5,1 unităţi procentuale), Bulgaria (-4,2 unităţi) şi Lituania (-3,4 unităţi de bază).
Dimpotrivă, cele mai mari creşteri între statele-membre UE au fost înregistrate în Grecia (de la 28,7% la 37,5% sau cu +8,8 unităţi procentuale) şi Cipru (+7,8 unităţi procentuale), urmate de Suedia (+5,4%) şi Italia (+1,1%).

„Hemoragie” nestăvilită de companii şi capitaluri dinspre Grecia spre Bulgaria şi România

Publicat de Camelia Teodosiu, 15 noiembrie 2017, 13:11

În momentul în care Grecia intra în furtuna perfectă, rezultat al „negocierii” din 2015 care se bazate pe iluzii de tipul (creditorii instituţionali ai Greciei) „vor da banii pentru că o destramare a zonei euro nu este în interesul lor”, mii de companii mici şi mijlocii, întrevăzând riscurile din evoluţia periculoasă a Greciei, au deschis conturi în Bulgaria şi România, transferând acolo capitaluri pentru a putea asigura funcţionarea companiilor lor.

Mai mult, transferurile de capitaluri în România şi Bulgaria nu au fost realizate către filiale ale băncilor greceşti din aceste ţări, ci către bănci locale şi străine deoarece era larg răspândită teama că un accident în Grecia ar avea consecinţe şi asupra filialelor din străinătate ale băncilor greceşti.

Privind în urmă şi după cum rezultă din studiul realizat de firma de consultanţă Alvarez&Marsal Hellas (A&M) pentru Banca Centrală a Greciei, decizia lor s-a dovedit salvatoare întrucât la sfârşitul lunii iunie 2015 au fost impuse restricţii de capital. Ca să supravieţuiască, multe întreprinderi reuşiseră să deschidă conturi în Bulgaria şi România pentru a putea înfrunta eventuale situaţii care le-ar fi dus la închidere. Restul firmelor însă şi-au văzut planurile investiţionale anulate, iar firmele importatoare au fost obligate să plătească pe loc întreaga sumă pentru mărfuri.

Slăbirea poziţiei Greciei, după opt ani de recesiune fără precedent, în raport cu Bulgaria şi România este dramatică. În perioada 2008-iulie 2016, depunerile în băncile greceşti s-au redus aproape la jumătate (-46,1%), în timp ce în acelaşi timp în Bulgaria au crescut cu 72,2%, iar în România cu 50,5%. În acelaşi timp, PIB-ul grecesc s-a contractat cu circa 25%, în timp ce al României s-a consolidat cu 19%, iar cel al Bulgariei cu 12,5%. Datoria publică se situează, ca procent din PIB,  la 26,7% în Bulgaria şi la 38,4% în România, în timp ce în Grecia depăşeşte 180%.

În acelaşi timp, investiţiile în Bulgaria s-au situat la 3,6% din PIB (în perioada 2013-2015), în România la 2,1% din PIB, în Cipru la 4,3% din PIB, în timp ce în celelalte două ţări care s-au aflat în trecut în programe de salvare economică, Irlanda şi Portugalia, investiţiile ajung la 48%  din PIB, în prima, şi la 3,6% din PIB în cea de-a doua. În Grecia, în aceeaşi perioadă, investiţiile abia dacă ajung la 1% din PIB.

Restricţiile de capital („capital controls”) au avut efect asupra companiilor deoarece acestea au avut probleme în plata furnizorilor, dar şi în privinţa plăţilor primite de la clienţii lor.

După cum rezultă din primul studiu asupra efectului restricţiilor de capital, una din două firme a declarat că s-a lovit de probleme în ceea ce priveşte plăţile la timp din partea clienţilor, problema aceasta fiind mai acută pentru companii de dimensiuni mici, cu 5-9 angajaţi (68%) şi companiile care activează în domeniul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul (65%). De asemenea 51% din totalul companiilor au spus că termenele de plată a furnizorilor au fost influenţate negativ din cauza restricţiilor.

Impactul negativ a fost mai puternic la firmele cu un personal între 10 şi 19 angajaţi, deoarece 67% dintre acestea spun că au fost afectate negativ într-o oarecare măsură. 69% dintre firmele care activează în domeniul comerţului  au raportat un impact negativ asupra condiţiilor de plată a furnizorilor. Restricţiile au avut impact şi asupra funcţionării companiilor. 53% din totalul companiilor au raportat impact negativ asupra cererii de produse şi de servicii din cauza restricţiilor. Finalizarea comenzilor a fost al doilea sector ca frecvenţă a răspunsurilor în care firmele s-au confruntat cu probleme din cauza restricţiilor de  capital (conform cu 47% din totalul firmelor). În acelaşi timp, planurile investiţionale ale marilor companii au fost afectate destul de mult de restricţiile de capital, dar în mare parte a reînceput punerea lor în aplicare. Planurile de investiţii ale companiilor mici, după câte se pare, au fost afectate mai puternic, în principal din cauza incertitudinii existente.

24 CHASA – Liberalii: Este îngrijorător că naţionaliştii sunt la putere

Publicat de Camelia Teodosiu, 12 noiembrie 2017, 10:54 / actualizat: 14 noiembrie 2017, 10:58

„În aproape toate statele din Balcani, liberalii iau parte la actul de guvernare. Ceea ce se întâmplă în Bulgaria este foarte dezamăgitor, însă şi un motiv de îngrijorare serioasă. Este absolut inutil ca partidele populist – naţionaliste care fac politică doar pe bază de xenofobie şi discriminare să facă parte din guvern”, a declarat secretarul general al Internaţionalei Liberale, Emil Kirjas. El a fost la Sofia pentru o conferinţă a liberalilor din Balcani.

Participarea naţionaliştilor la guvernare nu aduce nimic bun nici pentru Bulgaria, nici pentru vecinii ei, nici pentru Europa, a avertizat Kirjas. El a făcut apel la Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi să continue să spună aceste lucruri cu voce tare. „Europa trebuie să aibă aceeaşi viteză. Nu trebuie să ne grăbim cu Europa Federală, pentru a rămâne deschisă pentru noi state membre”, a declarat, la rândul său, preşedintele partidului euroliberalilor (ALDE) Hans van Baalen. Invitaţi la conferinţă au mai fost  Graham Watson, membru al Comitetului Economic şi Social European, şi Călin Popescu-Tariceanu, şeful Senatului României.

Nu pleca – Dida Drăgan

Publicat de Andrei Cretoiu, 12 noiembrie 2017, 10:15

Piesa “Nu pleca” a fost scrisă special pentru Dida Drăgan, cu ocazia primei competiţii Eurovision la care participa România, spune compozitorul Adrian Ordean.

Un lucru era sigur, nimeni nu era pregătit pentru un succes la Eurovision, deşi publicul a iubit melodia de la început.

Adrian Ordean, compozitorul piesei Nu Pleca: “publicul a fost sincer, pentru că el a votat şi publicului i-a plăcut această piesă… “Piesa a fost câştigătoare. Sigur că urma plecarea în Slovacia, pentru preselecţia la care participau câteva ţări din zona noastră. Eu nu am putut să merg pentru că eram în turneu cu Compactul. L-am rugat pe George Natsis şi a mers el. Au plecat împreună la această preselecţie. Acolo, Dida s-a aruncat pe jos, într-o parte, în alta. A fost foarte frumos, dar nu am trecut. Bineînţeles că oamenii şi-au aranjat treburile dinainte.”

Cluj-Napoca – gazda primului Institut internaţional organizat de Rotary în Europa de Est

Publicat de Andrei Cretoiu, 31 octombrie 2017, 12:37

Rotary International este una dintre cele mai mari organizaţii nonguvernamentale care asigură servicii umanitare în întreaga lume, organizează pentru prima data de la înfiinţarea organizaţiei în 1905, o asemenea reuniune în Europa de Est.

Cluj-Napoca va fi gazda Institutului internaţional, iar acest lucru se datorează atât faptului că, după 78 de ani, România are din nou un director în Boardul mondial, dl. Corneliu Dincă, cât şi realizărilor obţinute de ţara noastră prin cluburile autohtone Rotary care au transformat România într-un campion regional al dezvoltării rotariene, bazate pe o recunoscută implicare comunitară, în special socială.

Institutul internaţional este un format creat cu scopul de a promova programele Rotary şi de a servi drept mediu de cunoastere, comunicare, sprijin, cooperare şi înţelegere între membrii Rotary International si nu numai.

La evenimentul de la Cluj-Napoca, care va avea loc în perioada 3-5 noiembrie 2017, va participa preşedintele Rotary International, Ian Riseley, împreună cu rotarieni din Austria, Bosnia şi Herţegovina, Slovenia, Macedonia, Croaţia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Grecia, Kosovo, Cipru, Egipt, Bahrain, Emiratele Arabe, Iordania, Israel, Palestina, Liban, Armenia, Georgia, Turcia, Ucraina, Belarus şi, bineînţeles, România.

Vineri, 3 noiembrie 2017, Ian Riseley va planta, în mod simbolic, un copac în Parcul Central din Cluj-Napoca.
Ian Riseley, Rotary International: „Suntem o organizaţie bazată pe membrii săi, pe serviciile depuse de aceştia în folosul comunităţii din care fac parte, structurată în cluburi, atât la nivel local, cât şi regional şi internaşional. Suntem membri ai comunităţii, oameni de afaceri din toate profesiile, din toate ţările lumii. Fiecare din cei 1.2 milioane de membri are un set unic de ţeluri, idealuri, experienţe acumulate priorităţi, însuşindu-şi în felul său propriu principiile rotariene. Rotary este prezent în viaţa comunităţilor de 112 ani, aşa că, de-a lungul timpului s-a schimbat, a crescut, s-a maturizat şi s-a adaptat la nevoile oamenilor în serviciul cărora s-a aflat. La bază am rămas, cu siguranţă la fel: o organizaţie a unor oameni care îşi doresc – şi, prin Rotary, au posibilitatea – să întreprindă acţiuni pentru comunitatea din care fac parte”.

Bulgaria este pe locul cinci în UE privind majorarea preţurilor la locuinţe

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 octombrie 2017, 14:57

Preţurile la locuinţe în Bulgaria cresc de două ori mai repede decât nivelul mediu în UE

Bulgaria este între primele cinci state în UE privind majorarea preţului la locuinţe, arată ultimele date ale Eurostat, date recent publicităţii. În al doilea trimestru al acestui an, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016, preţul la locuinţe a crescut cu 8,6%. Cu acelaşi procent a crescut preţul locuinţelor în Suedia. Totuşi, ritmul de majorare a preţurilor în Bulgaria întârzie puţin, după ce, în primul trimestru al anului, în Bulgaria s-a înregistrat o creştere de 9% pe an. Dintre statele vecine, procentual, cel mai aproape de Bulgaria este România, cu o creştere în al doilea trimestru de 7,1% pe an. Lider absolut în priviţa majorării preţurilor în UE este Cehia, unde locuinţele se scumpesc cu impresionantul procent de 13,3% pe an. Este urmată de Irlanda, Lituania şi Letonia. Doar în Italia se înregistrează o scădere a preţului la locuinţe – un minus de 0,2%.

În Uniunea Europeană, creşterea anuală medie a preţurilor la apartamente ajunge la 4,4%. Astfel se dovedeşte că preţurile la locuinţe în Bulgaria cresc de circa două ori mai repede decât media în statele membre. Doar pentru statele din zona euro, creşterea raportată de Serviciul European de Statistică este de 3,8%. În al doilea trimestru, comparativ cu primul, preţurile în Bulgaria s-au majorat cu 2,4%. La acest indicator, cea mai mare creştere se înregistrează în Letonia – cu 6,1% – , şi Slovacia – cu 5,6%, urmate de România. O scădere este semnalată doar în Ungaria şi Belgia. Din punct de vedere la majorării preţurilor la locuinţe, primele cinci state sunt: Cehia (13.3), Irlanda (10.6), Lituania (10.2), Letonia (9.6), Bulgaria (8.6), Suedia (8.6), Portugalia (8.0).

EL PAIS: Spre Europa, pe apele periculoase ale Mării Negre

Publicat de Camelia Teodosiu, 24 octombrie 2017, 12:58

Cu întărirea patrulelor în Marea Mediterană şi a controalelor pe ruta balcanică, traficanţii de persoane explorează riscantul traseu dinspre Turcia spre România

Bunica Sama nu are chef să se ridice. Petrece cea mai mare parte a zilei pe o saltea aşezată pe podeaua camerei din centrul de refugiaţi din Galaţi, România. Cadrul gol al patului se sprijină de perete. Nu-i place să prea sus, spune ea strângând din umeri. Camera, pe care o împarte cu doi dintre fiii săi, soţiile lor şi patru nepoţi, miroase a aer închis. Singurele decoraţiuni de pe pereţi sunt cele cu interzicerea fumatului, un televizor şi un aparat de aer condiţionat, ornat cu două autocolante cu steagul UE, ce stau mărturie că a fost plătit cu fonduri UE. Ei trăiesc aici de când au sosit în România, la începutul lunii septembrie, după o călătorie complicată pe Marea Neagră, venind din Turcia. Au părăsit satul lor din Irak, de lângă Kirkuk, pentru a ajunge în Europa. Acum, bunica Sama se plânge că sunt blocaţi în acest oraş din Delta Dunării (250.000 de locuitori), la aproximativ patru ore cu trenul din capitala Bucureşti. „Am vrut să plecăm de mult timp, din cauza războiului, dar nu aveam cu ce să plătim călătoria. Ideea era să ajungem în Germania, unde este un alt fiu al meu. Acum suntem în România”, se plânge de femeia cu faţa rotundă, care îşi acoperă părul cu un batic albastru, asortat cu puloverul ei în stil marinar. În timpul traversării a văzut ceva teribil.

De la începutul crizei migraţiei, în 2015, România nu a fost între destinaţiile sutelor de mii de refugiaţi şi imigranţi care au aspirat să ajungă în Germania sau în nordul Europei. A doua cea mai săracă ţară din UE – după Bulgaria – ea a fost, dimpotrivă, un generator tradiţional de migranţi în statele bogate din UE. Nici nu era considerată un loc de tranzit.

Cea mai mare dintre ţările balcanice (20 de milioane de locuitori), ea este membră a Uniunii din 2007, dar nu face parte din spaţiul Schengen de liberă circulaţie; în plus, graniţele sale cu Ungaria, care este în Schengen, sunt mult mai ostile decât alte rute. Acest lucru şi poziţia sa pro-europeană au ţinut guvernul român mai la distanţă de poziţiile severe anti-imigraţie împărtăşite de vecinii săi estici. În acest an, totuşi, odată cu consolidarea patrulelor la ţărmurile Mării Egee şi pe coastele Libiei, cu gardurile ridicate de unguri şi controlul traseului balcanic, România a devenit o alternativă pentru a se ajunge în Europa. Mai ales pe mare, din Turcia. În 2017, 800 de persoane au fost depistate pe această rută, aproape toate în august şi septembrie, potrivit autorităţilor române. Majoritatea sunt familii cu copii din Irak şi Siria, dar şi pakistanezi şi iranieni.

Este încă devreme să vorbim despre o rută consolidată, spune Mircea Mocanu, de la biroul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) din România, care crede că traficanţii „explorează” căi alternative de intrare în UE, din Est. Traseul a fost folosit şi înainte, dar puţin. În acest fel, 430 de persoane au fost interceptate în 2014, 68 în 2015 şi doar una în ultimul an, potrivit datelor OIM. Traversarea Mării Negre – pe care grecii vechi o numeau marea neospitalieră – este mult mai riscantă decât Marea Mediterană, potrivit experţilor. Este, de asemenea, un traseu mai lung şi mai scump. Dacă pleci din Turcia spre una dintre insulele greceşti, poate dura aproximativ cinci ore; călătoria spre porturile Constanţa, Mangalia sau Midia poate dura între 24 şi 48 de ore, în funcţie de barcă şi de starea apelor. Iar mafiile folosesc bărci mici, care nu străbat uşor aceste ape.

„Nu e numită Marea Neagră pentru culoarea sa, ci din cauza periculozităţii şi imprevizibilităţii ei”, spune Fabian Bădilă, de la Garda de Coastă din România. Bădilă avertizează că, odată cu venirea frigului, marea devine şi mai riscantă. În septembrie, cel puţin 36 de persoane au murit în două naufragii şi de atunci nu s-au mai prea depistat ambarcaţiuni. În barca cu care a traversat bunica Sama un om a murit. „Marea a fost foarte puternică şi el a căzut peste bord. Am continuat călătoria rugându-mă, am crezut că vom muri cu toţii”, spunea ea cu ajutorul unui traducător de arabă. Mecanicul Tarek Mohammad, soţia sa, Aya, şi cei patru copii mici au sosit, de asemenea, în România, pe Marea Neagră. Ei au plătit 12.000 de dolari (mai mult de 10.000 de euro). S-au îmbarcat la Amsara (aproximativ şase ore cu maşina de la Istanbul), pe un pescador mic, cu alte 70 de persoane. „Era o barcă veche, cu cel mult 30 de locuri. Am trăit o frică teribilă”, spune Tarek, de 43 de ani. Când erau deja de o zi întreagă la bord, vlăguiţi de valurile puternice şi de stres, au aflat că destinaţia lor era România. „Începuserăm să vedem că totul era foarte ciudat, dura prea mult timp, şi abia atunci ne-a spus totul căpitanul, un turc”, spune Tarek. Familia sa şi mulţi alţii credeau că vor ajunge în Grecia. „Plăteşti şi te iau, dar ei nu-ţi dau detalii. Este o mare minciună”, mărturiseşte mecanicul. A durat 32 de ore pentru a fi salvaţi de o patrulă a Poliţiei de Frontieră din România. Au ajuns pe pământ european la 6 august, iar acum locuiesc în centrul de refugiaţi de la marginea oraşului Galaţi, cu o capacitate de 170 de persoane, unul dintre cele şase care există în ţară, care a primit 728 de refugiaţi din cei 4.165 pe care a convenit cu UE să îi primească din Italia şi Grecia. Complex cu edificii cenuşii, în cel mai pur stil comunist, care, în acea vreme, găzduia sediul central şi birourile poliţiei vamale, este unul dintre locurile în care sunt aduşi cei care intră în ţară în mod ilegal, pe mare.

În curtea cu iarbă, Yara şi Hakim, în vârstă de şapte şi doi ani, se joacă micuţii lui Mohamed. Soţia sa, cu ochi căprui, machiaţi cu negru, povesteşte că nu numai războiul şi ISIS i-au alungat din Kirkuk, ci şi unele „probleme familiale”. Ea este de origine arabă, iar el, kurd, iar căsătoria mixtă a fost mereu supusă presiunilor şi ostilităţii. „În cele din urmă, pentru un lucru sau altul, trebuia să plecăm”, spune Aya, care în Irak stătea acasă, având grijă de copii. Neastâmpăraţii Yara şi Hakim şi fraţii lor Vanesl şi Vahel, de 12 şi 9 ani, merg la şcoala din centrul de refugiaţi. Acolo, împreună cu ceilalţi, aproape 70 de copii (13 au sosit pe traseul Mării Negre), iau lecţii de limba română, se joacă şi colorează. Părinţii lor au cerut azil, dar încă nu ştiu ce se va întâmpla cu ei. Autorităţile române le oferă solicitanţilor de azil 3,5 euro pe zi pentru alimente şi alte cheltuieli personale, plus 117 de euro pe lună (pentru maximum 12 luni), explică Paul Burghele, director centrului din Galaţi. Tot atâta primesc şi Chnar Kret şi familia lui. Ea are 38 de ani şi zâmbeşte larg. În timp ce aranjează copiii într-una dintre bucătăriile comunitare, povesteşte că a venit cu soţul ei, Obel Rasul, şi trei dintre copiii lor. „A trebuit să îl lăsăm pe cel mai în vârstă, de 17 ani, în Irak. Nu aveam bani pentru toţi”, spune ea agitată. Pentru călătoria cu barca au plătit 10.000 de euro. Pentru fiica mijlocie, de şase ani, care are probleme neurologice, nu au plătit, spune ea. Chnar, o gospodină, spune că este mulţumită la Galaţi. Speranţa lor este că li se va acorda azil şi că soţul ei, care în Erbil era şofer de taxi, îşi va găsi un loc de muncă: „Vrem să rămânem aici. Nu avem familie în Europa şi am călătorit deja destul”.

Peste o treime din populația României, supusă riscului de sărăcie și marginalizare

Publicat de Camelia Teodosiu, 23 octombrie 2017, 11:24

Peste o treime din populația României e supusă riscului de sărăcie și excluziune socială, arată raportul Oficiului European de Statistică, Eurostat. România este printre statele membre cu cele mai ridicate riscuri, alături de Bulgaria și Grecia.

Anul trecut, potrivit Eurostat, 38,8% din populația României era suspusă riscului de sărăcie și marginalizare socială, un nivel cu peste 15% mai mare comparativ cu media europeană. Singurul stat unde situația este mai gravă din acest punct de vedere e Bulgaria (4 din 10 oameni se confruntă cu această amenințare). Nu departe de România e Grecia, cu 35,6%. Datele Eurostat arată o discrepanță uriașă în interiorul blocului comunitar. Cele mai reduse niveluri de sărăcie și excluziune socială se înregistrează în Cehia (13,3%) și Finlanda, Danemarca și Olanda (sub 17%).

Anul trecut, în statele membre ale Uniunii Europene, în total, 117,5 milioane de persoane se confruntau cu un viitor nesigur, un nivel comparabil cu perioada 2000-2008. În ultimul deceniu, riscul de sărăcie și excluziune socială a crescut în nu mai puțin de zece țări, cu cele mai mari niveluri în Grecia, Cipru și Spania.  Situația s-a îmbunătățit considerabil în Polonia, Letonia și România. Chiar dacă România rămâne printre cele mai vulnerabile state din acest punct de vedere, în ultimii 10 ani numărul celor expuși riscurilor a scăzut cu peste un milion, mai arată datele Eurostat.

„Ameninţare din Est” pentru coeziunea Uniunii Europene

Publicat de Camelia Teodosiu, 18 octombrie 2017, 15:15

Textul de trei pagini lăsat de Wolfgang Schäuble „moştenire” Eurogrupului, având ca idee centrală înlocuirea organismelor comunitare de către un ESM (n.r. Mecanism European de Stabilitate) transnaţional care să monitorizeze economiile din zona euro, reprezintă încă un pas spre UE cu mai multe viteze care este, după cum se ştie, noul punct de convergenţă dintre Paris şi Berlin.

Însă viitoarea arhitectură europeană nu va fi decisă atât de corelaţiile ce se creează în zona euro, cât mai ales de rezistenţele ce se anticipează că vor fi manifestate de către ţările din Europa de Est faţă de ceea ce ele consideră o marginalizare a lor.

Într-adevăr, testul de rezistenţă pentru coeziunea UE va veni din Est, pentru că „cea de-a doua viteză” căreia oricum îi aparţin în mod obiectiv statele-membre din afara zonei euro se întâlneşte cu o apărare insistentă a suveranităţii naţionale şi cu opţiuni politice care se abat din ce în ce mai mult de la mainstream-ul comunitar.

Fricţiunile, pe tema respectării statului de drept, dintre Bruxelles şi Polonia, Ungaria (două bastioane ale populismului de dreapta care funcţionează în tandem în toate problemele, mai puţin în privinţa relaţiilor cu Rusia) sunt deja caracteristice.

Într-un articol recent al Politico.eu, ţările est-europene ale UE sunt clasificate în funcţie de gradul lor de aderare la scenariile unei Uniuni cu mai multe viteze (care de obicei sunt prezentate drept acţiuni de aprofundare a integrării de către „cei care vor” şi „care pot”).

Cele mai noi membre UE din Balcani (Bulgaria, România, Croaţia) reprezintă cazul cel mai uşor: se află încă într-un „cerc exterior”, pentru că nu au fost primite în zona euro sau Spaţiul Schengen, urmăresc o integrare cât mai aprofundată şi de aceea plusează pe europenism. Este, de exemplu, edificator faptul că, potrivit Eurobaromentului, opinia publică din România declară că are încredere în instituţiile europene în proporţie de 57%, fiind unul dintre cele mai ridicate procente din UE.

Aceste ţări au fost încurajate de discursul lui Jean Claude Juncker din luna septembrie cu privire la Starea Uniunii, în care preşedintele Comisiei Europene a stabilit drept obiectiv adoptarea monedei euro de către toate statele-membre şi a cerut primirea imediată a României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen.

O stare de spirit complet diferită domneşte în Polonia şi Ungaria, unde propunerile cu privire la o mai mare cedare de suveranitate la nivel comunitar sunt primite în mod constant cu scepticism. Preşedintele polonez Andrzej Duda a avertizat că o Europă cu mai multe viteze va duce la dezmembrarea UE, în timp ce, la rândul său, europarlamentarul Partidului de Guvernământ Lege şi Justiţie, Ryszard Czarnecki, a susţinut că „euro este o idee bună pentru ţările mai bogate”, dar nu pentru Polonia care continuă să se afle între cele mai sărace şapte ţări.

Ungurii se arată mai favorabili ideii de aderare a ţării lor la euro, însă guvernul Orban nu pare deloc a se grăbi; de altfel, menţinerea controlului guvernamental asupra băncii centrale îşi are avantajele sale. Vorbind tot pentru Politico.eu, europarlamentarul partidului de guvernământ Fidesz György Schöpflin insistă că pentru Budapesta o unificare mai mare nu este un scop în sine, ci ar trebui să avanseze acolo unde şi atunci când este utilă.

În Cehia, votanţii sunt stăpâniţi de sentimente eurosceptice (numai 29% din cetăţeni doresc integrarea în euro şi numai 30% au încredere în instituţiile europene, conform Eurobarometrului), în timp ce guvernul doreşte ca discuţia despre viitorul euro să se poarte la nivelul celor „27”, cu participarea la Eurogrup a unor observatori din statele care nu fac parte din uniunea monetară. Oricum, multe urmează să se schimbe după alegerile parlamentare din 20-21 octombrie, la care favorit este miliardarul populist Andrej Babiš, un combatant al integrării în zona euro.

Dintre ţările de la Vişegrad numai Slovacia face parte din zona euro şi se simte confortabil cu o mai mare unificare europeană.

O cheie de interpretare a nemulţumirilor care domnesc în estul UE este dată de observaţia lui Sebastian Dullien de la Consiliul European pentru Relaţii Externe (European Council on Foreign Relations) că parcursul de convergenţă între noile state-membre şi cele vechi s-a frânat de mult timp. De exemplu, din 2007 nu mai există un progres în reducerea diferenţei dintre salariile din Cehia şi Germania, iar salariile la uzina cehă a Volkswagen se situează undeva la o treime din cele ale uzinei germane, în condiţii apropiate de productivitate.

Dullien reaminteşte că întregul sector financiar şi jumătate din industria prelucrătoare a Cehiei se află în proprietatea străină, fapt care amplifică nemulţumirea care se aşteaptă să izbucnească la alegerile parlamentare.

La aceeaşi concluzie ajung într-un studiu recent Filip Novokmet, Thomas Piketty şi Gabriel Zucman, care caracterizează statele est-europene drept „ţări în proprietate străină”. Este evident, astfel, care este „suprasatisfacţia” oferită la nivel psihologic de exacerbare a naţionalismului.

Ţările UE din est se plâng de o calitate mai proastă a alimentelor

Publicat de Camelia Teodosiu, 10 octombrie 2017, 09:54

Publicaţia germană DIE ZEIT semnalează iniţiativele comune, a nouă state membre UE, din Europa de Est, împotriva standardelor de calitate diferenţiate pentru produsele alimentare importate.
Slovacia, Cehia, Polonia, Ungaria, Slovenia, Croaţia, Bulgaria, România şi Lituania se consideră dezavantajate de firmele internaţionale. Statele reproşează concernelor că vând în Europa de Est mărfuri de calitate mai slabă, în schimbul unor preţuri mai mari.
După cum a afirmat la Bratislava ministrul slovac al agriculturii, Gabriela Matecna, „în UE nu este permisă existenţa unor cetăţeni de categoria a doua”. Conform acesteia, rezultatele testelor au stabilit că există mai puțină carne, mai puțin conținut natural și mai mulți aditivi artificiali în produsele cu același nume furnizate membrilor mai noi ai UE în aproape toate cazurile.
„Prin urmare, vom mări presiunea exercitată atât asupra producătorilor cât și a instituțiilor europene pentru a pune capăt unor asemenea practici. Aceste discuții reprezintă constituirea Coaliției Contra Dublei Calități”, a declarat Matecna.
La Bratislava a avut loc o întâlnire a miniştrilor agriculturii şi a experţilor în alimentaţie din nouă state, care are drept scop compararea rezultatelor în urma unor teste realizate de fiecare dintre ele şi, respectiv, consfătuirea privind stabilirea paşilor următori în această chestiune.

Alimentele cu dublă calitate privesc o treime dintre statele UE – oficial slovac

„Putem declara că dubla calitate a standardelor alimentare privește acum până la o treime dintre țările europene. De asemenea, și lituanienii au descoperit că până la 70% din hrana pe care au testat-o e de o calitate diferită comparativ cu același produs din Europa de Vest, 50% dintre ele având diferențe semnificative. Dubla calitate a standardelor alimentare este un fenomen pe care încercăm să-l stârpim în UE, deoarece avem un singur consumator, deci vrem o singură calitate”, a subliniat Gabriela Matecna.

Ca urmare, în capitala Slovaciei va avea loc la 13 octombrie un summit cu titlul „Calitatea produselor – egală pentru toţi”. La întâlnire urmează să participe şi comisarul UE pentru protecţia consumatorilor Vera Jourová şi reprezentanţi ai Parlamentului European.

Lunile trecute câteva state est-europene au reclamat în repetate rânduri că primesc produse de alimentare de calitate mai slabă. Testele comparative efectuate în mai multe ţări urmează să constituie o bază pentru justificarea acestor acuzaţii.

Conducătorii României şi Croaţiei vor o Europă cu o singură viteză

Publicat de Camelia Teodosiu, 5 octombrie 2017, 09:31

Preşedinţii României şi Croaţiei au cerut să se pună capăt neînţelegerilor apărute la nivelul Uniunii Europene ca urmare a reluării discuţiilor privind aderarea la spaţiul Schengen.

Unii membri mai noi ai UE sunt nemulţumiţi că nu se bucură de aceleaşi beneficii ca membrii mai vechi. Multe state est-europene nu folosesc moneda euro. Klaus Iohannis a declarat că el şi preşedintele croat, Kolinda Grabar-Kitarovic, au convenit luni asupra „unei eliminări a neînţelegerilor dintre diverse state, ceea ce este foarte important”, a declarat el.

În urma discuţiilor cu Iohannis, Grabar-Kitarovic a declarat că se opune „unei Europe cu două viteze”. Ea a mai afirmat că România şi vecina ei Bulgaria merită să fie şi membre ale spaţiului Schengen şi că, fiind în UE din 2007, nu ar mai trebui să fie supuse unui mecanism care le verifică dacă implementează reforme.

Euro pentru toate statele din Uniunea Europeană?

Publicat de Camelia Teodosiu, 1 octombrie 2017, 13:00

Sună ca un paradox, dar, paralel cu negocierile pe marginea Brexit-ului, preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a cerut ca toate statele membre UE să introducă moneda europeană. O privire îndreptată spre Polonia, Cehia şi Ungaria arată că acest lucru ar avea un sens din punct de vedere economic. Doar Germania singură a exportat în aceste trei ţări 2.016 de articole în valoare de 116 miliarde euro. Pe de altă parte au existat importuri în valoare de 114 miliarde euro. Astfel, comerţul exterior practicat de Germania cu aceste trei state fără euro este mai mare decât cu oricare alt partener comercial, fie că este vorba despre China, Franţa sau SUA.

Moneda din aceste trei state este, de altfel, foarte stabilă şi, potrivit criteriilor stabilite, o aderare ar fi oricând posibilă. Însă, în primul rând Polonia şi Cehia se tem să se lase sacrificate financiar pentru state euro cu un comerţ care lasă de dorit. De aceea, în aceste ţări, nici moneda euro nu este deosebit de populară. Puţin mai jos, la sud-est, există un grup de state, Croaţia, Bulgaria şi România, pentru care trecerea la euro ar fi prematură. În raportul său, despre starea UE, Juncker s-a referit şi la acestea vorbind despre „ajutoare tehnice şi financiare” acordate pe drumul spre uniunea monetară. Sună ca şi cum ar dori să atenueze criteriile de convergenţă.

Pivotul şi punctul crucial din condiţiile definite în cadrul tratatelor cu UE sunt: stabilitatea monedei autohtone, limitarea deficitelor şi plafonarea datoriilor. Toate statele vor trebui să îndeplinească aceste criterii prin propriile lor forţe. În cazul Greciei, în această privinţă, au fost prea multe aspecte trecute cu vederea, ceea ce ne-a dus pe noi toţi la un pas de catastrofă. În discursul său, Jean-Claude Juncker a vorbit şi despre nevoia numirii unui ministru de finanţe în zona euro, respectiv a cerut şi mai multe competenţe pentru Comisia Europeană. Deci, lucrurile se menţin în continuare incitante.

Comisia Europeană a cerut oficial aderarea României și Bulgariei la spaţiul Schengen

Publicat de Camelia Teodosiu, 28 septembrie 2017, 10:09

Siegfried Mureșan: Niciun stat membru al UE nu are voie să joace politic cu securitatea cetățenilor europeni!

Deputatul European Siegfried Mureșan:

„Comisia Europeană a solicitat astăzi (n.r. 27 septembrie 2017), oficial, tuturor guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene (UE), să aprobe integrarea totală a României şi Bulgariei la spațiul Schengen. Comisia a punctat necesitatea de a finaliza fără întârziere procedurile de aderare a celor două state la spațiul de liberă circulație pentru a spori siguranța Uniunii Europene în fața terorismului și a provocărilor de migrație și a subliniat că siguranța UE, în ansamblul ei, depinde de siguranța fiecărui stat membru.

Este clar că problemele de securitate ale UE din ultimii ani nu au fost cauzate nici de România, nici de Bulgaria și că cele două state pot contribui la soluționarea acestor provocări, iar Comisia Europeană a înțeles acest lucru, așa cum o dovedește și prin comunicarea de astăzi. Este timpul ca și guvernele statelor membre care încă se opun aderării României la Schengen să renunțe la duplicitate și la calculele politice și să accepte că este mai important pentru securitatea Uniunii Europene ca țara noastră să fie înăuntru spațiului Schengen decât în afara lui.

România îndeplinește demult toate condițiile tehnice de aderare la Spațiul Schengen pentru care a depus eforturi inclusiv financiare foarte mari în plină criză economică și nu există absolut niciun motiv obiectiv pentru care țara noastră nu este încă membru al spațiului de liberă circulație. Niciun stat membru al UE nu are voie să joace politic cu securitatea cetățenilor europeni!”

Extrema dreapă în Europa

Publicat de Camelia Teodosiu, 28 septembrie 2017, 07:28

După avansul istoric la alegerile legislative germane al AfD, care s-a impus
ca a treia forţă politică a ţării, publicaţia belgiană LE VIF face o panoramă a principalelor partide de extrema dreapta în Uniunea Europeană:

Germania

Formaţiune populistă antimigranţi, care flirtează cu extrema dreaptă, Alternativa pentru Germania a luat 12,6% din voturi. Mişcarea, care poate spera la aproape 90 de deputaţi, este primul partid al dreptei dure care îşi face intrarea în Bundestag din 1945.

Franţa

După o campanie axată pe ieşirea din zona euro, restabilirea frontierelor şi imigraţie, candidata Frontului Naţional, Marine Le Pen, s-a calificat în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale în mai, cu un scor inedit pentru FN (7,6 milioane de voturi, 21,3%).
Ea a fost apoi înfrântă de centristul Emmanuel Macron, cu 33,9% din sufragii. La legislativele care au urmat, FN nu a reuşit să formeze un grup în Adunarea Naţională, având 8 deputaţi.
Fragilizată de disensiunile interne, Marine Le Pen a iniţiat o „reconstruire” a partidului, părăsit de mâna ei dreaptă, Florian Philippot.

Olanda

Partidul pentru Libertate (PVV), anti-islam, al lui Geert Wilders a devenit în martie a doua forţă din Parlamentul olandez, după Liberali, cu 20 de mandate din 150.
Mişcarea, creată în 2006, este ostracizată de celelalte formaţiuni politice. Negocierile pentru constituirea unui guvern de coaliţie sunt în continuare în impas.

Bulgaria

Ajunşi pe locul al treilea la legislativele din martie 2017 în cadrul unei coaliţii „Patrioţii uniţi”, nationaliştii bulgari şi-au făcut intrarea în mai în guvern, unde au obţinut două posturi de vicepremier, două ministere, ca şi mai multe posturi de ministru adjunct. Ostili minorităţii turce şi romilor, imigranţilor şi homosexualilor, „Patrioţii uniţi” se declară totuşi pro-UE şi pro-NATO.

Austria

Calificat în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din decembrie 2016, candidatul FPÖ, Norbert Hofer, a eşuat în a deveni primul preşedinte de extremă dreapta dintr-un stat din UE.
Cu câteva săptămâni înaintea legislativelor anticipate din 15 octombrie, FPÖ (Partidul Libertăţii din Austria), care are în prezent 38 de deputaţi, este creditat în sondaje cu locul al doilea sau al treilea. Dacă şi-a pus în surdină vocile cele mai eurosceptice după Brexit, partidul şi-a reluat sloganurile deschis xenofobe la apropierea scrutinului.

Italia

Liga Nordului, veche mişcare secesionistă, s-a transformat într-un partid anti-euro şi anti-migranţi. La începutul lui decembrie 2016, a militat cu succes pentru „NU” la referendumul pentru revizuirea Constituţiei, ducând la căderea guvernului lui Matteo Renzi.
Având dificultăţi să se implanteze în sud, Liga Nordului a obţinut 18 locuri în Camera Deputaţilor la legislativele din 2013.

Slovacia

Slovacia Noastră (LSNS), partid neo-nazist lansat în 2012, a profitat de teama de migranţi pentru a-şi face intrarea în Parlament, cu 14 locuri din 150.

Grecia

Zorii Aurii (AD) şi-a întărit, datorită crizei migratorii, locul de al treilea partid al ţării, la legislativele din septembrie 2015, cu 6,99% şi 18 deputaţi. De atunci, un deputat a defectat.
AD a respins calificarea de neonazist şi se vrea „o mişcare naţionalistă” apărătoare a „rasei albe”. Toţi şefii săi sunt judecaţi din aprilie 2015 pentru apartenenţă la o grupare criminală.

Suedia

Democraţii din Suedia (SD) au realizat un succes istoric în septembrie 2014 devenind a treia forţă a ţării (13% din voturi). Ei au 48 de locuri în Parlament din 349.
Creat în 1998, acest partid naţionalist şi anti-imigraţie, ale cărui rădăcini se hrănesc din mişcarea neo-nazistă, a luat distanţă față de grupusculele rasiste şi violente, foarte active în anii 1990.

Belgia

Vlaams Belang, care susţine independenţa Flandrei, ocupă din iunie 2014 trei din cele 150 de locuri în Camera Reprezentanţilor. În netă scădere, şi-a văzut electoratul acaparat de partidul naţionalist Noua Alianţă Flamandă (N-VA).

Ungaria

Jobbik (Mişcarea pentru o Ungarie mai bună) este a doua forţă din Parlament, cu 24 de deputaţi. În contextul liniei dure anti-imigraţie şi autoritare a prim-ministrului conservator Viktor Orban, partidul şi-a dat la o parte sloganurile violent rasiste şi antisemite de la începuturile sale pentru a se concentra pe corupţie, sănătate, educaţie.

Când eram pe Ialomiţa – Tiţa Ştefan

Publicat de Cristina Ion, 12 septembrie 2017, 23:33

Ştiaţi că există melodii care ajung să fie pentru unii artişti adevărate cărţi de identitate? Aşa s-a întâmplat şi cu piesa „Când eram pe Ialomiţa” cântată, încă din anul 1965, de interpreta de muzică populară, Tiţa Ştefan. A fost şi va rămâne, una dintre cele mai îndrăgite 100 de melodii ale românilor din toate timpurile, cerută deopotrivă la recepţiile oficiale ale lui Nicolae Ceauşescu, dar şi la festivaluri sau evenimente dragi, de familie. Îi aflăm împreună povestea în cadrul campaniei “Eu aleg România – Ascultă-ţi muzica! 100 de melodii ale românilor,” un proiect al reţelei regionale Radio România.

Melodia „Când eram pe Ialomiţa” a fost înregistrată, pentru întâia oară, la Radio România, în anul 1956, de către Eugenia Frunză, o interpretă de muzică populară din generaţia Mariei Tănase, Ioanei Radu sau Mariei Lătăreţu. Însă cea care a transformat această piesă într-un imn al românilor a fost Tiţa Ştefan, o artistă născută în Grecii de Jos, localitate aflată chiar la malul Ialomiţei. A auzit piesa în copilărie, la patefon, apoi, în direct, la un restaurant de lângă Intercontinental. A ştiut dintotdeauna că, într-o zi, va ajunge şi în repertoriul său, fără să-i modifice versurile. Tiţa Ştefan a debutat în anul 1960, într-o zi norocoasă, pe care nu o va uita niciodată.

 „Acest cântec a fost pentru mine ca buletinul. Un piculeţ de talent am avut şi eu de l-am băgat în sufletul oamenilor şi a şi rămas, aşa cred eu”, ne-a mărturisit interpreta

În Uniunea Europeană situaţia romilor s-a îmbunătăţit

Publicat de Camelia Teodosiu, 8 septembrie 2017, 09:17

În Uniunea Europeană, situaţia romilor s-a îmbunătăţit, chiar dacă într-un ritm mai lent. De exemplu, tot mai mulţi copiii romi merg la grădiniţă, iar rata abandonului şcolar a scăzut, se arată în raportul Comisiei Europene, care analizează stadiul aplicării strategiilor naţionale de incluziune a romilor în ţările membre ale Uniunii Europene. Documentul menţionează, totodată, că aproximativ 80% din romi sunt ameninţaţi de sărăcie.Îmbunătăţirea situaţiei romilor în domeniul învăţământului, ocuparea forţei de muncă, sănătatea şi condiţiile de locuit, este „disproporţionată şi modestă”, menţionează raportul. La aspecte pozitive, documentul precizează  că procentul copiilor romi care beneficiază de educaţie preşoclară a crescut cu 6% faţă de situaţia din 2011, când acest procent era de 47%, iar rata abandonului şcolar până în 2016 a scăzut la 68% de la 87%, înregistrată în urmă cu şase ani. Potrivit raportului, condiţiile privind accesul copiilor romi la grădiniţă s-a îmbunătăţit mai ales în Spania, Bulgaria, România şi Ungaria. Raportul mai constată că în multe ţări membre ale UE, segregarea şcolară a copiilor romi reprezintă în continuare o problemă. În Slovacia, Ungaria şi Bulgaria peste 60% din copiii romi învaţă separat de alţi copii. În unele ţări membre ale Uniunii Europene, printre care în Ungaria, a crescut de la 56% la 63% procentul tinerilor romi fără un loc de muncă şi care nu beneficiază de educţie şi pregătiri profesionale, ceea ce înseamnă – potrivit specialiştilor – că nici de departe nu există un echilibru în procesul de trecere de la şcoală în lumea muncii. Din raport mai rezultă că în multe ţări nu sunt asigurate serviciile medicale de bază. De exemplu, în România şi Bulgaria, comunitatea romă nu are acces la aceste servicii.

Sursa: http://inforadio.hu/kulfold/2017/09/01/ha_lassan_is_de_javul_a_romak_helyzete_az_europai_unioban / RADOR

Eurostat: România şi Bulgaria au cea mai mare proporţie de gravide adolescente din sud-estul UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 septembrie 2017, 09:01

Potrivit ultimelor cifre oficiale, România şi Bulgaria au cea mai mare proporţie de gravide adolescente din sud-estul Uniunii Europene. Aproape nouă din zece naşteri înregistrate în 2015 în cele două ţări sunt cu mămici adolescente sau chiar mai tinere, procentul depăşind de trei ori media la nivelul UE. Potrivit informaţiilor livrate de Eurostat, în fiecare an sute de fete cu vârste între 10 şi 14 ani devin mame în Franţa, Germania, Bulgaria şi România, experţii afirmând că lipsa respectului faţă de femeie şi reprimarea unei culturi sexiste sunt principalii factori care alimentează fenomenul. În 2015 s-au înregistrat aproape 1.000 de naşteri în România şi Bulgaria la care mămicile aveau vârste între 10 şi 14 ani. În Bulgaria s-au înregistrat 300 de astfel de naşteri, reprezentând aproape 5% din totalul de naşteri cu mămici adolescente sau mai tinere. Problema nu se rezumă numai la sud-estul Europei, relevă cifrele Eurostat, fenomenul fiind prezent şi în Germania, Franţa şi Marea Britanie, unde în fiecare an nasc sute de fete sub 14 ani. Pe de altă parte,  Slovacia, Austria, Franţa, Italia şi România au avut mai multe mămici, în 2015, decât s-au înregistrat în 2005. Studiul Eurostat subliniază că printre cele mai rele ţări pentru tinerele mame se numără Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Lituania, Letonia şi Polonia. În ultima decadă se înregistrează, însă, o scădere a numărului de mămici adolescente, mai ales în Estonia.

Sursa: EURONEWS/RADOR

România alocă cei mai puţini bani din UE pentru învăţământ

Publicat de Camelia Teodosiu, 1 septembrie 2017, 10:35

România se clasează pe ultimul loc în rândul statelor din UE în ceea ce priveşte fondurile cheltuite pentru învăţământ, informează Agerpres, care citează date de la Eurostat. România a cheltuit câte 248 de euro pe cap de locuitor pentru învăţământ, în anul 2015, nivelul mediu european fiind de 1.400 de euro pe cap de locuitor. Pe penultimul loc se află Bulgaria, cu 250 de euro pe cap de locuitor pentru învăţământ. Urmează Croaţia, cu 494 de euro. Luxemburg alocă cea mai mare sumă pentru învăţământ – 4.685 euro, Danemarca – 3.368 euro şi Suedia – 2.977 euro.

România se situează pe ultimul loc în UE şi atunci când se pune problema procentului din PIB alocat pentru învăţământ. Ţara a alocat 3,1% din PIB în anul 2015 pentru învăţământ, fiind urmată de Irlanda cu 3,7% din PIB, precum şi de Bulgaria şi Italia – ambele cu câte 4% din PIB alocaţi pentru învăţământ. Nivelul mediu în UE este de 4,9%. Danemarca alocă cei mai mulţi bani din PIB pentru învăţământ (7%), fiind urmată de Suedia – 6,5% şi Belgia – 6,4%.
În ansamblu, în anul 2015, statele membre UE au cheltuit peste 716 miliarde de euro pentru învăţământ, acest sector fiind cel de-al patrulea domeniu mare pentru cheltuieli publice după sectorul social – cu cheltuieli de 19,2% din PIB, sănătate – 7,2% din PIB şi servicii sociale – 6,2% din PIB.

Sursa: 24 CHASA (Bulgaria) – https://www.24chasa.bg/novini/article/6413287 / RADOR Traducerea: Mirela Petrescu/pmirela/abuzoian

„Regele cocainei” din Bulgaria, condamnat definitiv în România la 10 ani și 6 luni închisoare

Publicat de adinaiftime, 22 iunie 2017, 11:30

Cetățeanul bulgar Evelin Banev Nicolov, zis „Brendo” sau „Igor”, a fost condamnat definitiv miercuri de Curtea de Apel București la 10 ani și 6 luni închisoare, el fiind acuzat că a introdus în aprilie 2012 pe teritoriul României peste 51 kg de cocaină.

Inițial, Evelin Banev Nicolov primise o condamnare de 14 ani la Tribunalul București, în iunie 2016, pedeapsă scăzută de Curtea de Apel București la 10 ani și 6 luni închisoare, decizia fiind definitivă.

Evelin Banev Nicolov nu se află pe teritoriul României, pe numele său fiind emis în aprilie 2014 de către Tribunalul București un mandat de arestare preventivă, care nu a fost pus în executare până în prezent.

Supranumit în presă și „regele cocainei”, Evelin Banev Nicolov este unul dintre cei mai importanți traficanți de droguri din Europa.

Evelin Banev Nicolov a fost trimis în judecată de DIICOT în iunie 2014, investigațiile în acest caz fiind declanșate în octombrie 2011, ca urmare a sesizării din oficiu a Inspectoratului General al Poliției Române — Direcția de Combatere a Criminalității Organizate — Serviciul Antidrog cu privire la faptul că mai multe persoane sunt implicate în traficarea unor cantități mari de cocaină pe ruta America de Sud — România — țări din Europa de Vest.

În urma anchetei, procurorii și polițiștii de la Antidrog au descoperit că, în cursul lunii aprilie 2012, Evelin Banev Nicolov, având sprijinul unor persoane rămase neidentificate, a introdus pe teritoriul României în vederea vânzării cantitatea de 51,058 kg cocaină. Drogurile au fost apoi livrate altor persoane cu ajutorul unui alt cetățean bulgar, Radoslav Georgiev Atanasov, trimis și el în judecată de procurorii DIICOT.

Pe numele celor doi au fost emise mandate europene de arestare preventivă în data de 5 februarie 2013.

Radoslav Georgiev Atanasov a fost predat temporar autorităților judiciare române de către autoritățile judiciare italiene, acesta fiind în executarea unei pedepse cu închisoarea.

În ceea ce-l privește pe Evelin Banev Nicolov, procurorii români au făcut demersuri pe lângă autoritățile judiciare bulgare pentru predarea temporară a acestuia, însă solicitarea a fost refuzată.

Evelin Banev a fost reținut în Bulgaria în mai 2012, în cadrul unei operațiuni polițienești internaționale împotriva traficului de droguri. Treizeci de persoane, printre care 15 bulgari, 12 italieni, un român, un georgian și un sloven, au fost reținute atunci pe teritoriul mai multor state europene. „Brendo” a fost extrădat în Italia, unde a fost judecat pentru trafic de droguri, dar el a revenit în Bulgaria pentru ședințele din procesul deschis pe numele său pentru spălare de bani.

În iulie 2013, Evelin Banev a fost condamnat în Italia la 20 ani de închisoare pentru rolul său în traficul de cocaină din America de Sud către Italia.

Conform justiției italiene, Evelin Banev și complicii săi sunt vinovați de introducerea ilegală a șase tone de cocaină în Italia între anii 2006 și 2008.

(Agerpres/FOTO arhivă cugetliber.ro)