Aproape 50% dintre elevi au fost victime ale bullying-ului în școli!

Publicat de Andra Radu, 19 octombrie 2022, 12:30

Amenințarea cu violența fizică, umilirea, lovirea sunt situații cu care copiii se confruntă frecvent în școlile din România. Datele centralizate de Salvați Copiii, în urma unei anchete realizate în rândul copiilor, arată că 82% dintre elevi au asistat în calitate de martori la situații de bullying în școala în care învață, 73% în clasa în care învață, iar în grupul de prieteni 45%.

Aproape jumătate dintre respondenți (49%) afirmă că au fost victime ale bullying-lui, în timp ce peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziția de autor al actelor de bullying, arată datele consultării.

Pentru că elevii se confruntă cu cele mai multe situații de bullying în pauze, Salvați Copiii a lansat „Dreptul la pauză”, o campanie de informare și conștientizare a rolului pe care fiecare dintre noi, profesori, părinți, elevi, îl are în asigurarea unui climat educațional pozitiv în școli, astfel încât toți copiii să se simtă în siguranță, iar pauzele să redevină timp de relaxare, socializare și conectare.

Vizualurile campaniei (portretele copiilor și testimonialele video) sunt inspirate în totalitate din experiențele elevilor care au raportat situații de bullying pe site-ul scolifarabullying.ro, iar mesajul cheie care le însoțește are rolul de a responsabiliza în primul rând adulții: „Asigură și tu Dreptul la Pauză fără bullying”.

Principalele obiective ale campaniei sunt:

• informarea publicului larg cu privire la importanța transformării școlilor în comunități bazate pe încredere în care participarea tuturor este valoroasă pentru asigurarea unui climat în care copiii se simt în siguranță;
• conștientizarea adulților cu privire la efectele devastatoare pe care le are acceptarea socială a violenței asupra relațiilor dintre copii și impactul asupra dezvoltării socio-emoționale a acestora;
• promovarea exemplelor de bună practică a școlilor care au inițiat grupuri de acțiune antibullying sau intervenții similare;
• responsabilizarea adulților implicați în creșterea și educarea copiilor prin accentuarea mesajului că deși bullyingul este o situație întâlnită în grupurile de copii, este responsabilitatea adulților să creeze contexte și modele comportamentale prin care acest fenomen să fie prevenit și/sau diminuat în școli.

Materialele campaniei „Dreptul la Pauză” sunt disponibile pe site-ul www.scolifarabullying.ro. Tot pe site, elevii, profesorii și părinții care au nevoie de sprijin pentru a crea grupurile de acțiune antibullying pot apela la echipa Salvati Copiii.

Datele complete ale  anchetei online relevă că:

• 99% dintre elevi sunt familiarizați cu termenul de bullying.
• 82% dintre elevi (peste 4 din 5) au fost martori ai situațiilor de bullying în școala unde învață, 28% dintre respondenți afirmând că au asistat cu frecvență ridicată (des și foarte des) la astfel de situații.
• Aproape trei sferturi dintre elevi (73%) afirmă ca au asistat la situații de bullying în clasă, 21% afirmând că frecvența acestor situații a fost ridicată.
• În grupul de prieteni – incidența fenomenului pare a fi mai redusă, aproape jumătate dintre elevi (45%) spunând că au asistat la astfel de situații în grupul de prieteni, în timp ce frecvențele ridicate au fost semnalate de doar 1 din 10 copii.
• Rețelele de socializare sunt indicate ca mediu în care copiii asistă frecvent la situații de bullying – 79% dintre ei afirmând că au asistat la astfel de situații, iar 45% declarând că asistă la cyberbullying des sau foarte des.
• Aproape jumătate dintre respondenți (49%) afirmă că au fost victime ale bullyingului, în timp ce 1 din 10 spune că s-a aflat des sau foarte des în astfel de situații.
• Peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziția de autor al actelor de bullying, în schimb proporția celor care admit frecvențe ridicate ale acestui comportament este de doar 2% (rezultate explicabile mai ales prin caracterul dezirabil al întrebării).
• 84% dintre elevi afirmă că, în situații de bullying, au intervenit activ în sprijinul victimei.
• Puțin peste o treime (34%) dintre elevi afirmă că s-au aflat în poziția de martor pasiv la situații de bullying.
• Trei sferturi dintre copii (74%) susțin că discută cu adulții despre situațiile de bullying, iar 22% din ei afirmă că fac acest lucru rar sau foarte rar.
• Peste trei sferturi dintre respondenți (77%) afirmă că, în situații de bullying, adultul care intervine este profesorul diriginte. Cu o frecvență mai redusă (51%) a fost indicat directorul, urmat de alte cadre didactice (42%), alți elevi (35%), profesorul de serviciu (25%), consilierul școlar (18%), în timp ce 2% dintre respondenți susțin că nimeni nu intervine în astfel de situații.

Bullying-ul este un fenomen care apare la nivelul grupurilor de copii și se referă la comportamente variate care umilesc și exclud prin natura lor, sunt repetate sau fac parte dintr-un tipar care se manifestă pentru o perioadă de timp. Cel mai adesea, comportamentele de tip bullying sunt ascunse de ochii adulților și continuă în absența unor măsuri specifice de intervenție. Așadar, bullying-ul are consecințe pentru toată lumea – chiar și pentru aceia care, inițial, nu par implicați.

Bullying-ul poate lua forma poreclitului sau a violenței fizice, dar se poate manifesta și mai subtil, prin ignorare, excludere, bârfă, zvonuri despre o persoană și, prin urmare, poate fi dificil de identificat.

Un copil din trei s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenților, mergând până la consecințe extrem de grave, și anume tentative de suicid.

În doar 8,1% dintre cazurile care au apelat la serviciile de consiliere ale psihologilor organizației în 2020 – 2021, diagnosticele au fost independente de contextul pandemic (opoziționism, ADHD/ADD, tulburări de vorbire, intelect liminar sau tulburări de neurodezvoltare), arată datele unei anchete realizate de Salvați Copiii România în luna iunie.

Încă din 2016, Salvați Copiii România atrăgea atenția asupra extinderii fenomenului de bullying, dacă nu se iau măsuri complexe pentru reducerea violenței din școli.

Primul studiu național cu privire la fenomenul de bullying în școlile românești, lansat de Salvați Copiii în 2016, arăta că:

• 73% dintre elevi au fost martorii unei situații de bullying în mediul școlar;
• 3 din 10 copii sunt excluși în mod constant din grupul de colegi;
• 3 din 10 copii sunt amenințați cu bătaia sau lovirea de către colegi;
• 1 din 4 copii a fost umilit în fața colegilor.

Bullying-ul și efectele sale!

Publicat de Andra Radu, 9 iunie 2022, 15:12

Bullying-ul este orice comportament nedorit sau agresiv al unei persoane care încearcă în mod intenționat să te supere, să rănească sau să aibă putere asupra ta. Bullying-ul are loc în rândul copiilor, adolescenților și tinerilor, fie în persoană, online, fie prin intermediul rețelelor sociale. Adulții pot fi, de asemenea, hărțuiți, atât în grupuri sociale, cât și la locul de muncă.

În opinia cunoscutului psiholog Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), este important să recunoaștem diferența dintre bullying și luptă, deoarece uneori pot arăta foarte asemănătoare.

„Luptele au loc între doi oameni care au putere egală, fie că este vorba de forță, dimensiune sau intelect. Bullying-ul se întâmplă între cineva care are mai multă putere (fizică, socială, contextuală etc.) și este mai agresiv decât persoana vizată. Un bătăuș folosește această putere – indiferent dacă este puterea fizică, pentru a fi mai popular sau a cunoaște informații jenante – pentru a răni sau pentru a controla persoana pe care o agresează. Persoana care este hărțuită poate avea greutăți să se apere și se poate simți din ce în ce mai neputincioasă față de persoana care o hărțuiește. Poate fi dificil pentru părinți sau persoane cu roluri de autoritate (profesori, antrenori, șefi) să identifice dacă o persoană este hărțuită – sau agresează pe altcineva – pentru că deseori se întâmplă în afara vederii lor”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Totodată, specialistul este de părere că acest comportament de agresiune creează o cultură a fricii și are un impact negativ asupra tuturor celor implicați. A fi hărțuit poate afecta grav bunăstarea fizică, emoțională, academică și socială a unei persoane. Mulți dintre cei care suferă de bullying nu au încredere, se simt prost cu ei înșiși, au puțini prieteni și petrec mult timp singuri.

„A fi hărțuit este dureros și stresant și este ceva despre care multor oameni le este greu să vorbească. Cei care sunt hărțuiți se întreabă continuu: “de ce eu?” S-ar putea să se simtă rușinați și jenați de ceea ce li se întâmplă, chiar să declanșeze sentimente de vinovăție. Comportamentul de agresiune poate avea efecte devastatoare asupra unei persoane, care pot dura până la vârsta adultă. În cel mai rău caz, a fi hărțuit i-a determinat pe copii și tineri la auto-vătămare și chiar la sinucidere”, afirmă psihologul Laura Maria Cojocaru.

Tipuri de comportament de bullying

Bullying-ul ia multe forme diferite și poate afecta atât copiii, cât și adulții. De la hărțuirea fizică și verbală până la hărțuirea socială și cibernetică, această formă de comportament agresiv nedorit poate fi mai evidentă de detectat sau mai subtilă. Aceasta presupune ca o persoană să provoace în mod intenționat și în mod repetat disconfort sau răni altei persoane fără motiv.

În general, o persoană agresată nu este capabilă să se apere și probabil că nu se află într-o poziție de putere. Pentru a preveni și a atenua agresiunea atunci când apare, este important să cunoașteți semnele și tipurile. Se poate întâmpla în orice moment, context sau locație, inclusiv online și prin intermediul unui telefon mobil.

„Există două moduri largi de agresiune prin bullying: directă și indirectă. Bullying-ul direct are loc între persoanele implicate într-o situație, în timp ce acțiunile indirecte implică alte persoane, cum ar fi transmiterea de insulte sau răspândirea de zvonuri. Hărțuirea indirectă provoacă în cea mai mare parte un rău prin deteriorarea reputației sociale, a relațiilor cu semenii și a stimei de sine a altei persoane. Bullying-ul implică un comportament repetat, agresiv pe o perioadă de timp și este clasificat în patru moduri principale: fizic, verbal, social și cibernetic si două moduri secundare: rasist și sexual”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Tipuri de bullying:

1. Bullying-ul fizic este cel mai evident tip de comportament de hărțuire de observat și implică vătămarea corpului sau a bunurilor unei persoane. Acest lucru poate lua forma lovirii, lovirii cu picioarele, împiedicarea, ciupirea, împingerea sau deteriorarea proprietății altei persoane și poate provoca vătămări fizice atât pe termen scurt, cât și pe termen lung;

2. Bullying-ul verbal presupune rostirea sau scrierea de cuvinte răutăcioase și include insulte, tachinări, intimidare, comentarii sexuale neadecvate, remarci homofobe sau rasiste sau abuz verbal. În timp ce comportamentul de agresiune verbală poate începe inofensiv sau într-un context de glumă, poate escalada rapid, provocând suferință emoțională;

3. Bullying-ul social este adesea mai greu de recunoscut, deoarece implică afectarea reputației sau a relațiilor cuiva. Denumit uneori hărțuire relațională, acest tip de comportament de hărțuire implică excluderea sau marginalizarea cuiva în mod intenționat, a le spune oamenilor să nu fie prieteni cu acea persoană, răspândirea de zvonuri neadevărate și/sau jenarea intenționată în public.

4. Bullying-ul cibernetic poate fi deschis sau ascuns, deoarece implică comportamente de agresiune prin tehnologii digitale, cum ar fi computerele și smartphone-urile. Din cauza naturii tehnologiei, acest lucru se poate întâmpla în orice moment și poate include texte abuzive, e-mailuri sau postări pe rețelele sociale, excluderea deliberată a unei persoane online, răspândirea de zvonuri și imitarea altora prin utilizarea informațiilor lor de conectare.

5. Bullying-ul rasist sau rasial poate include toate celelalte tipuri de hărțuire, chiar și atacuri fizice. Include: batjocorirea sau intimidarea cuiva din cauza rasei sale, devalorizarea originii rasiale a cuiva, discreditarea practicilor religioase sau culturale ale cuiva, insultarea discursului unei persoane, felul în care se îmbracă sau obiceiurile sale;

6. Bullying-ul sexual include orice contact fizic sexual nedorit, comentarii neadecvate sau hărțuire online. Include: trimiterea sau postarea de fotografii, mesaje sau videoclipuri cu caracter sexual explicit, facerea de comentarii sexuale nepotrivite, glume sau gesturi cu mâinile, răspândirea de zvonuri sexuale, apucarea sau atingerea într-o manieră sexuală, supunerea la presiuni pentru sex sau fotografii sexual explicite.

Efectele bullying-ului

Bullying-ul îi afectează toți cei implicați și nu doar persoana vizată, inclusiv pe cei care agresează și pe cei care sunt martori la acțiune. În timp ce multe cazuri raportate de agresiune afectează copiii, adulții sunt, de asemenea, susceptibili la efectele dăunătoare ale acestui comportament.

Are un impact asupra sănătății mintale a unei persoane și este legat de multe rezultate negative, inclusiv abuzul de substanțe și, în cazuri extreme, gânduri sau sentimente suicidare.

„Efectele fizice și emoționale ale agresiunii pot include: risc mai mare de a dezvolta depresie și anxietate, sentimente crescute și mai frecvente de tristețe și singurătate, modificări ale tiparelor de somn, inclusiv insomnie sau epuizare, modificări ale tiparelor alimentare și ale apetitului, pierderea interesului și a dorinței pentru activități, mai multe afecțiuni de sănătate, inclusiv bunăstarea fizică a unei persoane. Când se întâmplă la locul de muncă, capacitatea unei persoane de a se concentra și de a performa este afectată și poate duce la un mediu toxic pe termen lung.

Agresorii pot viza indivizi care reprezintă o amenințare pentru ei, cu scopul de a face individul să se simtă mai puțin încrezător și mai inadecvat la locul de muncă. Dar chiar și a fi martor la acest tip de hărțuire poate avea un impact dăunător. Un studiu a constatat că un spectator are un risc crescut de a dezvolta simptome depresive în următoarele 18 luni după ce apare agresiunea”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Semne de agresiune prin bullying în cazul copiilor/adolescenților

Bullying-ul apare în mod intenționat în afara vederii adulților. Atunci când există semne de avertizare, acestea implică de obicei schimbări comportamentale și emoționale.

„Semnele pe care este necesar să le observăm când un copil este agresat includ: semne fizice precum tăieturi, vânătăi sau zgârieturi care nu sunt ușor de explicat, încearcă să renunțe la școală, deodată încep să se descurce prost la școală, vin acasă triști, lăcrimați, deprimați sau prea obosiți, își pierd pofta de mâncare sau dezvoltă o tulburare de alimentație, par mai stresați sau anxioși decât de obicei, acuză dureri de cap, greață, dureri de stomac sau alte simptome fizice, au coșmaruri, tulburări de somn, insomnie sau probleme cu somnul”, afirmă specialistul.

Ce să faci dacă ești agresat?

Potrivit psihologul Laura Maria Cojocaru, atunci când apare un comportament de agresiune, indiferent dacă o persoană este ținta vizată sau un spectator, există acțiuni care pot fi întreprinse pentru a ajuta la oprirea comportamentului și pentru a-l preveni în viitor.

„Începeți prin a înregistra ceea ce se întâmplă, documentați cuvintele sau comportamentele agresorului și descrieți când și unde a avut loc. Dacă a avut loc prin e-mail, text sau rețele sociale, tipăriți acele cazuri în scopuri de documentare. Acest lucru va asigura o relatare detaliată a incidentului (incidentelor) atunci când luați măsuri. În timp ce furia, retragerea și teama de un stigmat pot determina o persoană agresată să sufere singură și în tăcere, este important să raportați comportamentul de agresiune pentru a vă asigura că tiparul nu continuă să dăuneze celor din jur. Ori de câte ori este posibil, păstrează distanță între tine și agresor în timp ce cauți sprijin.

Comportamentul de agresiune este supărător și poate avea un impact semnificativ asupra sănătății fizice și emoționale a unei persoane pe termen scurt și lung. Deși poate lua multe forme, fie directă sau indirectă, fie prin comportamente fizice, verbale, sociale și cibernetice, efectele dăunătoare afectează nu doar persoana agresată, ci și pentru oricine este martor la acțiune. Dacă te confrunți cu bullying, este important să documentezi, să raportezi și să cauți sprijin, amintindu-ți că nu ești singur în experiența ta și că ajutorul este disponibil”, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru.

15 școli din județul Brașov vor testa roboți pentru activități de prevenire a bullying-ului!

Publicat de Andra Radu, 24 martie 2022, 18:10

15 școli din județul Brașov vor testa roboți împotriva hărțuirii în școli pentru a ține sub control fenomenul bullying-ului.

Școlile au primit câte un kit cu roboți și platforme de joc, prin care elevii vor învăța, în joacă, să proiecteze și să recunoască emoții, dar și să găsească rezolvări pentru situații de hărțuire, împărțiți fiind pe echipe. Asta, însă, după ce vor fi profesorii instruiți să îi folosească.

Cele 15 școli au primit, în total, 26 de roboți, în comodat, pentru o perioadă de 5 ani.

Sunt două tipuri de roboței. Un kit are câte o pereche și fiecare roboțel este acționat manual. Copiii trebuie să apese pe ei pentru a le imprima algoritmul care să îi facă se se miște prin emoții și situații până la ajungă la rezolvare.

Celălalt kit are un roboțel acționat prin telecomandă sau cu o aplicație. Aici, platforma are pe față trecută emoția, iar pe verso definiția ei, iar dascălul îi poate provoca pe elevi să urmeze un traseu pentru a ajunge la emoție, pe care să o definească. Toate acestea, în echipă și fără intervenția profesorului.

Stop cazurilor de abuz de tip bullying!

Publicat de Andra Radu, 4 aprilie 2019, 12:40

Școala este acest micro-univers social în care copiii primesc primele lecții de viață în afara familiei. Vorbim despre validare, acceptare, empatie dar, din păcate, vorbim și despre teamă, rușine, respingere. De cele mai multe ori, încărcarea negativă de la școală reverberează și acoperă emoțiile pozitive, ambiția și potențialul copiilor.

Sursa foto: www.commons.wikimedia.org

Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil/de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de umilire. Cuvântul „bullying” poate fi asociat cu termenii de intimidare, terorizare, brutalizare. Acest comportament nu presupune existența unui conflict bazat pe o problemă reală, ci pe dorința unor persoane de a-și câștiga puterea și autoritatea, punându-i pe alții într-o lumină proastă.

Asociația Telefonul Copilului a înregistrat în anul 2018 o creștere de 42,62% a numărului de cazuri de abuz de tip bullying raportate, cu 2.212 mai multe sesizări comparativ cu anul 2017. Formele abuzului de tip bullying sesizate au fost: jigniri, sarcasm, loviri, îmbrânciri, denigrare sau insulte.

Bullying-ul reprezintă o formă de abuz emoțional și fizic și are trei caracteristici:

• Intenționat – agresorul are intenția să rănească pe cineva;
• Repetat – aceeași persoană este rănită mereu;
• Dezechilibrul de forțe – agresorul își alege victima care este percepută ca fiind vulnerabilă, slabă și nu se poate apăra singură.

Care sunt cauzele bullying-ului?

Expunerea la violență a unei persoane poate duce mai departe, precum „efectul fluturelui” (o acțiune mică într-un anumit loc, la un anumit moment-dat, poate produce schimbări majore, exponențial amplificate, în alte zone) la alte fenomene de bully-ing, atât din partea agresorului, cât și din partea celui agresat.

De multe ori, agresorul adoptă violența ca ultimă posibilitate de defulare și exprimare, fiind la rândul său abuzat ori neglijat.

Sursa foto: www.flickr.com

Cauzele cele mai des întâlnite care determină astfel de comportamente ale agresorului pot fi lipsa de empatie, egocentrismul, orgoliul, superficialitatea relațiilor umane, și, mai ales, expunerea și preluarea unor modele de comportament similare – de cele mai multe ori, copilul reproduce cu semenii săi ceea ce vede acasă.

Victimele abuzului și violenței au fost în proporție de 51.86% băieți și 48.14% fete.

• 62,48% dintre copiii supuși abuzului au provenit din familii nucleare;
• 35,51% din familii monoparentale, familii extinse și familii adoptatoare;
• 2,01% din centrul de plasament.

70,1% dintre copiii care au solicitat consiliere psihologică au fost pre-adolescenți și adolescenți, iar nevoile de consiliere indicate au fost:

• 29,47% probleme sentimentale sau legate de aspectul fizic, identitate, temeri sau probleme legate de relaționare;
• 27,91% îmbunatățirea relației cu părinții;
• 22,14% nevoia de comunicare cu ceilalți (părinți, alți copii, rude) pe aspecte de interes conform vârstei;
• 20,48% probleme comportamentale (consum de alcool, stupefiante sau tutun, discriminare privind probleme medicale, auto-mutilare, gânduri/tentative suicidare).

Sursa foto: www.shaw.af.mil

Cele mai multe beneficii în ceea ce privește eliminarea bullying-ului le-ar aduce schimbarea mentalității de la o vârstă cât mai fragedă. Acest lucru se realizează însă printr-un plan pe termen mai lung ce ia în calcul următoarele:

• Metode non-formale de educare anti-bullying, cum ar fi jocurile de rol, prin care copiii să înțeleagă postura în care se expune fiecare parte a acțiunii de bullying și să conștientizeze consecințele grave pe care neglijarea le poate avea.
• Abordarea subiectului, la nivel de profunzime, la orele de dirigenție din școli ori în cadrul orei de Consiliere și Orientare.
• Organizarea de seminarii și dezbateri libere, întâlniri cu psihologi sau persoane care au fost parte a fenomenului bullying și care au reușit să depășească situația, ca exemplu de bună practică.
• Anunțarea imediată, de către elevi, a unui adult (profesor, director, învățător, consilier școlar, mediator școlar, supraveghetor / părinte) ori de câte ori este constatat un act de bullying asupra unui coleg.

Situaţie îngrijorătoare în şcolile româneşti

Publicat de adinaiftime, 9 octombrie 2017, 09:00

Sistemul de educaţie din România nu este pregătit să evite şi să gestioneze situaţiile de bullying, atrag atenţia profesorii din cadrul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ.

Potrivit unui studiu al Organizaţiei „Salvaţi Copiii”, în şcolile româneşti trei din 10 copii sunt excluşi din grupul de colegi, ameninţaţi cu bătaia sau lovirea de către colegi, iar unul din patru copii a fost umilit în faţa colegilor.

Preşedintele FSLI, Simion Hăncescu, spune că, în acest moment, în şcolile din România, sunt doar 1.900 de consilieri, adică unul pentru 800 de elevi. El afirmă că ar trebui ca un consilier şcolar să se ocupe de cel mult 400 de elevi.

Semnalul de alarmă al profesorilor vine în contextul în care, miercuri, un elev de 16 ani de la un colegiul din Brăila a încercat să se sinucidă, în timpul unei ore de curs.

Bullying – un fenomen periculos, tot mai des întâlnit în şcoli!

Publicat de Mihaela Costache, 24 martie 2017, 11:00

Aproape jumătate dintre copiii din România  au fost la un moment dat victime ale bullying-ului. În mod repetat, în şcolile noastre, 3 din 10 copii sunt excluşi din grupul de colegi, tot 3 din 10 copii sunt ameninţaţi cu bătaia sau lovirea de către colegi, iar 1 din 4 copii a fost umilit în faţa colegilor, potrivit unui studiu naţional realizat  în acest sens de organizaţia „Salvaţi Copiii”.

Bullying-ul este o formă de abuz aparte care se manifestă printr-un comportament agresiv, intenționat, repetat asupra aceluiași copil din partea altcuiva, iar în relațiile interpersonale se caracterizează prin dezechilibru de forțe.

Organizaţia “Salvaţi  Copiii„ a implementat  în perioada  7 februarie-24 martie, cu sprijinul Ministerului Educaţiei Naţionale,  a şaptea ediţie a Concursul Naţional „Fără  ură, cu toleranţă”. Elevii clasei a VII-a, de la Şcoala Al. Vaida Voevod, şi-au dorit să participe la acest concurs. Sprijiniţi fiind de profesoara Carmen Haţegan, în toată această  perioadă ei au desfăşurat au serie de activităţi care au avut ca scop cunoaşterea fenomenului de bullying atât în mediul şcolar cât şi în mediul on-line.

Prin vizionare de filme tematice, prin ateliere de lucru, prin discuţii, dezbateri cu elevii am încercat să găsim soluţii la diversele situaţii conflictuale care apar zilnic între elevi, atât la şcoală cât şi acasă, pe stradă, între prieteni. În cadrul orelor de dirigenţie, şi uneori rămânând şi după ore, elevii au acordat o atenţie deosebită fenomenului de bullying.

Prima mea întrebare la începutul acestor activităţi a fost: „Ai fost vreodată martorul sau victima unei intimidări? Te-ai simţit vreodată jignit de către un prieten, un coleg, sau chiar de către un adult?” n-au avut curajul să-mi spună pe loc „da”, dar prin activităţile pe care le-am desfăşurat ulterior, prin jocurile de rol pe care le-am efectuat, fiecare dintre ei a simţit sentimentul unui agresor, a simţit sentimentele pe care le încearcă o victimă.

Am încercat să dezbatem, să discutăm foarte mult pe această temă. În cele din urmă  au fost foarte deschişi şi pur şi simplu s-au putut transpune în situaţia unei victime şi să-mi spună: „M-am simţit trist” sau „M-am simţit umilit”.Ei au avut cel mai mare rol în aceste activităţi, am încercat să găsim soluţii şi soluţiile au venit de la  ei. Am pregătit  o acţiune  publică  prin care arătăm colegilor, părinţilor, cadrelor  didactice, comunităţii locale ,ceea ce am lucrat noi într-o lună şi jumătate. E vorba de  un filmuleţ, o scenetă şi un cântecel, toate având  ca temă  bullying-ul. (prof. coordonator Carmen Haţegan)

Fenomenul de bullying este un fenomen, din păcate, cu  largă răspândire în şcoli. Ce poate să facă un cadrul didactic care se află în faţa unui asemenea fenomen? Răspunde la această întrebare   directorul adjunct al Şcolii Al.Vaida Voevod, Maria Verebei:

În primul rând, să nu fie pasiv! Automat trebuie să intervină   prin a face observaţie copilului sau copiilor respectivi, prin a discuta pe tema respectivă. Dacă este cazul să informeze părinţii.  Să discute mai mult, în sensul de a înţelege dacă într-adevăr este un fenomen de bullying sau este doar o agresiune izolată. Prin regulamentul intern, prin codul de conduită al elevilor noi am stabilit nişte reguli pe care elevii trebuie să le respecte. Părinţii semnează la începutul anului şcolar aceste regulamente, deci le sunt aduse la cunoştinţă. Intervenim şi prin comisia de prevenire  şi de combatere a violenţei, avem psiholog şcolar, dacă este cazul se face imediat consiliere psihologică pentru aceşti copii. (Director adjunct-  Maria Verebei)

Ce  efecte are bullying-ul asupra copiilor pe termen lung, ne spune psihologul clinician, Diana Avram.

Bullying-ul   poate duce la  consecinţe foarte severe stres, absenteism şcolar, abandon din partea victimelor, plus, creşte fantastic riscul de suicid în cadrul copiilor hărţuiţi. Tot timpul în şcoli vor exista copii oarecum predispuşi să fie victime şi copii care sunt predispuşi să fie agresori, ceea ce, pentru un părinte ar trebui să fie un semnal de alarmă. Bullying-ul  poate avea şi efecte în timp. De exemplu o depresie ascunsă, o anxietate generalizată, care se tratează mult mai greu la vârsta adultă. Copilul poate să dezvolte o stimă de sine extrem de scăzută, care să-l facă să creadă că este neajutorat şi să nu mai poată să înveţe să se apere, să nu aibă strategii adecvate de a se lupta împotriva acestor hărţuiri să ajungă la locul de muncă un adult hărţuit, să ajungă în familie o persoană abuzată de către soţ sau soţie.

Vremea bullying-ului în forma s-a convenţională n-a apus, din păcate, acestei forme i se adaugă agresiunea virtuală sau cyberbullying-ul, care poate fi extrem de periculos.

Rodica Tulbure – Radio Cluj